România Liberă, august 1967 (Anul 25, nr. 7087-7111)
1967-08-02 / nr. 7088
Proletari din toate țările, uniti-va ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXV nr. 7088 Miercuri 2 august 1967 6 pagini 30 bani ORELE ORAŞULUI De fapt, care sunt orele oraşului ? Ne-am glndit, atunci cînd am intitulat astfel această anchetă, să fim prezenţi la anumite ore de vîrf în viaţa citadină cotidiană, însoţind pe cetăţeni către locurile lor de muncă, către cantine şi bufete, către magazine, către casă sau către locuri de distracţie. Şi, în acest scop, ne-am potrivit ceasurile după „ora exactă“, înregistrînd pulsaţiile regulate ce măsoară ziua şi noaptea ritmul urbei noastre contemporane şi încercînd să găsim cauzele unor extrasistole evidente în bătăile obişnuite ale inimii generoase a oraşului. Transportul merge uneori cu... toane Se pare că transportul orăşenesc dă cea mai mare bătaie de cap celor grăbiţi să ajungă dimineaţa la fabrică, după amiază, acasă sau seara, la un parc, la un restaurant etc. Şi aceasta nu din motivul numărului redus al mijloacelor de transport în comun. Poate că într-un oraş sau altul se simte şi nevoia creşterii numărului lor. Dar principalul motiv al discordanţei între nevoile cetăţenilor şi servirea călătorilor este proasta gospodărire a unor mijloace de transport. In sprijinul acestei afirmaţii, vom apela la exemple din cîteva oraşe ale ţării. Ce altceva decât o planificare defectuoasă şi o lipsă de pricepere în gospodărirea mijloacelor de transport poate explica adevăratele toane cu care circulă autobuzele la HUNEDOARA, spre şi de la complexul de laminoare ? Toanele acestea sunt resimţite de cei care au nevoie de serviciile I.G.O. în materie de transport în comun, pe această distanţă, în special dimineţile şi duminica seară, la ultimul schimb de lucru. Aceeaşi situaţie, dar într-o altă variantă, dă de furcă şi locuitorilor din IAŞI în special celor care lucrează în zona industrială a oraşului sau la Fabrica de antibiotice. E de necrezut, dar cea mai mică defecţiune ivită la autobuzele circulînd pe aceste linii, are drept consecinţă retragerea unuia dintre ele în depou. Şi ştiţi de ce ? Nu pentru că n-ar putea interveni, mult mai operativ, atelierul de depanare, ci pentru că n-are piese de schimb sau că şoferul atelierului este în concediu. Iar altul, nu se mai găseşte ! . După ce criterii s-a făcut reamplasarea staţiilor ORADENE nu prea ştim. Dar dacă noile staţii au fost amplasate ca staţia autobuzului 17 de pe str. Vasile Alecsandri, ceea ce obligă cetăţenii să parcurgă o bună distanţă pe jos, către centru, atunci nu putem decît să constatăm încă odată că nu dorinţa reală de a veni în sprijinul cetăţenilor a dictat o asemenea măsură. Să presupunem că, atunci cînd se îndreaptă către un loc de agrement, oamenii au mai multă răbdare să aştepte un autobuz. Dar nici ea nu poate fi pusă prea mult la încercare ! Aşa cum se întîmplă, de pildă, cu răbdarea locuitorilor din Baia Mare, care doresc să circule cu autobuzul spre Poiana Şuior, un atractiv punct turistic. Drumul către barajul Firiza oferă și el surpriza unei nu prea agreabile excursii pe jos, din pricină că de la Ferneziu, cale de doi kilometri, nu mai circulă nici un autobuz. Pădurea Făget şi Someşenibăi de lîngă CLUJ, plaja de lîngă rîul SUCEAVA sînt locuri de agrement la care se ajunge încă greu, cu necazuri pentru călători, din pricina unor inconsecvenţe în organizarea transportului, inconsecvenţe ce seamănă destul de bine cu toanele de care aminteam. Or, toanele sunt dificil de suportat şi în relaţiile personale şi cu atît mai mult când e vorba de o problemă de interes public, cum e cea a transportului în comun. Corespunde orarul magazinelor şi instituţiilor de utilitate publică? Asemenea unui seismograf, magazinele, instituţiile de utilitate publică măsoară cu maximă sensibilitate orele de vîrf ale oraşelor. Afluenţa publicului este cea mai concludentă mărturie a utilităţii unui program. Potrivit acestui criteriu, constatările făcute în cîteva oraşe mari ale ţării ne permit să afirmăm că programul