România Liberă, august 1968 (Anul 26, nr. 7396-7422)
1968-08-04 / nr. 7399
Prole ţările, uniţi-vă! DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR COMBINATULUIHIMIC TG. MUREŞ RĂSPUNDEREA PENTRU REALIZAREA SARCINILOR Dacă îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie a constituit obiectivul major al activităţii colectivului combinatului chimic din Tg. Mureş în perioada primului semestru al anului 1968 (fapt exprimat şi de obţinerea peste plan a unor produse în valoare de peste zece milioane lei), nu-i mai puţin adevărat că aceiaşi perioadă a constituit pentru acelaşi colectiv, trecerea unui examen de maturitate profesională, pregătirea instalaţiilor din etapa a doua de dezvoltare a combinatului pentru intrarea lor în funcţiune. Sfîrşitul lunii iulie a consemnat acest eveniment. Combinatul chimic din Tg. Mureş şi-a triplat capacitatea. în acest context ni se pare firească prioritatea acordată recentei premiere industriale atît în informarea comitetului de direcţie prezentată de ing. Dorel Popa, director general, cit şi in luările de cuvînt ale participanţilor. Dincolo de mîndria pentru performanţa realizată s-a desprins răspunderea pe care o implică darea în folosinţă a obiectivelor etapei a doua de dezvoltare în ceea ce priveşte atingerea în cel mai scurt timp a indicatorilor tehnico-economici proiectaţi, asigurarea unei producţii sporite de îngrăşăminte atît pentru nevoile agriculturii noastre cît şi pentru export, pregătirea corespunzătoare a cadrelor, în acest sens relatarea succintă a cîtorva luări de cuvînt ni se pare concludentă. Pentru prima oară, spunea I. DELEANU corespondentul ,,României libere" (Continuare in pag. a 2-a) % . - - ... mmmmssammsm*. Telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu După cum s-a anunţat, recent la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş au intrat în funcţiune instalaţiile din cea de a doua etapă de dezvoltare a Combinatului. Prin începerea producţiei fabricilor de amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu granulat, capacitatea Combinatului din Tg. Mureş se triplează. Raportînd acest important succes, adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor Combinatului, a trimis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă prin care îşi exprimă profunda recunoştinţă pentru sprijinul efectiv primit din partea conducerii superioare de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, cu ocazia vizitelor făcute în Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş. „Preţioasele îndrumări primite în perioada realizării investiţiei au constituit pentru întreg colectivul nostru prilej de analiză şi mobilizare a energiilor în scopul recuperării întîrzierilor cauzate de nelivrarea în termen a unor utilaje din ţară — se spune în telegramă. Vă asigurăm tovarăşe secretar general că fructificînd din plin experienţa dobindită, mobilizind toate capacităţile colectivului nostru, muncind cu energie şi pasiune, vom realiza înainte de termen indicatorii tehnicoeconomici proiectaţi şi vom îndeplini în mod exemplar sarcinile încredinţate de partid, contribuind în felul acesta la înfăptuirea programului suplimentar de creştere a producţiei, asigurînd cantităţi sporite de îngrăşăminte azotoase de calitate superioară agriculturii noastre şi pentru export. întregul colectiv este pregătit pentru noi sarcini in vederea dezvoltării în continuare a combinatului, a industriei noastre chimice“. Şi siderurgiştii hunedoreni au debătut — în cadrul adunării generale —■ problemele importante din procesul de producţie, precum şi sarcinile care le revin în perioada următoare. (în pag. a 2-a : Relatarea corespondentului nostru în legătură cu aceste dezbateri], în clişeu : Vedere de la furnalele 7 și 8 din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara Foto : NICU VASILE Cine este interesat să nu se introducă noul? Cibernetica, acest „miracol“ modern, cucereşte lumea. Aproape că nu există domeniu al vieţii economice şi sociale în care să nu-şi dovedească superioritatea. In acest context, programarea matematică — în speţă cea lineară — polarizează atenţia specialiştilor din domeniu foarte variate de activitate. Aliniindu-se acestor tendinţe moderne, doi matematicieni, de la Centrul de calcul şi cibernetică economică din Bucureşti VINCENŢE DUMITRU şi VASILE IONESCU şi inginerul GHEORGHE BĂRBATU de la întreprinderea pentru condiţionarea şi livrarea petrolului din Constanţa, au