România Liberă, septembrie 1968 (Anul 26, nr. 7424-7447)
1968-09-11 / nr. 7431
Anul XXVI nr. 7 431 6 pagini 30 bani O problemă de actualitate: stocurile supranormative CE SE CER ÎN CIRCUITUL ECONOMIC Interviu cu Gh. Găleşan directorul sucursalei judeţene Braşov a Băncii Naţionale Faţă de sfîrşitul anului trecut, stocurile supranormative de materii prime, producţie neterminată şi produse finite existente în întreprinderile industriale din judeţul Braşov, au scăzut la sfîrşitul primului semestru al acestui an de la 86.331.000 lei, la 48.192.000 lei. Totuşi însemnate valori sunt încă imobilizate de numeroase întreprinderi din această parte a ţării, ele datorîndu-se în bună parte unor cauze subiective. Pentru a le cunoaşte mai bine, ne-am adresat tov. GH. GALAŞAN, director la sucursala judeţeană Braşov a Băncii Naţionale, care ne-a spus : „ Din ultimele date centralizate, rezultă că imobilizările de fonduri în supranormative necreditate s-au redus în primul semestru al acestui an, în industria judeţului nostru cu 45 m/o, cele mai bune realizări obţinîndu-se la producţia neterminată. Numeroase întreprinderi, printre care Uzina mecanică de automotoare, Fabrica de cabluri şi radiatoare, Fabrica de şuruburi din Braşov, Uzinele „Electroprecizia“ din Săcele, Combinatul chimic din oraşul Victoria, întreprinderea forestieră Făgăraş şi altele au lichidat în totalitate supranormativele şi menţin o situaţie bună, de mai mult timp, în această privinţă. Şi uzinele de tractoare şi cele de autocamioane, care de regulă deţin ponderea în volumul total al imobilizărilor, au înregistrat în acest an reduceri importante. — Spuneţi-ne, vă rugăm,, de ce se menţin totuşi, în numeroase întreprinderi, im— In privinţa cauzelor formării şi menţinerii supranormativelor, părerile organelor financiar-bancare nu coincid decât în parte cu cele ale conducerii întreprinderilor şi se pare că acest mod diferit de abordare a problemei împiedică obţinerea unor rezultate mai bune pe linia utilizării raţionale, eficiente, a fondurilor unităţilor industriale. Desigur, unele supranormative sunt generate de neajunsurile sistemului actual de planificare şi executare a aprovizionării tehnico-materiale, de nerespectarea clauzelor contractuale de către unii furnizori, de modificarea sarcinilor de plan sau a contractelor încheiate cu beneficiarii interni şi externi etc. Cu toate acestea, controlul bancar scoate în evidenţă şi numeroase lipsuri ce aparţin activităţii întreprinderilor, cum ar fi insuficienta preocupare pentru prevenirea supranormativelor sau pentru valorificarea stocurilor devenite de prisos. Susţin acest lucru, intrucît principalele neajunsuri constau în neconcordanta între planul de aprovizionare şi necesităţile reale ale producţiei, insuficienta colaborare între serviciile şi secţiile întreprinderilor la întocmirea specificaţiilor de materiale, emiterea de comenzi către furnizori, fără să se ţină seama de stocurile existente. In acest sens sunt edificatoare situaţiile constatate recent la Uzina de autocamioane, deşi ele se întîlnesc şi în alte întreprinderi. Această uzină de G. VINTI corespondentul „României libere" (Continuare in vag. a 7-a) portante motive ? stocuri supranor- Pe terasa cabanei Capela din Rîmnicu-Vîlcea Foto : MIHAI POPESCU Grija pentru zestrea şcolilor Dacă într-un articol anterior ne-am ocupat de modul în care au fost asigurate spaţiile şcolare , de data aceasta ne propunem să amintim alte condiţii materiale care concură la buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ. Ca în fiecare an, şi în această toamnă statul a alocat sume importante, care au sporit zestrea şcolară a unităţilor de învăţămînt cu noi şi moderne materiale didactice, utilaje de laborator, aparatură etc. Şi, dacă la ora actuală marea majoritate a şcolilor se şi află în posesia noului material didactic, se cuvine relevată totodată şi iniţiativa merituoasă a acelor profesori şi învăţători care, cu ajutorul elevilor şi