România Liberă, februarie 1967 (Anul 25, nr. 6933-6956)

1967-02-14 / nr. 6944

Caii putere ai tractoarelor pot fi mai productivi • Depăşirile de plan sunt substanţiale dar există şi... restan­­ţieri • Sub scutul „cauzelor obiective“ se ascunde indiscipli­na în producţie • Este optimă colaborarea dintre brigăzile de tractoare şi cele din cooperativele agricole deservite ? • Măsuri tehnico - organizatori­ce dar şi acţiuni cultu­ral-educative pentru creşterea conştiinţei profesionale a mecani­zatorilor. Jumătate de oră întîrziere de la serviciu. O absenţă ne­motivată. încetarea lucrului înainte ca acele ceasornicului să marcheze sfîrşitul progra­mului. O plimbare prin ate­lier, de un sfert de oră, cu o cheie în mină. O staţionare a tractorului din lipsa de piese de schimb sau alte materiale necesare lucrului etc. Pe scurt, pierdere de vreme. Cei dispuşi să tolereze (ei înşişi ne­avînd uneori o conduită rectilinie) sunt gata să peroreze alte mi­nute în șir că asemenea mani­festări de indisciplină repre­zintă ceva insignifiant, lucru pentru care n-ar merita, chi­purile, să se facă atîta caz. Dar este oare așa ? Să efectuăm împreună o a­­naliză a timpului de lucru al mecanizatorilor din S.M.T. Tărtăşeşti­­prin analogie se poate generalizal şi să des­prindem concluziile de rigoa­re. In anul precedent aici s-au consumat pentru producţie (timp efectiv de lucru în braz­dă) peste 252 200 ore. Planul a fost depăşit cu 10 200 hectare de arătură normală, preţul de cost este sub prevederi, iar recolta de grîu şi porumb pe ogoarele cooperativelor agri­cole de producţie din raza de activitate a fost mai mare cu peste 6 400 tone. După cum menţiona directorul staţiunii, ing. Constantin Vîrzob, indica­torii realizaţi în 1966 sunt aici „cei mai buni din ultimii cinci ani“. Incontestabile succese ! Dar iată că acest harnic colectiv nu s-a înfăşurat în veşmîntul roz al automulţumirii. Cu pri­lejul dezbaterii sarcinilor de plan, ca şi în alte dăţi, ei n-au pedalat exclusiv pe monoci­­clul performanţelor atinse. Dimpotrivă, în mod deschis, cu curaj şi cu gîndul la creşte­rea prestigiului staţiunii au pus sub razele penetrante ale criticii şi autocriticii munca de peste an. „Făcînd o analiză a modului de utilizare a timpului de lucru, remarca în mod just directorul staţiunii, trebuie să arătăm că în bilan­ţul nostru, excedentar de alt­fel, a apărut şi un neajuns. Este vorba de numărul destul de mare de ore neproductive, care însumează peste 10.700 de zile normă, timp în care s-ar fi putut efectua aproape 5.500 hectare de arătură normală“. Aşadar, 10.700 ore nepro­ductive ! Cum de s-au adu­nat atîtea ? Desigur nu deoda­tă, ci „picătură cu picătură“. Azi unul, n­îine altul, tracto­rişti cum sînt: Ion Stoica, Ion Costache, Vălu Toader, Tudor Dumitru, Ion Bucur etc. au în­călcat disciplina în producţie , unii au absentat, alţii au întîr­­ziat, s-au grăbit să iasă din brazdă înainte ca soarele să fi apus, sau au neglijat îngrijirea mașinilor și tractoarelor, din Ing. V. STANCU (Continuare in pag. a 2-a) Un important obiectiv al industriei petroliere RAFINĂRIA DE LA PITEŞTI In luna decembrie a anului trecut au în­ceput la Piteşti — pe noua platformă in­dustrială din zona de sud a oraşului — lu­crările de organizare a unui mare şantier. Aici prinde să se contureze acum cel mai de seamă obiectiv al industriei noastre pe­troliere prevăzut în actualul plan cincinal: o modernă rafinărie de ţiţei. In prima etapă — care are ca termen de intrare în funcţiune semestrul I al anului 1969 — se construieşte în cadrul noii rafi­nării o instalaţie de distilaţie atmosferică cu o capacitate anuală de prelucrare de 3 milioane tone şi o instalaţie de reformare catalitică cu o capacitate anuală de prelu­crare de 600 000 tone. O instalaţie de hi­­drofinare a motorinelor şi petrolului, pre­cum şi o instalaţie