România Liberă, aprilie 1967 (Anul 25, nr. 6984-7009)

1967-04-20 / nr. 7000

Anul XXV­­ nr. 7000 4 pagini 30 bani REDACŢIA : Piaţa Scrnteli. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 6010. Interior 14 00. Telex: 179 — Bucureşti aprilie 1967 Protelan din toate ţările, uniţi-vă ! Ikra (pag. a 4-a) POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ORGANUL SFATURILOR ROMÂNIA Cu toate forţele la semănatul porumbului ! Temperatura solului la adîncimea de îngropare a seminţelor arată că nu toate regiunile suntem­ în plină epocă de insămînţare a porumbului. A mobiliza toate mijloacele şi forţele pentru a termina în cadrul epocii optime însămînţarea porumbului pe în­treaga suprafaţă destinată acestei culturi, a folosi din plin fie­care zi şi oră bună de lucru în cîmp, a efectua semănatul la un înalt nivel calitativ, iată principalele obiective care stau astăzi in faţa cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor agricoli, a consiliilor agricole şi uniunilor cooperatiste. La întrebarea pe care am a­­dresat-o în cursul raidului nos­tru „Cînd terminaţi semănatul porumbului ?“ am primit, în cea mai mare parte, răspunsuri care ne-au bucurat. Din datele puse la dispoziţie de consiliul agricol regional Galaţi a reieşit că pînă la 18 aprilie s-au semă­nat aproape 200 000 ha. Aceasta înseamnă practic că în regiunea Galaţi, în cîteva zile prielnice, însămînţarea porumbului se va termina. In 46 de cooperative agricole din raionul Făurei a­­ceastă lucrare a şi luat sfîrşit. La Racoviţa, Mohrean, Zăvoaie şi Mihail Kogălniceanu din ace­laşi raion se lucrează pe ultime­le suprafeţe. Un răspuns iden­tic l-am primit şi la consiliul agricol raional Rîmnicu-Sărat. — Azi, mîine, ni s-a spus, datorită folosirii din plin a tractoarelor şi maşinilor agri­cole, precum şi organizării bune a muncii terminăm semă­natul porumbului pe întreaga suprafaţă planificată. Şi în regiunea Oltenia ritmul de lucru ar fi putut fi mult accelerat dacă peste tot s-ar fi manifestat o grijă deosebită pentru pregătirea terenului şi efectuarea însămînţărilor. La Secu, Lupşa, Livada şi în alte cooperative agricole din raio­nul Strehaia se seamănă intens. Marin Boaru, preşedintele co­operativei agricole din Corzu n-a permis însă mecanizatorilor să lucreze timp de cîteva zile , pentru motive neîntemeiate, deşi timpul era bun de lucru. Important este ca semănatul porumbului să se facă nu nu­mai în cadrul epocii optime, ci şi la un înalt nivel agrotehnic. In unităţile deservite de S.M.T. Berzovia, regiunea Banat, bu­năoară, se observă că unele lu­crări sunt executate necores­punzător. La cooperativele agri­cole Grădiştea şi Viile, regiunea Galaţi, pe unele parcele, graba a... stricat treaba , nivelării te­renului nu i s-a dat toată aten­ţia, semănatul nu s-a făcut la adîncimea stabilită. Un alt exemplu : în primele zile de la declanşarea campa­niei la cooperati­va agricolă din co­muna Baba Ana, regiunea Ploieşti, calitatea la care s-a efectuat semă­natul porumbului pe unele tăx­lale, a lăsat mult de dorit. In unitate se gă­sea un delegat al consiliului agricol raional Mizil, dar după cît se pare, problema respectivă nu er-a... de competenţa lui (? !). EXPERIENŢA A DEMON­STRAT IMPORTANŢA DEOSE­BITĂ PE CARE O PREZINTĂ INSĂMÎNŢARE A PORUMBU­LUI ÎN CADRUL EPOCII OP­TIME ȘI LA UN ÎNALT NI­VEL CALITATIV. ÎN TOATE REGIUNILE TREBUIE SĂ FIE LUATE MĂSURILE NECESA­RE PENTRU CA SĂ SE LU­CREZE CU TOATE FORŢELE. Raid realizat de : ing. TH. MARCAROV, P. ZARNESCU, I. BECHERU, I. MEDOIA Raid în regiunile Ploieşti, Galaţi, Oltenia si Banat Intr-un ritm intens se lucrea­ză­ şi în raioanele Corabia, Ca­racal, Băileşti şi Calafat. Acest lucr­u care trebuie subliniat­­ nu se face în detrimentul altor munci din actualul sezon şi în­deosebi al celor de amenajare cu posibilităţi locale, a terenu­rilor pentru irigat. Cum