România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)

1969-09-21 / nr. 7752

I­ ­ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite în comun, cu tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Uniu­nii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sis­tem­ului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele ma­luri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu Severin s-au desfăş­urat convorbiri oficiale între conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări care au relevat încă o dată relaţiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii în lume. Continuindu-şi drumul­ spre Porţile de Fier, sîmbătă dimi­neaţa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, împreună cu tova­răşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc, au pă­răsit Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiu­lui Craiova au ieşit de-a lungul străzilor să salute pe oaspeţii dragi. Pretutindeni, conducă­torii de partid şi de stat sunt înconjuraţi de populaţia mu­nicipiului Craiova cu căldură şi prietenie. Mulţimea aclamă îndelung, ovaţionează, scan­dează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. — Ceauşescu“. Se în­tind buchete de flori. Se aud urări de sănătate şi putere de crnuncă adresate secretarului general al partidului. Munci­torii, inginerii şi tehnicienii unităţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieşiţi pentru a saluta pe înal­ţii oaspeţi, îi însoţesc cu ura­­le şi ovaţii entuziaste. Coloana maşinilor trece pe lingă în­treprinderea de prefabricate din beton, pe lingă şantierul noii fabrici de bere. Sunt lă­sate în urmă, la ieşirea din Cetatea Băniei,­ alte două o­­biective — adevăraţi giganţi ai industriei noastre socialiste — combinatul chimic şi centrala electrică de termoficare, măr­turii expresive ale saltului industrial realizat în anii de construcţie socialistă în pa­tria noastră. Străbătînd judeţul Dolj, co­munele şi oraşele sale, împo­dobite sărbătoreşte, conducă­torii de partid şi de stat au fost salutaţi cu multă bucurie de locuitorii acestor melea­guri, care şi-au exprimat dra­gostea neţărmurită faţă de secretarul general al partidu­lui, ataşamentul profund faţă de politica sa marxist-leninistă promovată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru, hotă­­rîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieşirea din judeţ, tov. Constantin Băbălău, prim-se­­cretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, mulţumeşte tovarăşului Nico­lae Ceauşescu şi celorlalţi con­ducători de partid şi de stat pentru scurta vizită şi le urea­ză „drum bun“. Coloana de maşini trece (Continuare în pag. a 2-a) Secretarul general al Parti­dului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşe­dintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Ti­to, s-au întîlnit la Porţile de Fier, la 20 septembrie 1960. Cei doi preşedinţi, împreu­nă cu soţiile şi cu înalţi con­ducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidroenergetic şi de navigaţie, pe partea română şi partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructorilor pentru rezulta­tele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închi­derea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă in faza finală a con­strucţiei acestui obiectiv de mare importanţă pentru eco­nomiile celor două ţări şi marchează un moment hotări­­tor în eliminarea dificultăţilor din calea navigaţiei internaţi­onale în această zonă a Dună­rii. Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito au constatat cu satisfacţie că în cursul des­făşurării de pină acum a lu­crărilor s-a realizat o colabo­rare deosebit de reuşită între cele două ţări socialiste, care reprezintă un exemplu de re­laţii prieteneşti de bună veci­nătate şi o afirmare a princi­piilor colaborării internaţio­nale pe baza egalităţii in drepturi. Muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii şi cetăţenii din Turnu Severin şi Kladovo au întîm­­pinat şi au salutat cu deosebi­tă căldură pe înalţii oaspeţi. In timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între preşedin­tele Ceauşescu şi preşedintele Tito, la