România Liberă, septembrie 1967 (Anul 25, nr. 7112-7137)

1967-09-12 / nr. 7121

ETAPA GENERALIZĂRII ETAPĂ A MARILOR RĂSPUNDERI I Ancheta privind organizarea tuturor gospodăriilor de stat pe principiul fermelor şi întreprinderilor agricole Pentru acumularea experienţei necesare în vederea generalizării în condiţii optime a noii ferme organizatorice preconizate de Hotărîrea C.C. al P.C.R. din 27—28 martie a.c. în toate gospodă­riile de stat s-au creat, acum cîteva luni, 70 de întreprinderi agricole de stat experimentale, gru­­pîrid în total circa 550 de ferme agricole. Totodată, pe ansamblul agriculturii de stat s-au luat o seamă de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii cum ar fi : trecerea specialiştilor la conducerea nemijlocită a producţiei, eliminarea unor verigi intermediare de conducere inutile (cum erau trusturile interra­­ionale), simplificarea şi perfecţionarea sistemului de evidenţă şi planificare, reducerea aparatului administrativ în concordanţă cu necesităţile reale ale producţiei etc. O anchetă efectuată de zia­rul nostru — la care au răs­puns directori ai trusturilor re­gionale, directori ai întreprin­derilor agricole de stat şi­ şefi de ferme — ne-a dat posibili­tatea să consemnăm unele re­zultate obţinute în unităţile experimentale, să desprindem unele concluzii preţioase de care trebuie să se ţină seama în etapa actuală de generali­zare a noii structuri organiza­torice în toate gospodăriile, a­­gricole de stat. Toţi specialiştii cu care am stat de vorbă au subliniat faptul că PRIN CONSTITUIREA FERMELOR — ca unităţi economice de producţie de bază — CU O largă Autonomie, s-a CREAT CADRUL ORGA­NIZATORIC CEL MAI CO­RESPUNZĂTOR ÎN VEDE­REA FOLOSIRII CU MA­XIMUM DE EFICIENTA A POTENŢIALULUI MATERI­AL SI A FORŢELOR DE MUN­CA DIN AGRICULTURA DE STAT. — In unităţile experimentale — ne-a spus ing. ION BORA, directorul trustului regional Ol­tenia — s-a realizat o îmbună­tăţire a conducerii şi organi­zării producţiei — prin creşte­rea răspunderii specialiştilor şi a celorlalţi lucrători pentru rea­lizarea sarcinilor de plan, prin cointeresarea acestora pentru rezultatele muncii lor. Deşi de la constituirea celor şapte în­­freprinderi agricole de stat, a trecut puţin timp, totuşi unele rezultate obţinute merită a fi evidenţiate. Iată doar cîteva : cheltuielile de producţie au fost reduse cu circa 4,5 milioane lei, iar beneficiile realizate pînă acum sunt cu 5,2 milioane lei peste prevederile planului. In întreprinderile agricole de stat din regiunea noastră s-au rea­lizat 3.270 kg de eron la hectar, faţă de 2 600 kg cît s-a Pla­­nificat, iar la producţia de lapte pe cap de vacă furajată depăşirea este pînă acum de aproape 200 litri faţă de preve­deri. Asemenea rezultate s-au ob­ţinut în majoritatea întreprin-Anchetă realizată de : Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 2-a) / //Avem și lipsuri... i s-a povestit de cu­­rînd despre un om cu o muncă de oarecare răspundere, care profitînd de situația sa, dacă n-a fu­rat propriu-zis, și-a îndulcit măcar traiul cu unele bene­ficii ce nu i se cuveneau. Lu­crurile nu s-au petrecut în­­tîmplător, ci sistematic, pre­­lungindu-se de-a lungul unui an şi mai bine, cu precauţie, niciodată prea mult, ci strop cu strop, să nu se cunoască, să nu se simtă... Cînd s-a descoperit pot­logăria, s-a creat, bineînţe­les, un moment de indigna­re, s-a manifestat dispreţul colegilor şi cu toţii au aştep­tat o drastică sancfiune, ca­re să-l înveţe minte pentru totdeauna pe măruntul in­fractor. Spre surprinderea generală