România Liberă, decembrie 1968 (Anul 26, nr. 7501-7526)

1968-12-03 / nr. 7502

Proletari­i din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAȚIE, REPORTAJ Sl COMENTARIU ^ '"I XI_yi-nr. 7 502 Marti 3 decembrie 1968 6 pagini 30 bani ■*----­ INVESTIŢIILOR NU POT EXISTA „CENUŞARESE“ Şi totuşi în cadrul Ministerului Industriei Metalurgice, producţia de oţeluri aliate este condiţionată de ritmul necorespunzător de execuţie a lucrărilor aşa zise „mărunte" D­irecţia de investiţii din Ministerul Industriei Meta­lurgice editează lunar un buletin de informare asupra desfăşurării investiţiilor în a­­cest important sector al econo­miei naţionale. In numărul din luna noiembrie a .c. buletinul consemnează la capitolul pri­vind stadiul lucrărilor care con­tribuie la sporirea producţiei de oţeluri aliate serioase rămîneri în urmă pentru a căror recupe­rare se aşteaptă o intervenţie promptă a conducerii ministe­rului. La cîteva zile după ce au fost sesizate aceste nerealizări cole­giul Ministerului Industriei Me­talurgice avea la ordinea de zi problema centrală a calităţii produselor siderurgice. După cum era şi firesc, analiza pro­ducţiei de oţeluri aliate a ocu­pat un loc central în această dezbatere. Este cunoscut, în a­­cest sens, că cerinţelor în plină creştere ale economiei naţiona­le privind sporirea producţiei de metal, li s-a adăugat an de an multiple solicitări pe linia ridicării însuşirilor de bază ale oţelului livrat diferitelor ra­muri care îl folosesc. însuşi progresul tehnic continuu al industriei noastre socialiste, im­plică din partea siderurgiei re­alizarea unei producţii sporite de metal cu proprietăţi fizice şi chimice superioare. Dintre aspectele luate în dis­cuţie de colegiu, determinante s-au vădit tocmai investiţiile. Este vorba de o serie de mo­dernizări sau dezvoltări la la­­minoarele existente, construirea de laboratoare pentru contro­lul calităţii producţiei şi alte lucrări menite să creeze condi­ţiile necesare atingerii nivelu­lui de producţie planificat pen­tru sfirşitul cincinalului la­ o­­ţeluri aliate. Iată, deci, cit de actual devenise semnalul de a­­larmă tras de buletinul Direc­ţiei de investiţii. Cu toate aces­tea, la punctul 5 al hotărârii adoptate de colegiu găsim urmă­toarea formulare generală: „Avînd în vedere că la C.S.H., C.S.R. şi C.S.G., in perioada ur­mătoare trebuie puse in funcţi­une o serie de obiective cuprin­se în planul de măsuri pentru creşterea producţiei de oteluri TUDOR GHEORGHIU (Continuare In pag. a 2-a) HI La uzina craioveană „Electroputere" a intrat în funcţiune anul acesta o serie de laboratoare noi, în care se efectuează diferite cercetări menite să asigure perfecţionarea continuă a procesului tehnologic şi a calităţii produselor electrice fabricate în uzină, în clișeu , ing. principal Elena Burghin efectuînd cercetări la un modern calculator analogic cu care este dotat laboratorul de calcul și modelare Foto : MIHAI POPESCU CONSTRUCŢIA TEATRULUI NAŢIONAL DIN CRAIOVA CRAIOVA (co­­resp. R.I.) — Trus­tul de construcţii din Craiova — ne-a informat ing. Gabriel Ciupagea, vicepreşedinte al Comitetului execu­tiv al Consiliului popular al judeţu­lui Dolj — a înce­put lucrările la construcţia teatru­lui naţional din localitate. Pe lingă sala de spectacole cu 650 de locuri, clădirea va avea două săli de repe­tiţii, foaiere, cabine