România Liberă, august 1967 (Anul 25, nr. 7087-7111)

1967-08-02 / nr. 7088

Proletari din toate țările, uniti-va ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXV nr.­ 7088 Miercuri 2 august 1967 6 pagini 30 bani ORELE ORAŞULUI De­ fapt, care sunt orele oraşului ? Ne-am glndit, atunci cînd am intitulat astfel această anchetă, să fim prezenţi la anumite ore de vîrf în viaţa citadină cotidiană, însoţind pe cetăţeni către locurile lor de muncă, către cantine şi bufete, către magazine, către casă sau către locuri de distracţie. Şi, în acest scop, ne-am potrivit ceasurile după „ora exactă“, înregistrînd pulsaţiile regulate ce măsoară ziua şi noaptea ritmul urbei noastre contemporane şi încercînd să găsim cauzele unor extrasistole evidente în bătăile obiş­nuite ale inimii generoase a oraşului. Transportul merge uneori cu... toane Se pare că transportul oră­şenesc dă cea mai mare bătaie de cap celor grăbiţi să a­­jungă dimineaţa la fabrică, după amiază, acasă sau seara, la un parc, la un restaurant etc. Şi aceasta nu din motivul numărului redus al mijloace­lor de transport în comun. Poate că într-un oraş sau al­tul se simte şi nevoia creşte­rii numărului lor. Dar princi­palul motiv al discordanţei între nevoile cetăţenilor şi ser­virea călătorilor este proasta gospodărire a unor mijloace de transport. In sprijinul a­­cestei afirmaţii, vom apela la exemple din cîteva oraşe ale ţării. Ce altceva decât o planifi­care defectuoasă şi o lipsă de pricepere în gospodărirea mijloacelor de transport poate explica adevăratele toane cu care circulă autobuzele la HUNEDOARA, spre şi de la complexul de laminoare ? Toa­nele acestea sunt resimţite de cei care au nevoie de serviciile I.G.O. în materie de transport în comun, pe această distanţă, în special dimineţile şi dumi­nica seară, la ultimul schimb de lucru. Aceeaşi situaţie, dar într-o altă variantă, dă de furcă şi locuitorilor din IAŞI în spe­cial celor care lucrează în zo­na industrială a oraşului sau la Fabrica de antibiotice. E de necrezut, dar cea mai mică defecţiune ivită la autobuzele circulînd pe aceste linii, are drept consecinţă retragerea u­­nuia dintre ele în depou. Şi ştiţi de ce ? Nu pentru că n-ar putea interveni, mult mai operativ, atelierul de depa­nare, ci pentru că n-are piese de schimb sau că şoferul ate­lierului este în concediu. Iar altul, nu se mai găseşte ! . După ce criterii s-a făcut re­­amplasarea staţiilor ORADE­­NE nu prea ştim. Dar dacă noile staţii au fost amplasate ca staţia autobuzului 17 de pe str. Vasile Alecsandri, ceea ce obligă cetăţenii să parcurgă o bună distanţă pe jos, către centru, atunci nu putem decît să constatăm încă odată că nu dorinţa reală de a veni în sprijinul cetăţenilor a dictat o asemenea măsură. Să presupunem că, atunci cînd se îndreaptă către un loc de agrement, oamenii au mai multă răbdare să aştepte un autobuz. Dar nici ea nu poate fi pusă prea mult la încercare ! Aşa cum se întîmplă, de pildă, cu răbdarea locuitorilor din Baia Mare, care doresc să cir­cule cu autobuzul spre Poiana Şuior, un atractiv punct turis­tic. Drumul către barajul Fi­­riza oferă și el surpriza unei nu prea agreabile excursii pe jos, din pricină că de la Ferne­­ziu, cale de doi kilometri, nu mai circulă nici un autobuz. Pădurea Făget şi Someşeni­­băi de lîngă CLUJ, plaja de lîngă rîul SUCEAVA sînt locuri de agrement la care se ajunge încă greu, cu necazuri pentru călători, din pricina u­­nor inconsecvenţe în organi­zarea transportului, inconsec­venţe ce seamănă destul de bine cu toanele de care amin­team. Or, toanele sunt dificil de suportat şi în relaţiile per­sonale şi cu atît mai mult când e vorba de o problemă de in­teres public, cum e cea a tran­sportului în comun. Corespunde orarul magazinelor şi instituţiilor de utilitate publică? Asemenea unui seismograf, magazinele, instituţiile de u­­tilitate publică măsoară cu maximă sensibilitate orele de vîrf ale oraşelor. Afluenţa publicului este cea mai con­cludentă mărturie a utilităţii unui program. Potrivit acestui criteriu, constatările făcute în cîteva oraşe mari ale ţării ne permit să afirmăm că progra­mul unor magazine sau