pentru recuperarea sul­fului vor face parte din a doua etapă a lu­crărilor şi au termen de intrare în produc­ţie în semestrul II 1969. Autorii proiectului — Institutul de pro­iectări pentru instalaţii petroliere din Ploieşti — au ţinut seama ca noua rafină­rie a ţării să lucreze la parametrii înalţi pentru a putea livra economiei naţionale benzine cu cifră octanică ridicată, hidro­carburi aromatice de înaltă puritate și mo­torine de calitate superioară. Moderna ra­finărie a fost concepută și ca un important furnizor de materii prime pentru indus­tria petrochimică (benzen, toluen, xilen etc.) și în primul rînd pentru Combinatul petrochimic-Piteşti (se construieşte în preajmă pe aceeaşi platformă industrială) căruia îi va livra fracţii de benzine inte­rioare şi gaze pentru chimizare. Pentru ali­mentarea instalaţiilor cu energie electrică şi abur industrial se construieşte şi o ter­mocentrală echipată cu două grupuri cu o putere instalată de 24 Mvv. electorală in comunele şi satele din întreaga ţară se desfăşoară o activitate deosebită în ve­derea alegerilor de deputaţi in sfaturile populare comu­nale ce vor avea loc la 5 martie 1967. Pe primul plan in această privinţă se si­tuează intilnirile intre can­didaţi şi alegători şi verifi­carea listelor de alegători. • Intre 9 şi 13 februarie 1967 s-au desfăşurat 25974 intîlniri între candidaţi şi alegători, la care au parti­cipat 973263 cetăţeni. Din­tre aceştia au luat cuvintul 76898 care au făcut 22382 propuneri. • Pînă în ziua de 13 fe­bruarie au fost înscrişi in listele de alegători 8 329 084 cetăţeni cu drept de vot. Datorită muncii de­­ popu­larizare desfăşurată de co­mitetele executive ale sfa­turilor populare comunale, cu sprijinul organizaţiilor de masă şi al comitetelor de cetăţeni, un număr de 4 688 679 cetăţeni au verifi­cat listele afişate ceea ce reprezintă 56 la sută din, numărul total al celor în­scrişi in liste. în urma ve­rificării listelor afişate de alegători, au fost depuse la comitetele executive ale sfaturilor populare care le-au întocmit un număr de 15876 Intîmpinări împotri­va omisiunilor, înscrierilor greșite și a altor erori din liste. Toate aceste întîmpi­­nări au fost rezolvate fa­vorabil. Miercuri seara pe micul ecran MECIUL DL FOTBAL UTLfi-REAL MADRID Miercuri seară, pe marele stadion San Siro din Mila­no, se vor întîlni echipele Inter şi Real Madrid pen­tru a susţine primul meci din cadrul sferturilor de finală ale „Cupei campio­nilor europeni“ la fotbal. O partidă de mare atracţie a cărei desfăşurare o vom putea urmări şi noi prin in­termediul televiziunii, în­­cepînd din jurul orei 21:15. ■ P1 . Au intrat în funcţiune CEN­TRALA ELECTRICĂ DE TERMOFICARE DIN IAŞI IAŞI. (Agerpres) La centrala elec­trică de termoficare din Iaşi a fost pus în paralel cel de-al treilea cazan, care produce 120 de tone abur pe oră. Eve­nimentul marchează încheierea intrării în funcţie a­­întregii capacităţi a acestui obiectiv, stabilită pentru prima etapă. Centrala electrică de termoficare, echi­pată cu două grupuri de turbogenera­­toare a cîte 25 de megawaţi, furnizează acum abur industrial unui număr de 10 fabrici şi uzine, precum şi apă fier­binte necesară încălzirii a circa 10 000 de apartamente, 12 întreprinderi şi 60 instituţii. Proletari "din­­toate ţările, uniţi-văl Anul XXV­­ nr. 6944 4 pagini 30 bani Marți 14 februarie 1967 REDACȚIA : Plata Scintei- Telefon IT 10 10. Administraţia 17 0010. Interior 14 00 Telex I 170­0 Rocnread­ ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Lărgirea reţelei de deservire a populaţiei In scopul îmbunătăţirii ser­virii populaţiei din centrele şi localităţile industriale, au fost luate măsuri pentru ex­tinderea reţelei de deservire (­unităţi comerciale, centre de prestări de servicii pentru populaţie etc.). In ce priveşte construcţiile comerciale, în acest an vor