pentru actori, ate­liere etc. Sunt pre­văzute de aseme­nea instalaţii mo­derne de iluminat şi pentru schimba­rea decorurilor. Sala va oferi con­diţii şi pentru pre­zentarea spectaco­lelor muzicale, spectatorii dispu­­nînd de condiţii bune de audiţie. Noua clădire a Teatrului National din Craiova, care va fi pusă la dis­poziţia publicului peste doi ani, se va integra armo­nios în ansamblul urbanistic ce se va dezvolta in centrul oraşului. SCRISOARE DESCHISĂ Transplantul omenie de S­e împlineşte, astăzi 3 decembrie, un an de când tele­gramele de presă au anunţat că la Spitalul din Groote Schurr s-a produs un adevărat miracol şti­inţific : cea mai gingaşă piesă a complexului mecanism uman, inima, a fost înlocuită. Din momentul în care chi­rurgul Christian Barnard a făcut prima grefă de acest gen din istoria medicinii, s-a aprins flacăra speranţei pen­tru atîţia oameni bolnavi. Şi chiar dacă multe din cele 92 transplantări cardiace efectuate pînă acum în întreaga lume, n-au dat rezultatele scontate, însuşi faptul că 41 de semeni de-ai noştri supravieţuiesc, purtînd în piept o ini­mă străină, reprezintă mult mai mult decit un promiţător început de drum. Deşi în rîndurile specialiştilor opiniile sînt încă împărţite. Nu ştiu dacă Philip Blaiberg, decanul de vîrstă al celor cu inimă tînără, a devenit mai bun sau mai rău decit era înainte, dacă bătăile ritmice ale cordului său i-au dăruit şi calităţile sau infirmităţile morale ale donatorului. Cert ION MARGINEANU (Continuare in pag. a 5-a) Nu numai lupii de mare trec prin furtuni C­ei care în ultimele veri şi-au petre­cut concediul de odihnă pe litoral, călă­torind cu autoturisme­le,­­autocarele sau cu trenul, au putut să vadă, la sud de actua­lul port constănţean, în prelungirea lui, un şantier de mari pro­porţii, cuprinzînd o vastă întindere de ţărm şi de apă, însufleţit zi şi noapte de o neisto­vită desfăşurare de forţe tehnice şi umane, acest şantier a adunat un mare număr de autobasculante, maca­rale, excavatoare, gre­­dere, remorchere, ma­, carale plutitoare, bă­gare basculante, trei­­lere, bacuri, şalupe echipate pentru lansa­rea scafandrilor şi dragi. Probabil că pu­ţini călători (deci şi ci­titori) îşi pot da seama de uriaşa energie pusă în mişcare pentru con- Petru Vintilă - i­n­struirea noului port con­stănţean. Ingineri, tehnicieni şi muncitori tineri a căror medie de vîrstă nu depăşeşte 35 de ani, au realizat pe şantierul noului port din Constanţa o per­formanţă de o mare valoare tehnică, dove­dind în acelaşi timp o exemplară pasiune şi dragoste pentru opera pe care au fost che­maţi s-o înfăptuiască, brumeroişi ingineri au fost repartizaţi aci în­dată după absolvirea institututului politeh­nic şi au rămas aici, crescind odată cu şan­tierul, odată cu opera căreia şi-au dedicat ti­nereţea, cunoştinţele şi entuziasmul lor, dobân­dind ei înşişi experien­ţă şi maturitate profe­­sională. Cel care va scrie cîndva istoria noului port va trebui să vorbească despre ei ca despre nişte strălu­cite exemple de mun­că, de tenacitate, de devotament şi chiar de eroism. (Continuare în pag. a 2-a) în pag. a 3-a: SPORT • Rugbiștii noștri s-au reîntîlnit cu victoria • Fotbal: Sezonul de toamnă dominat de „moda provin­cială" • Handbal: Scuzele oferite nu mai stau în picioare IN BUCUREŞTI ŞI ÎN CITEVA ORAŞE DIN ŢARĂ ClND AUTOBUZELE SE întreprinderile de transport în comun au căzut la... examenul anotimpului friguros O­ra 6 şi 30 dimineaţa, în cartierul Militari din Bucureşti. Zeci şi zeci de călători se înghesuie la capătul autobuzului 36, singura linie pusă la­ dispoziţie în acest punct al oraşului. Mergînd mai de­parte pe acest traseu, vom con­stata că la acest singular mijloc de transport se adaugă după cîteva staţii şi autobuzul 74 (o inspiraţie binevenită a I.T.B.