propus aplicarea programării lineare la optimizarea compoziţiei benzinelor şi motorinelor pentru export. Programarea matematică aplicată în această ramură industrială este singurul mijloc, nu numai de a obţine cea mai avantajoasă soluţie economică de amestec, dar de a dobîndi şi cea mai bună soluţie tehnică, dintr-o infinitate. Colectivul de inovaţii al întreprinderii a apreciat propunerea ca „foarte interesantă", afirmînd că ea „ are aplicabilitate atît în depozitele rafinăriilor cît şi la I.C.L.P.P. — Constanţa", — prin aplicarea ei „realizîndu-se economii pe plan naţional". Curios, însă, în ciuda acestor aprecieri, în loc să se treacă imediat la experimentarea şi aplicarea ei ,inovaţia a fost trimisă, „spre analizare“. Direcţiei tehnice din Ministerul Petrolului. De ce ? Să urmărim firul faptelor. Cu prefaţa elogioasă anunţată mai sus, inovaţia celor trei specialişti a fost „pasată" apoi, timp de şapte luni, intre Direcţia generală de desfacere din Ministerul Petrolului, Institutul de Proiectări ( ? ! !) pentru industria petrolieră din Ploieşti, Institutul de Fizică Atomică şi Institutul de Cercetări pentru Prelucrarea Ţiţeiului din Ploieşti. In sfîrşit, după şapte luni, I.C.P.T. Ploieşti şi-a asumat răspunderea să aprecieze printre altele „că utilitatea ei pentru producţie este necontestabilă“. Se părea, deci, că programarea lineară va intra în activitatea cotidiană a I.C.L.P.P. — Constanţa. Aceasta era de altfel şi spiritul în care comisia de invenţii şi inovaţii a Ministerului Petrolului a elaborat la sfîrşitul anului 1966 un program judicios şi complet de experimentare la Constanţa, program care poartă semnătura a doi adjuncţi ai ministrului petrolului. Ca urmare, în primele trei luni ale anului 1967, a avut loc experimentarea. Deşi condiţiile în care s-a făcut au fost vitrege, — nerespectîndu-se indicaţiile ministerului — totuşi, superioritatea reţetelor elaborate prin programarea lineară, în comparaţie cu cele clasice, s-a exprimat concret prin economii în valoare de 114.973 lei la încărcarea cu motorină a patru nave. Se credea că, în sfîrşit, cibernetica a învins. Dar... reacţia conducerii I.C.L.P.P. — Constanţa după primele rezultate ale experimentării a fost ciudată. Ea a comunicat ministerului că respinge inovaţia ca „neaplicabilă“ ( ! ?) , a „omis“ însă să comunice acest lucru şi autorilor. Respingerea ei, despre care au aflat pe căi lăturalnice, nu i-a descurajat însă. ’•Contestaţia Iar, adresată Ministerului Petrolului, a declanşat un nou schimb de adrese între Direcţia tehnică şi Direcţia generală de desfacere. S-a cerut D.G.D., ca for tutelor, să analizeze pînă la data de 15 septembrie (a anului trecut !) contestaţia şi să comunice „de urgenţă“ hotărîrea sa autorilor. Rezultatul ? Nici pînă la data actuală soarta acestei importante propuneri de inovaţie n-a fost încă elucidată. — M-am opus aplicării aces- ŞTEFANIA GRUIA (Continuare In pag. a 2-a) UN LOC PLĂCUT LA ŞEDERE• •• Privitor la fundarea unor oraşe s-au creat legende atît de fermecătoare şi uneori cu un caracter atît de senzaţional sub aspectul imaginaţiei, încît ele au uzurpat şi pulverizat chiar şi cele mai evidente documente istorice. Troia, Cartagina şi Roma sînt numai cîteva oraşe din această categorie, dar, în lista, desigur nesfîrşită a oraşelor cu incerte origini legendare îngăduit să-mi fie a pune şi modestul orăşel al copilăriei mele: Caransebeşul. Se ştie precis că el era un opidum în epoca daco-romană, se cunosc documente scrise privind existenţa oraşului încă de prin 1289, cînd regele Ladislau Cumanul a petrecut aci cîtva timp, sau din 1432 cînd Vlad Dracul, voievodul Munteniei, a luptat pe aceste meleaguri de străveche vatră românească. Insă dintre toate ecourile şi menţiunile, cea mai frumoasă plăcere mi-o face legenda niţel aforistică, după care nu ştiu care împărat roman trecînd pe valea unde se unesc Sebeşul şi Timişul, străjuite de monumentala spinare de piatră a Muntelui Mic, Petru Vintilă ar fi exclamat la vederea acestor minunate locuri : „CAUA MIHI SEDES", adică, într-o traducere destul de aproximativă „drag îmi este să stau aici“. Cu inima împăcată pot relua această exclamaţie, deoarece în acest oraş am copilărit, îi cunosc fiecare piatră, fiecare străduţă şi le evoc mereu ca pe imaginile strălucitor colorate ale unei dragi şi bogate colecţii de cărţi poştale ilustrate. Pe aceste ulicioare au trecut cîndva, unii copii şi adolescenţi localnici, alţii născuţi prin