România Liberă, septembrie 1968 (Anul 26, nr. 7424-7447)

1968-09-11 / nr. 7431

Anul XXVI nr. 7 431 6 pagini 30 bani O problemă de actualitate: stocurile supranormative CE SE CER ÎN CIRCUITUL ECONOMIC Interviu cu Gh. Găleşan directorul sucursalei judeţene Braşov a Băncii Naţionale Faţă de sfîrşitul anului trecut, stocurile supranormative de materii prime, producţie neterminată şi produse finite exis­tente în întreprinderile industriale din judeţul Braşov, au scăzut la sfîrşitul primului semestru al acestui an de la 86.331.000 lei, la 48.192.000 lei. Totuşi însemnate valori sunt încă imobilizate de numeroase întreprinderi din această parte a ţării, ele datorîndu-se în bună parte unor cauze subiective. Pentru a le cunoaşte mai bine, ne-am adresat tov. GH. GA­­LAŞAN, director la sucursala judeţeană Braşov a Băncii Na­ţionale, care ne-a spus : „ Din ultimele date centrali­zate, rezultă că imobilizările de fonduri în supranormative ne­creditate s-au redus în primul semestru al acestui an, în in­dustria judeţului nostru cu 45 m­/o, cele mai bune realizări obţinîn­­du-se la producţia neterminată. Numeroase întreprinderi, prin­tre care Uzina mecanică de automotoare, Fabrica de cabluri şi radiatoare, Fabrica de şuru­buri din Braşov, Uzinele „Elec­­troprecizia“ din Săcele, Com­binatul chimic din oraşul Victo­ria, întreprinderea forestieră Făgăraş şi altele au lichidat în totalitate supranormativele şi menţin o situaţie bună, de mai mult timp, în această privinţă. Şi uzinele de tractoare şi cele de autocamioane, care de regu­lă deţin ponderea în volumul total al imobilizărilor, au înre­gistrat în acest an reduceri im­portante. — Spuneţi-ne, vă rugăm,, de ce se menţin totuşi, în nu­meroase întreprinderi, im­— In privinţa cauzelor formă­rii şi menţinerii supranormati­­velor, părerile organelor fi­­nanciar-bancare nu coincid de­cât în parte cu cele ale condu­cerii întreprinderilor şi se pare că acest mod diferit de abordare a problemei împiedică obţinerea unor rezultate mai bune pe li­nia utilizării raţionale, eficien­te, a fondurilor unităţilor indu­striale. Desigur, unele supra­­normative sunt generate de ne­ajunsurile sistemului actual de planificare şi executare a apro­vizionării tehnico-materiale, de nerespectarea clauzelor con­tractuale de către unii furni­zori, de modificarea sarcinilor de plan sau a contractelor în­cheiate cu beneficiarii interni şi externi etc. Cu toate acestea, controlul bancar scoate în evi­denţă şi numeroase lipsuri ce aparţin activităţii întreprinde­rilor, cum ar fi insuficienta pre­ocupare pentru prevenirea su­­pranormativelor sau pentru va­lorificarea stocurilor devenite de prisos. Susţin acest lucru, intrucît principalele neajun­suri constau în neconcordanta între planul de aprovizionare şi necesităţile reale ale producţiei, insuficienta colaborare între serviciile şi secţiile întreprinde­rilor la întocmirea specificaţii­lor de materiale, emiterea de co­menzi către furnizori, fără să se ţină seama de stocurile exis­tente. In acest sens sunt edifica­toare situaţiile constatate re­cent la Uzina de autocamioane, deşi ele se întîlnesc şi în alte întreprinderi. Această uzină de­ G. VINTI corespondentul „României libere" (Continuare in vag. a 7-a) portante motive ? stocuri supranor- Pe terasa cabanei Capela din Rîmnicu-Vîlcea Foto : MIHAI POPESCU Grija pentru zestrea şcolilor D­acă într-un articol anterior ne-am ocupat de mo­dul în care au fost asigurate spaţiile şcolare , de data aceasta ne propunem să amintim alte condiţii materiale care concură la buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ. Ca în fiecare an, şi în aceas­tă toamnă statul a alocat su­me importante, care au sporit zestrea şcolară a unităţilor de învăţămînt cu noi şi moder­ne materiale didactice, utilaje de laborator, aparatură etc. Şi, dacă la ora actuală marea majoritate a şcolilor se şi află în posesia noului material di­dactic, se cuvine relevată tot­odată şi iniţiativa merituoasă a acelor profesori şi învăţători care, cu ajutorul elevilor şi valorificînd orice prilej şi mij­loc, au folosit perioada vacan­ţei de vară şi pentru împros­pătarea şi dezvoltarea zestrei şcolare existente. In judeţul Dolj, de pildă, unele cadre di­dactice de la liceul „Tudor