România Liberă, septembrie 1968 (Anul 26, nr. 7424-7447)
1968-09-12 / nr. 7432
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU ÎN INDUSTRIA SILICAŢILOR Organizarea ştiinţifică a producţieipirghie primordială pentru valorificarea rezervelor interne Ing. Sergiu Almojeanu director general in Ministerul Industriei Construcţiilor Pe temelia unei vechi tradiţii, industria cimentului a cunoscut în ultimii ani o impetuoasă dezvoltare, ea devenind în consecinţă principala ramură a industriei materialelor de construcţii. Ritmul mediu anual al producţiei sale a fost în deceniul 1956—1965 de 10,8 la sută, iar în cursul actualului cincinal se prelimină a atinge 8,2 la sută, menţinându-se deci la un nivel ridicat. Cu toate aceste realizări, ca urmare a ritmului intens de construcţie, etapa actuală, cît şi perspectiva ridică în faţa industriei silicaţilor sarcini de o deosebită importanţă ; ele vizează necesitatea creşterii rapide a producţiei, diversificarea acesteia, multiple aspecte de ordin calitativ, economic. In rezolvarea cu succes a tuturor acestor probleme un rol primordial revine organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Bilanţul rezultatelor obţinute pe primele 8 luni ale anului atestă în dimensiuni concrete, cifrice, eficienţa măsurilor luate în toate sectoarele de activitate ale unităţilor productive, confirmă inepuizabilele rezerve existente a căror valorificare este condiţionată tocmai de nivelul atins în organizarea producţiei şi a muncii, într-o etapă sau alta. Această idee este demonstrată de dinamica ascendentă înregistrată în ceea ce priveşte captarea unor noi resurse în circuitul economic, respectiv de obţinerea unor cantităţi mai mari de la o perioadă la alta, la principalele produse ale sectorului : ciment, geamuri, azbociment, var, ipsos, materiale refractare. Astfel faţă de situaţia din trimestrul I a.c., cînd s-a evidenţiat pe total plan de producţie o rămînere în urmă, la finele lunii august, ca efect al aplicării rezultatelor studiilor elaborate, se înregistrează o producţie suplimentară de peste 17 mii de tone ciment, 366 mii m.p. geamuri trase şi 400 mii m.p. produse de azbociment, productivitatea muncii crescînd comparativ cu perioada luată ca bază cu 12 la sută. Direcţiile în care s-a acţionat şi care constituie izvorul acestui succes jalonează un perime(Continuare in vag. a 2-a) LITORAL 1969 Sspecificul autumnal este dat pe litoralul românesc de prezenţa tot mai accentuată a constructorilor, de circulaţia din ce în ce mai intensă a autobasculantelor, de siluetele înalte ale macaralelor turn, de deschiderea unor noi şantiere. Pentru că „la mare“ se pun acum bazele a ceea ce în primăvara-vara anului viitor vom consemna noi hoteluri, vile, case, restaurante etc. Arhitectul GH. DUMITRAŞCU, directorul D.S.A.P.C.Constanţa ne-a dat de pe acum cîteva informaţii despre dezvoltarea staţiunilor de pe litoral în anul viitor : — O dezvoltare deosebită va cunoaşte cea mai tînără staţiune de pe litoral — Mangalia- Nord, formată, de fapt, dintr-un şirag de staţiuni şi grupuri independente de cazare, dintre care sunt cunoscute turiştilor „Neptun“ şi satul de vacanţă „Zodiac“. Aici se vor construi încă patru hoteluri, căsuţe, un camping astfel că satul „Zodiac“ şi zona de hoteluri de pe faleză vor putea cuprinde 7 500 de turişti pe serie, ceea ce înseamnă că se dublează capacitatea de cazare. Puţin mai la sud au fost atacate lucrările unei a treia zone, despre care se poate spune că va fi cea mai tînără staţiune a anului viitor şi care va funcţiona în primul ei sezon cu peste 6 000 de locuri. Este vorba de un alt sat de vacanţă şi un camping. In celelalte staţiuni se va construi ceva mai puţin