România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)
1969-09-21 / nr. 7752
I TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite în comun, cu tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu Severin s-au desfăşurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări care au relevat încă o dată relaţiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii în lume. Continuindu-şi drumul spre Porţile de Fier, sîmbătă dimineaţa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc, au părăsit Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiului Craiova au ieşit de-a lungul străzilor să salute pe oaspeţii dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi de populaţia municipiului Craiova cu căldură şi prietenie. Mulţimea aclamă îndelung, ovaţionează, scandează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. — Ceauşescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate şi putere de crnuncă adresate secretarului general al partidului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii unităţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieşiţi pentru a saluta pe înalţii oaspeţi, îi însoţesc cu urale şi ovaţii entuziaste. Coloana maşinilor trece pe lingă întreprinderea de prefabricate din beton, pe lingă şantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieşirea din Cetatea Băniei, alte două obiective — adevăraţi giganţi ai industriei noastre socialiste — combinatul chimic şi centrala electrică de termoficare, mărturii expresive ale saltului industrial realizat în anii de construcţie socialistă în patria noastră. Străbătînd judeţul Dolj, comunele şi oraşele sale, împodobite sărbătoreşte, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi cu multă bucurie de locuitorii acestor meleaguri, care şi-au exprimat dragostea neţărmurită faţă de secretarul general al partidului, ataşamentul profund faţă de politica sa marxist-leninistă promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, hotărîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieşirea din judeţ, tov. Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, mulţumeşte tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pentru scurta vizită şi le urează „drum bun“. Coloana de maşini trece (Continuare în pag. a 2-a) Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porţile de Fier, la 20 septembrie 1960. Cei doi preşedinţi, împreună cu soţiile şi cu înalţi conducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidroenergetic şi de navigaţie, pe partea română şi partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructorilor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă in faza finală a construcţiei acestui obiectiv de mare importanţă pentru economiile celor două ţări şi marchează un moment hotăritor în eliminarea dificultăţilor din calea navigaţiei internaţionale în această zonă a Dunării. Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito au constatat cu satisfacţie că în cursul desfăşurării de pină acum a lucrărilor s-a realizat o colaborare deosebit de reuşită între cele două ţări socialiste, care reprezintă un exemplu de relaţii prieteneşti de bună vecinătate şi o afirmare a principiilor colaborării internaţionale pe baza egalităţii in drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cetăţenii din Turnu Severin şi Kladovo au întîmpinat şi au salutat cu deosebită căldură pe înalţii oaspeţi. In timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito, la care au participat. Din partea română: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă : Mitia Ribicii, președintele Vecei Executive Federale, membru al Prezidiului U.C.I., Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Nikezici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din (Continuare in pag. a 2-a) COMUNICAT COMUN In timpul convorbirilor oficiale --------------------- ------------------- --------------------------- ■■ ■■ ------------ Pe malul românesc al Dunării conducătorii de partid și de stat români și iugoslavi in timpul intonării imnurilor de stat Anul XXVII nr. 7 752 . Duminica 21 septembrie 1969 6 pagini 30 bani Redacţia : Piaţa Scînteii. Telefon 17.60.10. Administraţia interior 1400. Interurban 30. Telex 179 — Bucureşti. Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituții. Tiparul Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii" • Proletari "din toate ţările, uniţi-vă PI COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE I Bun sosit în ţara noastră preşedintelui Republicii Finlanda, dr. Urho Kekkonen La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni, 22 septembrie, soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Urho Kaleva Kekkonen s-a născut la 3 septembrie 1900 în familia unui muncitor forestier din localitatea Pielavesi, din nordul Finlandei. Şi-a făcut studiile medii în orăşelul Kajaani, iar apoi a urmat cursurile facultăţii de drept a Universităţii din Helsinki, pe care le-a absolvit în anul 1926. In anul 1936 Urho Kekkonen a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice. Din anul 1926 Urho Kekkonen a ocupat diferite funcţii în administraţia comunelor rurale şi apoi în Ministerul Agriculturii. Este perioada în care îşi începe şi activitatea politică, în cadrul partidului agrarian. In cadrul acestui partid a deţinut funcţii de conducere, făcînd parte pină în 1946 din Comitetul Executiv al partidului. In anul 1936 este ales în parlament, al cărui membru a fost fără întrerupere pînă în 1956. Tot în 1936 a fost numit ministru al justiţiei, iar în anii 1937—1939 a deţinut portofoliul de ministru al internelor. In 1944 a redevenit ministru al justiţiei, timp de doi ani conducind concomitent, şi serviciul raţionalizării. A fost ales, in anul 1947, vicepreşedinte al parlamentului finlandez, iar in anul următor preşedinte al acestui for. In anii 1950— 1955, Urho Kekkonen a fost prim-ministru al cabinetului finlandez. In februarie 1956 dr. Urho Kekkonen a fost ales preşedinte al Finlandei. Mandatul său pentru această înaltă funcţie a fost reînnoit în anii 1962 şi 1968. Realegerea sa repetată în cel mai înalt post de conducere al ţării demonstrează preţuirea pe care poporul finlandez o acordă politicii promovate de preşedintele Kekkonen. Pe plan intern au fost înfăptuite importante realizări menite să asigure dezvoltarea Finlandei pe calea progresului economic şi cultural, pe calea bunăstării populaţiei. Pe plan extern a fost înfăptuită o politică de neutralitate, de relaţii constructive prieteneşti cu toate ţările lumii. Orientarea politicii inaugurate de predecesorul său J. K. Paasikivi, o politică de neangajare, de bună vecinătate şi prietenie du toate popoarele — este cunoscută acum sub numele de „linia Faasikivi— Kekkonen“. In acest cadru se ★ Opinia publică din ţara noastră se pregăteşte să-l întîmpine cu prietenie pe preşedintele Finlandei, dr. Urho Kekkonen, care soseşte mîine la Bucureşti, în cadrul unei vizite oficiale, şi îi adresează din toată inima tradiţionala urare de bun venit pe pămîntul României. Eminent om de stat, inaltul oaspete este, in acelaşi timp, o personalitate marcantă a vieţii politice internaţionale. De numele său — şi al fostului preşedinte Paasikivi — este legată politica de neutralitate a Finlandei, cunoscută sub denumirea „linia Paasikivi-Kekkonen“, care a adus o contribuţie de seamă la instaurarea unui climat de pace şi colaborare in nordul Europei, ca şi pe continentul nostru. Pornind de la concepţia că problemele esenţiale ale securităţii internaţionale solicită acţiuni concrete in domeniul cooperării şi colaborării între state cu orinduiri sociale diferite, extinderea contactelor între factorii de răspundere, Finlanda a manifestat şi manifestă preocupare pentru o evoluţie pozitivă a situaţiei din Europa, militează pentru dezvoltarea contactelor, pentru lărgirea schimburilor de păreri în vederea găsirii căilor corespunzătoare realizării securităţii continentului. Din aceste preocupări a rezultat şi cunoscuta iniţiativă finlandeză — memorandumul cu privire la organizarea în Finlanda a unei conferinţe consacrată problemelor securităţii europene. Această iniţiativă a avut un ecou larg, pozitiv, numeroase ţâri, intre care şi România, salutind acţiunea guvernului finlandez. Vizita preşedintelui Urho Kekkonen în ţara noastră este o expresie semnificativă a bunelor relaţii care există intre România şi Finlanda, întemeiatepe principiile respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc — înscrie propunerea formulată în urmă cu cîţiva ani de preşedintele Kekkonen, ca ţările din nordul Europei — Danemarca, Suedia, Norvegia şi Finlanda — care constituiau deja o zonă denuclearizată de facto, să consfinţească această realitate printr-un acord cvadripartit.. Crearea unei asemenea zone, a