România Liberă, august 1967 (Anul 25, nr. 7087-7111)

1967-08-03 / nr. 7089

SUFLUL VIU AL REDRESĂRII — Aducerea instalaţiilor la potenţialul proiectat ţinta întregului colectiv de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Turnu Măgurele — Pornind de la necesitatea acoperirii cerinţelor de îngrăşăminte chimice ale agriculturii noastre, re­centa Consfătuire pe ţară a lucrătorilor din indus­tria chimică a analizat în profunzime situaţia din acest important sector dînd orientarea necesară pen­tru îndepărtarea deficienţelor semnalate. S-a subli­niat cu acest prilej, că rămînerea in urmă a secto­rului de îngrăşăminte chimice este urmarea directă a nefuncţionării la capacitatea proiectată a unor instalaţii dintr-o serie de unităţi date in funcţiune în ultimii ani. In rindul acestora se numără şi Com­binatul de îngrăşăminte chimice de la Turnu Mă­gurele. gul de la Turnu Măgurele în cadrul vizitei conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Bucureşti. Pentru a înţelege ce eforturi fac statul, poporul nos­tru, pentru dezvoltarea indus­triei chimice şi, deci şi pentru combinatul dv., este suficient să arăt că aceste 4 miliarde de lei reprezintă aproape un pro­cent şi jumătate din totalul in­vestiţiilor pe ansamblul econo­miei în întregul cincinal, pe­rioadă în care construim câteva sute de combinate, de între­prinderi noi. Insist asupra a­­cestui aspect şi pentru că, în primul semestru al anului în curs, în loc să realizaţi o pro­ducţie în plus, faţă de cea pre­văzută, a­­ dat o producţie mai mică cu circa 80—90 milioane lei. Rezultatele nu sunt deci pe măsura eforturilor pe care le face poporul nostru pentru dez­voltarea industriei chimice. In fond aceste 4 miliarde aparţin întregului popor şi ele trebuie gospodărite cu grijă, astfel în­«Investiţiile pentru con­strucţia combinatului se ridică la circa 4 miliarde lei — amin­tea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ţinută la mitin-ou­ să dea beneficii cît mai mari». Criticile şi indicaţiile secreta­rului general al C.C. al P.C.R. au găsit un puternic ecou în rindul chimiştilor de la Turnu Măgurele. In întregul­­ combi­nat începe să se simtă reviri­mentul dorit, reviriment, canali­zat cu precădere spre realiza­rea angajamentului luat. A­­TINGEREA, ÎN ULTIMUL TRI­MESTRU AL ANULUI, A PA­RAMETRILOR PROIECTAŢI LA TOATE INSTALAŢIILE DATE ÎN FUNCŢIUNE. — Aducerea instalaţiilor la potenţialul proiectat — ne-a declarat ing. FLORIAN SAICA, directorul general al combina­tului — concentrează in mo­mentul de faţă eforturile între­gului colectiv. în aceste zile, o serie de instalaţii au fost oprite tocmai pentru a executa reme­dierea unor defecţiuni meca­nice, corectarea unor trasee tehnologice, modificări a căror necesitate a reieşit din funcţio­narea lor de pînă acum. La executarea acestor lucrări sunt angrenate toate forţele combi­natului, la care se adaugă aju­torul unor specialişti din alte întreprinderi ale sectorului de îngrăşăminte chimice. Intr-adevăr, am văzut la lu­cru alături de cadrele combina­tului din Turnu Măgurele, in­gineri, maiştri şi mecanici ve­niţi de la Făgăraş, Năvodari. TUDOR GHEORGHIU (continuare in pag. a 7-a) . Scaunul riveam, zilele trecute cum ceea ce fusese pînă nu de mult un şantier, devenise un grup­­ de elegante blocuri de locuinţe şi cum, în jurul lor, se croiau aleile asfaltate de acces pentru pietoni şi vehi­cule. Apoi, într-o dimineaţă, după ce aceste alei fuseseră terminate, şi-au făcut apari­ţia lucrătorii nu ştiu cărei instituţii de utilitate publică, care au spart asfaltul şi be­tonul de dedesubt, înconju­­rind construcţiile cu un şanţ şerpuitor în