faţă de anul acesta, tocmai datorită dezvoltării zonei Mangalia Nord. La Mamaia încă 1 000 de locuri în trei hoteluri se vor adăuga celor 21 000 existente iar la Eforie Nord vor apărea alte grupuri de bungalomul cu o capacitate de o mie de locuri. In toamna aceasta vor fi începute si lucrările de amenajare a întregului mal al Siutghiolului, lucrări ce vor cuprinde plantări de arbori, terasarea malului şi, pe măsura avansării, dotarea lui sportivă pentru schi nautic, ambarcaţiuni cu pînze şi cu rame, şalupe In vederea lărgirii şi diversificării serviciilor oferite turiştilor la Mamaia se lucrează la şase restaurante cu diverse profiluri, de capacităţi mari. La Eforie-Sud pe lingă două restaurante noi, de cite 600 de locuri, va funcţiona un mare centru de servire al cooperaţiei meşteşugăreşti cu frizerie, coafură, salon de cosmetica, ateliere foto şi de reparaţii, confecţii, încălţăminte. La Neptun şi Zodiac vor mai apare trei restaurante, oficiu poştal, agenţii de voiaj şi de turism, un mare complex comercial. Unul din noile şi elegantele hoteluri din Mangalia nord Foto : NICU VASILE MERCURIAL Ion Istrati Descinzând, precum se ştie, din împărăţia mitologiei ca fiu al lui Jupiter, dumnealui. Mercur, fost, la vremea şi la locul lui, mesager al zeilor înzestrat pentru aceasta cu cite două aripi la picioare şi fiind el însuşi zeu al elocinţei, al comerţului şi spaima hoţilor, n-a mai rămas pînă azi decit, — exceptînd celebrele statui care-l întruchipează —, sub forma unei liste de preţuri afişată de regulă, zilnic in pieţele alimentare. E ceea ce numim cu toţii mercurialul. Nu-i vorbă, unii specialişti socotesc că mercurialul nu are nici o legătură cu zeitatea mai sus pomenită, pretinzînd astfel că denumirea şi-ar trage obîrşia de la nişte reuniuni disciplinare ce se ţineau, cu mare regularitate, în perioada medievală în fiecare săptămînă şi anume miercurea, zi în care justiţia de atunci judeca pe cei ce încălcau legile in vigoare. Drept asta se susţine că respectivul cuvînt vine de la latinescul mercura pentru mercatura semnificînd, foarte simplu, preţul mărfurilor. In ce ne priveşte am putea să ne referim şi îa alte accepţii de noţiuni, încădrînd-o ca atîţia alţii în domeniul astronomiei, al chimiei, al metalurgiei, al (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXVI — nr. 7 432 6 Joi 12 septembrie ,1968 4 pagini 30 bani La Oradea, in construcţie: Fabrica de echipament metalic pentru binale întreprinderea de echipament metalic pentru binale, este o firmă obişnuită pe care o poţi citi în Oradea, pe strada Tineretului din cartierul Velenţa, firma unei întreprinderi relativ mici, căci cele peste 150 de produse fabricate aici le întilnim — fără a le bănui apartenenţa — la vagoane, la locomotive, la alte mijloace de rulare care circulă în întreaga ţară. Este vorba de ferestrele vagoanelor de călători, de o seamă de Închizători şi clanţe, de alte accesorii mărunte, dar atît de utile. Această Întreprindere, acum modestă, va cunoaşte o importantă dezvoltare. Pe platforma industrială din ,,zona de vest“ a Oradiei, pe acelaşi ax cu fabrica de zahăr, se înalţă, din ce în ce mai maiestos, silueta nouă a Întreprinderii. Grupul social cu cîteva etaje, hala de fabricaţie — prima dintr-o serie de trei prevăzute — castelul de apă şi staţia de pompare, au prins contur, anunţînd îmbogăţirea municipiului de pe Crişul Repede cu o altă modernă întreprindere. Noua unitate va deveni şi un fel de „satelit“ al uzinelor de automobile din Piteşti. Ea va produce unele accesorii necesare turismului „Dacia 1100“. Printre ele amintim : capacul ornamental de la roţi, cricul de ridicat maşinalii caz de pană, filtrul de aer, parasolarul şi