unor magazine sau al unor instituţii de utilitate publică nu răspunde totdeauna, cerinţelor cetăţeneşti. O mă-Anchetă realizată de LUCIA MANOLESCU cu sprijinul corespondenţilor „României libere" (continuare in pag. a 2-a) Pe şantierele de la Porţile de Fier Lucrările de construcţii şi montaj in avans faţă de grafice La mai multe obiective de pe şantierele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, lucrările de construcţii şi montaj sunt în avans faţă de grafice. La ecluză — unul din obiectivele de bază — s-a turnat pînă acum aproape o treime din cantitatea totală de beton. Zilnic, aici se toarnă peste 390 vagoane de beton şi se montează aproximativ 18 vagoane de armături de fier. La noile căi de comunicaţie----calea ferată şi şoseaua naţională — avansul cîştigat faţă de planul la zi este de două luni. Colectivul întreprinderii de construcţii a reuşit să termine şapte din cele nouă tunele ce se construiesc de-a lungul celor două căi de comunicaţie. In acest fel s-au creat condiţii ca angajamentul luat de a da în folosinţă calea ferată cu şase luni mai devreme, iar şoseaua naţională la sfîrşitul anului 1968 — să fie îndeplinit. (Agerpres). Ansamblul „Rapsodia Română“ In Uniunea Sovietică samblul „Rapsodia RO- i“ va întreprinde între 4 august un turneu în nea Sovietică, în legătură reasta la Casa Ziariştilor Capitală a avut loc marţi oferinţă de presă în cacăreia a fost prezentat rarul şi programul anilului. Solii cîntecului şi flui românesc vor da 16 acolo la Moscova, Lenin- Kiev şi Soci. Turneul în U.R.S.S. este cel de-al X-lea pe care această renumită formaţie de dansuri şi muzică populară românească îl întreprinde peste hotare. In aceste turnee, „Rapsodia Română“ a susţinut, aproape 400 spectacole în 18 ţări din Europa, Asia, America de Nord la care au asistat circa un milion de spectatori. (Agerpres) In pag. a 3 a: CONTRACTUL ECONOMIC IMPUNE SI NU EXCLUDE SPIRITUL DE COLABORARE Astronomie pentru toţi • Ce noutăţi ne rezervă Observatorul Astronomic Popular • Expoziţii volante şi conferinţe cu proiecţii # Se montează un telescop de 450 mm E pufin timp de cînd porţile Observatorului Astronomic Popular din Capitală s-au deschis, invitînd pe vizitatori să intîrzie pînă spre ora 10 seara, în sălile de expoziţie, de proiecţie şi pe terasă, spre a cunoaşte mai mult din tainele cerului. Reamenajat, Observatorul este in măsură să ofere lucruri şi mai interesante decit pînă acum. Intr-o discuţie cu tov. MATEI ALEXESCU, directorul instituţiei, am căutat să aflăm ce este nou in activitatea începută la 14 iulie. — Noutăţile cu care ne prezentăm publicului, ne spune el, se încadrează pe trei direcţii. In primul rînd am deschis o nouă expoziţie de bază în care este prezentat un material foarte variat, începînd cu structura materiei şi terminînd cu prezentarea Soarelui, a sistemului solar, cu istoricul astronomiei, cu astronautica. Expoziţia cuprinde planşe din lucrări nepublicaite încă în România. Intenţia noastră este de-a face în acest local (de pe bulevardul Ana Ipătescu nr. 21, — n. n.) un club ştiinţific la care să se înveţe ceva. Dacă într-un viitor, chiar şi mai îndepărtat, vom putea organiza şi o bibliotecă cu cîteva sute de volume, ceea ce este un vechi deziderat, atunci ________CONST. ŞERBAN (Continuare in pag. a 5-a) Aspect din timpul montării telescopului de 450 mm. Foto : ION RADULESCU UNA PE ZI DE MATTY — ...ori nu mai mă iubește, ori a luat troleibuzul 88... Extinderea încărcării cuptoarelor cu maşini de sarjare în locul macaralelor, la toate agregatele de mare tonaj, precum şi creşterea capacităţii de turnare prin mărirea numărului de lingotiere pe podul de turnare de la 4 la 6 sunt numai cîteva din măsurile aplicate de oţelarii de la Combinatul siderurgic Reşiţa, în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei. Eficienţa măsurilor aplicate pînă acum se concretizează în producerea, peste prevederile planului, a unei cantităţi de 8 000 tone oţel. In clişeu : O nouă şarjă de oţel se toarnă în lingotiere. Fotó : AGERPRES F UNICUL CRITERIU VALOAREF recvenţa mare