România Liberă, august 1967 (Anul 25, nr. 7087-7111)

1967-08-03 / nr. 7089

DOUA TABERE — CURS PENTRU PROFESORII DE BIOLOGIE, s-au deschis ieri la Sinaia şi la Agigea, organizate de „Societatea de ştiinţe natu­­rale şi geografie“. Profesorii cursanţi vor studia, sub îndru­marea unor cadre didactice universitare, corelaţiile din me­diul biologic, precum şi flora şi fauna regiunilor Ploieşti şi Dob­rogea. Prelegerile vor fi completate cu excursii de docu­mentare. Cu această ocazie par­ticipanţii la cursuri vor putea alege pentru colecţiile şcolilor in care predau, piese din floră şi faună, din diversele roci în­tâlnite în cele două regiuni. CU PRILEJUL FESTIVALU­LUI „JOCURILE INTERNA­ŢIONALE FOLCLORICE“ DE LA CONFOLENS­A Franţa, as­tăzi urmează să plece în aceas­tă ţară un grup de membri ai ansamblului folcloric al Cen­trului universitar Bucureşti. Cu acest prilej, tov. NICOLAE­­­RI­MIE preşedintele U.A.S.R. ne-a declarat : „ Ţara noastră este pentru a doua oară invitata acestui festi­val, care în acest an se află la cea de a zecea ediţie, unde ur­mează să se întîlnească cu soli ai artei populare din Franţa, Bul­garia, U.R.S.S., Spania, Portu­galia şi din alte ţări. Grupul nostru studenţesc de solişti vo­cali şi dansatori va susţine 14 spectacole (după cum am fost anunţaţi vom prezenta specta­colul de deschidere al festiva­lului) cuprinzînd cîntece şi dan­­suri de pe întreg cuprinsul pa­triei. în cadrul festivalului, se vor organiza şi alte manifes­tări, întîlniri între tineri, discu­ţii, carnavaluri , ceea ce va contribui la o mai bună cunoa­ştere şi la întărirea legăturilor prieteneşti între tinerii din di­verse ţări. PENTRU CIRCUITUL TU­RISTIC AL ROMÂNIEI, de 7 sau 12 zile, au început ieri îns­crierile la toate agenţiile şi fi­lialele O.N.T. din ţară. Circui­tele, in timpul cărora partici­panţii vor putea cunoaşte o parte din frumuseţile ţării noa­stre se vor desfăşura in tot cursul lunii august. LA LIBRĂRIA „M. SADO­­VEANU“ din Bd. Magheru nr. 6, va avea loc astă seară, la orele 19, o întâlnire între citi­tori şi scriitorul Nicolae Tăutu, cu prilejul apariţiei romanului de umor „Cînd zimbesc scrii­torii şi artiştii". IN CARTIERUL STEAGUL ROŞU din Braşov s-a dat în fo­losinţă un nou bloc de locuinţe cu 120 de garsoniere. In acest an, in oraşele regiunii Braşov s-au construit şi dat în folosinţă peste 1 400 de apartamente, iar în prezent la alte cir­ca SOO de apartamente se execută ulti­mele lucrări de finisare. CURSE DE AUTOBUZE SPRE STAŢIUNI. Datorită bunelor rezultate dobîndite în urma in­troducerii cursei rapide Olă­­neşti — Bucureşti, conducerea D.R.T A.-Argeş a luat măsura introducerii unei curse directe de autobuze, pe traseul Govora- Băi-Cluj. Autobuzele respective vor fi dotate cu frigidere pen­tru gustările şi băuturile călă­torilor. ANSAMBLUL ARTISTIC AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SIN­DICATELOR, aflat într-un turneu prin ţară, a prezentat ieri seară în Parcul de cultură şi odihnă din Timişoara spec­tacolul de cîntece şi dansuri populare, intitulat ,,Bucureştii cîntă... cîntă ţara întreagă“. UN MODERN OBSERVATOR HIDROMETEOROLOGIC a fost dat în folosinţă, cu 5 luni îna­inte de termenul planificat, la Timişoara. El este destinat a deservi agricultura din regiune, precum şi transportul aerian. Observatorul mai are menirea să centralizeze datele hidrau­lice pentru reglementarea cursu­rilor de ape din regiune, în scopul feririi terenurilor de inundaţii, ca şi al asigurării apei pe timp secetos. Noul ob­servator este dotat cu o staţie meteorologică cu citire la dis­tanţă şi cu un radar meteoro­logic, care poate determina can­titatea precipitaţiilor pe oră pe o suprafaţă de 20 km. p. IN