altele. tflRGIL LAZAR corespondentul „României libere" * Aproape fiecare an care a trecut din ultimul deceniu, a consemnat o nouă premieră în zona industrială a Iașilor, de unde reproducem, mai sus, un aspect parțial. Ultima mare unitate industrială, aflată actualmente în preajma rodajului, este uzina de fibre sintetice, cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Foto : AGERPRES In legătură cu întreţinerea fondului locativ din Capitală CASELE NU SE REPARĂ CU REALIZĂRI... GLOBALEÎntreprinderile de construcţii şi reparaţii pentru locuinţe din Capitală se află în perioada activităţii de vîrf , după intensa activitate din timpul verii, cînd forţele principale au fost concentrate în cele peste 400 de şantiere şcolare, acestora le-a mai rămas în faţă încă un sezon „greu“, cînd trebuie să termine la timp pregătirile în vederea iernii. In ciuda unor greutăţi legate de aprovizionarea ritmică cu materiale şi de specificul muncii acestor unităţi, care trebuie să răspundă la orice solicitări de moment, pînă la data actuală, pe ansamblul Trustului de reparaţii şi construcţii Bucureşti, planul a fost îndeplinit şi depăşit. Faptul este demn de relevat, deoarece cele nouă întreprinderi de construcţii şi reparaţii din cadrul trustului, activează pe mii de şantiere, necesitînd eforturi mari în dirijarea judicioasă a forţei de muncă concentrată aici, a controlului şi îndrumării tehnice permanente. Bunăoară, I.C.R. din sectorul 4, una dintre cele mai mari întreprinderi de acest gen din Capitală, are, aproximativ 3 400 de I șantiere anual. Dintre acestea, cca 2 000 sunt destinate servirii I I populaţiei, executîndu-se lucrări I de la cele mai mărunte pînă la I construcţii de case noi, de ga- I I raje, supraetajări, etc. Din volumul de lucrări în valoare de peste 51 de milioane de lei, al acestei întreprinderi, 141,5 la sută sunt repartizate la fondul de locuinţe. La reparaţii capitale, planul s-a realizat pînă în prezent în proporţie de 114 la sută, iar la reparaţii curente, de 117 la sută. Rezultate bune în acest domeniu au obţinut şi celelalte întreprinderi de construcţii şi reparaţii din Capitală. La sectorul 7, de exemplu, mai sunt în curs de execuţie doar zece din cele 44 de lucrări la instalaţiile de încălzire centrală. — Şi la capitolul servire a populaţiei avem rezultate bune ! — ne asigură tov. I. Stoenescu şeful serviciului producţie de la I.C.R. Z. Toate solicitările populaţiei au fost satisfăcute. Unele scrisori recent primite la redacţie demonstrează însă că lucrurile nu stau întru totul aşa, că între situaţiile statistice şi realitatea de pe teren mai apar încă serioase discordanţe Bunăoară, Octav Atanasiu, din strada Şcoala Floreasca nr. 23 A, ne scrie că a încheiat un contract cu I.C.R. 7 încă din anul 1968 pentru executarea unei scări şi a două planşee la o bucătărie, cu termen de execuţie 1 noiembrie 1966. Nici pînă azi acest contract nu a fost onorat, deşi la I.C.R. figurează ca lichidat. La fel stau lucrurile şi cu reparaţiile la imobilul din Calea Văcăreşti 126, (sectorul 4) în ŞTEFANIA GRUIA (Continuare in pag. a 2-a) Instantaneu din secţia de creaţie a fabricii de încălţăminte „Clujana". Ing. Doina Petroiu şi tehnicianul Ludovic Hoffman verifică cîteva din noile modele de încălţăminte pentru sezonul rece, pe care întreprinderea le va livra în curînd comerţului Foto : ION POPOVICI In întreprinderile clujene Plusuri de producţie CLUJ (coresp. R.I.) — In luniile care au trecut de la începutul anului pe porţile fabricilor şi uzinelor clujene au ieşit în plus, faţă de ce se prevedea, 1 200 tone oţel, 13 000 m.p. furnire, 7 400 bucăţi tricotaje, 28 tone materiale electroceramice izolante, 200 tone produse zaharoase, precum