România Liberă, aprilie 1967 (Anul 25, nr. 6984-7009)
1967-04-20 / nr. 7000
Anul XXV nr. 7000 4 pagini 30 bani REDACŢIA : Piaţa Scrnteli. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 6010. Interior 14 00. Telex: 179 — Bucureşti aprilie 1967 Protelan din toate ţările, uniţi-vă ! Ikra (pag. a 4-a) POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ORGANUL SFATURILOR ROMÂNIA Cu toate forţele la semănatul porumbului ! Temperatura solului la adîncimea de îngropare a seminţelor arată că nu toate regiunile suntem în plină epocă de insămînţare a porumbului. A mobiliza toate mijloacele şi forţele pentru a termina în cadrul epocii optime însămînţarea porumbului pe întreaga suprafaţă destinată acestei culturi, a folosi din plin fiecare zi şi oră bună de lucru în cîmp, a efectua semănatul la un înalt nivel calitativ, iată principalele obiective care stau astăzi in faţa cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor agricoli, a consiliilor agricole şi uniunilor cooperatiste. La întrebarea pe care am adresat-o în cursul raidului nostru „Cînd terminaţi semănatul porumbului ?“ am primit, în cea mai mare parte, răspunsuri care ne-au bucurat. Din datele puse la dispoziţie de consiliul agricol regional Galaţi a reieşit că pînă la 18 aprilie s-au semănat aproape 200 000 ha. Aceasta înseamnă practic că în regiunea Galaţi, în cîteva zile prielnice, însămînţarea porumbului se va termina. In 46 de cooperative agricole din raionul Făurei această lucrare a şi luat sfîrşit. La Racoviţa, Mohrean, Zăvoaie şi Mihail Kogălniceanu din acelaşi raion se lucrează pe ultimele suprafeţe. Un răspuns identic l-am primit şi la consiliul agricol raional Rîmnicu-Sărat. — Azi, mîine, ni s-a spus, datorită folosirii din plin a tractoarelor şi maşinilor agricole, precum şi organizării bune a muncii terminăm semănatul porumbului pe întreaga suprafaţă planificată. Şi în regiunea Oltenia ritmul de lucru ar fi putut fi mult accelerat dacă peste tot s-ar fi manifestat o grijă deosebită pentru pregătirea terenului şi efectuarea însămînţărilor. La Secu, Lupşa, Livada şi în alte cooperative agricole din raionul Strehaia se seamănă intens. Marin Boaru, preşedintele cooperativei agricole din Corzu n-a permis însă mecanizatorilor să lucreze timp de cîteva zile , pentru motive neîntemeiate, deşi timpul era bun de lucru. Important este ca semănatul porumbului să se facă nu numai în cadrul epocii optime, ci şi la un înalt nivel agrotehnic. In unităţile deservite de S.M.T. Berzovia, regiunea Banat, bunăoară, se observă că unele lucrări sunt executate necorespunzător. La cooperativele agricole Grădiştea şi Viile, regiunea Galaţi, pe unele parcele, graba a... stricat treaba , nivelării terenului nu i s-a dat toată atenţia, semănatul nu s-a făcut la adîncimea stabilită. Un alt exemplu : în primele zile de la declanşarea campaniei la cooperativa agricolă din comuna Baba Ana, regiunea Ploieşti, calitatea la care s-a efectuat semănatul porumbului pe unele tăxlale, a lăsat mult de dorit. In unitate se găsea un delegat al consiliului agricol raional Mizil, dar după cît se pare, problema respectivă nu er-a... de competenţa lui (? !). EXPERIENŢA A DEMONSTRAT IMPORTANŢA DEOSEBITĂ PE CARE O PREZINTĂ INSĂMÎNŢARE A PORUMBULUI ÎN CADRUL EPOCII OPTIME ȘI LA UN ÎNALT NIVEL CALITATIV. ÎN TOATE REGIUNILE TREBUIE SĂ FIE LUATE MĂSURILE NECESARE PENTRU CA SĂ SE LUCREZE CU TOATE FORŢELE. Raid realizat de : ing. TH. MARCAROV, P. ZARNESCU, I. BECHERU, I. MEDOIA Raid în regiunile Ploieşti, Galaţi, Oltenia si Banat Intr-un ritm intens se lucrează şi în raioanele Corabia, Caracal, Băileşti şi Calafat. Acest lucru care trebuie subliniat nu se face în detrimentul altor munci din actualul sezon şi îndeosebi al celor de amenajare cu posibilităţi locale, a terenurilor pentru irigat. Cum s-ar spune, în aceste raioane din regiunea Oltenia se va termina în scurt timp semănatul porumbului, dar în acelaşi timp se va lărgi zona unde seceta nu va avea acces. Intr-un cuvînt, treabă gospodărească ! Dar am primit la întrebarea noastră şi răspunsuri evazive, determinate în primul rînd de rezultatele nesatisfăcătoare obţinute pînă în prezent la semănat în unele unităţi agricole. In regiunea Banat, ploile care au căzut în majoritatea raioanelor au împiedicat întrucîtva să se lucreze din plin la semănat. Totuşi, în cursul acestei săptămîni, factorii meteorologici au fost favorabili. Dar ce folos... In raioanele Timişoara, Arad şi Sînnicolau Mare, ca urmare a slabei preocupări pentru folosirea la maximum a capacităţii de lucru a maşinilor, realizările la semănatul