LOCALITATEA JIBOU din regiunea Cluj, specialiştii balneologi şi organele locale de stat au descoperit şi pus în va­loare o importantă sursă­­ de ape minerale cu bogate însu­şiri terapeutice. Calităţile aces­tor izvoare sunt asemănătoare cu cele aflate la Călimăneşti, Govora şi Herculane, în vede­rea valorificării acestor surse, în vecinătatea izvoarelor au fost amenajate clădiri şi instalaţii ce oferă condiţii optime de tra­tam­ent a afecţiunilor de reu­matism, boli ale sistemului ner­vos periferic, afecţiuni ginecolo­gice etc. CUPLARE AUTOMATA A VAGOANELOR. Institutul de Cercetări Căi Ferate a pus la punct modificările constructive pentru adaptarea cuplei auto­mate la două tipuri de vagoane de marfă, urmînd ca problema să fie rezolvată și pentru cele­lalte tipuri de vagoane existen­te. Este vorba de inlocuirea cu­plării manuale a vagoanelor cu cuplarea automată creindu-se astfel condiţii pentru asigura­rea deplinei securităţi a muncii la formarea trenurilor, pentru mărirea productivităţii mun­cii ca şi pentru automati­zarea circulaţiei. în plus, noul sistem de cuplare permite loco­motivelor electrice şi Diesel-e­­lectrice, foarte puternice, să funcţioneze la puterea maximă, aparatul automat de tracţiune — legare asigurind suportarea unei forţe de tracţiune de aproape cinci ori mai mare decit cea a aparatului de trac­­ţiune-legare actual. în acest fel locomotivele puternice vor putea remorca trenuri cu tonaj mult mai mare. ÎN VEDEREA CREŞTERII CAPACITĂŢII UNITĂŢILOR SANITARE afectate îngrijirii mamei şi copilului, in Capitală se vor da in folosinţă pină la sfirşitul anului încă 1384 paturi, din care 917 pentru obstetrică şi 467 pentru noi născuţi. în acest sens, Se vor executa lucrări de extinderi, amenajări şi reprofilări ale unor secţii din cadrul unităţilor existente. în ansamblul acestui complex de măsuri, ieri s-a încheiat prima fază a lucrărilor de amenajare a aripei A, a clădirii din str. Tutunului nr. 53 afectată Spita­lului de femei Giuleşti. în final, prin extinderile care se fac aici, se vor da in funcţie încă 140 de paturi. EXPOZIŢIE. Sub auspiciile Camerei de comerţ a Republicii Socialiste România, ieri s-a des­chis la Iaşi o expoziţie de docu­mentare pentru tehnicienii şi specialiştii care lucrează in sec­torul bunurilor de larg consum. Expoziţia prezintă vizitatorilor o gamă de aproximativ 1 600 de obiecte pe care le produce a­­ceastă ramură. LA UZINA MECANICA DIN TURNU SEVERIN a în­ceput fabricaţia de serie a va­goanelor speciale pentru transportul trestiei de zahăr, destinate exportului în Cuba. Ele au un volum, util de 75 mc,putând transporta, cu o viteză orară de pină la 80 km, o cantitate de 30 tone trestie de zahăr. Ieri dimineaţă a părăsit portul Constanţa pentru prima dată noul vas românesc „Dunărea“ (fotografia de mai sus) cu destina­ţia Annaba, (Algeria) pentru a încărca 24 000 tone de minereu, în drumul său s-a intilnit cu alt mineralier sub pavilion româ­nesc, „Hunedoara“, care urmează să sosească în cursul zilei de azi in ţară. Foto : ION POPOVICI Rubrică alcătuită de IOANA PATRAȘCU PRONOEXPRES Nr. 31 din 2 august 1967 EXTRAGEREA I 21 42 47 45 17 6 — 48 24 Fond de premii : 493.016 lei din care 78.722 lei report cate­goria I EXTRAGEREA A II-a 20 26 31 25 36 14 — 48 34 Fond de premii : 270.587 lei. Aprovizionarea cu legume şi fructe (Urmare din pag. I) ummuLiu-jin-iumimwiin»— im i n—rr toate acestea, în Capitală exista un stoc de peste 300 de tone, deci peste necesarul pie­­ţii, înseamnă că aceste mărfuri, zac în depozite, unde îşi pierd prospeţimea şi fireş­te, se depreciază. De aseme­nea, manipularea produse­lor, datorită transporturilor făcute la voia întîmplării, se efectuează greoi, neţinîndu-se