al u­­nor instituţii de utilitate pu­blică nu răspunde totdeauna, cerinţelor cetăţeneşti. O mă-Anchetă realizată de LUCIA MANOLESCU cu sprijinul corespondenţilor „României libere" (continuare in pag. a 2-a) Pe şantierele de la Porţile de Fier Lucrările de construcţii şi montaj in avans faţă de grafice La mai multe obiective de pe şantierele Sistemului hidroener­getic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, lucrările de construc­ţii şi montaj sunt în avans faţă de grafice. La ecluză — unul din obiectivele de bază — s-a turnat pînă­ acum aproape o treime din cantitatea totală de beton. Zilnic, aici se toarnă peste 390 va­goane de beton şi se montează aproximativ 18 vagoane de armă­turi de fier. La noile căi de comunicaţie----calea ferată şi şoseaua naţională — avansul cîştigat faţă de planul la zi este de două luni. Co­lectivul întreprinderii de construcţii a reuşit să termine şapte din cele nouă tunele ce se construiesc de-a lungul celor două căi de comunicaţie. In acest fel s-au creat condiţii ca angajamentul luat­­ de a da în folosinţă calea ferată cu şase luni mai de­vreme, iar şoseaua naţională la sfîrşitul anului 1968 — să fie îndeplinit. (Agerpres). Ansamblul „Rapsodia Română“ In Uniunea Sovietică­ samblul „Rapsodia RO- i“ va întreprinde între 4 august un turneu în nea Sovietică, în legătură reasta la Casa Ziariştilor Capitală a avut loc marţi oferinţă de presă în ca­­căreia a fost prezentat rarul şi programul an­­ilului. Solii cîntecului şi flui românesc vor da 16 acolo la Moscova, Lenin- Kiev şi Soci. Turneul în U.R.S.S. este cel de-al X-lea pe care această re­numită formaţie de dansuri şi muzică populară românească îl întreprinde peste hotare. In aceste turnee, „Rapsodia Română“ a susţinut, aproape 400 spectacole în 18 ţări din Europa, Asia, America de Nord la care au asistat circa un milion de spectatori. (A­­gerpres) In pag. a 3­ a: CONTRACTUL ECONOMIC IMPUNE SI NU EXCLUDE SPIRITUL DE COLABORARE Astronomie pentru toţi • Ce noutăţi ne rezer­vă Observatorul Astro­nomic Popular • Expo­ziţii volante şi conferin­ţe cu proiecţii # Se montează un telescop de 450 mm E pufin timp de cînd por­ţile Observatorului Astronomic Popular din Capitală s-au des­chis, invitînd pe vizitatori să intîrzie pînă spre ora 10 seara, în sălile de expoziţie, de pro­iecţie şi pe terasă, spre a cu­noaşte mai mult din tainele ce­rului. Reamenajat, Observato­rul este in măsură să ofere lu­cruri şi mai interesante decit pînă acum. Intr-o discuţie cu tov. MATEI ALEXESCU, directorul institu­ţiei, am căutat să aflăm ce este nou in activitatea începută la 14 iulie. — Noutăţile cu care ne pre­zentăm publicului, ne spune el, se încadrează pe trei direcţii. In primul rînd am deschis o nouă expoziţie de bază în care este prezentat un material foarte variat, începînd cu struc­tura materiei şi terminînd cu prezentarea Soarelui, a siste­mului solar, cu istoricul astro­nomiei, cu astronautica. Expoziţia cuprinde planşe din lucrări nepublicaite încă în România. Intenţia noastră este de-a face în acest local (de pe bulevardul Ana Ipă­­tescu nr. 21, — n. n.) un club ştiinţific la care să se înveţe ceva. Dacă într-un viitor, chiar şi mai îndepărtat, vom putea organiza şi o bibliotecă cu cî­teva sute de volume, ceea ce este un vechi deziderat, atunci ________CONST. ŞERBAN (Continuare in pag. a 5-a) Aspect din timpul montării telescopului de 450 mm. Foto : ION RADULESCU UNA PE ZI DE MATTY — ...ori nu mai mă iubește, ori a luat troleibuzul 88­­... Extinderea încărcării cup­toarelor cu maşini de sarjare în locul macaralelor, la toate agregatele de mare tonaj, precum şi creşterea capaci­tăţii de turnare prin mărirea numărului de lingotiere pe podul de turnare de la 4 la 6 sunt numai cîteva din mă­surile aplicate de oţelarii de la Combinatul siderurgic Re­şiţa, în cadrul acţiunii de or­ganizare ştiinţifică a produc­ţiei. Eficienţa măsurilor a­­plicate pînă acum se concre­tizează în producerea, peste prevederile planului, a unei cantităţi de 8 000 tone oţel. In clişeu : O nouă şarjă de oţel se toarnă în lingotiere. Fotó : AGERPRES F UNICUL CRITERIU VALOAREF­ recvenţa mare a reuniuni­lor­ ştiinţifice şi circulaţia atît de activă a nume­roşi savanţi şi cercetători, ri­dică întrebarea dacă participa­rea la ele nu este uneori un prilej de agrement pentru be­neficiar, costişitor pentru insti­tuţiile care au de suportat chel­tuielile acestor deplasări (fiind­că în prezent aproape totalita­tea participanţilor la reuniuni ştiinţifice internaţionale sunt delegaţi sau subvenţionaţi de instituţii publice sau private), indiscutabil că participarea ac­tivă la astfel de întruniri inter­naţionale este indispensabilă oricărui cercetător, atît pentru confruntarea ideilor, opiniilor, rezultatelor personale cu cele ale colegilor săi din alte ţări, cît şi pentru stabilirea de con-­ tacte, schimb şi împrumut de experienţă şi documentare ca şi pentru colaborare ştiinţifică, înseamnă lărgirea orizontului, echilibrarea ambiţiilor egocen­trice, umanizarea pasiunii de cercetare. Pe de altă parte orice succes individual sau co­lectiv al cercetătorilor anga­jaţi, într-o asemenea reuniune înseamnă un spor de prestigiu, pentru şcoala ştiinţifică din care fac parte, pentru ţară. Bunăoară ,„Cel de-al IV-lea Congres al matematicienilor români", organizat la Bucu­reşti, cu largă participare in­ternaţională, care a prezentat noua şcoală matematică româ­nească, s-a bucurat de un suc­ces fără precedent, care ne-a plasat imediat printre ţările cu mare prestigiu matematic şi ne-a deschis calea colaborări­lor şi invitaţiilor care abundă în prezent. Cele 76 de comunicări şi conferinţe pr­ezentate de cerce­tătorii români la un alt congres internaţional al matematicieni-Acad. N. Teodorescu Membru . În biroul executiv al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, decanul Facultăţii de matematică din Bucureşti­lor (Moscova, 1966) au umplut zilele, şi sălile Congresului, im­­presionînd prin forţa, ingenio­zitatea şi multilateralitatea producţiei româneşti. O astfel de participare este departe de ceea ce numeam, la începutul articolului, agrement, înseam­nă, valorificarea participării noastre la reuniunile ştiinţifice. Această valorificare este com­plexă, are numeroase faţete, unele vizibile , imediat, cum ar fi stabilirea unui domeniu de colaborare cu centre străine, trimiterea şi primirea de cerce­tători pentru specializare sau pentru schimb de experienţă, invitaţii pentru a conferenţia etc. Alte faţete sunt mai puţin vizibile, deşi uneori au o im­portanţă potenţială deosebită. Astfel, participarea la reuniuni poate deschide perspectivele cercetării într-un nou domeniu puţin cunoscut pînă atunci ; de asemenea poate orienta mai bine cercetarea la nivel naţio­nal într-un sector deficitar sau „îmbîcsit" de rutină, poate­­pro­mova noul împotriva vechiului. Reuniunile de specialitate au şi un alt aport la munca de des­coperire a adevărului : sînt considerate forma cea mai a­­vantajoasă de documentare şi de informare, chiar şi din punct de vedere financiar, eli­­minînd parţial cheltuielile de organizare şi de întreţinere a unui mare număr de centre de documentare specializate. Pentru a putea valorifica sis­tematic şi pe scara cea mai largă participările la reuniuni ştiinţifice trebuie să distingem două etape ale lor. Prima, care se desfăşoară în cadrul reu­niunii şi în culisele ei, are rolul de valorificare a propriei pro­ducţii a participanţilor ,şi de stabilirea unor contacte perso­nale, prin schimb de extrase, de invitaţii, de informaţii, asu­pra vieţii, ştiinţifice etc. în­treagă această etapă trebuie cuprinsă, cu implicaţiile şi pro­punerile aferente, în reportul pe care participantul îl va pre­zenta instituţiei ştiinţifice care l-a trimis. A doua etapă se desfăşoară după reîntoarcerea cercetătorului la activitatea sa obişnuită. Materialul documen­tar obţinut (reviste, broşuri, monografii, rezumate ale co­­municărilor prezentate, rapoar­(Continuare in pag a 2-a) Treierişul şi arăturile in pas cu recoltarea! Avînd, în ansamblul agri­culturii regiunii Mureş-Auto­­nomă Maghiară, ponderea ce­realieră cea mai mare, raio­nul Luduş, consemna la sfirşi­­tul săptămînii trecute realiza­rea unui­ procent de aproape 80 la sută la recoltarea păioaselor. In pofida acestui