satele din jur dar veniţi aci la şcoală, eroul de la Jiu şi Lainici, generalul Ion Dragalina, prozatorul Ion Popovici-Bănăţeanul, generalul Traian Doda, care a fost într-o vreme comandant militar al cetăţii veneţiene, Mihail Halici — autorul primei ode în metru antic scrisă în româneşte, Anonymus caransebesiens — autorul celui mai vechi dicţionar românesc şi Ştefan Fogaraşi, primul traducător al psalmilor lui David în româneşte. Se ştie, cel puţin doi din cei patru traducători ai „Paliei de la Orăştie", şi anume Ştefan Herce şi Efrem Zăcan, au fost „dascăli de dăscălie" la Caransebeş şi asta înainte de 1587 ! După ce decenii întregi orăşelul stagnase într-o lîncezeală ce părea iremediabilă, cu o populaţie care nu înceta la fiecare recensămînt să rămînă mereu sub zece mii de locuitori, cu solstiţiile şi echinocţiile tulburate numai de mişcarea pitorească şi repede trecătoare a tîrgurilor de ţară, Caransebeşul a fost în anii noştri chemat să trăiască vîrsta întineririi şi a unei rapide dezvoltări economice şi edilitare. Vechea fabricuţă de scaune curbate a devenit un impunător combinat de industrializare a lemnului, loc unde se produc astăzi unele din cele mai frumoase furnire din ţară. S-a construit o fabrică de pîine, iar în locul arhaicului atelier de (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXVI nr. 7 399 • Duminica 4 august 1968 • 6 pagini 30 bani O nouă dovadă a grijii partidului şi statului pentru ridicarea nivelului de trai Telegrama adresata C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu de câtre colectivul de muncă al uzinei Mai“ din Baia Mare Oamenii muncii continuă să-şi exprime satisfacţia faţă de măsurile adoptate de conducerea de partid şi de stat în vederea intensificării construcţiilor de locuinţe, într-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către colectivul de muncă al Uzinei chimico-metalurgice „1 Mai" din Baia Mare, se arată . „Aprobăm din toată inima măsurile stabilite, care reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al poporului, pentru a da vieţii oamenilor muncii un cadru corespunzător exigenţelor civilizaţiei socialiste. Am fost şi suntem martorii transformărilor uriaşe pe care oraşele şi satele patriei noastre le-au cunoscut în privinţa asigurării condiţiilor de locuit, a dotărilor social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Noile cartiere de locuinţe cuprinzînd aproape 7 000 apartamente, numeroasele edificii social-culturale construite în ultimii ani dau străvechiului nostru oraş înfăţişare tinerească, de nerecunoscut. Suntem conştienţi — se arată în telegramă — de faptul că creşterea numărului locuitorilor din mediul urban ridică încă probleme serioase în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii ideale de locuit pentru întreaga populaţie. Dar în acelaşi timp, avem ferma convingere că noile măsuri adoptate privind lărgirea gamei de tipuri de apartamente, reducerea preţului la unele categorii creează posibilităţi mult mai largi în vederea asigurării într-un timp mai redus a unui număr sporit de locuinţe, care să satisfacă cerinţele diferitelor categorii de oameni ai muncii. Ne exprimăm recunoştinţa fierbinte şi ataşamentul nostru neclintit faţă de Comitetul Central al partidului, faţă de dumneavoastră personal, scumpe tovarăşe Ceauşescu, pentru politica înţeleaptă promovată de partidul şi statul nostru atît pe plan intern cit şi pe plan extern, politică ce asigură avîntul neîntrerupt al patriei noastre pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste şi contribuie la întărirea forţelor păcii şi progresului în lume“. AZI, ZIUA MARINEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA BIOGRAFII MARINĂREŞTI Niorii groşi şi grei, vălătuci de vată şi de pîslă, au alunecat în lături, ca o cortină, şi pe neaşteptate, în faţă, la numai cîteva mile s-a ivit ţărmul învăluit şi el în pîclă ca într-o pelerină. Era şi timpul. Căpitanul de rangul 2, Marin Mitrică, a transmis prin porta voce ordinul pentru manevra de ancorare în radă. Vasele, siluete sprintene de pescăruşi, luau din mers formaţia pentru acostare la chei. Comandantul le urmărea solitar mişcarea, începu să plouă din nou şi stropii mari îngreuiau vederea. Undeva bubui răzleţ un tunet. Zgomotele făcute de ploaia care bătea nervos darabana pe punte se amestecau cu comenzile scurte, ale gradaţilor, cu vuetul egal, neîntrerupt, al motoarelor. Unitatea intră în radă. Rînd pe rînd, dragoarelese desprindeau