seama de ritmul rapid impus de cerinţele unei bune apro­vizionări a pieţelor. Pentru a ilustra apatia care şi-a făcut loc în acest sector de activitate, ne vom referi la o discuţie avută cu directorul Constantin Staicu, cel ce răs­punde de activitatea între­prinderii orăşeneşti pentru valorificarea legumelor şi fructelor. L-am găsit extrem de iritat (bănuim că era supă­rat pe propria sa activitate, deoarece d-sa răspunde în primul rînd de desfacerea le­gumelor şi fructelor în­ Capi­tală).. Ceea ce ne-a dezarmat a fost răspunsul dat atunci cînd l-am întrebat cum se explică lipsurile întreprinderii pe ca­re o conduce : „Nu ştiu... In­­trebaţi-i pe şefii mei, ei sunt mai în măsură“. Este cel pu­ţin ciudat ca un director care primeşte salariu pentru o ac­tivitate foarte concretă, să pa­seze în felul acesta propria sa răspundere, pe umerii şe­filor lui ierarhici, nedînd do­vadă de iniţiativă şi compe­tenţă în munca pe care o des­făşoară. Nu putem trece însă cu ve­derea lipsurile pe care le-a manifestat Departamentul pentru valorificarea legume­lor şi fructelor din cadrul U­­niunii Naţionale a Cooperati­velor Agricole de Producţie. Deşi am fost asiguraţi, la tim­pul respectiv chiar de şeful Departamentului, tovarăşul Nicolae Ştefan, prim vicepre­şedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, printr-un interviu publicat în ziarul nostru, că multe din deficienţele semna­late în anii trecuţi vor fi în­lăturate, iată că ele au recidi­vat. O altă cauză, a acestor de­fecţiuni este activitatea încă slabă ce se desfăşoară în u­­nele cooperative agricole de producţie. Datorită slabei organizări a muncii, produse­le nu sunt culese la timp şi nu sunt valorificate conform contractelor încheiate cu uni­tăţile de desfacere, într-o dis­cuţie avută ieri cu tovarăşul Voicu Gherguş, şeful adjunct al secţiei de valorificare din cadrul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, am primit un ma­terial foarte documentat în legătură cu lipsurile unor unităţi de producţie. Am aflat, printre altele, cu acest prilej, că la C.A.P. Grădinari din raionul Videle zac încă hec­tare întregi de roşii Bizon ne­­culese, sau la C.A.P. Copăceni se valorifică anumite produse direct pe piaţă, la preţuri ri­dicate, deşi în prealabil au fost încheiate contracte cu uni­tăţile de desfacere. Asemenea atitudini consta­­tative nu ne satisfac nici pe departe şi ne punem pe bună dreptate întrebarea de ce Uni­unea Naţională a Cooperati­velor Agricole de Producţie, uniunile regionale şi raionale, nu efectuează în mod sistema­tic o muncă de îndrumare te­meinică pentru a evita pe vi­itor asemenea situaţii ? Există toate temeiurile pentru ca aprovizionarea cu legume şi fructe să se îmbu­nătăţească în mod substanţial. Măsurile stabilite recent de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. sunt menite să înlă­ture neajunsurile din acest sector, determinînd îmbună­tăţirea activităţii pentru ca populaţia să fie bine aprovi­zionată, la preţuri avantajoa­se, cu legume şi fructe de bună calitate. Sarcini însemnate în aceas­tă direcţie revin atît unităţi­lor de producţie cît şi celor de desfacere. Respectarea prevederilor contractuale a­­sigură aprovizionarea abun­dentă a pieţei cu produse proaspete şi va evita situaţia întîlnită în ultimele zile, cînd unele cooperative agricole de producţie (dăm numai exem­plul celor de la Otopeni, Afu­maţi şi 30 Decembrie) nu au respectat contractele încheiate. Se aplică noi măsuri stimula­tive, în funcţie de situaţia fie­cărei cooperative şi pe baza hotărîrii conducerii ei- In rai­dul nostru am făcut constata­rea că adeseori maşinile uni­tăţilor comerciale îşi pierd zile întregi la furnizori, fără să fie