România Liberă, noiembrie 1968 (Anul 26, nr. 7475-7500)

1968-11-22 / nr. 7493

DIN NOU LA ŞCOALA RECOLTELOR BOGATE Invâţămîntul agrozootehnic de masă a devenit o activitate profesională tradiţională în viaţa satelor. Mii şi mii de lu­crători ai ogoarelor, ţărani cooperatori, mecanizatori din întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii şi din între­prinderile agricole de stat stu­diază, pe timpul iernii, „se­cretele“ obţinerii unor sporuri tot mai mari de producţie, îşi însuşesc sistematic, potrivit noilor cerinţe, recomandările cercetării ştiinţifice şi practi­cii agricole avansate. Acest fel de „universităţi“ create în u­­nităţi slujesc, fără doar şi poate, propagării mai rapide şi in acelaşi timp mai largi a tehnologiilor noi, moderne, de înaltă productivitate, fac po­sibilă generalizarea accelera­tă a experienţei pozitive din diferitele ramuri agricole. Este indiscutabil că la baza recol­telor mari de grîu ce se obţin an de an la C. A. P. Cobadin, a producţiilor remarcabile de porumb realizate la C. A. P. Miloşeşti, a sporurilor deose­bite înregistrate la producţia de struguri în C. A. P. „Podgoria* * 1 din comuna Pău­­neşti sau a dinamicii ascen­dente a producţiei de lapte remarcată în tot mai multe u­­nităţi agricole de stat sau cooperatiste se află, între al­tele, şi materializarea plusului de cunoştinţe dobîndit de oa­menii muncii de pe ogoare la învăţămîntul agrozootehnic de masă. Acolo unde s-a încheiat cam­pania agricolă de toamnă, şcoala recoltelor bogate îşi redeschide iar porţile. Cursan­ţii înscrişi la ciclul cu durata de trei ani au de parcurs, în acest „sezon“ al învăţăturii, la cercurile , cultura plantelor de cîmp, creşterea animalelor, legumicultură, viticultură şi pomicultură, un amplu mate­rial menit să determine ascen­siunea continuă pe scara cali­ficării. Cei ce au absolvit acest ciclu sau şcolile generale de 8 ani vor fi angrenaţi la ciclu­rile de conferinţe pentru apro­fundarea cunoştinţelor şi pen­tru specializare. Mecanizato­rii din I.A.S. şi I.M.A., la ciclul de lecţii special desti­nat lor, vor face cunoştinţă îndeosebi cu caracteristicile tehnico-funcţionale ale utila­jelor moderne din dotarea Ing. V. STANCU (Continuare in pag. a 2-a) a Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer ambasadorului R. A. U. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi la amiază pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Arabe Unite, Moustapha Moukhtar, într-o vizită proto­colară de prezentare. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a luat parte Petru Burlacu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe. (Ager­­pres) Au început contractările dintre comerţ şi industrie La Sinaia au început, între reprezentanţii industriei de confecţii şi cei ai organelor comerciale, contractările pen­tru trimestele II şi III 1969. In cadrul pregătirilor pentru aceste contractări întreprinde­rile industriale au organizat în prealabil prezentări de mo­dele la Iaşi, Bucureşti şi Si­biu, prezentări la care au par­ticipat atit delegaţi din partea unităţilor comerciale, cit şi un numeros public. Colecţia prezentată de către industria de confecţii cuprinde un număr de 1 800 modele. Se remarcă o îmbunătăţire cantitativă şi calitativă a sorti­mentelor destinate copiilor. Printre noutăţile prezentate se numără scurtele de vînt din relon matlasat şi simplu, căp­tuşite cu poliuretan, precum şi un număr mare de rochii rea­lizate,, conform cerinţelor mo­dei, îndeosebi din țesături cu desene (dungi și carouri). I Semicentenarul unirii Transilvaniei cu România