valorificînd orice prilej şi mijloc, au folosit perioada vacanţei de vară şi pentru împrospătarea şi dezvoltarea zestrei şcolare existente. In judeţul Dolj, de pildă, unele cadre didactice de la liceul „Tudor Arghezi“ din Craiova, de la şcolile generale din Hunia, Maglavit, Filiaşi, Melineşti etc., au alcătuit în vacanţa de vară colecţii de roci şi plante recoltate cu prilejul excursiilor, au executat mici reparaţii la inventarul de laborator şi au făcut probele de funcţionare la aparatajul primit în această vară. Preocupări care pe lingă iniţiativă şi dragoste de profesiune, vădesc şi un lăudabil spirit gospodăresc — calităţi care însă s-au dovedit absente în unele unităţi de învăţămînt din acelaşi judeţ Dolj bunăoară la şcolile din Ghindeni, Negoieşti, Malu Mare, Rojişte, unde nu s-a întreprins nimic pentru pregătirea şi completarea materialului didactic. PETRU SIMIONESCU (Continuare in pag . 7-a) «iflU mii îiîRi! HI***! Ill 111 I In cartierul Titan din Capitală, noua şcoală generală nr. 200 îşi aşteaptă elevii Foto : AGERPRES Autumnală Doar cu o zi înainte coborau căruţe de la deal încărcate cu struguri, şi sub şoproane aşteptau, curate, opărite, tocitoarele în care copiii hăuiau ,,huuu, aaa, uuu, măăă...“, odată ca să fiarbă vinul repede şi încă odată ca să fie dulce, acum parcă mai cu foc plimbîndu-şi limba peste buze cu gîndul la mustul aşteptat încă din primăvară cînd abia pornise mugurul şi explodase in lumină şi soare frunza de viţă. Şi care mai de care îşi ochise de pe ulucă ulcica lui şi şi-o pusese mai la-ndemînă pentru ca atunci cînd o începe bătălia să fie primul. Şi femeile, cu capul înfăşurat în basmale, cu prăjini lungi în mină, bateau nucii spre o altă bucurie a copiilor care-şi înfundau buzunarele furînd cu ochii gutuile de pe care încă nu s-a şters puful, ei ştiind că în strachina mare de lut zmălţuit vor sta, alături de struguri şi nuci, merele, perele şi gutuile, şi că în ziua aceasta se va pune pe masă cuvertura cu chenar de flori şi cu rodul toamnei la mijloc ţesută de dădica, iar în farfuriile lor se vor odihni cu picioarele în sus, rumeniţi în cuptorul ars cu coceni, pui de anul ăsta, ameţiţi de mujdei, şi că la prohodirea lor vor fi îmbiaţi, la cot şi în rină cu cei mari, şi ei, ăştia micii, nepoţii şi strănepoţii lui Bîtu Gheorghe, închinînd mustul după datină, vărsînd cite un strop, pentru cei care au fost şi neapărat pentru Bîtu Gheorghe care a fost pentru ei, ăştia mici, întîiul dintre înţii, bradul, stîlpul de la temelia casei, omul de la care au pornit toate şi spre care se întorc toate. Şi aşa s-a întîmplat a doua zi, precum le ştiau şi le presimţeau. Eram adunaţi, în tindă, în jurul mesei, orăşeni şi mai ales neorăşeni, cînd PETRU ISPAS (Continuare in pap. a 3-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Profund mişcat de mesajul de simpatie pe care Excelenţa intră şi guvernul Republicii Socialiste Romania mi l-aţi adrecu ocazia catastrofei din Khorassan, vă prezint din partea a și a membrilor guvernului meu, expresia dureroasă a mulnirilor noastre. AM!R ^ggAS hOVEIDA Y3**îv*t »-t-iir-nie+rMi al Trinil1ll Proletarî 'din toate Wile. wsl-val COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Printre alte importante caracteristici ale ştiinţei, în etapa ei actuală de dezvoltare , se numără şi o tot mai strictă dependenţă a eficienţei sale sociale, de o bună organizare a activităţii cercetătorilor. Organizarea optimă a muncii ştiinţifice nu se impune numai din considerente de economie a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă omenească. Ritmul rapid al progresului ştiinţific, antrenarea simultană în urmărirea aceleiaşi probleme a unor colective de la meridiane diferite, aplicabilitatea imediată a rezultatelor în realizări de însemnătate economică sau în realizări de prestigiu — fac ca cercetarea ştiinţifică să aibă în multe privinţe un caracter competitiv. Numai cel ce ajunge primul „la start" se bucură de complexe avantaje morale