încărcate cu marfă. De aici cheltuieli inutile şi bani aruncaţi fără nici o noimă, începînd de acum, transportul trebuie să se facă rapid, cu mijloacele proprii ale coope­rativelor agricole şi cu cele ale oficiilor de valorificare a legumelor şi fructelor. Am avut ieri din nou pri­lejul să constatăm că datorită amplasării neraţionale a re­ţelei comerciale în unele car­tiere (în special în Pajura, Berceni sau Drumul Taberii), cetăţenii sunt nevoiţi să stră­bată mari distanţe pină la u­­nităţile de desfacere. Noile măsuri privind extinderea vînzării acestor produse prin diferite sisteme simple, am­bulatorii, pe străzi şi la domi­ciliul cetăţenilor, constituie o nouă sursă de aprovizionare mai rapidă şi accesibilă con­sumatorilor. Fără îndoială că un crite­riu de bază în îmbunătăţirea comerţului de legume şi fruc­te îl reprezintă activitatea lucrătorilor din acest sec­tor de activitate, care trebuie să muncească cu mai mult in­teres şi dragoste pentru a sa­tisface exigenţele. Noua Hotărîre a Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socialiste România cu pri­vire la cointeresarea lucră­torilor din sectorul de valori­ficare a legumelor și fructe­lor, precum și la stabilirea de preţuri maximale la aceste produse, prevede aplicarea u­­nei forme mai eficiente de cointeresare, în strînsă con­cordanţă cu eforturile depuse pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Începînd de astăzi, intră în vigoare noile condiţii de sta­bilire şi practicare a preţuri­lor de vînzare a legumelor şi fructelor in pieţe. Preţurile se publică zilnic în mercuriale şi se afişează în locuri vizibi­le iar săptămînal, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanţa, sta­bilesc, la propunerea comisii­lor de preţuri, plafoane orien­tative de preţuri cu amănun­tul, pe calităţi diferenţiate pe oraşe şi centre muncitoreşti. In modul acesta, unele ten­dinţe speculative, semnalate şi de noi la începutul acestui raid vor fi frînate, se vor frîna tertipurile unor intermediari, oferindu-se cooperativelor a­­gricole, ţăranilor cooperatori şi producătorilor individuali posibilităţi depline pentru a-şi valorifica, în condiţii a­vantajoase, surplusul de pro­duse pe piaţă. Este necesar de aceea ca sfaturile populare şi organe­le de valorificare să desfăşoa­re o activitate susţinută pen­tru aplicarea întocmai a mă­surilor stabilite de partid şi guvern, în legătură cu lipsu­rile constatate în ultimele zile în pieţele bucureştene, tre­buie să arătăm că o vină principală o poartă şi Comi­tetul executiv al Sfatului popular al Capitalei care a subapreciat, importanţa a­­cestei probleme. Marţi dimi­neaţa ne-am propus să cunoaş­tem, în legătură cu situaţia amintită şi punctul de vedere al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Bucureşti. Dar toţi factorii de răspundere ai reţelei comer­ciale erau convocaţi de dimi­neaţă la o şedinţă mai înde­lungată cu tovarăşul Ion Cos­­ma, preşedintele comitetului executiv. N-am aflat ce punct figura pe ordinea de zi (în treacăt fie spus, nu înţelegem de ce presa nu este informată în legătură cu problemele dezbătute în Comitetul exe­cutiv al Sfatului popular al oraşului Bucureşti). Nu pu­nem la îndoială necesitatea matinalei şedinţe. Totuşi, — dacă ne este permis — n-ar fi fost oare de dorit ca preşedin­tele comitetului executiv şi ceilalţi factori de răspundere­­ ai Sfatului popular al Capita­lei să fi vizitat în acest răs­timp pieţele ? La urma urmei, ei răspund în primul rînd, de întreaga activitate gospodă­rească a oraşului. Or, după părerea noastră, — deşi nu facem nimănui un program — în orele de dimineaţă se vede cel mai bine cum funcţionea­ză aceste largi artere de des­facere. De aceea ni