România Liberă, august 1967 (Anul 25, nr. 7087-7111)
1967-08-03 / nr. 7089
SUFLUL VIU AL REDRESĂRII — Aducerea instalaţiilor la potenţialul proiectat ţinta întregului colectiv de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din Turnu Măgurele — Pornind de la necesitatea acoperirii cerinţelor de îngrăşăminte chimice ale agriculturii noastre, recenta Consfătuire pe ţară a lucrătorilor din industria chimică a analizat în profunzime situaţia din acest important sector dînd orientarea necesară pentru îndepărtarea deficienţelor semnalate. S-a subliniat cu acest prilej, că rămînerea in urmă a sectorului de îngrăşăminte chimice este urmarea directă a nefuncţionării la capacitatea proiectată a unor instalaţii dintr-o serie de unităţi date in funcţiune în ultimii ani. In rindul acestora se numără şi Combinatul de îngrăşăminte chimice de la Turnu Măgurele. gul de la Turnu Măgurele în cadrul vizitei conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Bucureşti. Pentru a înţelege ce eforturi fac statul, poporul nostru, pentru dezvoltarea industriei chimice şi, deci şi pentru combinatul dv., este suficient să arăt că aceste 4 miliarde de lei reprezintă aproape un procent şi jumătate din totalul investiţiilor pe ansamblul economiei în întregul cincinal, perioadă în care construim câteva sute de combinate, de întreprinderi noi. Insist asupra acestui aspect şi pentru că, în primul semestru al anului în curs, în loc să realizaţi o producţie în plus, faţă de cea prevăzută, a dat o producţie mai mică cu circa 80—90 milioane lei. Rezultatele nu sunt deci pe măsura eforturilor pe care le face poporul nostru pentru dezvoltarea industriei chimice. In fond aceste 4 miliarde aparţin întregului popor şi ele trebuie gospodărite cu grijă, astfel în«Investiţiile pentru construcţia combinatului se ridică la circa 4 miliarde lei — amintea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ţinută la mitin-ou să dea beneficii cît mai mari». Criticile şi indicaţiile secretarului general al C.C. al P.C.R. au găsit un puternic ecou în rindul chimiştilor de la Turnu Măgurele. In întregul combinat începe să se simtă revirimentul dorit, reviriment, canalizat cu precădere spre realizarea angajamentului luat. ATINGEREA, ÎN ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI, A PARAMETRILOR PROIECTAŢI LA TOATE INSTALAŢIILE DATE ÎN FUNCŢIUNE. — Aducerea instalaţiilor la potenţialul proiectat — ne-a declarat ing. FLORIAN SAICA, directorul general al combinatului — concentrează in momentul de faţă eforturile întregului colectiv. în aceste zile, o serie de instalaţii au fost oprite tocmai pentru a executa remedierea unor defecţiuni mecanice, corectarea unor trasee tehnologice, modificări a căror necesitate a reieşit din funcţionarea lor de pînă acum. La executarea acestor lucrări sunt angrenate toate forţele combinatului, la care se adaugă ajutorul unor specialişti din alte întreprinderi ale sectorului de îngrăşăminte chimice. Intr-adevăr, am văzut la lucru alături de cadrele combinatului din Turnu Măgurele, ingineri, maiştri şi mecanici veniţi de la Făgăraş, Năvodari. TUDOR GHEORGHIU (continuare in pag. a 7-a) . Scaunul riveam, zilele trecute cum ceea ce fusese pînă nu de mult un şantier, devenise un grup de elegante blocuri de locuinţe şi cum, în jurul lor, se croiau aleile asfaltate de acces pentru pietoni şi vehicule. Apoi, într-o dimineaţă, după ce aceste alei fuseseră terminate, şi-au făcut apariţia lucrătorii nu ştiu cărei instituţii de utilitate publică, care au spart asfaltul şi betonul de dedesubt, înconjurind construcţiile