şi alte importante cantităţi de mărfuri, deosebit de utile diverselor sectoare ale economiei şi maselor largi de consumatori. Cele 130 milioane lei ce se identifică cu valoarea producţiei marfă vîndută şi încasată peste prevederile planului la zi, oferă certitudinea că, pînă la sfîrșitul anului, întreprinderile clujene vor adăuga, la realizările de pînă acum, noi succese de prestigiu. Prelungirea perioadei de consum a legumelor depinde de operativitate la insămmţărî În ultima perioadă pieţele din majoritatea oraşelor cunosc o afluenţă de produse legumicole şi fructe, ceea ce fireşte are ecoul cuvenit în rîndurile consumatorilor. Acest lucru se datoreşte atît îmbunătăţirii substanţiale a activităţii organelor de valorificare, cît mai ales faptului că producţia şi-a potrivit mai bine pasul cu cerinţele pieţii. Ne referim în primul rînd la asigurarea ritmicităţii în livrarea legumelor, la prelungirea perioadei de consum, în special, la acele produse care îşi marcau prezenţa pe piaţă doar un timp limitat. Dar iată că, din păcate, progresul înregistrat sub acest aspect în sectorul producţiei, în loc să fie consolidat, începe dimpotrivă să fie încetul cu încetul, anulat. Cooperativele agricole de producţie au stabilit că pînă la sfîrşitul primei decade a lunii septembrie să însămînţeze pe terenuri irigate circa 2 000 ha. cu legume verdeţuri. Recolta de pe aceste terenuri este destinată aprovizionării pieţelor, pînă la venirea iernii. Unităţile agricole din judeţul Ilfov, Timiş, Constanţa, Braşov, Caraş-Severin au efectuat însămînţările la timp, în restul judeţelor, însă, această lucrare se amină de pe o zi pe alta. Pe întreaga ţară mai sunt de însămînţat la ora actuală peste 1 000 ha. Ne punem întrebarea : cum va fi rezolvată la timpul cuvenit problema aprovizionării pieţelor cu salată, spanac, ridichi, dar mai ales cu ceapă şi usturoi verde ? Singura soluţie este, după părerea noastră, ca organele în drept — Consiliul Superior al Agriculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie — să ia toate măsurile ce se impun pentru ca, în cîteva zile, întreaga suprafaţă prevăzută să fie insămînţată la legume — verdeţuri. Ing. TH. MARCAROV „Ziua recoltei“-1968 Aflată la cea de-a treia ediţie, „Ziua recoltei“ se va sărbători în acest an pe data de 6 octombrie pe toate meleagurile patriei, vi sate ca şi în oraşe. Tradiţională sărbătoare a lucrătorilor de pe ogoare, va fi nu numai o zi de manifestare a bucuriei pentru recoltele obţinute, dar şi un prilej de a trece in revistă succesele realizate in întărirea unităţilor agricole, in sporirea producţiei, in ridicarea nivelului de viaţă şi cultură al satului românesc. La Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie am aflat o seamă de amănunte privind modul in care se va desfăşura în acest an „Ziua recoltei“. In localităţile rurale se vor organiza adunări festive in cadrul cărora se va analiza activitatea depusă de-a lungul anului în unităţile agricole socialiste. Vor fi evidenţiate brigăzile, echipele, cooperatorii şi muncitorii care, în condiţiile secetei din acest an, au depus eforturi deosebite pentru realizarea sarcinilor de producţie. S-a stabilit ca unităţile agricole socialiste să amenajeze expoziţii cu produse vegetale şi animale, precum şi cu cele din sectoarele anexe. Cooperaţia de consum va organa tonete pentru vinzarea mărfurilor industriale de sezon, standuri de cărţi şi publicaţii. Căminele culturale, in colaborare cu comitetele U.T.C., consiliile locale ale sindicatelor, asociaţiile sportive, comitetele de femei vor iniţia manifestă-ri cultural-artistice şi sportive, serbări cimpeneşti, seri închinate fruntaşilor, hore, baluri, şezători, duminici