MOMENTE DIN ISTORIA LUPTEI PENTRU FĂURIREA STATULUI UNITAR ŞI SUVERAN storia poporului nostru este istoria luptei sale pentru existenţă, afirmare şi independenţă. Ideea originii comune, a uni­tăţii limbii şi a continuităţii pe pămîntul vechii Dacii, prezente necontenit în conştiinţa poporu­lui, au fost ridicate la un nou nivel de înţelegere odată cu zorii lumii moderne. In noile condiţii istorice, unitatea devine unul din atributele indispensabile ale dez­voltării social-economice a naţi­unii române, aflate în plin pro­ces de afirmare. Revoluţia din 1848, rezultat obiectiv, necesar, al dezvoltării noastre istorice, în care erau angajate forţele cele mai înain­tate ale poporului, trebuia să consacre emanciparea socială, unitatea şi independenţa naţio­nală. Unitară în program, reflec­­tînd aceleaşi deziderate şi as­piraţii, izvorîte dintr-un nivel de dezvoltare asemănător, în ciuda barierelor artificiale im­puse de feudalism, revoluţia a înscris printre problemele sale fundamentale unitatea naţio­nală. Programul de la Braşov, Prin­­ţipiile noastre pentru reforma­rea patriei, solicita unirea Mol­dovei cu Ţara Românească „într-un singur stat neatirnat românesc act pe care celălalt document programatic. Dorin­ţele partidei naţionale în Mol­dova — pe care Kogălniceanu l-a redactat în numele revolu­ţiei româneşti — îl considera drept „cheia bolţii fără care s-ar prăbuşi întreg edificiul na­ţional“. Presa revoluţionară munteană, la rîndul ei, sub­linia puternic necesitatea a­­cestui deziderat major. Colabo­rarea revoluţionară cu Transil­vania şi înălţătoarea manifes-GH. PLATON lector la Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași (continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI—nr. 7 493 Vineri 22 noiembrie 1968 6 pagini 30 bani Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu conducerea Uniunii Compozitorilor Joi, 21 noiembrie, la Comi­tetul Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu- Mizil, s-au întîlnit cu condu­cerea Uniunii Compozitorilor. La întîlnire au participat membrii Biroului Uniunii Compozitorilor, ai biroului or­ganizaţiei P.C.R. a compozito­rilor din Bucureşti, secretarii birourilor secţiilor de creaţie, precum şi ai filialelor şi cenaclurilor din ţară ale Uni­unii Compozitorilor. In cadrul întîlnirii au fost examinate probleme privind Adunarea generală a compozi­torilor care va avea loc în zilele de 11-12 decembrie 1968. Într-unul din laboratoarele Institutului de cercetări metalurgice se efectuează studiul transformărilor de fază în materialele metalice la temperaturi înalte Foto : L ALBU SCRISOARE ■ DESCHISA Adu-ţi aminte că eşti om! P­ rintre multele scrisori primite ieri, trei mi-au atras în mod deosebit a­­tenţia prin conţinutul lor similar, deşi se refereau, evident, la cazuri sepa­rate. Este vorba de comportarea ieşită din comun a unor semeni de-ai noştri, de gesturi care nu numai că frizează buna cuviinţă elementară, dar se înscriu şi in acel text de lege care defineşte huliga­nismul. Am avut prilejul în repetate rin­­duri să consacru această rubrică faptelor pe care opinia publică le respinge cu in­dignare, socotindu-le străine eticii noa­stre. în această ordine de idei, mi se pare chiar că factorii responsabili manifestă încă o mare îngăduinţă faţă de cei ce au asemenea manifestări, tratîndu-i cu duhul blindeţii. Şi, ceea ce este la fel de grav, e faptul că mai sunt cetăţeni care stau pasivi, luindu-l în braţe pe eternul „nu mă bag, nu mă priveşte". Tovarăşul Nicolae Vîrlan din Capitală, str. Dr. Raţiu nr. 7, scrie : „Mă găseam în Gara de