Arghezi“ din Craiova, de la şcolile generale din Hunia, Maglavit, Filiaşi, Melineşti etc., au alcătuit în vacanţa de vară colecţii de roci şi plante re­coltate cu prilejul excursiilor, au executat mici reparaţii la inventarul de laborator şi au făcut probele de funcţionare la aparatajul primit în această vară. Preocupări care pe lingă iniţiativă şi dragoste de pro­fesiune, vădesc şi un lăudabil spirit gospodăresc — calităţi care însă s-au dovedit absente în unele unităţi de învăţămînt din acelaşi judeţ Dolj bună­oară la şcolile din Ghindeni, Negoieşti, Malu Mare, Rojişte, unde nu s-a întreprins nimic pentru pregătirea şi comple­tarea materialului didactic. PETRU SIMIONESCU (Continuare in pag . 7-a) «iflU mii îiîRi! HI***! Ill 111 I In cartierul Titan din Capitală, noua şcoală generală nr. 200 îşi aşteaptă elevii Foto : AGERPRES Autumnală D­oar cu o zi înainte cobo­rau căruţe de la deal încărcate cu struguri, şi sub şoproane aşteptau, cu­rate, opărite, tocitoarele în care copiii hăuiau ,,huuu, aaa, uuu, măăă...“, odată ca să fiarbă vinul repede şi încă odată ca să fie dulce, acum parcă mai cu foc plim­­bîndu-şi limba peste buze cu gîndul la mustul aşteptat încă din primăvară cînd abia pornise mugurul şi explodase in lumină şi soare frunza de viţă. Şi care mai de care îşi ochise de pe ulucă ulcica lui şi şi-o pusese mai la-ndemînă pentru ca atunci cînd o înce­pe bătălia să fie primul. Şi femeile, cu capul înfăşurat în basmale, cu prăjini lungi în mină, bateau nucii spre o altă bucurie a copiilor care-şi înfundau buzunarele furînd cu ochii gutuile de pe care încă nu s-a şters puful, ei ştiind că în strachina mare de lut zmălţuit vor sta, ală­turi de struguri şi nuci, me­rele, perele şi gutuile, şi că în ziua aceasta se va pune pe masă cuvertura cu che­nar de flori şi cu rodul toam­nei la mijloc ţesută de dădi­­ca, iar în farfuriile lor se vor odihni cu picioarele în sus, rumeniţi în cuptorul ars cu coceni, pui de anul ăsta, ame­ţiţi de mujdei, şi că la proho­­direa lor vor fi îmbiaţi, la cot şi în rină cu cei mari, şi ei, ăştia micii, nepoţii şi stră­nepoţii lui Bîtu Gheorghe, închinînd mustul după da­tină, vărsînd cite un strop, pentru cei care au fost şi neapărat pentru Bîtu Gheor­ghe care a fost pentru ei, ăştia mici, întîiul dintre în­­ţii, bradul, stîlpul de la teme­lia casei, omul de la care au pornit toate şi spre care se întorc toate. Şi aşa s-a întîmplat a doua zi, precum le ştiau şi le pre­­simţeau. Eram adunaţi, în tindă, în jurul mesei, orăşeni şi mai ales neorăşeni, cînd PETRU ISPAS (Continuare in pap. a 3-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Profund mişcat de mesajul de simpatie pe care Excelenţa intră şi guvernul Republicii Socialiste Romania mi l-aţi adre­­cu ocazia catastrofei din Khorassan, vă prezint din partea a și a membrilor guvernului meu, expresia dureroasă a mul­nirilor noastre. AM!R ^ggAS hOVEIDA Y3**îv*t »-t-iir-nie+rMi al Trinil1l­l Proletarî 'din toate Wile. ws­l-val COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU P­rintre alte importante caracteristici ale ştiinţei, în etapa ei actuală de dezvoltare , se numără şi o tot mai strictă dependenţă a eficienţei sale sociale, de o bună organizare a activi­tăţii cercetătorilor. Organizarea optimă a muncii ştiinţifice nu se impune numai din considerente de economie a mijloa­celor materiale şi a forţei de muncă omenească. Ritmul rapid al progresului ştiinţific, antrenarea simultană în urmă­rirea aceleiaşi probleme a unor colective de la meridiane diferite, aplicabilitatea imediată a rezultatelor în realizări de însemnătate economică sau în realizări de prestigiu — fac ca cercetarea ştiinţi­fică să aibă în multe privinţe un carac­ter competitiv. Numai cel ce ajunge pri­mul „la start" se bucură de complexe avantaje morale şi materiale. Ştiinţa consemnează numai realizările de avan­gardă, brevetele se conferă celor care au avut cei dinţii ideile tehnice impor­tante — și nu celor ce „redescoperă America“... Cînd vorbim de „organizare“ ne gîn­­dim la toate nivelele la care se poate a­­plica acest cuvînt : de la laboratorul Conf. dr. docent Victor Sâhleanu Universitatea „Babeş-Bolyai" — Cluj care grupează cîţiva oameni, pînă la multilaterala colaborare