culturalsportive, expoziţii de costume naţionale şi articole de artizanat, care să pună in evidenţă bogăţiile folclorice locale, specifice localităților respective. Un nou tip de librete de economii Printr-o Hotărîre a Consiliului de Miniştri, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a fost autorizată să emită prin unităţile din mediul rural şi din oraşele în care nu se construiesc locuinţe proprietate personală cu ajutorul statului, un nou libret de economii. Noul libret de economii cu cîştiguri în ,materiale de construcţii se emite în valori fixe de 1 000 de lei. Dobînda cuvenită depunătorilor pe acest libret se acordă prin trageri la sorţi trimestriale sub formă de cîştiguri constînd din materiale de construcţii pentrulocuinţe. Conform Hotărîrii Consiliului de Miniştri cîştigătorilor pe aceste librete li se vor asigura cu prioritate materialele de construcţii. Casa de Economii şi Consemnaţiuni aduce la cunoştinţă că emiterea acestor librete se va face cu începere de la 1 octombrie a.c., iar la tragerea la sorţi pentru trimestrul IV/1968, vor participa toate libretele de economii cu cîştiguri în materiale de construcţii emise pînă la 31 octombrie a.c. TINEREŢEA Mihai Stoian Toamna e anotimpul deplin al Înţelepciunii. Frumuseţea luminii sale şi a roadelor muncii de un an îl face pe om să stea o clipă locului, mai meditativ decit de obicei, să-şi revizuiască drumul parcurs şi să-şi prefigureze drumul viitor. Toamna ar fi echivalentul virstei profund mature, de 40-50 de ani. In echilibru perfect cu toamna, primăvara e anotimpul exploziei în muguri, al energiei dezlănţuite, în care, fireşte, se include şi înţelepciunea de peste ani. Primăvara ar fi echivalentul virstei clocotitoare din jurul a 20 de ani. In ciclul matematic al naturii şi al omului, anotimpurile reprezintă — cu staţiile lor, — puncte-cheie ale existenţei. Acordînd fiecărei virste ceea ce i se cuvine, omul se respectă în primul rînd pe sine, respectînd totodată ceea ce i se pretinde de către ceilalţi. E un proces osmotic care-şi găseşte raţiunea mai ales într-o societate ca a noastră, întemeiată pe echitate socială. Dialogul generaţiilor, asemenea dialogului subtil dintre anotimpurile aparent despărţite prin simpla scurgere a timpului, este în firea lucrurilor. Căci nu-i posibil să te bucure fructul aromat, auriu, pe care-l culegi toamna, şi-al cărui gust îl savurezi la apogeul maturităţii naturii, dacă n-ai certitudinea pe care ţi-o dă tocmai faptul că-n urmă vine anotimpul tinereţii, că-n această coloană infinită a vîrstelor nimic nu se opreşte, ba dimpotrivă, ritmurile cresc, tinereţea devine din ce în ce mai matură, mai răspunzătoare, asigurînd recoltele anului ce vine, recoltele anilor ce vin. Tinereţea — la care e atit de bine să ne gîndim acum, în plină toamnă a vieţii noastre — face dovada unor înalte calităţi. I-am văzut la lucru, pe brigadierii de pe şantierul autostrăzii Bucureşti—Piteşti, şi probabil că printre ei erau şi cei din brigada Ilfov III, formată din elevi din Olteniţa şi Urziceni, care a luat, recent, Drapelul de onoare al C.C. al U.T.C., câştigătoarea întrecerii dintre brigăzile acestui șantier. Tinerii — i-am văzut! — munceau la aceeași tensiune nobilă la care munceau, în urmă cu două decenii, predecesorii (Continuare In pag, e 2-a) In pag. a 3-a: COMUNICAT cu privire la vizita oficială in Republica Socialistă România a secretarului de stat pentru afacerile externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Michael Stewart In aceste zile, viile răsună de cîntecele culegătorilor. Bucuria e mare căci rodul toamnei este bogat. Un clişeu : culesul strugurilor de masă la C.A.P. Ileana, judeţul Ilfov foto : AGERPRES