a reuniunilor ştiinţifice şi circulaţia atît de activă a numeroşi savanţi şi cercetători, ridică întrebarea dacă participarea la ele nu este uneori un prilej de agrement pentru beneficiar, costişitor pentru instituţiile care au de suportat cheltuielile acestor deplasări (fiindcă în prezent aproape totalitatea participanţilor la reuniuni ştiinţifice internaţionale sunt delegaţi sau subvenţionaţi de instituţii publice sau private), indiscutabil că participarea activă la astfel de întruniri internaţionale este indispensabilă oricărui cercetător, atît pentru confruntarea ideilor, opiniilor, rezultatelor personale cu cele ale colegilor săi din alte ţări, cît şi pentru stabilirea de con- tacte, schimb şi împrumut de experienţă şi documentare ca şi pentru colaborare ştiinţifică, înseamnă lărgirea orizontului, echilibrarea ambiţiilor egocentrice, umanizarea pasiunii de cercetare. Pe de altă parte orice succes individual sau colectiv al cercetătorilor angajaţi, într-o asemenea reuniune înseamnă un spor de prestigiu, pentru şcoala ştiinţifică din care fac parte, pentru ţară. Bunăoară ,„Cel de-al IV-lea Congres al matematicienilor români", organizat la Bucureşti, cu largă participare internaţională, care a prezentat noua şcoală matematică românească, s-a bucurat de un succes fără precedent, care ne-a plasat imediat printre ţările cu mare prestigiu matematic şi ne-a deschis calea colaborărilor şi invitaţiilor care abundă în prezent. Cele 76 de comunicări şi conferinţe prezentate de cercetătorii români la un alt congres internaţional al matematicieni-Acad. N. Teodorescu Membru . În biroul executiv al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, decanul Facultăţii de matematică din Bucureştilor (Moscova, 1966) au umplut zilele, şi sălile Congresului, impresionînd prin forţa, ingeniozitatea şi multilateralitatea producţiei româneşti. O astfel de participare este departe de ceea ce numeam, la începutul articolului, agrement, înseamnă, valorificarea participării noastre la reuniunile ştiinţifice. Această valorificare este complexă, are numeroase faţete, unele vizibile , imediat, cum ar fi stabilirea unui domeniu de colaborare cu centre străine, trimiterea şi primirea de cercetători pentru specializare sau pentru schimb de experienţă, invitaţii pentru a conferenţia etc. Alte faţete sunt mai puţin vizibile, deşi uneori au o importanţă potenţială deosebită. Astfel, participarea la reuniuni poate deschide perspectivele cercetării într-un nou domeniu puţin cunoscut pînă atunci ; de asemenea poate orienta mai bine cercetarea la nivel naţional într-un sector deficitar sau „îmbîcsit" de rutină, poatepromova noul împotriva vechiului. Reuniunile de specialitate au şi un alt aport la munca de descoperire a adevărului : sînt considerate forma cea mai avantajoasă de documentare şi de informare, chiar şi din punct de vedere financiar, eliminînd parţial cheltuielile de organizare şi de întreţinere a unui mare număr de centre de documentare specializate. Pentru a putea valorifica sistematic şi pe scara cea mai largă participările la reuniuni ştiinţifice trebuie să distingem două etape ale lor. Prima, care se desfăşoară în cadrul reuniunii şi în culisele ei, are rolul de valorificare a propriei producţii a participanţilor ,şi de stabilirea unor contacte personale, prin schimb de extrase, de invitaţii, de informaţii, asupra vieţii, ştiinţifice etc. întreagă această etapă trebuie cuprinsă, cu implicaţiile şi propunerile aferente, în reportul pe care participantul îl va prezenta instituţiei ştiinţifice care l-a trimis. A doua etapă se desfăşoară după reîntoarcerea cercetătorului la activitatea sa obişnuită. Materialul documentar obţinut (reviste, broşuri, monografii, rezumate ale comunicărilor prezentate, rapoar(Continuare in pag a 2-a) Treierişul şi arăturile in pas cu recoltarea! Avînd, în ansamblul agriculturii regiunii Mureş-Autonomă Maghiară, ponderea cerealieră cea mai mare, raionul Luduş, consemna la sfirşitul săptămînii trecute realizarea unui procent de aproape 80 la sută la recoltarea păioaselor. In