s-ar spune, în aceste raioane din re­giunea Oltenia se va termina în scurt timp semănatul porumbu­lui, dar în acelaşi timp se va lărgi zona unde seceta nu va avea acces. Intr-un cuvînt, trea­bă gospodărească ! Dar am primit la întrebarea noastră şi răspunsuri evazive, determinate în primul rînd de rezultatele nesatisfăcătoare ob­ţinute pînă în prezent la semă­nat în unele unităţi agricole. In regiunea Banat, ploile care au căzut în majoritatea raioanelor au împiedicat întrucîtva să se lucreze din plin la semănat. To­tuşi, în cursul acestei săptămîni, factorii meteorologici au fost favorabili. Dar ce folos... In ra­ioanele Timişoara, Arad şi Sînnicolau Mare, ca urmare a slabei preocupări pentru folo­sirea la maximum a capacităţii de lucru a maşinilor, realizările la semănatul porumbului sunt sub posibilităţile existente. Că se putea realiza mai mult o do­vedeşte ritmul în care se lu­crează în raionul Oraviţa (pînă în prezent s-a realizat peste 60 la sută din suprafaţa prevăzută). Să poposim, bunăoară, la co­operativa agricolă din Lovrin unde din 820 ha s-au semănat doar 50 ha. Aici, parcelele şi să­­mînţa s-au repartizat pe me­canizatori. Dar cum în unele zile nu s-a putut lucra pe toate terenurile, jumătate din cele 12 maşini au stat tot timpul. Ni­meni nu s-a gîndit că prin con­centrarea mijloacelor mecaniza­te pe terenurile zvîntate existau condiţii să se grăbească ritmul însămînţărilor. Serioase rămîneri în urmă se fac simţite în cooperativele a­­gricole Pecica, Pîncota, Şiria, Galşa din raionul Arad. La Pe­cica, bunăoară, Gh. Tabacu, inginerul şef de la S.M.T. în loc să iasă în teren să se ocupe de însămînţări se mulţumeşte să constate... din birou că nu se poate lucra. Mecanizatorii n-au fost de aceeaşi părere. Ei lucrau de zor chiar în mai mul­te unităţi, dar inginerul şef nu era la curent — nici nu se pu­tea de altfel ! — de activitatea oamenilor în subordine. A­­ceeaşi coordonare nefirească am întîlnit-o şi la S.M.T. Fibiş. Aici, brigăzi întregi de mecanizatori au părăsit cîmpul fiind chemaţi să... repare combi­nele. Mai mult chiar, în aceste zile de maximă solicitare a specialiştilor, inginerul Virgil Făgăraş din Cenei a plecat simbătă în voiaj. Nimeni nu ştia unde se află şi cînd se va întoarce. La cooperativa agricolă „Unirea“, din regiunea Galaţi, meca­nizatorii insăminţează ultimele suprafeţe prevăzute cu porumb. Foto : C. GOANŢĂ ­­ UNA PE ZI de MATTY PROCENTE... — Să ne ferim să lucrăm haotic — trebuie să știm precis : cît fier, cît ciment, cît eu, cît tu, cît el... Noi măsuri pentru aplicarea prevederilor legii circulaţiei în scopul aplicării, în conti­nuare, a prevederilor legii cir­culaţiei, Direcţia Miliţiei Capi­talei — în colaborare cu Sfatul popular al oraşului Bucureşti — a luat noi măsuri. Astfel, în ca­drul sistematizării circulaţiei în piaţa Unirii unde s-au efectuat marcaje şi s-au instalat sema­foare electrice, urmează să se reglementeze circulaţia şi pe porţiunea dinspre calea Şerban Vodă. Tot în scopul asigurării unei bune desfăşurări a circu­laţiei autovehiculelor şi pietoni­lor, sunt în curs măsuri pentru reglementarea circulaţiei în pieţele Rosetti, Dorobanţi, Muncii, Coşbuc, precum şi pe unele artere principale, ca de pildă la intersecţiile dintre b-dul Gh. Gheorghiu-Dej şi str. Beldi­­man, str. ing. Saligny şi Intra­rea Zalomit. De asemenea, se vor monta balustrade de pro­tecţie pentru pietoni pe b-dul Magheru (în faţa cinematogra­fului „Republica“), pe calea Victoriei, colţ cu str. Lipscani, pe calea Griviţei (în faţa Gării de Nord), pe str. Lizeanu colţ cu şos. Ştefan cel Mare etc. Pentru înlesnirea circulaţiei, pe străzile care sunt pavate cu piatră cubică se vor monta semne din aliaj de aluminiu, care vor marca distinct trece­rile pentru pietoni. La podul Băneasa, pe şos. Afumaţi şi pe şos. Chitila, sunt în curs de montare şi punere