porumbului sunt sub posibilităţile existente. Că se putea realiza mai mult o dovedeşte ritmul în care se lucrează în raionul Oraviţa (pînă în prezent s-a realizat peste 60 la sută din suprafaţa prevăzută). Să poposim, bunăoară, la cooperativa agricolă din Lovrin unde din 820 ha s-au semănat doar 50 ha. Aici, parcelele şi sămînţa s-au repartizat pe mecanizatori. Dar cum în unele zile nu s-a putut lucra pe toate terenurile, jumătate din cele 12 maşini au stat tot timpul. Nimeni nu s-a gîndit că prin concentrarea mijloacelor mecanizate pe terenurile zvîntate existau condiţii să se grăbească ritmul însămînţărilor. Serioase rămîneri în urmă se fac simţite în cooperativele agricole Pecica, Pîncota, Şiria, Galşa din raionul Arad. La Pecica, bunăoară, Gh. Tabacu, inginerul şef de la S.M.T. în loc să iasă în teren să se ocupe de însămînţări se mulţumeşte să constate... din birou că nu se poate lucra. Mecanizatorii n-au fost de aceeaşi părere. Ei lucrau de zor chiar în mai multe unităţi, dar inginerul şef nu era la curent — nici nu se putea de altfel ! — de activitatea oamenilor în subordine. Aceeaşi coordonare nefirească am întîlnit-o şi la S.M.T. Fibiş. Aici, brigăzi întregi de mecanizatori au părăsit cîmpul fiind chemaţi să... repare combinele. Mai mult chiar, în aceste zile de maximă solicitare a specialiştilor, inginerul Virgil Făgăraş din Cenei a plecat simbătă în voiaj. Nimeni nu ştia unde se află şi cînd se va întoarce. La cooperativa agricolă „Unirea“, din regiunea Galaţi, mecanizatorii insăminţează ultimele suprafeţe prevăzute cu porumb. Foto : C. GOANŢĂ UNA PE ZI de MATTY PROCENTE... — Să ne ferim să lucrăm haotic — trebuie să știm precis : cît fier, cît ciment, cît eu, cît tu, cît el... Noi măsuri pentru aplicarea prevederilor legii circulaţiei în scopul aplicării, în continuare, a prevederilor legii circulaţiei, Direcţia Miliţiei Capitalei — în colaborare cu Sfatul popular al oraşului Bucureşti — a luat noi măsuri. Astfel, în cadrul sistematizării circulaţiei în piaţa Unirii unde s-au efectuat marcaje şi s-au instalat semafoare electrice, urmează să se reglementeze circulaţia şi pe porţiunea dinspre calea Şerban Vodă. Tot în scopul asigurării unei bune desfăşurări a circulaţiei autovehiculelor şi pietonilor, sunt în curs măsuri pentru reglementarea circulaţiei în pieţele Rosetti, Dorobanţi, Muncii, Coşbuc, precum şi pe unele artere principale, ca de pildă la intersecţiile dintre b-dul Gh. Gheorghiu-Dej şi str. Beldiman, str. ing. Saligny şi Intrarea Zalomit. De asemenea, se vor monta balustrade de protecţie pentru pietoni pe b-dul Magheru (în faţa cinematografului „Republica“), pe calea Victoriei, colţ cu str. Lipscani, pe calea Griviţei (în faţa Gării de Nord), pe str. Lizeanu colţ cu şos. Ştefan cel Mare etc. Pentru înlesnirea circulaţiei, pe străzile care sunt pavate cu piatră cubică se vor monta semne din aliaj de aluminiu, care vor marca distinct trecerile pentru pietoni. La podul Băneasa, pe şos. Afumaţi şi pe şos. Chitila, sunt în curs de montare şi punere în funcţiune mari panouri luminoase cu chemări adresate conducătorilor auto în vederea respectării regulilor de circulaţie. Alte două panouri — de astădată cu imagini legate de respectarea regulilor de circulaţie şi, respectiv, de încălcare a acestor reguli, soldate cu accidente — vor fi instalate în piaţa Universităţii şi în piaţa Unirii, într-un tiraj de 5 000 de exemplare va fi tipărit în curînd un album instructiv, destinat îndeosebi sprijinirii şcolilor de şoferi, şefilor de garaje, de coloane de transport şi de depouri de tramvaie. De asemenea, în cursul lunii mai va începe un concurs „Cine ştie circulă“, pe patru faze de desfăşurare — comune, cartiere-întreprinderi-instituţii, raioane şi oraşul Bucureşti — la care vor fi invitaţi să participe atît conducători auto, cît şi pietoni. Alte măsuri privesc pe conducătorii de autovehicule. După terminarea operaţiilor de preschimbare a numerelor de circulaţie ale autovehiculelor în curînd va începe şi preschimbarea carnetelor de conducere (permise) cu valabilitate atît pe teritoriul ţării , noastre, cît şi pe teritoriul altor ţări. In afara datelor uzuale, noul permis va cuprinde semnul distinctiv al Republicii Socialiste România în circulaţia internaţională înscris în aval. Primele permise de acest tip vor fi eliberate noilor conducători auto (profesionişti şi, amatori), iar apoi tuturor posesorilor de carnete de conducere, la o dată care se va anunţa ulterior. In scopul asigurării securităţii circulaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a elaborat