şi materiale. Ştiinţa consemnează numai realizările de avangardă, brevetele se conferă celor care au avut cei dinţii ideile tehnice importante — și nu celor ce „redescoperă America“... Cînd vorbim de „organizare“ ne gîndim la toate nivelele la care se poate aplica acest cuvînt : de la laboratorul Conf. dr. docent Victor Sâhleanu Universitatea „Babeş-Bolyai" — Cluj care grupează cîţiva oameni, pînă la multilaterala colaborare internaţională. Şi nu ne gîndim numai la munca efectivă de investigare , ci şi la documentare ca şi la valorificarea rezultatelor cercetării. Dar cînd spunem „organizare PUNCTE DE VEDERE ştiinţifică'', subliniind asupra atributului acestei organizări — vrem să atragem atenţia asupra dificultăţilor ce se ivesc în calea găsirii celor mai bune soluţii — dificultăţi care fac necesară intervenţia unei întemeieri ştiinţifice specifice a acestei organizări. Complexitatea domeniului face ca soluţiile „de bun simţ* să nu fie suficiente — şi nici măcar cele bazate pe o experienţă personală îndelungată, în conducerea colectivelor de lucru sau a instituţiilor. Domenii ştiinţifice particulare s-au conturat treptat de-a lungul timpului, avînd ca obiect laturi ale activităţii de cercetare. Scientologia sau scientica — această „ştiinţă despre ştiinţă" care face încă de mai mulţi ani obiectul unor dezbateri şi congrese internaţionale — nu este numai o preocupare interesantă de ordin academic ; de afirmarea ei depinde, după părerea multor savanţi, în foarte mare măsură, evoluţia ştiinţei. Personal am susţinut în repetate rînduri necesitatea de a se organiza cercetări speciale de scientică pentru a ameliora unele aspecte structurale şi organizatorice din ştiinţa noastră, cercetări care ar trebui iniţiate şi sprijinite de C.N.C.S. După convingerea mea — şi nu numai lumea, este absolut necesar şi de dome- - niul imediatului, să se ia în se (Continuare in pag. a 3-a) Organizarea ştiinţifică a ştiinţei a Uzina de autoturisme Piteşti Foto : NICU VASILE Secţii serale şi fără frecvenţă la şcolile de specializare postliceală Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că, începînd cu anul şcolar 1988/ 1989, vor funcţiona secţii serale in cadrul şcolilor de specializare postliceală. Pentru specialităţile cu caracter economic-financiar şi administrativ vor funcţiona şi secţii fără frecvenţă. La concursul de admitere pentru aceste forme de învăţămînt se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală (cu sau fără diplomă de bacalaureat) sau ai altor şcoli echivalente, care lucrează in domeniul specialităţii în care doresc să se pregătească, înscrierile pentru concursul de admitere se fac între 20 septembrie şi 4 octombrie la sediul şcolilor de specializare postliceală. Concursul de admitere se desfăşoară între 5 şi 10 octombrie şi constă din aceleaşi probe ca la învăţămîntul de zi, publicate în îndrumătorul pentru admiterea în şcolile de specializare postliceală, care se găseşte de vînzare în librării sau poate fi consultat la şcolile respective. înscrierea la concurs se face pe baza unei cereri însoţite de următoarele acte : certificat de naştere (original şi o copie); actul de studii în original ; certificat medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candidatul se află în evidenţă ; dovada de încadrare în muncă, cu precizarea meseriei sau funcţiei îndeplinite, eliberată de întreprinderea sau instituția în care lucrează candidatul. Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreşedinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a secretarului de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, marţi dimineaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea relaţiilor româno-britanice, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. La întrevedere, care s-a des-făşurat într-o atmosferă de cordialitate, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, P. T. Hayman, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D. J D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Haydon, şeful departamentului de ştiri, C.S.R. Gifford, consilier, director adjunct al departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Externe, şi P. J. Goulden, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) La Tg. Mureş o nouă zonă industrială In partea de sud-est a oraşului Tg. Mureş, a fost inaugurată o nouă zonă industrială în care vor fi construite mai multe întreprinderi de mecanică fină. Prima unitate a cărei construcţie a şi început este fabrica de maşini de calculat electromecanice. „In slujba partidului şi a patriei, prezent ! Imbrăţişînd amplul semicerc de piatră al Teatrului de vară „23 August", o lozincă uriaşă domina, luni seara, tribunele , „în slujba partidului şi a patriei , PREZENT !". Cuvintele acestea simple, dar de un vibrant patetism, exprimă cu extraordinară forţă de sugestie atmosfera, starea sufletească unanimă a celor care au luat luni parte la o înălţătoare aniversare , mitingul jubiliar organizat cu ocazia celei de-a XX-a aniversări a desfăşurării lucrărilor pe şantierele naţionale ale tineretului. Intr-adevăr, devotamentul, pasiunea, priceperea, hărnicia, entuziasmul — parcă toate aceste virtuţi, şi nenumărate altele, de atîtea ori întărite prin fapte de către tinerii ţării noastre de-a lungul anilor edificării socialiste, sosiseră acolo, la, marea întîlnire cu conducătorii partidului şi guvernului, pentru a reafirma încă o dată, din străfundul inimii, şi cu toate puterile emoţionantul : PREZENT ! al generaţiei tinere la toate momentele majore ce alcătuiesc, de două decenii încoace, împlinirea destinului însufleţitor al ţării. Un singur cuvînt — dar ce simbol elocvent pentru contopirea neîncetată, în acelaşi unic ţel creator, a sufletelor tinereşti de-a lungul a două generaţii ! Căci se aflau acolo, umăr la umăr, vibrînd de aceleaşi simţăminte, eroii multora dintre cele mai semnificative edificii ale socialismului, marcînd an după an înălţarea tot mai vertiginoasă a României. In preună, mii. Cei de ieri, veteranii, cu însemnele maturităţii înscrise pe chipuri, constructorii de la Bumbeşti-tivezeni, de la Salva-Vişeu, din Lunca Prutului şi de la atîtea alte şantiere ale reconstrucţiei ce au tăiat atunci, în 1948, primele drumuri socialismului biruitor, predînd ştafeta ce- GRAZIELA VANTU (Continuare in pag. a 2-a) 66 COLOCVIUL NAŢIONAL DE GEOGRAFIE A TURISMULUI Azi începe la Bucureşti, în aula Bibliotecii Centrale Universitare, primul colocviu naţional de geografie a turismului, organizat de Academia Republicii Socialiste România, Ministerul Invăţămîntului şi Oficiul Naţional de Turism. In legătură cu această importantă manifestare prof. dr. docent VICTOR TUFESCU din partea Comitetului de Organizare ne-a făcut următoarea precizare : „La acest colocviu se vor prezenta 68 de comunicări ştiinţifice axate pe următoarea tematică generală : Contribuţii geografice privind potenţialul turistic al României şi valorificarea lui ; dezvoltarea cu prioritate a unor regiuni de mai mare interes turistic din România; turismul preorăşenesc şi al excursiilor week-end ; studii privind fluxurile turistice şi organizarea lor. In afara comunicărilor şi dezbaterilor ce vor avea loc pe aceste teme, s-a organizat cu sprijinul Ministerului Economiei Forestiere şi al O.N.T., o expoziţie privitoare la turismul şi posibilităţile lui de dezvoltare în ţara noastră. în încheierea colocviului, în zilele de 14—15 septembrie, se organizează o aplicaţie de teren in judeţul Vîlcea". Pe ogoare se desfăşoară cu intensitate recoltarea florii soarelui. Unităţile agricole au strîns recolta pînă în prezent, de pe circa jumătate din suprafaţa cultivată. In judeţele din sudul ţării recoltarea este mai avansată. Se estimează că producţia la această valoroasă plantă oleaginoasă va fi mai bună decît în anul precedent, cu toate condiţiile nefavorabile din primăvară. In clişeu: Recoltarea mecanizată a florii soarelui la I.A.S. Alexandria.