se pare foarte judicioasă măsura ca personal, preşedinţii comitete­lor executive ale sfaturilor populare şi membrii acestor comitete, să urmărească zilnic în pieţe şi magazine modul cum se organizează desfacerea produselor, felul cum sunt sta­bilite preţurile. Toate aceste măsuri adopta­te de partidul şi guvernul nostru constituie un cadru ju­dicios, eficient pentru îmbună­tăţirea rapidă a comerţului cu legume şi fructe. Controlul sis­tematic, operativ al respectării acestor măsuri, aplicarea fiecă­reia dintre ele pe baza cu­noaşterii realităţilor din pia­ţă şi unde pe hîrtii, din bi­rouri, vor duce desigur la îm­bunătăţirile aşteptate de cum­părători. DUMITRU TABACU file pentru elevi. Pentru că, pe lingă activităţile din incinta lor, bine organizate şi ele, cu sume reduse, dar cu multă fantezie şi afecţiune, cele mai multe din şcolile noastre ar putea deveni nişte colţuri cotidiene ideale pentru crearea ambianţei estivale necesare copiilor. într-adevăr, nu dispune, mai fiecare dintre ele, de cite o grădină care ar putea fi asezonată — prin con­lucrarea fericită a părinţilor şi a edililor — cu o mică plajă, cu un mic bazin ? Sigur că s-ar putea, de pildă, folosind aceeaşi stăruinţă­ şi înţelegere pentru nevoile copiilor, dovedite de profesorul Traian Predoescu, şeful secţiei de învăţămînt al sfatului popular raional „23 August“ din Bucureşti, care a transformat, pentru înotul prac­ticat sub acoperiş, o mică sală a şcolii generale nr. 51. Dar, în afara şcolilor, există, în multe din oraşele noastre, spaţii, spe­cial, amenajate pentru joaca celor mici cu apa şi soarele : este vorba de aşa-numitele zone sportive urbane pentru copii , înzestrate cu bazine de înot, şi cu plaje. (Cu excepţia unor oraşe, ca Deva şi Suceava, de pildă, unde numai o totală lipsă de interes din partea gospodari­lor faţă de necesităţile copiilor poate explica tărăgănarea ame­najării unor bazine de înot). In Bucureşti dintre locurile de sport şi agrement destinate co­piilor, cunoscute sînt, mai cu seamă, două : ştrandul Tineretu­lui şi ştrandul Obor, unde sute de copii îşi petrec cotidian tim­pul liber — unii învăţînd, contra cost, să înoate, alţii, care au de­păşit faza „iniţierii“ şi au fost selecţionaţi de şcolile sportive — perfecţionindu-şi cunoştin­ţele dobîndite. Dar ştiaţi că, în afara acestor două centre dotate cu zestrea unei vacanţe urbane agreabile mai există, tot în Ca­pitală, o serie de alte baze sportive destinate tot copiilor ? Ele se numesc „Ferentari“, „Turda“, „Progresul“, „Electra“, „Sirena“, şi, în intenţia celor care răspund de utilizarea lor (secţia de învăţămînt a sfatului popular orăşenesc), ele ar tre­bui să prelungească cîteva ore pe zi săptămînile petrecute în tabere şi colonii. Numai că, din fel de fel de motive, intenţia e departe de a se transforma în realitate. Cum arată baza sportivă „Electra“, amenajată cam, în acelaşi timp cu înălţarea Giuleştiului, cel mai bătrîn dintre modernele cartiere bucureştene , înconju­rate de un gard metalic, vreo două terenuri de handbal şi baschet sunt perfect pustii, din pricina văpăilor solare care le încing zgura ca nişte cuptoare. Nici un petic de verdeaţă, nici un bazin cît de mic prin preaj­mă, care să atragă în zona lor de răcoare copiii cartierului, îmbiindu-i, astfel, la jocuri potrivite sezonului. Oare să fi fost atît de costisitor pentru constructorul Giuleştiului, pentru sfatul popular orăşenesc — be­neficiarul blocurilor­ — să le includă în perimetrul cartieru­lui, atunci cînd el a fost înăl­ţat ? Nu, fireşte nu de bani este vorba în primul rînd, ci de la­cune de gîndire : nimeni nu şi-a pus problema, cînd a fost con­ceput cartierul, că o parte im­portantă din populaţia