care au participat. Din partea română: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniştri, Paul Nicules­­cu-Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-ad­junct al mi­nistrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă : Mitia Ribici­i, președintele Vecei Executive Federale, membru al Prezidiului U.C.I., Mial­­ko Todorovici, membru al Consiliului Federaţiei, mem­bru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Ni­­kezici, preşedintele C.C. al Uniunii Comuniştilor din (Continuare in pag. a 2-a) COMUNICAT COMUN In timpul convorbirilor oficiale --------------------- ------------------- --------------------------- ■■ ■■ ------------­ Pe malul românesc al Dunării conducătorii de partid și de stat români și iugoslavi in timpul intonării imnurilor de stat Anul XXVII nr. 7 752 . Duminica 21 septembrie 1969 6 pagini 30 bani Redacţia : Piaţa Scînteii. Telefon 17.60.10. Administraţia in­terior 1400. Interurban 30. Telex 179 — Bucureşti. Abonamen­tele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi di­­fuzorii din întreprinderi şi instituții. Tiparul Combinatul Poli­grafic „Casa Scînteii" • Proletari "din toate ţările, uniţi-vă PI COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE I Bun sosit în ţara noastră preşedintelui Republicii Finlanda, dr. Urho Kekkonen La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni, 22 septembrie, soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Urho Kaleva Kekkonen s-a născut la 3 septembrie 1900 în familia unui muncitor fo­restier din localitatea Piela­­vesi, din nordul Finlandei. Şi-a făcut studiile medii în orăşelul Kajaani, iar apoi a urmat cursurile facultăţii de drept a Universităţii din Hel­sinki, pe care le-a absolvit în anul 1926. In anul 1936 Urho Kekkonen a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice. Din anul 1926 Urho Kekko­nen a ocupat diferite funcţii în administraţia comunelor rurale şi apoi în Ministerul Agriculturii. Este perioada în care îşi începe şi activitatea politică, în cadrul partidului agrarian. In cadrul acestui partid a deţinut funcţii de conducere, făcînd parte pină în 1946 din Comitetul Execu­tiv al partidului. In anul 1936 este ales în parlament, al că­rui membru a fost fără în­trerupere pînă în 1956. Tot în 1936 a fost numit ministru al justiţiei, iar în anii 1937—1939 a deţinut portofoliul de mi­nistru al internelor. In 1944 a redevenit ministru al justi­ţiei, timp de doi ani condu­­cind concomitent, şi serviciul raţionalizării. A fost ales, in anul 1947, vicepreşedinte al parlamentului finlandez, iar in anul următor preşedinte al acestui for. In anii 1950— 1955, Urho Kekkonen a fost prim-ministru al cabinetului finlandez. In februarie 1956 dr. Urho Kekkonen a fost ales pre­şedinte al Finlandei. Manda­tul său pentru această înaltă funcţie a fost reînnoit în anii 1962 şi 1968. Realegerea sa repetată în cel mai înalt post de condu­cere al ţării demonstrează preţuirea pe care poporul fin­landez o acordă politicii pro­movate de preşedintele Kekko­nen. Pe plan intern au fost în­făptuite importante realizări menite să asigure dezvoltarea Finlandei pe calea progresu­lui economic şi cultural, pe ca­lea bunăstării populaţiei. Pe plan extern a fost înfăptuită o politică de neutralitate, de relaţii constructive priete­neşti cu toate ţările lumii. O­­rientarea politicii inaugurate de predecesorul său J. K. Paasikivi, o politică de nean­­gajare, de bună vecinătate şi prietenie du toate popoarele — este cunoscută acum sub numele de „linia Faasikivi— Kekkonen“. In acest cadru se ★ Opinia publică din ţara noas­tră se pregăteşte să-l întîm­­pine cu prietenie pe preşedinte­le Finlandei, dr. Urho Kekko­nen, care soseşte mîine la Bucu­reşti, în cadrul unei vizite ofi­ciale, şi îi adresează din toată inima tradiţionala urare de bun venit pe pămîntul României. Eminent om de stat, inaltul oaspete este, in acelaşi timp, o personalitate marcantă a vieţii politice internaţionale. De numele său — şi al fostului preşedinte Paasikivi — este le­gată politica de neutralitate a Finlandei, cunoscută sub de­numirea „linia Paasikivi-Ke­­kkonen“, care a adus o con­tribuţie de