insă, el s-a ales doar cu o retrogradare și încă nu prea usturătoare, reintrînd cu aceasta în rîn­­dul oamenilor cinstiți. Ce-a pledat oare in favoa­rea lui ? Ce argumente au fost în măsură să-l menţină totuşi pe o nemeritată linie un­­­m de plutire ? Greu de ştiut şi de înțeles. Probabil însă că au sărit în ajutor acei prie­teni care nu s-au priceput să-l ferească la timp de fan­­tafii, ba poate că au şi pro­fitat alături de el şi care au demonstrat meritele anilor îndelungaţi de slujbă (deşi ani au fost mulţi, rezultatele au rămas puţi­ne) au cerut îngăduinţă şi milă, s-au ru­gat şi au plîns, convingînd pină la urmă să nu se ia o măsură prea aspră. A fost o greşeală — au spus ei. Şi cu toţii greşim, tovarăşi, să avem deci înţelegere, că doar cine nu munceşte nu greşeşte... Că este omeneşte să gre­şeşti, asta ştiau şi străbunii noştri, românii. Dar, de la ei încoace şi chiar înaintea lor, greşelile repetate cu consecvenţă s-au plătit­ în­totdeauna scump, nimeni neluînd în seamă îndemnul de a ierta „greşelile greşiţi­lor noştri", rostit mașinal la AL. CORNESCU (Continuare in pag. a 3-a) I.A.S. Alexandria este una din cele 15 întreprin­deri agricole de stat constituite în regiunea Bucu­rești în primăvara acestui an. Acum, numărul I.A.S.-urilor a crescut la 67, în clişeu . La I.A.S. Alexandria se lucrează în ritm intens la recoltarea florii-soarelui. Foto: P. COZIA /✓ Cel de-al IV-lea Concurs şi Festival Internaţional „George Enescu" în pag. a 5-a: Comentarii pe marginea manifestărilor sportive în pag. a 3-a: Ieri, azi, miine Intimplări din Capitală şi din ţară In pag. a 5-a: Proletari !­din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXV nr.­­­7121 Marți 12 septembrie 1967 6 pagini 30 bani NOI CONSTRUCŢII PE LITORAL Constructorii dobrogeni exe­cută în prezent noi lu­crări, menite să sporească ca­pacitatea de cazare şi servire, în staţiunile de pe litoral. La Mamaia s-a terminat tur­narea fundaţiilor la două din cele zece hoteluri care vor fi date în folosinţă pînă în vara lui 1969, adăugind laolaltă un număr de 3170 locuri la cele existente. Noul complex, amplasat între hotelu­rile .,International“ şi ,,Bucu­reşti”, va fi deservit de cinci restaurante, baruri de zi în propria Incintă, un complex mixt, cuprinzînd unităţi comer­ciale şi prestatoare de servicii. La Mangalia-Nord a început de asemenea construcţia primu­lui hotel al noii staţiuni turis­tice cu 18 000 de locuri , în hoteluri, căsuţe şi campinguri, ce va fi creată pînă în anul 1971. Aceasta va dispune de unităţi de alimentaţie publică, cu un total de peste 13 000 de locuri, în săli­ şi pe terase, de locuri de agrement, între care terenuri de volei, baschet, mini-golf precum şi de un club de noapte. Primul lot de 9 000 locuri de cazare şi unităţi de deservire aferente va fi dat în folosinţă în anul 1969. Şi pagubele se premiază? Se ştie că, dincolo de salariu, premiile reprezintă recunoaşterea acelor merite, care depăşesc, într-un fel, obişnuitele îndatoriri profe­sionale. Uneori însă, se întîmplă şi altfel... Greşeli - dublu răsplătite Proiectul iniţial elaborat de IPROMIN, pentru o instalaţie de încălzire la mina Aninoa­­sa, s-a întors în institut avînd nevoie de refaceri. înainte de depistarea greşelilor, docu­mentaţia în cauză a „îndepli­nit“ însă condiţiile de termen şi calitate, concurînd astfel, fără oprelişti, la un premiu. După remedierile de rigoare, proiectul a fost prezentat, a doua oară, în aceeaşi lumină favorabilă şi premiat cu 2 875 lei. înlănţuirea faptelor obligă la următoarea interpretare : dinţii, autorii proiectului (şi institutul însuşi) au fost pre­miaţi pentru măiestria cu care şi-au mascat greşelile ; a doua oară, suplimentarea recompensei li s-a cuvenit da­torită bunăvoinţei lor de a în­drepta acele greşeli. încălca­rea flagrantă a condiţiilor le­gale de premiere s-a descope­rit in cele din urmă şi IPROMIN s-a văzut în situa­ţia de a restitui cei 2 875 lei. Ceea ce a şi făcut, printr-o „colectă" de l­a 43 de oameni. O simplă operaţie aritmetică, îţi dezvăluie l­a ce sumă s-a ridicat contribuţia individuală pentru recuperare. Oare la IPROMIN în colectivul care elaborează un proiect bun, i se dă fiecărui om un premiu de­­64 lei ? Prea-i cusut cu aţă albă totul. Coordonatorul proiectului, ing. Ştefan Miha­i, are şi func­ţia de consilier în comisia tehnică internă. C.T.I.-urile au tocmai rostul să oprească (înainte de a porni pe filiera avizărilor) proiectele care au erori de calcul sau de desen. Aceste comisii hotărăsc, în fond, dacă o anumită lucrare este sau nu aptă pentru pre­miere. Ing. Ştefan Mihai şi-a dat consimţămîntul, cînd a fost vorba despre proiectul de la Aninoasa. N-ar fi fost fi­Să ne închipuim un concurs la care să participe, bunăoară, ing. Vasile Toader, arh. Iosif Marinescu, ing. Radu Mitroiu şi ing. C. Frimu. Proba con­stă în următoarele condiţii: să urce într-o clădire, care nu are trepte (cu elicopterul, de ce nu ?), să construiască un planşeu, fără grindă şi să lu­creze într-o întreprindere textilă lipsită de ventilaţie. VIORICA CIORBAGIU (Continuare în pag. a 3-a c­rese atunci ca această genero­zitate nefondată să aibă drept consecinţă scăderea mai sub­stanţială a propriului său pre­miu ? Ar fi fost drept, dar nu s-a întîmplat aşa. ,Amnezie" in valoare de 302 000 lei UNA PE ZI DE MATTY — Cînd vă spun că are ceva cu mine !?!... Mi-a pus exact aceeași întrebare la care m­-a trintit și anul trecut! ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Note de drum din Turcia Oraşul de pe două continente yStanbulul, tăiat in două­­ de apele cristaline ale Bosforului, oferă vizita­torului o panoramă încintă­­toare, fie că îl priveşti de pe malul european sau cel asia­tic, de pe una din colinele ce-l înconjoară, sau de jos, de pe celebrul pod Galata, lungă panglică de metal şi beton desfăşurată peste Cornul de Aur. L-am vizitat prima oară cu aproape doi ani în urmă, şi l-am revăzut în această vară toridă a anului 1967. Am regă­sit­ aceeaşi viaţă intensă, a­­ceeaşi forfotă a străzilor, a acestor străzi înguste pe care te miri cum pot circula in mare viteză, fără a se „de- ION BOCIOACA (Continuare in pag. a 5-a) Podul Galata în orele de mare aglomerație. . . In pagina a VI-a LA KINSHASA S-A DESCHIS CONFERINŢA LA NIVEL ÎNALT A ORGANIZAŢIEI UNITĂŢII AFRICANE • Problemele referitoare la Rhodesia, Africa de sud-vest şi teritoriile coloniale portu­gheze din Africa, in centrul atenţiei • Pe agenda conferinţei: 10 rezoluţii şi 25 de reco­mandări Rezultatul scrutinului din Gibraltar Semicercul de foc din sudul Africii • Coaliţie rasisto — coloni­alistă împotriva mişcării de eli­berare naţională din Rhodesia, Africa de sud-vest şi coloniile­­ portugheze Pichet la „Ford" Coşurile uzinelor nu mai scot fum, iar benzile ru­lante au încetat să mai transporte piese pentru asamblarea automobilelor. De cinci zile, nici un auto­mobil nu a ieşit pe porţi. Greva celor 160 000 de muncitori ai societăţii „Ford“ continuă, iar pers­pectiva reglementării aces­tui conflict de muncă nu se întrevede într-un viitor a­­propiat, în imagine, un pichet al greviștilor de la „Ford".

Next