­­ului deoarece aceste vehicule traversează multe cartiere) şi de asemenea tramvaiele 13 şi 14. Insă datorită unor lucrări de asfaltare , rămase corijente pînă în lunile de iarnă, circula­ţia este dereglată iar cetăţenii aşteaptă cu nemiluita în staţii, întîrziind adesea de la serviciu. Am cronometrat pe ceas frec­venţa autobuzelor şi am văzut cu acest prilej că graficul de circulaţie, în primele ore ale dimineţii, se desfăşoară adesea după criterii arbitrare şi fante­ziste, neţinînd seamă de cerin­ţele justificate ale călătorilor. ■în decurs de o jumătate de oră au trecut două autobuze 36 iar tramvaiul 13 a rămas undeva blocat pe linie. Să confruntăm aceste imagini cu promisiunile optimiste făcute încă din vară de conducerea I.T.B.-ului chiar­ în paginile zia­rului nostru, în care eram asi­guraţi că se vor lua măsuri pentru ca transporturile în co­mun să funcţioneze în mod ac­ceptabil în lunile de iarnă. Este adevărat că, în ultimul timp, se constată anumite îmbunătăţiri în activitatea întreprinderii de transporturi bucureştene dar tot atît de adevărat este că la exa­menul primei zăpezi şi al celor­lalte zile friguroase au ieşit la suprafaţă vechile carenţe ex­primate în harababura care domneşte încă pe liniile de cir­culaţie. Sondaje făcute în aceste zile, în cartierele 23 August şi Militari ne duc la concluzia că la întreprinderile din această rază a oraşului se pierd încă ore preţioase de producţie, datorită modului defectuos cum circulă autobuzele, troleibuzele şi tram­vaiele, în special dimineaţa, la intrarea în primul schimb. Ne propunem în rîndurile de faţă ca prin intermediul datelor furnizate de corespondenţii noştri judeţeni, să extindem iti­­nerariul nostru şi pe alte trasee din ţară. Trebuie să spunem din capul locului că, dacă în Capi­tală defecţiunile au un caracter (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Cu ocazia creării Frontului Unităţii Socialiste din România şi ale­gerii Dumneavoastră ca preşedinte al Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste din România, în numele poporului din Viet­namul de sud, Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud şi al meu personal, am onoarea de a vă adresa dumneavoastră şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste din România felicitările cele mai cordiale. Urez ca prietenia şi solidaritatea de luptă între poporul din Viet­namul de sud şi poporul român frăţesc să se întărească. NGUYEN HOU THO Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud Vietnamul de sud, 28 noiembrie 1968. ÎNALTUL LEGĂMÎNT OSTĂŞESC Solemnitatea depunerii jurămîntului militar de că­tre cei mai tineri ostaţi s-a transformat duminică în­­tr-o adevărată sărbătoa­re a forțelor noastre ar­mate, a legăturii lor cu poporul, o fierbinte ma­nifestare a patriotismu­lui socialist, în pag. a 2-a : Repor­tajul „înaltul regâmînt ostășesc". 