noi instrucţiuni în legătură cu efectuarea examinărilor medicale a conducătorilor auto. Astfel, s-a prevăzut introducerea controlului medical periodic, după cum urmează : anual, pentru conducătorii auto profesionişti ; din cinci în cinci ani, pentru conducătorii auto amatori pînă la vîrstă de 45 ani; din trei în trei ani pentru cei în vîrstă de la 45 la 60 ani şi anual pentru cei trecuţi de 60 de ani. Rezultatele examenelor medicale efectuate în baza controlului periodic vor fi înscrise într-un certificat medical, eliberat de unitățile medicale teritoriale special desemnate. In numărul de azi: • Cronica teatrală: „Opinia publică“ . Ieri, azi, mîine (pag. a 3-a) • Agravarea situaţiei politice din Nigeria Vizitele delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Bulgaria In regiunea Argeş Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineaţa într-o călătorie prin ţară. înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. în drum spre regiunea Argeş, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt salutaţi pe întregul traseu de numeroşi cetăţeni. Ei flutură în adierea vîntului primăvăratic steguleţe, buchete de flori, crenguţe înflorite. Se aud aclamaţii şi urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român şi bulgar, pentru triumful socialismului şi păcii în lume, înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeş, coloana maşinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori călări, îmbrăcaţi în costume naţionale argeşene. Un mare grup de cornişti vestesc sosirea înalţilor oaspeţi. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploşti încrustate, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt întîmpinaţi de tovarăşii Petre Duminică, primsecretar al Comitetului regional Argeş al P.C.R., Constantin Sandu, preşedintele Sfatului popular regional, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetăţeni. Potrivit tradiţiei, soţii Ecaterina şi Alexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare ; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploştile înflorate renumita ţuică de Piteşti. Tinere fete umplu braţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găeşti. Oaspeţii sunt salutaţi de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de preşedintele Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, şi de populaţia oraşului, care fac oaspeţilor o caldă primire, îşi iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii şi prieteniei între popoare. Oaspeţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti oaspeţii trec prin alte sate, toate împodobite sărbătoreşte. în faţa caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecţionate de meşteşugarii locali, iar în apropierea şoselei, pe mese, au fost aşezate ghivece de flori. La Topoloveni, şi în alte localităţi de pe traseu au fost organizate expoziţii cu cele mai frumoase ţesături şi obiecte de artizanat care oglindesc bogăţia şi varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, şi expoziţii cu produse agroalimentare. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei au privit cu mult interes aceste expoziţii. La Topoloveni tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobreşti şi Topoloveni. ...Piteşti. Din zorii zilei, îmbrăcat în vestminte de sărbătoare, oraşul este străbătut de freamătul mulţimii venite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. La intrarea în oraş, pe mari pancarte sunt scrise urările : „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“, „Salut frăţesc poporului bulgar !“, „Trăiască unitatea ţărilor socialiste !“, „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale !“. Mii şi mii de locuitori, aflaţi pe străzile oraşului aclamă , cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. Se aud ovaţii şi urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine şi prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutură steguleţe şi buchete de flori. Tovarăşii , Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o maşină deschisă, răspund saluturilor mulţimii, fac semne prieteneşti locuitorilor oraşului Piteşti, care au făcut o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari, în faţa sediului Comitetului regional de partid, tovarăşii Todor Jivkov, NicolaeCeauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi sunt întîmpinaţi de membrii Biroului Comitetului regional Argeş al P.C.R., de reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii participă la un entuziast miting al locuitorilor oraşului. Participanţii au salutat cu puternice ovaţii apariţia