lui o for­mează copiii. Şi această emisi­une poate fi întîlnită şi în alte cartiere bucureştene sau pro­vinciale. Să vedem, însă, cum arată baza „Sirena“, cea mai nouă zonă de agrement pusă la dis­poziţia copiilor în vara aceasta, pe malul lacului Tei. Dezordi­nea de bălării şi hîrtii murdare de aici evocă, prin contrast, baza sportivă studenţească aşe­zată la cîteva sute de metri pe malul aceleiaşi ape. Oare ar fi chiar atît de imposibil ca însu­şirile peisajului de basm oferit­ studenţilor bucureşteni să se extindă şi asupra bazei sportive create centru mai micii lor ve­cini? Bineînţeles că s-ar putea. Doar elevii, ca şi studenţii, se află sub ocrotirea aceluiaşi pă­rinte grijuliu care se cheamă Ministerul învăţămîntului. El dacă mezinii sunt astfel vitregiţi —­­ asta înseamnă că, de ani şi ani, ei au fost pur şi simplu, omişi de la bucuriile verii pe­trecute în mediul urban. E timpul ca o altfel de gîn­dire, pedagogică şi edilitară, să le acorde atenţia cuvenită. GRAZIELA VINTU cu sprijinul corespondenţilor regionali Combinatul de industrializare a lemnului de la Sebeş SEBEŞ (coresp. B.I.). In regiunea Hunedoara s-a deschis un nou şantier pen-­­ tru construcţia Combina­tului de industrializare a lemnului de la Sebeş. După­­ cum arată proiectele întoc­mite, noul combinat cu­prinde o fabrică de che­­­­restea de fag şi semifabri­cate pentru mobilă cu o capacitate de aproape 70 000 metri cubi, o fabri­că de plăci fibro-lemnoase, cu o capacitate de 114 000 tone şi alte anexe, care trebuie să intre în funcţiu­ne în anul 1969. Pentru scurtarea duratei de exe­cuţie şi reducerea chel­tuielilor de investiţii, pro­iectantul — Institutul de studii şi proiectări forestie­re — a prevăzut pentru ri­dicarea halelor combinatu­lui utilizarea pe scară lar­gă a prefabricatelor. 2000 tone utilaj pentru Porţile de Fier Ieri, la Uzina de Con­strucţii de Maşini din Re­şiţa s-a realizat cea de-a 2­000-a tonă de echipament hidromecanic pentru siste­mul hidroenergetic de la Porţile de Fier, în legă­tură cu acest eveniment ING. I. MELEGA, director în Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, ne-a declarat : „După cum s-a anunţat in presă pe şantierul de la Porţile de Fier lucrările de montaj sunt in avans faţă de grafic. La acest succes şi-au adus con­tribuţia şi constructorii de maşini, in special cei de la U.C.M. Reşiţa, care au reu­şit ieri să execute cea de-a 2 000-a tonă de echipament hidromecanic. Pentru a putea lucra la timp aceste utilaje ministerul nostru a luat o serie de măsuri, la toate uzinele care contri­buie la construcţia sistemu­lui hidroenergetic de la Porţile de Fier. Astfel în­treaga documentaţie teh­nică a fost adaptată la con­diţiile existente în între­prinderi, s-a completat do­tarea uzinelor cu alte uti­laje necesare şi s-a organi­zat producţia în flux tehno­logic. De asemenea am co­laborat cu baza Academiei Republicii Socialiste Româ­nia din Timişoara şi cu In­stitutul Politehnic din ace­laşi oraş, pentru verifica­rea sudabilităţii oţelurilor slab aliate şi pentru proiec­tarea unor grinzi de dimen­siuni mari. AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT • Ieri la Galati, intr-un meci international de fotbal, echipa locală Siderurgistul a învins cu scorul de 1—0 (0—0) echipa Mo­tor Zwickau (R.D. Germană). • In prezenta a 35 000 de spectatori s-a disputat la Istan­bul meciul internaţional de fot-I bal dintre echipa turcă Fener­­bahçe şi formaţia libaneză Ra­cing Club. Fotbaliştii turci au terminat învingători cu scorul I de 5—0 (2—0). • Echipa cehoslovacă de fot­bal Dukla Praga a jucat la Köln cu formaţia vest-germană F. C. Köln. Oaspeţii au obţinut victoria cu scorul de 4—1 (1—0). • In cadrul