internaţională. Şi nu ne gîndim numai la munca efec­tivă de investigare ,­ ci şi la documen­tare ca şi la valorificarea rezultatelor cercetării. Dar cînd spunem „organizare PUNCTE DE VEDERE ştiinţifică'', subliniind asupra atributului acestei organizări — vrem să atragem atenţia asupra dificultăţilor ce se ivesc în calea găsirii celor mai bune soluţii — dificultăţi care fac necesară intervenţia unei întemeieri ştiinţifice specifice a a­­cestei organizări. Complexitatea dome­niului face ca soluţiile „de bun simţ* să nu­ fie suficiente — şi nici măcar cele bazate pe o experienţă personală înde­lungată, în conducerea colectivelor de lucru sau a instituţiilor. Domenii ştiinţi­fice particulare s-au conturat treptat de-a lungul timpului, avînd ca obiect la­turi ale activităţii de cercetare. Sciento­­logia sau scientica — această „ştiinţă despre ştiinţă" care face încă de mai mulţi ani obiectul unor dezbateri şi con­grese internaţionale — nu este numai o preocupare interesantă de ordin acade­mic ; de afirmarea ei depinde, după pă­rerea multor savanţi, în foarte mare mă­sură, evoluţia ştiinţei. Personal am susţinut în repetate rînduri necesitatea de a se organiza cercetări speciale de scientică pentru a ameliora unele aspecte structurale şi organizato­rice din ştiinţa noastră, cercetări care ar trebui iniţiate şi sprijinite de C.N.C.S. După convingerea mea — şi nu numai l­u­mea, este absolut necesar şi de dome- - niul imediatului, să se ia în se (Continuare in pag. a 3-a) Organizarea ştiinţifică a ştiinţei a Uzina de autoturisme Piteşti Foto : NICU VASILE Secţii serale şi fără frecvenţă la şcolile de specializare postliceală Se aduce la cu­noştinţă celor inte­resaţi că, începînd cu anul şcolar 1988/ 1989, vor funcţiona secţii serale in ca­drul şcolilor de specializare postli­ceală. Pentru spe­cialităţile cu carac­ter economic-fi­­nanciar şi admini­strativ vor funcţio­­na şi secţii fără frecvenţă. La concursul de admitere pentru a­­ceste forme de în­­văţămînt se pot în­scrie absolvenţi ai liceului de cultură generală (cu sau fără diplomă de bacalaureat) sau ai altor şcoli echiva­lente, care lucrea­ză in domeniul specialităţii în care doresc să se pre­gătească, înscrierile pen­tru concursul de admitere se fac în­tre 20 septembrie şi 4 octombrie la sediul şcolilor de specializare post­­liceală. Concursul de admitere se desfăşoară între 5 şi 10 octombrie şi constă din aceleaşi probe ca la învăţă­­mîntul de zi, publi­cate în îndrumăto­rul pentru admi­terea în şcolile de specializare postli­ceală, care se gă­seşte de vînzare în librării sau poate fi consultat la şco­lile respective. înscrierea la con­curs se face pe baza unei cereri însoţite de urmă­toarele acte : certi­ficat de naştere (o­­riginal şi o copie); actul de studii în original ; certificat medical eliberat de circumscripţia me­­dico-sanitară la ca­re candidatul se află în evidenţă ; dovada de încadra­re în muncă, cu precizarea mese­riei sau funcţiei îndeplinite, elibe­rată de întreprin­derea sau institu­ția în care lucrea­ză candidatul. Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamen­tară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepre­şedinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia Ma­rii Adunări Naţionale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constan­tin Stătescu, secretarul Consi­liului de Stat. Au fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, amba­sadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmos­feră de cordialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei in­ternaţionale actuale. Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a secretarului de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, marţi dimi­neaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Ste­wart. Cu acest prilej au fost dis­cutate unele probleme de in­teres reciproc privind dezvol­tarea relaţiilor româno-brita­­nice, precum şi aspecte ale si­tuaţiei internaţionale actuale. La întrevedere, care s-a des-­­­făşurat într-o atmosferă de­­ cordialitate, au participat Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­­cerilor externe, Vasile Şan­dru, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, şi Vasile Pungan, ambasadorul Româ­niei la