afirmat preşedintele, ar consolida poziţiile şi prestigiul ţărilor respective, oferindu-le totodată, garanţii de securitate. In acelaşi cadru se înscrie recenta propunere a Finlandei, prin care guvernul acestei ţări se oferă să iniţieze contacte în vederea unei conferinţe în problema securităţii europene şi, în eventualitatea unor rezultate satisfăcătoare ale contactelor, să găzduiască această conferinţă. Personalitate marcantă a vieţii politice finlandeze, preşedintele Urho Kekkonen se bucură de o mare autoritate şi prestigiu, atît în ţara sa, cit şi peste hotare, înţelegând să promoveze bunele relaţii ★ adică pe bazele solide, principiale, confirmate de viaţă ca singurele viabile, care trebuie să caracterizeze relaţiile dintre toate statele — legăturile româno-finlandeze urmează o evoluţie pozitivă, în interesul ambelor ţâri. Mărturie stau acordurile bilaterale încheiate pînă acum privind diferite sfere de activitate — un protocol de colaborare in domeniul ştiinţei şi culturii pe anul în curs şi cel viitor, un acord referitor la transporturile rutiere internaţionale, un acord prevăzind desfiinţarea vizelor etc. Discuţiile purtate intre reprezentanţii ţărilor noastre au evidenţiat că există încă posibilităţi largi pentru dezvoltarea schimburilor comerciale, a cooperării economice. Fără îndoială că vizita înaltului oaspete finlandez va contribui la valorificarea acestor posibilităţi. Punind în centrul politicii sale externe prietenia şi colaborarea cu ţările socialiste, Republica Socialistă România promovează in acelaşi timp relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orinduirea socială, acţionind astfel in spiritul coexistenţei paşnice. Eforturile ţă rii noastre puse în slujba cauzei păcii şi securităţii popoarecu alte ţări şi pe calea contactelor directe, in ultimii ani a întreprins călătorii in mai multe ţări ale lumii, printre care Austria, Canada, India, R.A.U., Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Franţa, R.S.F. Iugoslavia şi mai multe ţări nordice. In cadrul bunelor relaţii statornicite între România şi Finlanda, vizita pe care preşedintele Urho Kekkonen o începe luni în ţara noastră, prilejuieşte o reafirmare a dorinţei celor două ţări şi popoare de mai bună cunoaştere, de înţelegere reciprocă. Ea se înscrie, totodată, ca o acţiune concretă menită să faciliteze destinderea pe continentul nostru, să influenţeze pozitiv cooperarea internaţională, pacea şi securitatea în Europa şi în întreaga lume. Poporul român, animat de sentimente de stimă şi prietenie faţă de poporul finlandez, adresează preşedintelui Finlandei, Urho Kekkonen, o caldă urare de „Bun venit“ în prima sa vizită în România. •Ai lor converg, in numeroase puncte, cu acţiunile şi preocupările Finlandei. La dezvoltarea bunelor relaţii prieteneşti dintre România şi Finlanda au adus o importantă contribuţie şi contactele, schimburile de vederi care au avut loc in ultimii ani între personalităţi ale vieţii politice din cele două ţări. Amintim în acest sens vizita in Finlanda a primului ministru român Ion Gheorghe Maurer şi a ministrului de externe Corneliu Mănescu, vizita la Bucureşti a ministrului de externe finlandez Karjalainen şi recenta vizită a preşedintelui Parlamentului finlandez care au dus la o mai bună cunoaştere din impulsuri dezvoltării relaţiilor de stimă şi prietenie dintre ţările noastre. Nu încape îndoială că vizita pe care preşedintele Urho Kekkonen o va face in România şi convorbirile pe care le va avea cu preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, vor constitui o nouă şi importantă contribuţie la un nou avint al legăturilor româno-finlandeze, in interesul ambelor state şi al cauzei păcii şi colaborării europene şi internaţionale. în cuprinsul ziarului: • Corespondență din Atena de la Campionatele europene de atletism (pag. a 5-a) • Lucrările celei de-a XXIV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. (pag. a 6-a) • Congresul Partidului de stingă — comuniștii din Suedia — Mesajul de salut adresat Congresului de către C.C. al P.C.R. (pag. a 6-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului MAURICE DORMAN Guvernator general al Maltei LA VALETTA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Maltei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate poporului maltez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat şi Republicii Socialiste România