50 000 DE TINERI ŞI-AU EXAMINAT DESTINUL 9 Răspunsuri tinereşti la două mari anchete de opinie, organizate de Centrul de cercetări pentru problemele tineretului în colaborare cu comitetele U.T.C. judeţene, cu activişti ai organizaţiilor de ti­neret 9 Vastitatea unei opere de cercetare ştiinţi­fică, cointeresînd psihologia, pedagogia, sociologia, medicina, ştiinţele juridice, etica • Date biografice individuale corelate cu dezvoltarea armonioasă a vieţii sociale Ş­tiaţi că 47 la sută din locui­torii ţării au vîrsta sub treizeci de ani ? * . Dominantele lor biografii le cunoaştem — sînt doar ale celor născuţi în zodia binefăcătoare a socialismului. Dar care sînt ca­racteristicile formării şi integră­rii lor în muncă şi viaţă ? Cum îşi dezvoltă ei personalitatea ? Cu ce gînduri,­ simţăminte, as­piraţii speciale trăiesc ? Care sînt tendinţele către care evo­luează, ce factori le condiţio­nează viaţa, munca, pregătirea, educarea ? Sînt întrebări majore pentru ordonarea ştiinţifică a muncii cu tineretul, care, ca atîtea alte întrebări ale unei ar­monioase dezvoltări sociale. so- GRAZIELA VINTU (Continuare în pag. a 5-a) FORMELE l­U FOST ÎNDEPLINITE DAR PROBLEMELE AU Ul/lS ÎN VlNT... 9 Cind deciziile sint copiile altor... decizii 9 Feti­şul graficelor de şedinţe 9 Nerespectarea terme­nelor devine uneori tradiţie A­ria investigaţiilor noas­tre se întinde deocam­dată la cîteva judeţe. Problemele implicate însă au consecinţe supărătoare în ac­tivitatea comitetelor executi­ve ale consiliilor populare. La Iaşi, bunăoară, la 21 no­iembrie, şedinţa comitetului executiv al consiliului popular judeţean a dezbătut activita­tea trustului local de con­strucţii. Probleme de discutat au fost cu duiumul. Despre nerespectarea unor termene s-au spus sute de cuvinte. Cind s-a trecut însă la adopta­rea unei decizii care să con­tribuie cit de atît la enunţa­rea unor măsuri eficiente, la­­obiect. -l-a-c­iutat de fapt -ţţ.., o copie, cu foarte mici modi­ficări a unei­­decizii luate la sfirşitul anului, trecut pe a­­ceeaşi problema şi cu aceleaşi termene incerte. Trustul ie­şean de construcţii se află şi în acest an în situaţia de a-şi încheia bilanţul cu un deficit de cîteva milioane. Despre preocuparea pentru înlătura­rea acestor pierderi, abia se pomeneşte. Sarcinile comitetu­lui de direcţie nu figurează în decizie. Probabil, din ca­uză că acest comitet, luînd fiinţă în acest an, nu putea fi amintit în decizia precedentă. Forma a fost respectată. Cit priveşte fondul problemei, se pot trage concluziile din cele pomenite mai sus. Cine crede că o astfel de decizie are şan­se să rezolve situaţia nesatis­făcătoare existentă, se înşală amarnic. (Continuare in pag. a 3-a) Corespondenţă din New York de la George Serafin­ ezbaterea în Comitetul Politic al Adunării Gene­rale a O.N.U. a uneia din cele mai importante probleme înscrise pe ordinea de zi — dezarmarea — stimulează aici la O.N.U. diferite consideraţiuni pe marginea acestei teme. Implicaţiile multiple ale de­zarmării — pe planul consoli­dării păcii, al progresului şi dezvoltării economice, al stabi­lirii unui climat de încredere şi cooperare între state — au im­pus problema dezarmării ca una din problemele cheie ale evolu­ţiei constructive a vieţii politice internaţionale. Existenţa armatelor şi arma­mentelor — într-un perpetuu proces de perfecţionare — a constituit de-a