în funcţiune mari panouri luminoase cu che­mări adresate conducătorilor auto în vederea respectării re­gulilor de circulaţie. Alte două panouri — de astădată cu ima­gini legate de respectarea regu­lilor de circulaţie şi, respectiv, de încălcare a acestor reguli, soldate cu accidente — vor fi instalate în piaţa Universităţii şi în piaţa Unirii, într-un ti­raj de 5 000 de exemplare va fi tipărit în curînd un album ins­tructiv, destinat îndeosebi spri­jinirii şcolilor de şoferi, şefilor de garaje, de coloane de trans­port şi de depouri de tramvaie. De asemenea, în cursul lunii mai va începe un concurs „Cine ştie circulă“, pe patru faze de des­făşurare — comune, cartiere-în­­treprinderi-instituţii, raioane şi oraşul Bucureşti — la care vor fi invitaţi să participe atît con­ducători auto, cît şi pietoni. Alte măsuri pr­ivesc pe condu­cătorii de autovehicule. După terminarea operaţiilor de pre­schimbare a numerelor de cir­culaţie ale autovehiculelor în curînd va începe şi preschimba­rea carnetelor de conducere (per­mise) cu valabilitate atît pe te­ritoriul ţării , noastre, cît şi pe teritoriul altor ţări. In afara datelor uzuale, noul permis va cupr­inde semnul distinctiv al Re­publicii Socialiste România în circulaţia internaţională înscris în aval. Primele permise de a­­cest tip vor fi eliberate noilor conducători auto (profesionişti şi, amator­i), iar apoi tutur­or posesorilor de carnete de con­ducere, la o dată care se va anunţa ulterior. In scopul asigurării securităţii circulaţiei, Ministerul Sănătă­ţii şi Prevederilor Sociale a ela­borat noi instrucţiuni în legă­tură cu efectuarea examinărilor medicale a conducătorilor auto. Astfel, s-a prevăzut introduce­rea controlului medical perio­dic, după cum urmează : anual, pentru conducătorii auto profe­sionişti ; din cinci în cinci ani, pentru conducătorii auto ama­tori pînă la­ vîrstă de 45 ani; din trei în trei ani pentru cei în vîrstă de la 45 la 60 ani şi a­­nual pentru cei trecuţi de 60 de ani. Rezultatele examenelor medicale efectuate în baza con­trolului periodic vor fi înscrise într-un certificat medical, eli­berat de unitățile medicale teri­toriale special desemnate. In numărul de azi: • Cronica teatrală: „Opinia publică“ . Ieri, azi, mîine (pag. a 3-a) • Agravarea situaţiei politice din Nigeria Vizitele delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Bulgaria In regiunea Argeş Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republi­cii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jiv­­kov, au plecat miercuri dimi­neaţa într-o călătorie prin ţară. înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de tovarăşii Nicolae Ceauşes­­cu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Beldean, amba­sadorul României la Sofia. în drum spre regiunea Ar­geş, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt salutaţi pe întregul traseu de numeroşi cetăţeni. Ei flutură în adierea vîntului primăvăra­­tic steguleţe, buchete de flori, crenguţe înflorite. Se aud acla­maţii şi urări în cinstea prie­teniei dintre popoarele român şi bulgar, pentru triumful so­cialismului şi păcii în lume, înainte de intrarea în co­muna Mătăsaru, care marchea­ză hotarul regiunii Argeş, co­loana maşinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori călări, îmbrăcaţi în costume naţiona­le argeşene. Un mare grup de cornişti vestesc sosirea înalţi­lor oaspeţi. Sub un arc de triumf, fru­mos împodobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice lo­cului, obiecte din ceramică, ploşti încr­ustate, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt întîmpinaţi de to­varăşii Petre Duminică, prim­­secretar al Comitetului regio­nal Argeş al P.C.R., Constantin Sandu, preşedintele Sfatului popular regional, de alţi re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de nu­meroşi cetăţeni. Potrivit tra­diţiei, soţii