vederea instalării unor cabluri ce n-au fost instalate la timp. Toată această tevatură, le­gată de cheltuieli şi neca­zuri inutile, nemaivorbind de faptul că, ceea ce fuse bine făcut de la început, va rămîne mai departe o cîr­­peală, mi-a adus aminte de cuvintele unui om în vîrstă şi cu o mare experienţă de viaţă, cu care am avut oca­zia să mă întîlnesc de cîteva ori. Năpădit de treburi, el îşi consuma o bună parte din timp descurcînd ce încurca­seră alţii. Intr-o zi, plin de obidă, mi-a spus: „Daca vrei să faci o treabă bună, să nu porneşti la drum cu proşti“. (In accepţia lui, nu este vorba de prostul conge­nital, ci de cel care, neavînd aptitudinile, pregătirea şi cunoştinţele necesare unei anumite funcţii, o ocupă to­tuşi din motive de comodi­tate personală, creînd în ju­rul său nenumărate neajun­suri. Mutat într-o funcţie, potrivită posibilităţilor sale, Un asemenea „prost“, poate deveni foarte deştept şi da AL CORNESCU (Continuare în pag. a 2-a) Proletari­­din toate ţările, imiţi-vă ! Anul XXV nr.­­ 7089 Joi 3 august 1967 4 pagini 30 bani TELEGRAME Excelenţei Sale General AB­DUE RAHMAN MOHAMMED JAREF Preşedintele Republicii Irak BAGDAD Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Irak, în numele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de pace și prosperi­tate poporului irakian. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România îmi face plăcere să mulţumesc Excelenţei Voastre, Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România şi poporului român pentru felicitările transmise cu ocazia zilei naţionale a Repu­blicii Irak. Exprim, totodată, urări pentru fericirea dumnea­voastră personală şi prosperitatea poporului român. General ABDUL RAHMAN MOHAMMED AREF Preşedintele Republicii Irak ____ Tractorul S -1300 pentru exploatările petrolifere Uzinele „Tractorul“ din Braşov a început sa producă recent o nouă variantă a lui S-1­300 — tractorul greu — echipat cu troliu de inter­venţie pentru exploatările petrolifere. Prin modificările aduse, acest tractor de 130 C.P. a fost adaptat şi pen­tru alte lucrări. In afara la­melor de buldozer şi scari­­ficatoarelor, tractorul a fost dotat şi cu defrişoare, pen­tru amenajarea terenurilor agricole. Alte modificări aduse, constau în îmbunătă­ţirea mecanismului de rula­re, mai buna echilibrare a motorului, modificarea siste­mului de injecţie şi a injec­­toarelor, îmbunătăţirea func­ţionării turbosuflantei şi a pompei de apă. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Reza Radmanech, preşedintele Biroului C.C. al Partidului Tudeh din Iran Mierc­ari ■ după-amiază tova­g ''-ul Nicolae Ceauşescu, se­ar general al Comitetului trai al Partidului Comu- Român, a primit la Eforia F lord pa tovarăşul Reza Rad­­fmanech, preşedintele Biroului­­Comitetului Central al Parti­­­dului Tudeh din Iran, care îşi­­petrece concediul da odihnă în ţara noastră. La primire a participat to­varăşul Mihai Dalea, secretar, al C.C. al P.C.R. In cadrul schimbului de păreri, desfăşurat într-o at­mosferă caldă, tovărăşească,, au fost abordate probleme ale mişcării comuniste internaţio­nale şi s-a relevat importanţa­ dezvoltării în continuare a re­laţiilor dintre Partidul Comu-,­ nist Român şi Partidul Tu­,­deh din Iran, în interesul, popoarelor român şi iranian,,. cauzei socialismului şi păcii. Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia, au oferit o masă în cinstea tovarăşului­,­ Reza Radmanech şi a soţiei­­ sale. (Agerpres). . Pe agenda urgenţelor îndată după seceriş. Arăturile de vară în unităţile agricole de stat, paralel­­cu eforturile pentru terminarea în cel mai scurt timp a recoltării­­ şi livrării griului, în toate regiunile con­tinuă, transportul paielor şi a­­răturile de vară. Au fost arate : mai mult de 300 000 hectare, ceea ce reprezintă circa 40 la sută din suprafaţa de pe care s-a strîns recolta. In unităţile­­ agricole de stat din regiunea­­ Bucureşti această lucrare im­portantă a fost efectuată în­­proporţie de 60 da sută, iar în­­t cele din regiunile Galaţi, Cri­­­­şana şi Iaşi de 50—60 la sută. In prezent, cînd recoltarea se apropie de sfîrşit, este ne­­cesară regruparea tractoarelor pentru accelerarea balotării şi transportului palelor şi a ară­turilor de vară. Se apreciază că prin buna organizare a muncii şi folosirea deplină a tractoarelor şi preselor, unită­ţile agricole de stat vor rea­liza şi depăşi viteza zilnică prevăzută la arături de 32 000 , hectare. Astfel, unităţile din sudul ţării pot încheia aceas­tă lucrare pînă la cel mult 10 august, iar cele din centrul şi nordul ţării pînă la 15—18 au­l­gust. Există încă condiţii buna pentru executarea arăturilor. Intîrzierea acestei lucrări poa­te influenţa negativ calitatea lor deoarece din cauza timpu­lui călduros pămîntul pierde din umiditate. Concomitent trebuie grăbite celelalte lu­crări ce se, fac pentru produc­ţia anului viitor — alegerea­ terenurilor pentru cultura griului, fertilizarea, pregătirea semințelor. (Agerpres). Irigarea 10 1 extinde aria cu fiecare an. La staţiu­nea agricolă experimentală din Caracal, această metodă este larg aplicată diferitelor culturi. Pe baza experimen­tului se caută soluţiile cele mai eficiente de creştere a producţiei la hectar. In cli­şeu , aspersoarele, sub pre­siune, revarsă, la comandă, deasupra culturii de floarea­­soarelui, ploaia artificială. Foto: AGERPRES Vacanţa copiilor în oraş... C­e fac, oare, vara, copiii noştri? Elevii, de la cei mărun­ţei pînă la cei care au trecut pragul adolescenţei, pleacă în tabere şi colonii. (I-aţi văzut şi dumneavoastră, în jurnalele de actualităţi cinematografice, ori în reportajele televiziunii). Alţii fac excursii mai lungi sau mai scurte, atât de numeroase şi de variate încît, dacă le-am porni pe urme, am epuiza, probabil, toate capitolele orelor de dirigen­se consacrate frumuseţilor patriei. Dar, să nu uităm: ipostaza de vilegiaturişti a copiilor ocupă numai o parte de răstimpul celor trei luni de vacanţă (e firesc : copiii pleacă pe serii) şi cu toate că an de an creşte numărul copiilor care pleacă la munte şi la mare, nu toţi beneficiază de astfel de voiajuri. Practic, ce înseamnă asta ? înseamnă că după încheierea anului de învăţămînt, copiii stau o bună parte din vacanţă acasă, în aşteptarea concediu­lui părinţilor sau, pur şi simplu, căutînd să-şi petreacă vara cit mai plăcut cu putinţă în oraş.­ ­Aşadar, pentru mulţi dintre nevîrstnicii săi locuitori, oraşul devine, în anotimpul acesta, si­nonim cu tărîmul miraculos, plin de neprevăzute bucurii ale zilelor de distracţii şi de odihnă, de joacă şi de zburdălnicii cu­prinse în calendarul vacanţei. Nu e normal ca el să fie pregă­tit a-l umple cît mai divers ? De aceea, lacuri şi oaze de ver­deaţă din jurul Capitalei de la Buda-Argeş, Snagov-parc şi Sna­­gov-sat, Pustnicul şi Mogoşoaia au devenit, acum, tabere de copii, găzduindu-i timp de o săp­­tămînă; de aceea, pe malul rîului Strei din preajma Devei se înşiruie o tabără de corturi pentru zeci de mici pescari amatori, şi de înotători ; de aceea atîtea şcoli de pe cuprin­sul ţării, transformate „ad hoc“ în teritorii ale vacanţei instruc­tiv petrecute , fie că sunt clu­buri de importanţă orăşenească cu o activitate permanentă (cum e Liceul nr. 3 din Oradea), fie că reunesc, la