concursului de notaţie al Spartachiadei Po­poarelor, care se desfăşoară la Moscova, au fost înregistrate două noi recorduri europene : Leonid Ilicev a realizat un nou record european în proba de 200 m liber cu timpul de 1’57"6/10. Vechiul record îi apar­ţinea cu 1'57"8/10. Al doilea re­cord european a fost stabilit de Andrei Dunaev, care în pro­ba de 400 m mixt a fost crono­metrat cu timpul de 4'47’’2/10. Performanţa lui Dunaev este superioară cu şapte zecimi de secundă vechiului record care , aparţinea lui Frank Wiegand­­ (R.D. Germană). • La Winnipeg au conti­nuat întrecerile din cadrul Jocurilor Panamericane. Cunos­cuta înotătoare americană Cla­udia Kolb a stabilit un nou re­cord mondial în proba de 400 m mixt, cu timpul de 5'09’'7/10. Performanța Claudiei Kolb este superioară cu două secunde ve­chiului record mondial care-i aparţinea. • Cu prilejul unui concurs de atletism desfăşurat la Paris, sportivul francez Robert Sainte- Rose a cîştigat proba de săritu­ră în înălţime cu performanţa de 2,16 m. • In cadrul campionatelor de nataţie ale Suediei, care se des­făşoară în localitatea Landskro­­na, Ingvar Eriksson a stabilit un nou record european in proba de 200 m fluture cu­ timpul de 20 09'4/10. • In cadrul campionatelor u­­niversitare ale R.F. a Germaniei care s-au desfășurat la Heidel­berg, Liesel Westermann a rea­lizat 58.65 m la aruncarea dis­cului. Proba masculină a reve­nit lui Dirk Wippermann cu 60,26 m. • In ziua a doua a „Turneu­lui speranţelor olimpice“ de vo­lei (feminin), care are loc la Sofia, echipa de tineret a Româ­niei a învins cu 3—0 (11, 10,15) echipa Poloniei. Alte rezul­tate : R. D. Germană—Ungaria 3—0 ; Bulgaria-Iugoslavia 3—0 ; U.R.S.S.—Cehoslovacia 3—2. • S-au disputat finalele pe echipe ale „Criteriului euro­pean“ de tenis de masă pentru juniori, care au loc în localita­tea daneză Vejle. După ce a în­vins cu 5—0 în preliminarii e­­chipa României, selecţionata U.R.S.S. a întrecut cu 5—4 in semifinale echipa Cehoslovaciei In finală, echipa U.R.S.S. a în­vins cu 5—2 selecţionata Unga­riei. La feminin, primul loc a fost ocupat de echipa Ceho­slovaciei care a întrecut în fi­nală cu 3—0 echipa U.R.S.S.. In semifinale, Cehoslovacia a eli­minat cu 3—0 România, iar U.R.S.S. a întrecut cu 3—0 Iu­goslavia. Competiţia continuă astăzi cu disputarea probelor individuale. • La Johannesburg s-a dispu­tat cea de a treia întîlnire din­tre echipele de rugbi ale Repu­blicii Sud Africane şi Franţei. La capătul unui joc spectaculos rugbiştii francezi au obţinut­ victoria cu scorul de 19—14 (8—6) Noul ştrand din Piatra Neamţ, regiunea Bacău Foto : AGERPRES Vacanţa (Urmare din pag. I) de fotbal sau de volei zac în­cuiate în dulapuri, ale căror chei se află în... buzunarele pro­fesorilor plecaţi în concediu. Dezinteresul faţă de vacanţa şcolarilor capătă la şcoala gene­rală nr. 5 din Bacău, urmă­toarea înfăţişare : cînd timpul este defavorabil, elevii sunt tri­mişi acasă, în loc să se ia­că­ copiilor suri de înlocuire a manifestă­rilor programate în aer liber cu altele, adecvate interiorului. El aşa mai departe. De bună seamă, adevărata ex­plicaţie a afirmaţiei făcute pe alocuri de unii profesori : „La noi nu vin vara elevii“, rezidă în acest fel de exemple, oglin­dind, în fond, o înţelegere în­gustă, formală, a ceea ce ar trebui să reprezinte, vara, şco- PRONOSTICUL ZIARULUI NOSTRU LA CONCURSUL PRONOSPORT 1. Steaua-T.S.R.A. Sofia 1 X 2. Jiul-Vileznic Tirana 1 3. Fenerbahce-Dinamo Bucu­reşti 1 X 4. Farul-„U" Craiova 1 5. St. Roşu-Dinamo Bacău 1 6. Crişul-U­.T. Arad 1 7. Siderurgistul-Progresul Bucureşti X 2 7. Victoria Roman-C.S.M.S. Iași 2 9. Olimpia Oradea-C.F.R. Cluj 1 10. Metalul Hunedoara-Vagonul Arad 1 