Ecaterina şi Ale­xandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, o­­feră oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare ; un grup de flă­căi îi invită să guste din ploş­­tile înflorate renumita ţuică de Piteşti. Tinere fete umplu bra­ţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le înmînează frumoase­le marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găeşti. Oaspeţii sunt salutaţi de primul secretar al Comitetu­lui raional de partid, Ion Ra­du, de preşedintele Sfatului popular raional, Nicolae Pet­­cu, şi de populaţia oraşului, care fac oaspeţilor o caldă pri­mire, îşi iau zborul sute de po­rumbei, simbol al păcii şi prieteniei între popoare. Oas­peţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti oaspe­ţii trec prin alte sate, toate îm­podobite sărbătoreşte. în faţa caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confec­ţionate de meşteşugarii locali, iar în apropierea şoselei, pe mese, au fost aşezate ghi­vece de flori. La Topolo­­veni, şi în alte localităţi de pe traseu au fost or­ganizate expoziţii cu cele mai frumoase ţesături şi obiecte de artizanat care oglindesc bogă­ţia şi varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, şi ex­poziţii cu produse agroalimen­­tare. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei au privit cu mult interes aces­te expoziţii. La Topoloveni to­varăşii Todor Jivkov şi Ni­colae Ceauşescu s-au prins în­tr-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobreşti şi To­poloveni. ...Piteşti. Din zorii zilei, îm­brăcat în vestminte de sărbă­toare, oraşul este străbătut de freamătul mulţimii venite pe străzi în ciuda ploii, în întîm­­pinarea conducătorilor de par­tid şi de stat bulgari şi români. La intrarea în oraş, pe mari pancarte sunt scrise urările : „Bine aţi venit, dragi oas­peţi !“, „Salut frăţesc poporu­lui bulgar !“, „Trăiască unita­tea ţărilor socialiste !“, „Trăia­scă unitatea mişcării comunis­te şi muncitoreşti internaţiona­le !“. Mii şi mii de locuitori, aflaţi pe străzile oraşului acla­mă , cu entuziasm sosirea con­ducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. Se aud o­­vaţii şi urale în cinstea priete­niei de nezdruncinat dintre ce­le două popoare vecine şi pri­etene, urări de „bun venit“ a­­dresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutu­ră steguleţe şi buchete de flori. Tovarăşii , Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o ma­şină deschisă, răspund salutu­rilor mulţimii, fac semne prie­teneşti locuitorilor oraşului Pi­teşti, care au făcut o caldă şi entuziastă primire conducăto­rilor de partid şi de stat ro­mâni şi bulgari, în faţa sediului Comite­tului regional de partid, to­varăşii Todor Jivkov, Nicolae­­­Ceauşescu, Ion Gheor­ghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi sunt întîmpinaţi de membrii Birou­lui­ Comitetului regional Argeş al P.C.R., de reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii par­ticipă la un entuziast miting al locuitorilor oraşului. Participanţii au salu­tat cu puternice ovaţii apariţia la tribună a conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi ro­mâni. Tovarăşul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeş, ros­teşte un cuvînt de bun sosit. Locuitorii r­egiunii Argeş, ca întregul nostru popor — a spus vorbitorul — urmăresc cu deosebit interes vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării vecine şi prietene, văzînd în­ ea o contribuţie de seamă la întărirea prieteniei şi a so­lidarităţii frăţeşti dintre po­porul român şi poporul bul­gar, dintre ţările şi partidele noastre. Cunoaştem şi apre­ciem în mod deosebit munca harnică pe care o desfăşoară poporul frate bulgar, succese­le mari pe care acesta le-a ob­ţinut sub conducerea Partidu­lui Comunist Bulgar în con­strucţia vieţii sale noi. Rezultatele remarcabile do­­bîndite de poporul