diferite manifes­tări estivale, grupuri de elevi din cartierele unde sunt ampla­sate. Cu pricepere, cu fantezie, cu dăruire, unii profesori, ocu­paţi cu organizarea timpului li­ber al copiilor, alcătuiesc, ade­sea, programe atrăgătoare, cum ar fi, bunăoară, excursii în îm­prejurimile oraşului (în Bucu­reşti, la Deva, la Suceava), audiţii muzicale şi reuniuni sportive (la Tirgu Mureş) sau chiar drumeţii de mai lungă du­rată (la numeroase licee din Bucureşti, la cîteva licee oră­­dene, la alte cîteva din oraşul Bacău, precum şi prin alte părţi). Cu tot acest tablou destul de cuprinzător, să recunoaştem, însă, că oraşele noastre se află departe încă de a valorifica în favoarea copiilor toate posibili­tăţile de distracţie şi reconfor­­tare de care dispun. Traversaţi oricare stradă din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării şi veţi întîlni, în mijlocul ei, sau pe la intrările caselor, grupuri de copii care încearcă fel de fel de jocuri pentru a-şi umple cumva timpul liber, într-un fel de „slalom“ printre tramvaie şi maşini, sau stînjenind, prin larma pe care o dezvoltă energia lor firesc dezlănţuită, liniştea necesară maturilor întorşi de la lucru. Nu-i păcat să-şi risipea­scă, astfel, vremea ? — se naşte, spontană, întrebarea. Şi, în cău­tarea soluţiei, gîndul te duce la acei profesori care, probabil, nu şi-au dat osteneala să le capteze Interesul cu vreo manifestare atrăgătoare în şcoala de care aparţin, la organizatorii de spec­tacole cinematografice şi teatrale care îi neglijează (intr-ade­văr , spectacolele organizate, vara, anume pentru copii se pot­­• număra, în întreaga ţară, pe , degetele unei singure mîini), la edilii oraşului care nu le asi­gură zonele de verdeaţă în care ar putea să zburde în voie... Şi chiar aşa şi este. Şcoala „Petőfi Sándor“ din Deva, bună­oară, figurează printre aşa-zi­­sele „tabere turistice“ ale ora­şului ; în realitate, copiii care încearcă să o frecventeze, gă­sesc aici numai nişte încăperi pustii, fără ospitalitate şi fără nici un fel de program de va­canţă. In acelaşi oraş, practica­rea vreunui sport cu balonul rotund devine o imposibilitate : la majoritatea școlilor, mingile (Continuare in pag. a 3-a1 Exista toate condiţiile pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu legume şi fructe • Importante măsuri pentru aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe de bună calitate la preţuri avantajoase • Un paradox creat de lipsa spiritului comercial • Marfă este dar nu şi în sacoşa gospodinei R­ecolta de legume şi fruc­te e bună. Există, aşa­dar, toate condiţiile pen­tru satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei. Dar a­­provizionarea cu produse de sezon manifestă serioase lip­suri. Despre această situaţie paradoxală, ziarul nostru a mai scris. Persistenţa lipsuri­lor amintite determină acest nou raid prin pieţele Capitalei. Am plecat aşadar, în pri­mele ore ale dimineţii, spre acele locuri — adevărate ra­diografii ale comerţului cu le­gume şi fructe — unde cetă­ţenii vin să-şi procure vitami­nele lunilor de vară. In pieţe­le Obor, Unirii, Matache, Coşbuc, 1 Mai (ca să numim numai cîteva dintre ele) veri­tabili munţi de legume şi fructe se oferă cu dărnicie consumatorilor. în aceste pri­me secvenţe matinale, unită­ţile întreprinderii orăşeneşti de valorificare a legumelor şi fructelor, fac faţă cu succes solicitatorilor. Cantităţi imen­se de roşii de bună calitate şi alte sortimente de legume, se vînd la preţurile stabilite, temperînd orice tendinţă de speculă. Cronometrăm în continua­re, pe ore, desfacerea acestor produse. Ce observăm ? Trep­tat, legumele încep să se