lungul istoriei baza materială a dezvoltării în practica interstatală a unui principiu pe care umanitatea refuză astăzi să-l mai accepte : folosirea forţei şi a expresiei sale cele mai brutale — războ­iul — ca mijloc de rezolvare a litigiilor. Pacea şi securitatea mondială — deziderate supreme ale popoarelor — reclamă cu argumente mai convingătoare ca oricînd în trecut eliminarea forţei şi a războiului, şi prin aceasta, eliminarea a înseşi mijloacelor de ducere a aces­tuia. Singura cale în această (Continuare în pag. a 6-a) DEZBATERILE In problema DEZARMĂRII Pe platoul de montaj al uzi­nei „1 Mai" din Ploieşti se înalţă o nouă instalaţie de fo­raj „F 200". Moderna instalaţie a obţinut Medalia de aur la Tîrgul internaţional de la Brno din toamna anului acesta. Foto: MIHAI POPESCU „Luna cadourilor 9 Sortimente noi de măr­furi puse în vînzare 9 „Cadoul zilei“ oferit de I.C.S. Victoria-Bucureşti 9 Sondaje în rîndurile cum­părătorilor 9 Numeroase expoziţii cu vînzare în Ca­pitală şi în ţară „Luna cadourilor“ — Intrată în tradiţia­ comercială — a înce­put. In vederea bunei ei desfăşu­rării organele comerciale au siat o serie, de măsuri pregă­titoare. * 1 O primă atenţie a fost acorda­tă asigurării fondului de marfă, contractării unor articole noi In magazinele-etalon vor fi puse în vînzare noi modele de rochii de seară, confecţii din blană cu gulere şi căciuli din acelaşi ma­terial, pălării şi turbane execu­tate în seţii scurte, poşete de seară din mătase decorate cu mărgele şi paiete etc. Pentru bărbaţi, la magazinele „Adam“, „Bucureşti“ şi altele, s-au asigu­rat — în afara noutăţilor vesti­mentare — o serie de modele noi de fulare din lină, cravate, mănuşi din piele de porc, arti­cole de tricotaje etc. S-au con­tractat şi diferite ţesături şi pro­duse din import: ţesături din mătase şi lină, ţesături din ter­gal, diftină şi şaten, perdele dia­ten etc. Pentru asigurarea unei pre­zentări adecvate sortimentelor noi de mărfuri, se vor organiza (Continuare în pag. a 2-a) f­ P Corespondenţă din Stockholm de la George Stârcea O vizită la Fundaţia Alfred Nobel . Sturegatan, unul din che­iurile ce dau înspre cana­lul Mălaren al capitalei suedeze, în masiva clădire ce­nuşie de la numărul 14, se află sediul central al legatului lăsat de Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, D-l N.K. Stehle, ac­tualul director general al Fun­daţiei, îmi spune că laurii pre­miilor Nobel încearcă să în­chege în jurul scriitorilor, oa­menilor de ştiinţă, a oper­ei şi muncii instituţiilor şi a persoa­nelor ce se consacră umanită­ţii — fără a ţine seamă de rasa, naţionalitatea, religia sau con­vingerile politice ale candidaţi­lor — o mişcare de opinie mon­dială . — Premiul Nobel pentru literatură a fost atribuit, în acest an, scriitorului japonez Yasunari Kawabata, un fin şi inteligent critic al vieţii moderne. Romanul său lau­reat, Ţara zăpezii, este o ca­podoperă a literaturii nipo­ne, un imn închinat dragos­tei şi tradiţiei. Dragostea înlănţuie viaţa, oamenilor de viaţa lumii, afirmă Kawaba­­ta, iar tradiţia este acea for­ţă care dă farmec vieţii ome­neşti, alimentînd şi sporind energiile sufleteşti. Sînt opiniile unui umanist şi, la atribuirea pre­miilor Nobel, s-a ţinut în­totdeauna seama, conform dorinţei fondatorului legatu­lui, de atitudinea faţă de (Continuare în pag. a 5-a)

Next