la tribună a conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Tovarăşul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeş, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Locuitorii regiunii Argeş, ca întregul nostru popor — a spus vorbitorul — urmăresc cu deosebit interes vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării vecine şi prietene, văzînd în ea o contribuţie de seamă la întărirea prieteniei şi a solidarităţii frăţeşti dintre poporul român şi poporul bulgar, dintre ţările şi partidele noastre. Cunoaştem şi apreciem în mod deosebit munca harnică pe care o desfăşoară poporul frate bulgar, succesele mari pe care acesta le-a obţinut sub conducerea Partidului Comunist Bulgar în construcţia vieţii sale noi. Rezultatele remarcabile dobîndite de poporul bulgar fac să crească forţele economice ale Bulgariei, constituind totodată o contribuţie la cauza noastră comună, întărirea sistemului socialist. Prezenţa dumneavoastră ne oferă prilejul de a vă înfăţişa schimbările petrecute pe aceste străvechi meleaguri româneşti în anii construcţiei socialiste, în prezent, regiunea Argeş asigură mai mult decît un sfert din producţia naţională de ţiţei. Zăcămintele de sare şi calcar sunt industrializate la un nivel superior în instalaţiile uzinelor de la Govora, lemnul pădurilor este pus în valoare de combinatele moderne de la Piteşti şi Rîmnicu Vîlcea, la Slatina se obţine întreaga producţie de aluminiu a ţării. Hidrocentrala din cheile Argeşului a adăugat la sistemul energetic naţional forţa sa de 220 megawaţi. Intreprinderilor industriale construite pînă în prezent li se vor adăuga în perioada actualului cincinal (Continuare în pag . 20.) La Uzina de aluminiu din Slatina se prezintă înalţilor oaspeţi macheta întreprinderii Foto : AGERPRES t al Un trubadur demonului atomic în varianta sa modernă, Faustul secolului XX a căpătat chipul şi înfăţişarea matematicianului şi savantului atomist american Herman Kahn, întemeietorul şi părintele spiritual al institutului Hudson din apropierea New York-ului. Circumvoluţiunile creierului său, refuzînd să mai nască doar calcule aritmetice ori legi ale fizicii, menirea firească a savantului, au dat la iveală monstruoase şi halucinante elucubraţii, chemate să aşeze pe piedestalul filozofiei morţii monumentul demonului atomic. In cartea sa „Despre războiul termonuclear" apărută în 1960, ca şi în mai recenta „A concepe ceea ce este de neconceput“, Kahn argumentează, după spusele lui pe baze ştiinţifice, că omenirea n-are nici un motiv să se neliniştească de perspectivele unui război termonuclear, deoarece ar mai rămîne în viaţă o parte — ce-i drept mică — de cîteva milioane. Recurgînd la ajutorul logaritmilor şi al teoriei probabilităţilor, el a stabilit cu precizie numărul „megamorţilor", (n.a. termenul îi aparţine) traducînd apoi limbajul sec al calculului matematic în formula teoretică a filozofiei sale barbare, îmbrăcată în poleiala unui optimism demenţial. „Virtuţile cetăţeneşti, dorinţa de supravieţuire şi de muncă, a declarat Kahn, s-ar menţine. Experienţa dobîndită cu prilejul unor catastrofe naturale demonstrează că psihicul oamenilor este suficient de puternic şi de statornic pentru a depăşi şocul paralizant al unui dezastru atomic". Şi, ca o concluzie a acestei concepţii, care, dacă n-ar fi exprimată clar, ar părea fie opera unui creier învăluit de ceafa nebuniei, fie a unui obscur scriitor de lucrări ştiinţifico-fantastice, de asemenea semn de pus în cămaşa de forţă, trubadurul american al războiului atomic arată că : „Chiar dacă jumătate sau un sfert de naţiune şiar găsi moartea, totuşi supravieţuitorii nu se vor trînti pe jos ca să moară. Viaţa ar merge mai departe". Dar Kahn nu este un simplu filozof de duzină şi nici un bolnav declarat, ci unul dintre oamenii de ştiinţă pe care Pentagonul şi politicienii ION MARGINEANU (Continuare în pag. a 4-a) Actualitatea internaţională * în pagina a IV-a: Dezbaterile din Adunarea Naţională franceză Konrad Adenauer a încetat din viaţă după încercarea de lovitură de stat din Ghana ACCRA 19 (Agerpres). Agenţia Associated Press, citind surse demne de încredere, anunţă că liderii militări ghanezi, reuniţi, marţi, pentru a discuta tentativa de lovitură de stat eşuată, au hotărît ca principalii organizatori ai acesteia să fie condamnaţi la moarte. Lt. Sam Arthur, în vîrstă de 27 de ani, a recunoscut că în zorii zilei de luni a intrat în Accra în fruntea a 120 de soldaţi cu scopul de a ataca sediul Consiliului Național de Eliberare şi de a pune stăpînire pe postul de radio din capitală.