sub­­ţieze din rafturile unităţilor I.O.V.L.F. şi Gostat. In conse­cinţă, cumpărătorii sunt ne­voiţi să cumpere roşii cu 4 şi 5 iei kg. (mult peste preţul sta­bilit). De la cine? De la cei ce profită de fluctuaţia grafi­celor de livrare sau, mai rău, de la cei ce pun în vînzare mărfurile dosite ale unor uni­tăţi comerciale, mărfuri sub­tilizate la primele ore şi eta­late acum pe tarabele unor intermediari. Orientarea cumpărătorilor mai e determinată şi de ca­­litatea produselor. Uneori, ea este departe de­ a fi corespun­zătoare (ceea ce dă apă la moa­ră celor ce vor cu orice chip să „pescuiască“ în apele tul­buri create de deficienţele a­­provizionării cu legume şi fructe). La unele unităţi din Piaţa Unirii am văzut, sub e-‘ tichet’, calitatea a II-a, roşii strivite, pur şi simplu nevan­­dabile. Cum au intrat ele oare pe reţeaua comercială fără ca nimeni să schiţeze vreun gest de refuz ? Ne răspunde laco­nic Ion Constantinescu, res­ponsabilul unităţilor I.O.V.L.F. din această piaţă. „Ce să fa­cem ? Dacă nu luăm marfa, maşina aşteaptă în staţionare şi ni se impută nouă costul transportului...“ O resemnare dezarmantă care deschide porţile introducerii în circu­itul comercial a unor mărfuri necorespunzătoare. Cauzele care determină ma­nifestările, şi apoi consecinţe­le arătate, se datoresc modu­lui defectuos în care­ lucrea­ză, pînă în momentul de faţă, aparatul Departamen­tului pentru valorificarea le­gumelor şi fructelor. In rai­dul întreprins am avut prile­jul să constatăm că unităţile I.O.V.L.F. sunt aprovizionate după grafice de-a dreptul ilo­gice, în totală contradicţie cu necesarul de consum. Ieri la ora 11, în piaţa Matache, la standurile acestor centre erau roşii în cantităţi minime şi de cea mai proastă calitate. Cu DUMITRU TABACU (Continuare in pag. a 3-a) Acest instantaneu fotografic din Piaţa Amzei înfăţişează un moment al aprovizionării cu legume. Am fi bucuroşi dacă re­porterii noştri fotografi ar avea totdeauna prilejul să sur­prindă, în toate piețele, asemenea imagini Foto : ION POPOVICI ACTUALITATE I­NTERNAŢIONALA ROTTERDAM Expoziţie de arhitectură românească HAGA 2 (Agerpres). — Ea l august s-a deschis la Rotter­dam o expoziţie de arhitectură românească. Au participat funcţionari superiori din Mi­nisterul de Externe olandez şi Ministerul Educaţiei, arhitecţi, oameni de cultură, ziarişti şi un numeros public. Cu acest prilej, directorul general al Marelui pavilion „Bouwcentrum", J. van Ettin­­ger, a vorbit despre realizările arhitecturii româneşti şi des­pre bunele relaţii ce s-au sta­tornicit între arhitecţii români şi cei olandezi. Conferinţa miniştrilor de externe ai ţărilor arabe KHARTUM 2 (Agerpres). —­ Conferinţa de la Khartum al miniştrilor de externe ai ţări­lor arabe şi-a continuat miercuri lucrările în şedinţă­ închisă. în cursul dezbaterilor au­ fost discutate, potrivit decla­raţiei primului- ministru suda­nez Ahmed Mahgoub, proble­me privind coordonarea efor­turilor în scopul soluţionării situaţiei create în Orientul Mijlociu în urma conflictului militar izraeliano-arab. Aparat automat pentru noi depuneri la bancă Pentru a se evita aglomera­­ţia şi cozile interminabile la ghişeele de depuneri, unele bănci din Tokio şi-au instalat nişte aparate automate, care primesc banii depunătorilor* (fotografia de mai sus) elibe­­rită in cîteva secunde recipi­­sa ce certifică înregistrarea in cont a sumei depuse. Aces­te aparate, care primesc nu­mai bancnote de 1000 de yeni, sunt prevăzute cu un „ochi“ electronic ce depistează ime­diat introducerea biletelor de bancă false cit și cele de altă valoare pe care le restituie­­imediat.

Next