11. Ferencváros-Győr C.R.P.Tr. 1 12. Szombathely-Újpesti Dózsa C.R.P.U. 2 X 13. Eger-Diosgyör C.R.P.U. X nr. 7089 — 3.VIII.1967 — pag a 3-a „Románia liberén Guvernul englez a hotărît interzicerea activităţii staţiilor de „radio-pirat" LONDRA 2 (Agerpres). — Guvernul englez a hotărît ca începînd cu data de 15 august a.c. să interzică activitatea tu­turor staţiilor de „radio-pi­­rat“, (posturi de radio particu­lare­ destinate în special recla­melor comerciale) care s-au înmulţit în ultimii ani de-a lungul coastelor Angliei. A­­ceastă interdicţie loveşte şi postul de radio de pe insula Man. Insula Man, care are o populaţie de aproximativ 50 000 locuitori, se află situată în Marea Irlandei şi se bucu­ră de un statut politic auto­nom, avînd un guvern local cu o largă autonomie, dar a­flat sub „autoritatea“ minis­­trului de interne al Marii Bri­tanii. Nefăcînd parte din Regatul Unit şi neconstituind nici un „dominion străin“, guvernul local consideră ca ilegală ho­­tărîrea guvernului laburist. O moţiune semnată de majorita­tea membrilor camerei de jos a „Tinwald-ului (parlamentul ■local) cere convocarea de ur­genţă a acestuia pentru a fi­naliza situaţia creată. Se cere, de asemenea, intervenţia Co­mitetului special O.N.U. pen­tru decolonizare. Performanţa LONDRA 2 (Agerpres)­­— După ce a făcut anul trecut înconjurul lumii la bordul unui avion mono­­motor, englezoaică Shei­la Scott, a stabilit un nou record. Ea a fost pri­ma femeie-pilot care a reuşit să parcurgă distanţa dintre Africa de Sud şi Londra, conducînd un avi­on monomotor. Marţi sea­ra, ea a aterizat la Lon­dra, după un zbor, in mai multe etape, care a durat 2 zile 19 h şi 53­. La sosire pe aeroport, Scott a decla­rat ziariştilor că pe cind zbura deasupra, Siaharei a fost la „doi paşi de noi aviatoare moarte". Cu carburanţi numai pentru o oră de zbor, prinsă de o furtună de nisip, temerara avia­toare a observat că pilotul automat, instalaţia de ra­dio şi busola automată s-au dereglat. In momen­tul cînd încerca să se reîn­toarcă la baza britanică din Aden, motorul său s-a oprit timp de un minut. „Acesta a fost cel mai periculos şi cel mai emo­ţionant zbor din viaţa mea“, a spus Scott, adău­gind că intenţionează să străbată şi distanţa dintre cei doi poli ai pămintului. Un mare incediu în Algeria ALGER 2 (Agerpres).­­ Trei sate au fost distruse de un uriaş incendiu care a devastat 3 600 ha. de pini într-una din­tre cele mai frumoase păduri ale Algeriei — pădurea Beni- Mansour din provincia Kabi­lya, a anunţat miercuri ziarul „El Moudjahid“. Ziarul preci­zează că nu s-a semnalat nici o victimă omenească. Incendiul, care s-a declan­şat duminică, este combătut de pompieri şi unităţi ale ar­matei algeriene. Astăzi a apărut numărul 32 al săptămînalului de politică externă „LUMEA“ Revista publică în exclusi­vitate un articol al lui Amil­­car Cabrai, secretar general al Partidului African al In­dependenţei din Guineea „portugheză“ şi Insulele Capului Verde, despre suc­cesele luptei de eliberare de sub dominaţia colonială. Din sumar mai spicuim articole­le „Vară toridă“ de Mircea Ivănescu, „Cum se aplică sistemul prezidenţial în Uru­guay“ de Anca Voican, „Car­tea albă şi dilemele guver­nului englez“ de Richard Clements, redactor şef al re­vistei „Tribune“ (Londra), „Ţările nordice în faţa micii Europe“ de Pentti Sorvali (Helsinki), „Redeschiderea dosarului Tapline“ de dr. Nicolas Sarkis (Paris), note­le de călătorie din Elveţia ale Sandei Cristian şi din Sicilia ale lui Ion Mărginea­­nu, articolele „Noi dezvă­luiri pe marginea planului Kerelis“ și „Ciclismul chi­mic" de Mircea Rîmniceanu. „Lumea“ continuă să pu­blice, un foileton, extrase din memoriile lui Winston Chur­chill.

Next