din şir, se apropiau de uscat şi lansau cu scrîşnet surd de lanţuri, ancorele. Un ceas mai tîrziu, marinarii se aflau aliniaţi pe chei iar comandantul lor raporta, punînd în glas siguranţa lui dintotdeauna. — Misiunea a fost îndeplinită ! Două zile şi două nopţi nu cunoscuseră odihna. Ordinul suna limpede: într-un raion anume (desemnat de eşalonul superior) s-au semnalat masive plantări de mine. Misiunea dragonilor era de a stabili, pe baza coordonatelor indicate, perimetrul afectat şi de a-l curăţa pentru ca navigaţia să se desfăşoare în condiţii normale. Dificultatea consta nu numai în caracterul misiunii, ci şi în faptul că întreaga operaţie trebuia executată rapid şi pe o mare agitată. In ordin se specificase în mod expres că nu e voie să se utilizeze aparatura de specialitate. Aceasta făcea ca îndeplinirea sarcinii de luptă să devină extrem de anevoioasă. Orientîndu-se în funcţie de situaţia dată, comandantul a găsit însă o soluţie ingenioasă, şi a trecut neîntîrziat la aplicarea ei. In termenul prescris, toate minele au fost identificate şi dezamorsate. Apele au devenit, astfel, libere pentru unitatea de nave pornită să înfrunte duşmanul. Aplicaţia, ca atîtea alte exer- ION PAVELESCU (Continuare in pag. a 5-a) Foto : C. MIHĂIŢA PIELEA MAI APROAPE DECIT CĂMAŞA... .sau cum se îngrijesc întreprinderile comerciale interjudetene cu sediul in Piteşti de aprovizionarea judeţului Vilcea Este cunoscut că în fostele regiuni se manifestă, pe alocuri, tendinţa de concentrare a potenţialului economic şi comercial la centru, neglijîndu-se în bună parte celelalte localităţi. Această tendinţă se face simţită, din păcate, şi în tutelarea comercială a judeţelor nou create de către forur cu sediul în vechiul centru regional. Printre judeţele acestea este şi Vilcea. O bună parte a comerţului său — şi anume produsele alimentare, combustibilul, librăriile, farmaciile şi valorificarea ambalajelor — este intermediat de instituţii piteştene. Cea mai mare pondere o are întreprinderea pentru comerţul cu ridicata a produselor alimentare, în aprovizionarea cu carne, de pildă, abatorul este în Vîlcea, unităţile de alimentaţie publică şi de desfacere tot aici, dar formalităţile (contracte, evidenţe, note de livrări, minute etc.) trec prin sediul din Piteşti. La fel se întîmplă şi cu băuturile, cu care alimentaţia publică vîlceană se aprovizionează de la Vinalcool-ul din Piteşti, precum şi cu alte produse, întreprinderile interjudeţene intervin activ în comerţul judeţean mai ales pentru... crearea de dificultăţi. Desigur că aceste neajunsuri nu sunt premeditate, nu credem că are nimeni intenţii şicanatorii. Dar ele apar din faptul că organele din centrul unui judeţ nu pot cunoaşte realitatea şi deci interveni operativ în localităţile celuilalt judeţ, mai ales cînd există dorinţa subiectivă — de MARIN IONIŢA corespondentul ,,României libere" (Continuare in pag. a 3-a) In aceste zile, trenurile duc spre litoral, spre cabanele munţilor, mii şi mii de călători. Printre aceştia se află numeroşi oameni ai muncii plecaţi să-şi petreacă un binemeritat concediu, studenţi din diferite centre precum şi elevi şi pionieri ce se îndreaptă spre vilele şi taberele din diferite locuri pitoreşti ale ţârii. In clişeu : Pleacă un nou tren din Gara de Nord... Foto : MIHAI POPESCU O nouă staţiune balneoclimaterică , Nunta şi Cercetările întreprinse în ultima vreme de specialişti, au condus la descoperirea unei noi rezervaţii balneare în Dobrogea, întreaga extremitate sudică a complexului de lacuri Razelm — Sinoe, ce conţine o salinitate de peste 15 grame la litru de apă, cu ape puţin adînci şi condiţii avantajoase ale regimului helioterm, reprezintă un loc indicat de tratament în afecţiunile reumatismale, maladii ale sistemului locomotor. De asemenea, aici se găsesc nămoluri mineralizate, sulfuroase, cu reale valori terapeutice, identice cu cele ale nămolului de la Techirghiol. Aceste însuşiri deosebite au dus la înfiinţarea unei staţiuni balneo-climaterice : Nuntaşi — după numele frumosului lac pe malurile căruia staţiunea a şi început să prindă contururi. Astfel, într-un pitoresc cadru natural a fost amenajată pe cîţiva kilometri, o atrăgătoare plajă, cu un nisip fin, asemănător celui de la Mamaia, şi s-a organizat un camping. Pentru viitor, planul de activitate al Oficiului Naţional de Turism prevede o serie de acţiuni pentru amenajarea modernă şi exploatarea complexă a acestei noi stațiuni balneare.