procent, sa­tisfăcător în raport cu situaţia altor raioane, neajunsuri orga­nizatorice frînează­ obţinerea unui ritm mai alert. La marginea unui lan de grîu de circa 45 hectare, apar­­ţinînd C.A.P. Bogata, se aflau în dimineaţa uneia din zilele trecute, la ora 8:30, şapte com­bine. Către ora nouă, cinci combine au intrat în lan, iar restul de două supor­tau mici reparaţii. După a­­miază, către orele 17, toate cele şapte combine luaseră pauză. Ce folos că oamenii de­semnaţi de consiliul de condu­cere să lucreze pe combine ve­niseră la locul respectiv în faptul dimineţii, că treaba fu­sese orînduită cu­ simţ gospo­dăresc ? Din pricina indisci­plinei mecanizatorilor se pier­deau ore preţioase. Cazul citat nu este singular. La C.A.P.­Chimitelnic, de pildă, mai erau de recoltat 250 hec­tare. Consiliul de conducere mobilizase toate forţele­ dispo­nibile la seceratul manual. De la S.M.T. Luduş cooperativa a primit trei combine care au început lucrul realizînd în 12 zile... 51 hectare. Cauza ? De­sele defecţiuni. Să vedem, în continuare, care e situaţia treierişului. Tot­ ce s-a treierat în raion — circa 20 la sută — s-a realizat de că­tre combine. Practic, doar în cîteva cooperative a început treierișul la arie cu batozele. La brigada S.M.T. din Sin­ger, din trei batoze una nici măcar nu fusese în­cercată. La C.A.P. Chimitel­­nic se purtau discuții dacă sunt necesare cele trei batoze re­partizate sau nu. Realizarea în termen optim a acestei lucrări este lăsată pe planul secund. Preşedintele C.A.P. din Chimi­­telnic se împacă cu ideea că şi în alţi ani treierişul s-a pre­lungit. Participant la discuţie, ing. Mircea Iuliu, preşedintele consiliului agricol raional, n-a avut nimic de spus faţă de o asemenea poziţie. ,,E o coope­rativă mai slabă“ a tras dînsul concluzia. Cu alte cuvinte, cînd vor termina, vor termina. Din cele opt raioane ale re­giunii, în şase, campania agri­colă de vară e în toi. Dacă din punctul de vedere al re­coltării procentele realizate sînt cumva satisfăcătoare, în ceea ce priveşte treierişul şi arăturile­­ de vară, există su­ficiente motive de Îngrijorare. Este deci necesar ca toate or­ganele agricole regionale şi ra­ionale să acorde atenţia cuve­nită acestor lucrări, urgentînd îndeosebi organizarea ariilor și transportul snopilor la batoze. I. DELEANU corespondentul „României libere" actualitatea internaţională Helsinki Seminarul Internaţional ONU pentru educaţia cetăţenească şi politică a femeii HELSINKI­­ (Agerpres).­­ La 1 august la Helsinki au în­ceput lucrările Seminarului internaţional O.N.U. pentru e­­ducaţia cetăţenească şi politi­că a femeii organizat sub aus­piciile Naţiunilor Unite în coo­perare­­cu guvernul finlandez. Pentru conducerea lucrărilor seminarului a fost ales un pre­zidiu format din preşedinte, He Ivi Sipile, şefa delegaţiei finlandeze şi trei vicepreşe­dinţi. Reprezentanta României, Maria Groza a fost aleasă in unanimitate în funcția de vicepreședinte al prezidiului. Noi recrutări de mercenari pentru Congo NEW YORK­­ (Agerpres). — Intr-un comunicat transmis se­cretarului general al O.N.U., U Thant, Justin Bomboko, mi­nistrul afacerilor externe al Republicii Congo (Kinshasa) i-a adus la cunoştinţă că, în prezent, în Belgia au loc re­crutări de mercenari, creîn­­du-se astfel riscul unor noi în­fruntări armate. In comunicat se precizează că 20 de merce­nari au părăsit deja Belgia, a­­vînd bilete de avion emise de compania aeriană portugheză T.A.P., cu destinaţia Johan­nesburg, via Luanda. Recrutările, a precizat Bom­boko, sunt în legătură cu ver­dictul pronunțat de Curtea supremă algeriană referitor la extrădarea lui Moise Chombe. Pe măsură ce se apropie data de 3 septembrie cînd se va trece şi în Suedia la circulaţia pe dreapta, la fel ca în majoritatea ţări­lor lumii, în întreaga ţară au loc tot mai frecvente „repetiţii“ în vederea o­­bişnuirii populaţiei cu noi­le reguli de circulaţie Fotografia de mai jos a surprins o asemenea „repe­tiţie“ pe una din străzile centrale din Stockholm. Precum se vede, nu sunt exceptaţi nici cei mai mici cetăţeni ai ţării care călă­toresc in „vehiculele“... îm­pinse de mama.

Next