cu un şanţ şerpuitor în vederea instalării unor cabluri ce n-au fost instalate la timp. Toată această tevatură, legată de cheltuieli şi necazuri inutile, nemaivorbind de faptul că, ceea ce fuse bine făcut de la început, va rămîne mai departe o cîrpeală, mi-a adus aminte de cuvintele unui om în vîrstă şi cu o mare experienţă de viaţă, cu care am avut ocazia să mă întîlnesc de cîteva ori. Năpădit de treburi, el îşi consuma o bună parte din timp descurcînd ce încurcaseră alţii. Intr-o zi, plin de obidă, mi-a spus: „Daca vrei să faci o treabă bună, să nu porneşti la drum cu proşti“. (In accepţia lui, nu este vorba de prostul congenital, ci de cel care, neavînd aptitudinile, pregătirea şi cunoştinţele necesare unei anumite funcţii, o ocupă totuşi din motive de comoditate personală, creînd în jurul său nenumărate neajunsuri. Mutat într-o funcţie, potrivită posibilităţilor sale, Un asemenea „prost“, poate deveni foarte deştept şi da AL CORNESCU (Continuare în pag. a 2-a) Proletaridin toate ţările, imiţi-vă ! Anul XXV nr. 7089 Joi 3 august 1967 4 pagini 30 bani TELEGRAME Excelenţei Sale General ABDUE RAHMAN MOHAMMED JAREF Preşedintele Republicii Irak BAGDAD Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Irak, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de pace și prosperitate poporului irakian. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România îmi face plăcere să mulţumesc Excelenţei Voastre, Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi poporului român pentru felicitările transmise cu ocazia zilei naţionale a Republicii Irak. Exprim, totodată, urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi prosperitatea poporului român. General ABDUL RAHMAN MOHAMMED AREF Preşedintele Republicii Irak ____ Tractorul S -1300 pentru exploatările petrolifere Uzinele „Tractorul“ din Braşov a început sa producă recent o nouă variantă a lui S-1300 — tractorul greu — echipat cu troliu de intervenţie pentru exploatările petrolifere. Prin modificările aduse, acest tractor de 130 C.P. a fost adaptat şi pentru alte lucrări. In afara lamelor de buldozer şi scarificatoarelor, tractorul a fost dotat şi cu defrişoare, pentru amenajarea terenurilor agricole. Alte modificări aduse, constau în îmbunătăţirea mecanismului de rulare, mai buna echilibrare a motorului, modificarea sistemului de injecţie şi a injectoarelor, îmbunătăţirea funcţionării turbosuflantei şi a pompei de apă. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Reza Radmanech, preşedintele Biroului C.C. al Partidului Tudeh din Iran Miercari ■ după-amiază tovag ''-ul Nicolae Ceauşescu, sear general al Comitetului trai al Partidului Comu- Român, a primit la Eforia F lord pa tovarăşul Reza Radfmanech, preşedintele BirouluiComitetului Central al Partidului Tudeh din Iran, care îşipetrece concediul da odihnă în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Mihai Dalea, secretar, al C.C. al P.C.R. In cadrul schimbului de păreri, desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească,, au fost abordate probleme ale mişcării comuniste internaţionale şi s-a relevat importanţa dezvoltării în continuare a relaţiilor dintre Partidul Comu-, nist Român şi Partidul Tu,deh din Iran, în interesul, popoarelor român şi iranian,,. cauzei socialismului şi păcii. Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia, au oferit o masă în cinstea tovarăşului, Reza Radmanech şi a soţiei sale. (Agerpres). . Pe agenda urgenţelor îndată după seceriş. Arăturile de vară în unităţile agricole de stat, paralelcu eforturile pentru terminarea în cel mai scurt timp a recoltării şi livrării griului, în toate regiunile continuă, transportul paielor şi arăturile de vară. Au fost arate : mai mult de 300 000 hectare, ceea ce reprezintă circa 40 la sută din suprafaţa de pe care s-a strîns recolta. In unităţile agricole de stat din regiunea Bucureşti această lucrare importantă a fost efectuată înproporţie de 60 da sută, iar înt cele din regiunile Galaţi, Crişana şi Iaşi de 50—60 la sută. In prezent, cînd recoltarea se apropie de sfîrşit, este necesară regruparea tractoarelor pentru accelerarea balotării şi transportului palelor şi a arăturilor de vară. Se apreciază că prin buna organizare a muncii şi folosirea deplină a tractoarelor şi preselor, unităţile agricole de stat vor realiza şi depăşi viteza zilnică prevăzută la arături de 32 000 , hectare. Astfel, unităţile din sudul ţării pot încheia această lucrare pînă la cel mult 10 august, iar cele din centrul şi nordul ţării pînă la 15—18 aulgust. Există încă condiţii buna pentru executarea arăturilor. Intîrzierea acestei lucrări poate influenţa negativ calitatea lor deoarece din cauza timpului călduros pămîntul pierde din umiditate. Concomitent trebuie grăbite celelalte lucrări ce se, fac pentru producţia anului viitor — alegerea terenurilor pentru cultura griului, fertilizarea, pregătirea semințelor. (Agerpres). Irigarea 10 1 extinde aria cu fiecare an. La staţiunea agricolă experimentală din Caracal, această metodă este larg aplicată diferitelor culturi. Pe baza experimentului se caută soluţiile cele mai eficiente de creştere a producţiei la hectar. In clişeu , aspersoarele, sub presiune, revarsă, la comandă, deasupra culturii de floareasoarelui, ploaia artificială. Foto: AGERPRES Vacanţa copiilor în oraş... Ce fac, oare, vara, copiii noştri? Elevii, de la cei mărunţei pînă la cei care au trecut pragul adolescenţei, pleacă în tabere şi colonii. (I-aţi văzut şi dumneavoastră, în jurnalele de actualităţi cinematografice, ori în reportajele televiziunii). Alţii fac excursii mai lungi sau mai scurte, atât de numeroase şi de variate încît, dacă le-am porni pe urme, am epuiza, probabil, toate capitolele orelor de dirigense consacrate frumuseţilor patriei. Dar, să nu uităm: ipostaza de vilegiaturişti a copiilor ocupă numai o parte de răstimpul celor trei luni de vacanţă (e firesc : copiii pleacă pe serii) şi cu toate că an de an creşte numărul copiilor care pleacă la munte şi la mare, nu toţi beneficiază de astfel de voiajuri. Practic, ce înseamnă asta ? înseamnă că după încheierea anului de învăţămînt, copiii stau o bună parte din vacanţă acasă, în aşteptarea concediului părinţilor sau, pur şi simplu, căutînd să-şi petreacă vara cit mai plăcut cu putinţă în oraş. Aşadar, pentru mulţi dintre nevîrstnicii săi locuitori, oraşul devine, în anotimpul acesta, sinonim cu tărîmul miraculos, plin de neprevăzute bucurii ale zilelor de distracţii şi de odihnă, de joacă şi de zburdălnicii cuprinse în calendarul vacanţei. Nu e normal ca el să fie pregătit a-l umple cît mai divers ? De aceea, lacuri şi oaze de verdeaţă din jurul Capitalei de la Buda-Argeş, Snagov-parc şi Snagov-sat, Pustnicul şi Mogoşoaia au devenit, acum, tabere de copii, găzduindu-i timp de o săptămînă; de aceea, pe malul rîului Strei din preajma Devei se înşiruie o tabără de corturi pentru zeci de mici pescari amatori, şi de înotători ; de aceea atîtea şcoli de pe cuprinsul ţării, transformate „ad hoc“ în teritorii ale vacanţei instructiv petrecute , fie că sunt cluburi de importanţă orăşenească cu o activitate permanentă (cum e Liceul nr. 3 din Oradea), fie