fi date în folosinţă mai multe unităţi în cadrul unui mare complex aflat în construcţie la Reşiţa. Alte complexe co­merciale vor fi puse la dis­poziţia cumpărătorilor la Hu­nedoara, Cugir, Petrila, Tur­da, Baia Borşa, Băiuţ. Demn de remarcat este fap­tul că au mai fost prevăzute complexe comerciale cu su­prafeţe însemnate şi în ora­şele unde s-au ridicat în ul­timii ani construcţii industri­ale : Turnu Măgurele, Călă­raşi şi Slatina. Vă satisface viaţa artistică din oraşul dv. ? Anchetă în legătură cu spectacolele teatrale, muzicale şi cinematografice Viaţa artistică a oraşelor noastre este caracterizată prin varietate şi intensitate. Teatrul nu numai că este un bun cîştigat pentru toate reşedinţele de re­giuni, dar există teatre profesio­niste într-o serie de alte oraşe şi centre muncitoreşti — Brăila, ■Sibiu, Petroşeni, Bîrlad, Arad, Piatra Neamţ, Sf. Gheorghe, Bo­toşani etc. — iar acolo unde lip­sesc, ele sunt suplinite cu succes de ansambluri de amatori sau teatre populare. Un număr im­portant de oraşe dispun de tea­tre muzicale (operă, operetă), de estradă, de păpuşi, orchestre simfonice, ansambluri folclorice, pentru care au fost create toate condiţiile unei înfloriri artistice nici măcar visate în trecut. Po­sibilitatea cetăţenilor de a lua contact cu arta este sporită şi prin existenţa unui număr im­portant de săli de cinematograf, care creşte în fiecare an. O comparaţie cu situaţia vie­ţii artistice „provinciale“ de a­­cum 20 de ani, nu ne poate duce decît la nişte rezultate categorice cunoscute de toată lumea, în ce priveşte extraordinarul progres obţinut datorită grijii partidului şi statului nostru pentru dezvol­tarea multilaterală a culturii. Există, din acest punct de vede­re, o bază materială solidă şi în­ plină extindere. Există cadre ar­tistice talentate în toate regiuni­le. Există, mai ales, un numeros public receptiv care doreşte să­­şi îmbogăţească orizontul de cu­noştinţe şi de frumos, la nivelul cerinţelor de astăzi şi pe măsura realizărilor sale în uzine, pe şantiere, în laboratoare sau bi­blioteci. Privind prin prisma acestei exigenţe de actualitate şi prin cea a posibilităţilor de acum, am adresat întrebarea . Vă satisface viaţa artistică din oraşul dv. ? Spectacolele şi publicul în linii generale, răspunsurile primite sunt pozitive. Acad. IULIU NIŢULESCU, profesor la Institutul medico­­farmaceutic din Iaşi, îşi exprimă satisfacţia faţă de succesele re­purtate de Teatrul Naţional „V. Alecsandri“ de alegerea judici­oasă a repertoriului şi de grija pentru readucerea în actualitate a unora din operele cele mai ca­racteristice ale începuturilor­­literaturii dramatice româneşti. „Repet propunerea, făcută şi de alţii, de a se relua an cu an, di­ferite piese ale lui Alecsandri, care contrar ideii că n-ar mai prezenta decît valoare de curio­zitate istorică, au fost scrise cu un remarcabil simţ scenic şi pot atrage şi astăzi interesul mase­lor largi de spectatori. Aceasta ar constitui un element impor­tant în definirea profilului şi ar corespunde şi cu egida tea­trului nostru, care poartă nume­le lui Vasile Alecsandri“. Aceeaşi părere bună despre repertoriul şi calitatea spectaco­lelor Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“, ne-a împărtăşit şi conf. univ. dr. HERTHA PEREZ, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ subliniind însă că, în afara suc­ceselor incontestabile, se înre­gistrează şi eşecuri, ca de pildă, spectacolul cu „Mătrăguna“ de Machiavelli.­­Menţionăm­ că, cu ani în urmă, aceeaşi piesă a constituit tot un eşec pe o scenă bucureşteană. De ce era necesar să se repete experienţa şi la Iaşi ?