bulgar fac să crească forţele economice ale Bulgariei, constituind tot­odată o contribuţie la­ cauza noastră comună, întărirea sis­temului socialist. Prezenţa dumneavoastră ne oferă prile­jul de a vă înfăţişa schimbă­rile petrecute pe aceste stră­vechi meleaguri româneşti în anii construcţiei socialiste, în prezent, regiunea Argeş a­­sigură mai mult decît un sfert din producţia naţională de ţi­ţei. Zăcămintele de sare şi cal­car sunt industrializate la un nivel superior în instalaţiile u­­zinelor de la Govora, lemnul pădurilor este pus în valoare de combinatele moderne de la Piteşti şi Rîmnicu Vîlcea, la Slatina se obţine întreaga producţie de aluminiu a ţării. Hidrocentrala din cheile Ar­geşului a adăugat la sistemul energetic naţional forţa sa de 220 megawaţi. Intreprinderilor industriale construite pînă în prezent li se vor adăuga în perioada actualului cincinal (Continuare în pag . 2­0.) La Uzina de aluminiu din Slatina se prezintă înalţilor oaspeţi macheta întreprinderii Foto : AGERPRES t­ al Un trubadur demonului atomic în varianta sa modernă, Faustul secolului XX a căpătat chipul şi înfăţi­şarea matematicianului şi sa­vantului atomist american Her­man Kahn, întemeietorul şi pă­rintele spiritual al institutului Hudson din apropierea New York-ului. Circumvoluţiunile creierului său, refuzînd să mai nască doar calcule aritmetice ori legi ale fizicii, menirea firească a savantului, au dat la iveală monstruoase şi halucinante elu­cubraţii, chemate să aşeze pe piedestalul filozofiei morţii mo­numentul demonului atomic. In cartea sa „Despre războiul termonuclear" apărută în 1960, ca şi în mai recenta „A concepe ceea ce este de ne­conceput“, Kahn argumentează, după spusele lui pe baze ştiin­ţifice, că omenirea n-are nici un motiv să se neliniştească de perspectivele unui război termonuclear, deoarece ar mai rămîne în viaţă o parte — ce-i drept mică — de cîteva milio­ane. Recurgînd la ajutorul lo­garitmilor şi al teoriei proba­bilităţilor, el a stabilit cu pre­cizie numărul „megamorţilor", (n.a. termenul îi aparţine) tra­­ducînd apoi limbajul sec al calculului matematic în for­mula teoretică a filozofiei sale barbare, îmbrăcată în poleiala unui optimism demenţial­­. „Vir­tuţile cetăţeneşti, dorinţa de supravieţuire şi de muncă, a declarat Kahn, s-ar menţine. Experienţa dobîndită cu prile­jul unor catastrofe naturale demonstrează că psihicul oa­menilor este suficient de pu­ternic şi de statornic pentru a depăşi şocul paralizant al unui dezastru atomic". Şi, ca o concluzie a acestei concepţii, care, dacă n-ar fi ex­primată clar, ar părea fie ope­ra unui creier învăluit de ceafa nebuniei, fie a unui obscur scri­itor de lucrări ştiinţifico-fantas­­tice, de asemenea semn de pus în cămaşa de forţă, trubadurul american al războiului atomic arată că : „Chiar dacă jumă­tate sau un sfert de naţiune şi­­ar găsi moartea, totuşi supra­vieţuitorii nu se vor trînti pe jos ca să moară. Viaţa ar mer­ge mai departe". Dar Kahn nu este un sim­plu filozof de duzină şi nici un bolnav declarat, ci unul dintre oamenii de ştiinţă pe care Pentagonul şi politicienii ION MARGINEANU (Continuare în pag. a 4-a) Actualitatea internaţională * în pagina a IV-a: Dezbaterile din Adunarea Naţională franceză Konrad Adenauer a încetat din viaţă după încercarea de lovitură de stat din Ghana ACCRA 19 (Agerpres).­­ Agenţia Associated Press, citind surse demne de încre­dere, anunţă că liderii militări ghanezi, reuniţi, marţi,­­ pentru­ a discuta tentativa de lovitură de stat eşuată, au hotărît ca principalii organizatori ai a­­cesteia să fie condamnaţi la moarte. Lt. Sam Arthur, în vîrstă de 27 de ani, a recunos­cut că în zorii zilei de luni a intrat în Accra în fruntea a 120 de soldaţi cu scopul de a ataca sediul Consiliului Națio­nal de Eliberare şi de a pune stăpînire pe postul de radio din capitală.

Next