pofida acestui procent, satisfăcător în raport cu situaţia altor raioane, neajunsuri organizatorice frînează obţinerea unui ritm mai alert. La marginea unui lan de grîu de circa 45 hectare, aparţinînd C.A.P. Bogata, se aflau în dimineaţa uneia din zilele trecute, la ora 8:30, şapte combine. Către ora nouă, cinci combine au intrat în lan, iar restul de două suportau mici reparaţii. După amiază, către orele 17, toate cele şapte combine luaseră pauză. Ce folos că oamenii desemnaţi de consiliul de conducere să lucreze pe combine veniseră la locul respectiv în faptul dimineţii, că treaba fusese orînduită cu simţ gospodăresc ? Din pricina indisciplinei mecanizatorilor se pierdeau ore preţioase. Cazul citat nu este singular. La C.A.P.Chimitelnic, de pildă, mai erau de recoltat 250 hectare. Consiliul de conducere mobilizase toate forţele disponibile la seceratul manual. De la S.M.T. Luduş cooperativa a primit trei combine care au început lucrul realizînd în 12 zile... 51 hectare. Cauza ? Desele defecţiuni. Să vedem, în continuare, care e situaţia treierişului. Tot ce s-a treierat în raion — circa 20 la sută — s-a realizat de către combine. Practic, doar în cîteva cooperative a început treierișul la arie cu batozele. La brigada S.M.T. din Singer, din trei batoze una nici măcar nu fusese încercată. La C.A.P. Chimitelnic se purtau discuții dacă sunt necesare cele trei batoze repartizate sau nu. Realizarea în termen optim a acestei lucrări este lăsată pe planul secund. Preşedintele C.A.P. din Chimitelnic se împacă cu ideea că şi în alţi ani treierişul s-a prelungit. Participant la discuţie, ing. Mircea Iuliu, preşedintele consiliului agricol raional, n-a avut nimic de spus faţă de o asemenea poziţie. ,,E o cooperativă mai slabă“ a tras dînsul concluzia. Cu alte cuvinte, cînd vor termina, vor termina. Din cele opt raioane ale regiunii, în şase, campania agricolă de vară e în toi. Dacă din punctul de vedere al recoltării procentele realizate sînt cumva satisfăcătoare, în ceea ce priveşte treierişul şi arăturile de vară, există suficiente motive de Îngrijorare. Este deci necesar ca toate organele agricole regionale şi raionale să acorde atenţia cuvenită acestor lucrări, urgentînd îndeosebi organizarea ariilor și transportul snopilor la batoze. I. DELEANU corespondentul „României libere" actualitatea internaţională Helsinki Seminarul Internaţional ONU pentru educaţia cetăţenească şi politică a femeii HELSINKI (Agerpres). La 1 august la Helsinki au început lucrările Seminarului internaţional O.N.U. pentru educaţia cetăţenească şi politică a femeii organizat sub auspiciile Naţiunilor Unite în cooperarecu guvernul finlandez. Pentru conducerea lucrărilor seminarului a fost ales un prezidiu format din preşedinte, He Ivi Sipile, şefa delegaţiei finlandeze şi trei vicepreşedinţi. Reprezentanta României, Maria Groza a fost aleasă in unanimitate în funcția de vicepreședinte al prezidiului. Noi recrutări de mercenari pentru Congo NEW YORK (Agerpres). — Intr-un comunicat transmis secretarului general al O.N.U., U Thant, Justin Bomboko, ministrul afacerilor externe al Republicii Congo (Kinshasa) i-a adus la cunoştinţă că, în prezent, în Belgia au loc recrutări de mercenari, creîndu-se astfel riscul unor noi înfruntări armate. In comunicat se precizează că 20 de mercenari au părăsit deja Belgia, avînd bilete de avion emise de compania aeriană portugheză T.A.P., cu destinaţia Johannesburg, via Luanda. Recrutările, a precizat Bomboko, sunt în legătură cu verdictul pronunțat de Curtea supremă algeriană referitor la extrădarea lui Moise Chombe. Pe măsură ce se apropie data de 3 septembrie cînd se va trece şi în Suedia la circulaţia pe dreapta, la fel ca în majoritatea ţărilor lumii, în întreaga ţară au loc tot mai frecvente „repetiţii“ în vederea obişnuirii populaţiei cu noile reguli de circulaţie Fotografia de mai jos a surprins o asemenea „repetiţie“ pe una din străzile centrale din Stockholm. Precum se vede, nu sunt exceptaţi nici cei mai mici cetăţeni ai ţării care călătoresc in „vehiculele“... împinse de mama.