­. La Constanţa, părerile sunt mai puţin entuziaste. Se ştie că, în acest oraş, funcţionează un adevărat complex teatral care în­truneşte aproape toate genurile, teatru de dramă şi comedie, o­­peră, operetă, estradă, ansam­blu folcloric, păpuşi. „Instituţiile artistice din oraşul nostru au fost într-o vreme re­ceptive la nevoile spirituale ale oamenilor, ne spune ing. GHEORGHE BOBE. S-a or­ganizat un ciclu de iniţie­re muzicală dar această ac­ţiune, evident lăudabilă, se desfăşoară cu uşile închi­se, adresîndu-se tot unui grup de iniţiaţi. In ce priveşte reper­toriul teatrului, nu există un echilibru între clasic şi modern şi nici o distribuire variată a spectacolelor de-a lungul unei săptămîni. Estrada a rămas şi ea (Continuare în pag. a 2-a) încă un pic vom fi gata patinaj !... de Complexul avicol din Suceava SUCEAVA. (Agerpres) In localitate s-a dat în exploatare cel mai mare complex avicol din nordul Moldovei. Noul obiectiv este dotat cu insta­laţii moderne care permit administra­rea automată a hranei şi apei, la ore fixe, după comanda ceasurilor electrice. Instalaţiile de mecanizare şi automati­zare ale complexului fac posibil ca toţi cei 1 200 000 de pui, ce se cresc anual aici, să fie îngrijiţi de numai 19 munci­toare, care conduc procesul de îngrijire a păsărilor de la tablourile de comandă. în fiecare an, Complexul avicol de la Suceava va livra pentru consum 1 200 tone carne. CROM EVENIMENTELOR INTERUILE­­» Viaţa internaţională a fost încontinuu dominată in ulti­mele zile de o serie de intîlniri ale oamenilor de stat din diferite ţări, consacrate dezvoltării colaborării bilaterale în interesul reciproc şi al destinderii internaţionale. Pe această linie s-a situat recenta vizită în Somalia a președintelui Consiliului de Stat al României, Chivu Stoica, ale cărei re­zultate pozitive au fost consemnate în Comunicatul comun adoptat la încheierea convorbirilor oficiale. Problemele ma­jore ale colaborării între state cu orînduiri social-politice diferite şi ale creării în Europa a unui climat de destindere ocupă totodată un loc central în desfăşurarea campaniei pentru alegerile de la 5 martie din Franţa. Cronica noastră este consacrată acestor două evenimente. toa în folosul dezvoltării cooperării internaţionaleI­ n cursul săptămînii tre­cute, preşedintele Con­siliului de Stat al Repu­blic­ii Socialiste România, Chivu Stoica, a întreprins o vizită oficială în Republica Somalia, care a prilejuit sub­linierea de ambele părţi a re­laţiilor prieteneşti existente între ţările noastre, a posibi­(Continuare în pag. a 4-a) privind activitatea din transportul feroviar 10 FEBRUARIE 1967 In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU­ Cuvintarea la şedinţa de lucru Lucrarea a fost tipărită intr-un tiraj de masă■ IZVORUL INSPIRAŢIEI — FOLCLORUL In str. Dr. Sion nr. 2­4 (prin Ştirbei-Vodă) s-a deschis ieri „Expoziţia de documentare folclorică şi transcriere în creaţie industrială" organizată de Consiliul tehnico-artistic din Mini­sterul Industriei Uşoare. Expoziţia ne introduce în bogăţia şi frumuseţea folclorului românesc cules din nouă zone ale ţării, folclor care a servit drept studiu şi sursă de inspiraţie pentru numeroşi creatori de modele ai sectorului. Rodul acestei activităţi de prospectare desfăşurată anul trecut, sînt cele aproape 356 de planşe şi 503 exponate — ţe­sături, tricotaje, baticuri, draperii, articole de sticlărie şi ce­ramică selecţionate din multe altele. Tot atâtea mărturii ale posibilităţilor largi pe care le oferă valorificarea şi transcrierea stilistică In produc- I­­ia industrială a neîntrecutelor creaţii populare româneşti. Expoziţia este deschisă zilnic pentru public in­tre orele 10—18 (pînă în ziua de 20 februarie). Foto : MIHAI POPESCU De însemnat in agendă „Decada cadourilor pentru femei“ A intrat în tradiţia comerţu­lui de a organiza în întîmpina­­rea zilei internaţionale a fe­meii, „Decada cadourilor pen­tru femei“. In acest an deca­da va avea loc între 28 fe­bruarie — 8 martie, in afara noilor modele de mărţişoare, la unităţile de pregătire „Ro­­marta" din Bucureşti vor fi puse în vînzare sortimente noi de produse cosmetice amba­late în casete elegante, 50 mo­dele noi de tricotaje, noi mo­dele de rochii tip jerse, tergal, stofă, pardesie din „ni no flex“ (ţesătură aplicată pe suport din bureţi etc. La magazinul „Eva“ de pe b-dul Magheru, ca şi la alte mari magazine din Capitală şi din ţară, se vor desfăşura „parăzi ale modei". De asemenea, in afara expune­rii şi desfacerii diverselor arti­cole de cadouri, în marile ma­gazine electrocasnice se vor e­­fectua demonstraţii practice cu noi produse menite să vină in ajutorul gospodinelor. Pentru micii creatori de frumos In scopul atragerii pionieri­lor şi şcolarilor spre creaţie literară ca şi în vederea inten­sificării educaţiei lor estetice şi a dezvoltării aptitudinilor lor în domeniul artei plastice, Ministerul Invăţămîntului şi Consiliul Naţional al Organi­zaţiei Pionierilor, au instituit două concursuri. CONCURSUL DE COMPU­NERI LITERARE la care pot participa toţi pionierii şi elevii din clasele III-VIII, se va des­făşura pe două grupe de clase (III-IV şi V-VIII), fiecare a­­vînd altă tematică. Concursul se va desfăşura la 19 martie, urmînd ca lucrările selecţio­nate de comisii pe şcoală, apoi raionale şi regionale să fie înaintate comisiei repu­blicane care le va selecţiona pe cele mai valoroase, urmînd ca acestea să fie publicate în paginile revistelor de speciali­tate, iar autorii lor să primeas­că premii. CONCURSUL DE ARTA PLASTICA este deschis tutu­ror elevilor din clasele I-VIII. Lucrările (portret, peisaj, com­poziţie după natură sau din imaginaţie) realizate în creion, acuarelă, tempera, grafit, ulei, etc., vor fi depuse de condu­cerile şcolilor la comisiile ra­ionale sau orăşeneşti pînă la 5 aprilie. Ele vor fi apoi selec­ţionate de comisiile raionale şi regionale urmînd ca un ju­riu central să le trieze în ve­derea participării la „Expozi­ţia de artă plastică a pionieri­lor şi şcolarilor“. Ministrul de externe al Columbiei se pronunţă pentru relaţii diplomatice cu ţările socialiste BOGOTA 13 (Agerpres).­­ Intr-un interviu acordat revis­tei „Mundo Diplomatico“, mi­nistrul columbian al afacerilor externe, German Hernandez, a abordat problema relaţiilor Columbiei cu ţările socialiste. Urmărim cu interes dezvolta­rea politică, socială şi econo­mică a ţărilor socialiste, ma­rele lor aport în domeniul ştiinţei şi culturii, a subliniat ministrul columbian. El a menţionat că o parte conside­rabilă a populaţiei lumii tră­ieşte în condiţiile economiei necapitaliste. Columbia nu poate să se izoleze de această parte a lumii care joacă şi va juca un rol hotărîtor în adop­tarea deciziilor legate de vii­torul omenirii. Noi nu dispu­nem de date oficiale despre ceea ce se petrece în această lume. Toate acestea justifică stabilirea de relaţii diploma­tice cu aceste ţări. nMWm­wfi ADEN: Incidente între manifestanţi şi armată ADEN : In ciuda măsurilor severe de precauţie, instituite de autorităţile britanice, sîm­­bătă şi duminică au avut loc în Aden puternice incidente prilejuite de reprimarea mani­festaţiilor de protest organi­zate împotriva celei de a opta aniversări a creării aşa-zisei Federaţii a Arabiei de sud. Greva generală declarată sîm­­bătă s-a soldat cu succes de­plin, anunţă Frontul de elibe­rare al sudului ocupat. Mani­festaţiile de protest care au avut loc în pofida restricţiilor de circulaţie instituite şi a ba­ricadelor ridicate pe căile de acces spre cartierele locuite de arabi ale Adenului, au prile­juit puternice ciocniri între manifestanţi şi cei aproape 1 300 de soldaţi britanici dislo­caţi aci. După cum menţio­nează agenţia France Presse, în cursul ciocnirilor care au avut loc duminică 12 persoane au fost ucise iar mai multe ră­nite. Autorităţile au operat peste două sute de arestări sub învinuirea de „încălcare a or­­dinei.“

Next