Nord şi am fost surprins de o scenă care face de ocară pe orice om dar mai ales pe acela care, în stare de ebrie­tate, dîndu-se drept boxerul Gîju, a păl­muit o femeie provincială, numai pentru că l-a întrebat care este troleibuzul 93. Miliţianul care a fost sesizat de cea lovi­tă, probabil nefiind „de rond“, nu a luat nici o măsură, deşi individul îl incinta, arătînd cu cuvinte de om beat că el este „Gîtu boxerul“. ION MARGINEANU (Continuare In pag. o 5-a; a/--•••*? V-;&.'i:*-' -. • „• K»„^Hb'WS? ■ • •> - M^essăat, t^«s*fer»»- «•‘'Céö®(fe; Giganticele macarale cu braţele lor puternice ajută constructorii de pe şantierul Baraj-uzină din cadrul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier să execute montarea grinzilor de la podul rulant de 400 tone forţă Foto : MIHAI POPESCU F­amilia Marconi locuieşte de 20 de ani intr-un aparta-’v ment din imobilul aflat pe str. Poenaru Bordea nr. 12—14, unde ocupă o cameră, cu acces la hol şi dependinţe (baie, bucă­tărie, balcon etc.). Pînă în 1966, colocatari au fost membrii fami­liei Pepenel. Deşi prin ordinul de repartizare nr. 6450 din 27 noiembrie 1965 se precizau din nou drepturile locative ale fa­miliei Marconi, familia Pepenel n-a mai vrut să respecte drep­turile fireşti ale vecinilor cu privire la folosirea dependin­ţelor. A urmat un proces soluţi­onat abia în noiembrie 1967 (!) prin respingerea acţiunii ca lip­sită de obiect întrucît, între timp, familia Pepenel se mutase. In locul acesteia venise familia Gheorghe Cristea, căreia i s-a eliberat de către S.G.L. sectorul 4 ordinul de repartizare nr. 3887 din 4 august 1966, în care s-au trecut în folosinţă exclusivă u­­nele dependinţe care erau deja trecute şi în ordinul de reparti­zare al familiei Marconi. Pusă în faţa unei asemenea situaţii (să fie oare o simplă greşeală sau un abuz ?), familia Marconi a fost nevoită să ia din nou calea jude­cătoriei, cerînd ceea ce era pe deplin firesc : ineficienţa acestui ordin de repartizare în ce pri­veşte dependinţele. Şi ce se in­­tîmplă ? Acţiunea este respinsă ca „nefondată“ cu motivarea că pentru dependinţe a mai existat un proces cu familia Pepenel şi că serviciul spaţiului locativ poate oricînd să redistribuie fo­losinţa dependinţelor între loca­tari. Să fie oare vorba aici de o­ în­ţelegere greşită a legii ? Greu de presupus fiindcă se ştie bine că o redistribuire se poate face numai în situaţia in care nu se încalcă drepturile altor locatari. O notă întocmită de procuratura gene­rală conchide că hotărîrea dată de instanță în acest caz este gre­şită, dar nu a mai putut-o ataca pe calea recursului în suprave­ghere fiindcă expirase termenul legal. Numai serviciul de gospo­dărie locativă ar putea rezolva problema, dînd noi ordine de re­partizare familiilor respective în care să se prevadă folosirea de­pendinţelor în comun aşa cum este legal. Dar nu o face, lăsînd lucrurile la fel de încurcate. Ce se întîmplă în apartamentul respectiv din cauza acestor în­călcări ale legislaţiei locative, este lesne de înţeles şi din res­pect pentru cititori socotim că este mai bine să nu reproducem nimic. Un alt caz, ne arată cum a de­venit client al completelor de judecată fără nici o intenţie, ce­tăţeanul Marin Mătusoiu din Tr. Severin. Un vecin al său de a­­partament s-a mutat din camera ce o ocupa. Aceasta s-a întim­­plat la 15 ianuarie 1968, zi în care Marin Mătuşoiu a cerut gospodăriei locative să i se repar­tizeze lui camera, pentru extin­derea familiei sale. In aceeaşi zi a depus cerere pentru a- STAN VLAD (Continuare in pag. a 2-a) Legislaţia locativă e clară dar o aplică numai cine vrea? De ce se dau legislaţiei locative atit de multe interpretări Abuzuri şi încălcări de proporţii şi cu implicaţii • Luni şi ani de zile pe la instanţele de judecată mari TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Liban am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate şi progres poporului libanez, şi să exprim totodată convingerea că relaţiile prieteneşti româno­­libaneze se vor dezvolta continuu.­NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In primul trimestru al anului viitor O bogată participare a României la Tirgurile internaţionale Atît la Camera de Comerț a Re­publicii Socialiste România, cit și la întreprinderile de comerț exterior sînt în plină des­fășurare pregătiri­le în vederea par­ticipării țării noas­tre la o serie de tîrguri internaţi­onale ce îşi vor deschide porţile în primul trimestru al anului viitor. După prezentarea de mobilă de la Sa­lonul internaţional de la Paris, Ro­mânia va participa între 31 ianuarie şi 4 februarie 1969, cu o expoziţie de produse textile la Tîrgul din Gand (Belgia). Tot în luna februarie în­treprinderile româ­neşti de export vor fi prezente la alte două tîrguri inter­naţionale speciali­zate ce se organi­zează în R.F.G. : Ni­renberg (jucă­rii) şi Frankfurt pe Main (bunuri de larg consum). Pentru a şaptea oară România va participa între 28 februarie şi 20 martie 1969 la Tîrgul general de la Tripoli (Libia), unde într-un pa­vilion propriu de 1 000 m.p. expun cele mai multe dintre întreprinde­rile noastre de co­merţ exterior. De­opotrivă de bogată se anunţă pre­zenţa mărfurilor româneşti la tîr­­gurile internaţiona­le de la Utrecht, Leipzig şi Londra ce au loc în ultima lună a trimestru­lui I. FRIZELE DE MIAZĂZI ALE JIRII Traian Filip a venit elicopterul şi am­­ plecat. Am făcut un salt peste Bărăgan şi peste Olt şi am ajuns după o oră şi jumătate la Porţile de Fier. Umbra elicopteru­lui trecea peste păduri cu frunze colorate. Se scurgea în lacuri. Se destrăma peste arbori cu frunza căzută ca o draperie, peste păduri de pensule cu culoarea scursă pe paletă. Traversa codri de­ trunchiuri fine, subţiri, ogoare cu grîu verde, crud, proaspăt, turme de oi care se adunau buluc şi se ascun­deau de frica imenselor pale ale clicilor. Priveam curţile oamenilor, casele, vedeam gospodăriile desfăşurate şi oamenii la lucru. Umbra eli­copterului trecea pe ogoare arate şi peste cirezi de vite, iar pămîntul privit ca în (Continuare în pag. a 3-a) în labirintul politicilor monetare Dr. N. S. Stănescu cheie „maratonul“ monetar de la Bonn al miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băn­cilor centrale din ţările ce alcă­tuiesc principala forţă financiară a lumii occidentale, „clubul celor zece“ (la care a luat parte şi un al 11-lea — Elveţia). Reuniu­nea, prelungită tîrziu în cursul nopţii de miercuri şi reluată joi, s-a desfăşurat în cel mai strict secret, ceea ce nu a avut darul să risipească senti­mentul că Occidenul trece prin­­tr-o gravă criză monetară, sen­timent generat de închiderea principalelor burse. Actuala criză a sistemului monetar a pus lumea capitalistă în faţa unor dificultăţi larg cunoscute, care trenau de ani şi ani. Animarea, din cind în cînd a dificultăţilor, în spe­cial ,a celor legate de lipsa de (Continuare in pag. a 6-a) ,,h'«‘"h,i«I| Zonei industriale a Iașului î s-a adăugat în prezent o nouă unitate, uzina de fibre sintetice, care se află într-un stadiu avansat, urmînd a începe probele mecanice încă în cursul acestui an. In clişeu : ve­dere generală a noii unităţi Foto : NICU VASILE

Next