Londra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, ambasa­dorul Marii Britanii la Bucu­reşti, P. T. Hayman, subsecre­tar de stat pentru afacerile externe, D. J D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Haydon, şeful departa­mentului de ştiri, C.S.R. Gi­fford, consilier, director ad­junct al departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Externe, şi P. J. Goulden, con­silier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) La Tg. Mureş o nouă zonă industrială In partea de sud-est a ora­şului Tg. Mureş, a fost inau­gurată o nouă zonă industri­ală în care vor fi construite mai multe întreprinderi de mecanică fină. Prima unitate a cărei construcţie a şi început este fabrica de maşini de calculat electromecanice. „In slujba partidului şi a patriei, prezent ! Imbrăţişînd amplul semicerc de piatră al Teatrului de vară „23 August", o lozincă uriaşă domina, luni seara, tribunele , „în slujba partidului şi a pa­triei , PREZENT !". Cuvintele acestea simple, dar de un vi­brant patetism, exprimă cu extraordinară forţă de suges­tie atmosfera, starea sufleteas­că unanimă a celor care au luat luni parte la o înălţătoare aniversare , mitingul jubiliar organizat cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a desfă­şurării lucrărilor pe şantierele naţionale ale tineretului. Intr-adevăr, devotamentul, pasiunea, priceperea, hărnicia, entuziasmul — parcă toate a­­ceste virtuţi, şi nenumărate altele, de atîtea ori întărite prin fapte de către tinerii ţă­rii noastre de-a lungul anilor edificării socialiste, sosiseră a­­colo, la, marea întîlnire cu con­ducătorii partidului şi guver­nului, pentru a reafirma încă o dată, din străfundul inimii, şi cu toate puterile emoţionan­tul : PREZENT ! al generaţiei tinere la toate momentele ma­jore ce alcătuiesc, de două de­cenii încoace, împlinirea des­tinului însufleţitor al ţării. Un singur cuvînt — dar ce simbol elocvent pentru con­topirea neîncetată, în acelaşi unic ţel creator, a sufletelor ti­nereşti de-a lungul a două generaţii ! Căci se aflau acolo, umăr la umăr, vibrînd de aceleaşi simţăminte, eroii multora dintre cele mai sem­nificative edificii ale socia­lismului, marcînd an după an înălţarea tot mai vertiginoa­să a României. In preună, mii. Cei de ieri, veteranii, cu însemnele matu­­rităţii înscrise pe chipuri, con­­structorii de la Bumbeşti-t­i­­­vezeni, de la Salva-Vişeu, din Lunca Prutului şi de la atîtea alte şantiere ale reconstrucţiei ce au tăiat atunci, în 1948, pri­mele drumuri socialismului biruitor, predînd ştafeta ce- GRAZIELA VANTU (Continuare in pag. a 2-a) 66 COLOCVIUL NAŢIONAL DE GEOGRAFIE A TURISMULUI Azi începe la Bucureşti, în aula Bibliotecii Centrale Universitare, primul coloc­viu naţional de geografie a turismului, organizat de A­­cademia Republicii Socialiste România, Ministerul Invăţă­­mîntului şi Oficiul Naţional de Turism. In legătură cu această importantă manifestare prof. dr. docent VICTOR TUFE­­SCU din partea Comitetului de Organizare ne-a făcut ur­mătoarea precizare : „La acest colocviu se vor prezenta 68 de comunicări ştiinţifice axate pe urmă­toarea tematică generală : Contribuţii geografice pri­vind potenţialul turistic al României şi valorificarea lui ; dezvoltarea cu priorita­te a unor regiuni de mai mare interes turistic din România; turismul preorăşenesc şi al excursiilor week-end ; stu­­­dii privind fluxurile turistice şi organizarea lor. In afara comunicărilor şi dezbaterilor ce vor avea loc pe aceste teme, s-a organi­zat cu sprijinul Ministerului Economiei Forestiere şi al O.N.T., o expoziţie privitoa­re la turismul şi posibilită­ţile lui de dezvoltare în ţara noastră. în încheierea coloc­viului, în zilele de 14—15 septembrie, se organizează o aplicaţie de teren in judeţul Vîlcea". Pe ogoare se desfăşoară cu intensitate recoltarea florii soare­lui. Unităţile agricole au strîns recolta pînă în prezent, de pe circa jumătate din suprafaţa cultivată. In judeţele din sudul ţării recol­tarea este mai avansată. Se estimează că producţia la această va­loroasă plantă oleaginoasă va fi mai bună decît în anul precedent, cu toate condiţiile nefavorabile din primăvară. In clişeu: Recol­tarea mecanizată a florii soarelui la I.A.S. Alexandria.

Next