că reunesc, la diferite manifestări estivale, grupuri de elevi din cartierele unde sunt amplasate. Cu pricepere, cu fantezie, cu dăruire, unii profesori, ocupaţi cu organizarea timpului liber al copiilor, alcătuiesc, adesea, programe atrăgătoare, cum ar fi, bunăoară, excursii în împrejurimile oraşului (în Bucureşti, la Deva, la Suceava), audiţii muzicale şi reuniuni sportive (la Tirgu Mureş) sau chiar drumeţii de mai lungă durată (la numeroase licee din Bucureşti, la cîteva licee orădene, la alte cîteva din oraşul Bacău, precum şi prin alte părţi). Cu tot acest tablou destul de cuprinzător, să recunoaştem, însă, că oraşele noastre se află departe încă de a valorifica în favoarea copiilor toate posibilităţile de distracţie şi reconfortare de care dispun. Traversaţi oricare stradă din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării şi veţi întîlni, în mijlocul ei, sau pe la intrările caselor, grupuri de copii care încearcă fel de fel de jocuri pentru a-şi umple cumva timpul liber, într-un fel de „slalom“ printre tramvaie şi maşini, sau stînjenind, prin larma pe care o dezvoltă energia lor firesc dezlănţuită, liniştea necesară maturilor întorşi de la lucru. Nu-i păcat să-şi risipească, astfel, vremea ? — se naşte, spontană, întrebarea. Şi, în căutarea soluţiei, gîndul te duce la acei profesori care, probabil, nu şi-au dat osteneala să le capteze Interesul cu vreo manifestare atrăgătoare în şcoala de care aparţin, la organizatorii de spectacole cinematografice şi teatrale care îi neglijează (intr-adevăr , spectacolele organizate, vara, anume pentru copii se pot• număra, în întreaga ţară, pe , degetele unei singure mîini), la edilii oraşului care nu le asigură zonele de verdeaţă în care ar putea să zburde în voie... Şi chiar aşa şi este. Şcoala „Petőfi Sándor“ din Deva, bunăoară, figurează printre aşa-zisele „tabere turistice“ ale oraşului ; în realitate, copiii care încearcă să o frecventeze, găsesc aici numai nişte încăperi pustii, fără ospitalitate şi fără nici un fel de program de vacanţă. In acelaşi oraş, practicarea vreunui sport cu balonul rotund devine o imposibilitate : la majoritatea școlilor, mingile (Continuare in pag. a 3-a1 Exista toate condiţiile pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu legume şi fructe • Importante măsuri pentru aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe de bună calitate la preţuri avantajoase • Un paradox creat de lipsa spiritului comercial • Marfă este dar nu şi în sacoşa gospodinei Recolta de legume şi fructe e bună. Există, aşadar, toate condiţiile pentru satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei. Dar aprovizionarea cu produse de sezon manifestă serioase lipsuri. Despre această situaţie paradoxală, ziarul nostru a mai scris. Persistenţa lipsurilor amintite determină acest nou raid prin pieţele Capitalei. Am plecat aşadar, în primele ore ale dimineţii, spre acele locuri — adevărate radiografii ale comerţului cu legume şi fructe — unde cetăţenii vin să-şi procure vitaminele lunilor de vară. In pieţele Obor, Unirii, Matache, Coşbuc, 1 Mai (ca să numim numai cîteva dintre ele) veritabili munţi de legume şi fructe se oferă cu dărnicie consumatorilor. în aceste prime secvenţe matinale, unităţile întreprinderii orăşeneşti de valorificare a legumelor şi fructelor, fac faţă cu succes solicitatorilor. Cantităţi imense de roşii de bună calitate şi alte sortimente de legume, se vînd la preţurile stabilite, temperînd orice tendinţă de speculă. Cronometrăm în continuare, pe ore, desfacerea acestor produse. Ce observăm ? Treptat, legumele încep să se subţieze din rafturile unităţilor I.O.V.L.F. şi Gostat. In consecinţă, cumpărătorii sunt nevoiţi să cumpere roşii cu 4 şi 5 iei kg. (mult peste preţul stabilit). De la cine? De la cei ce profită de fluctuaţia graficelor de livrare sau, mai rău, de la cei ce pun în vînzare mărfurile dosite ale unor unităţi comerciale, mărfuri subtilizate la primele ore şi etalate acum pe tarabele unor intermediari. Orientarea cumpărătorilor mai e determinată şi de calitatea produselor. Uneori, ea este departe de a fi corespunzătoare (ceea ce dă apă la moară celor ce vor cu orice chip să „pescuiască“ în apele tulburi create de deficienţele aprovizionării cu legume şi fructe). La unele unităţi din Piaţa Unirii am văzut, sub e-‘ tichet’, calitatea a II-a, roşii strivite, pur şi simplu nevandabile. Cum au intrat ele oare pe reţeaua comercială fără ca nimeni să schiţeze vreun gest de refuz ? Ne răspunde laconic Ion Constantinescu, responsabilul unităţilor I.O.V.L.F. din această piaţă. „Ce să facem ? Dacă nu luăm marfa, maşina aşteaptă în staţionare şi ni se impută nouă costul transportului...“ O resemnare dezarmantă care deschide porţile introducerii în circuitul comercial a unor mărfuri necorespunzătoare. Cauzele care determină manifestările, şi apoi consecinţele arătate, se datoresc modului defectuos în care lucrează, pînă în momentul de faţă, aparatul Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor. In raidul întreprins am avut prilejul să constatăm că unităţile I.O.V.L.F. sunt aprovizionate după grafice de-a dreptul ilogice, în totală contradicţie cu necesarul de consum. Ieri la ora 11, în piaţa Matache, la standurile acestor centre erau roşii în cantităţi minime şi de cea mai proastă calitate. Cu DUMITRU TABACU (Continuare in pag. a 3-a) Acest instantaneu fotografic din Piaţa Amzei înfăţişează un moment al aprovizionării cu legume. Am fi bucuroşi dacă reporterii noştri fotografi ar avea totdeauna prilejul să surprindă, în toate piețele, asemenea imagini Foto : ION POPOVICI ACTUALITATE INTERNAŢIONALA ROTTERDAM Expoziţie de arhitectură românească HAGA 2 (Agerpres). — Ea l august s-a deschis la Rotterdam o expoziţie de arhitectură românească. Au participat funcţionari superiori din Ministerul de Externe olandez şi Ministerul Educaţiei, arhitecţi, oameni de cultură, ziarişti şi un numeros public. Cu acest prilej, directorul general al Marelui pavilion „Bouwcentrum", J. van Ettinger, a vorbit despre realizările arhitecturii româneşti şi despre bunele relaţii ce s-au statornicit între arhitecţii români şi cei olandezi. Conferinţa miniştrilor de externe ai ţărilor arabe KHARTUM 2 (Agerpres). — Conferinţa de la Khartum al miniştrilor de externe ai ţărilor arabe şi-a continuat miercuri lucrările în şedinţă închisă. în cursul dezbaterilor au fost discutate, potrivit declaraţiei primului- ministru sudanez Ahmed Mahgoub, probleme privind coordonarea eforturilor în scopul soluţionării situaţiei create în Orientul Mijlociu în urma conflictului militar izraeliano-arab. Aparat automat pentru noi depuneri la bancă Pentru a se evita aglomeraţia şi cozile interminabile la ghişeele de depuneri, unele bănci din Tokio şi-au instalat nişte aparate automate, care primesc banii depunătorilor* (fotografia de mai sus) eliberită in cîteva secunde recipisa ce certifică înregistrarea in cont a sumei depuse. Aceste aparate, care primesc numai bancnote de 1000 de yeni, sunt prevăzute cu un „ochi“ electronic ce depistează imediat introducerea biletelor de bancă false cit și cele de altă valoare pe care le restituieimediat.