seamă la instaurarea unui climat de pace şi colabo­rare in nordul Europei, ca şi pe continentul nostru. Pornind de la concepţia că problemele esenţiale ale securi­tăţii internaţionale solicită ac­ţiuni concrete in domeniul coo­perării şi colaborării între sta­te cu orinduiri sociale dife­rite, extinderea contactelor între factorii de răspundere, Finlanda a manifestat şi ma­nifestă preocupare pentru o evoluţie pozitivă a situaţiei din Europa, militează pentru dezvoltarea contactelor, pentru lărgirea schimburilor de păreri în vederea găsirii căilor cores­punzătoare realizării securită­ţii continentului. Din aceste preocupări a rezultat şi cu­noscuta iniţiativă finlandeză — memorandumul cu privire la organizarea în Finlanda a unei conferinţe consacrată pro­blemelor securităţii europene. Această iniţiativă a avut un ecou larg, pozitiv, numeroase ţâri, intre care şi România, sa­­lutind acţiunea guvernului fin­landez. Vizita preşedintelui Urho Kekkonen în ţara noastră este o expresie semnificativă a bu­nelor relaţii care există intre România şi Finlanda, înteme­iate­­pe principiile respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile in­terne şi avantajului reciproc — înscrie propunerea formulată în urmă cu cîţiva ani de pre­şedintele Kekkonen, ca ţările din nordul Europei — Dane­marca, Suedia, Norvegia şi Finlanda — care constituiau deja o zonă denuclearizată de facto, să consfinţească acea­stă realitate printr-un acord cvadripartit.. Crearea unei ase­menea zone, a afirmat pre­şedintele, ar consolida poziţiile şi prestigiul ţărilor respecti­ve, oferindu-le totodată, ga­ranţii de securitate. In acelaşi cadru se înscrie recen­ta pro­punere a Finlandei, prin care guvernul acestei ţări se oferă să iniţieze contacte în vederea unei conferinţe în problema securităţii europene şi, în eventualitatea unor rezultate satisfăcătoare ale contactelor, să găzduiască această confe­rinţă. Personalitate marcantă a vieţii politice finlandeze, pre­­şedintele Urho Kekkonen se bucură de o mare autoritate şi prestigiu, atît în ţara sa, cit şi peste hotare, înţelegând să promoveze bunele relaţii ★ adică pe bazele solide, principia­le, confirmate de viaţă ca sin­gurele viabile, care trebuie să caracterizeze relaţiile dintre toate statele — legăturile ro­­mâno-finlandeze urmează o e­­voluţie pozitivă, în interesul ambelor ţâri. Mărturie stau acor­durile bilaterale încheiate pînă acum privind diferite sfere de activitate — un protocol de cola­borare in domeniul ştiinţei şi culturii pe anul în curs şi cel viitor, un acord referitor la transporturile rutiere interna­ţionale, un acord prevăzind des­fiinţarea vizelor etc. Discuţiile purtate intre reprezentanţii ţă­rilor noastre au evidenţiat că există încă posibilităţi largi pentru dezvoltarea schimburi­lor comerciale, a cooperării e­­conomice. Fără îndoială că vi­zita înaltului oaspete finlandez va contribui la valorificarea a­­cestor posibilităţi. Punind în centrul politicii sale externe prietenia şi colaborarea cu ţările socialiste, Republica Socialistă România promovează in acelaşi timp relaţii de cola­borare cu toate statele, indife­rent de orinduirea socială, ac­­ţionind astfel in spiritul coe­xistenţei paşnice. Eforturile ţă­­­ rii noastre puse în slujba cau­zei păcii şi securităţii popoare­cu alte ţări şi pe calea con­tactelor directe, in ultimii ani a întreprins călătorii in mai multe ţări ale lumii, printre care Austria, Canada, India, R.A.U., Uniunea Sovietică, Marea­ Britanie, Franţa, R.S.F. Iugoslavia şi mai multe ţări nordice. In cadrul bunelor relaţii statornicite între România şi Finlanda, vizita pe care pre­şedintele Urho Kekkonen o începe luni în ţara noastră, prilejuieşte o reafirmare a do­rinţei celor două ţări şi po­poare de mai bună cunoaşte­re, de înţelegere reciprocă. Ea se înscrie, totodată, ca o ac­ţiune concretă menită să fa­ciliteze destinderea pe conti­nentul nostru, să influenţeze pozitiv cooperarea internaţio­nală, pacea şi securitatea în Europa şi în întreaga lume. Poporul român, animat de sentimente de stimă şi prie­tenie faţă de poporul finlan­dez, adresează preşedintelui Finlandei, Urho Kekkonen, o caldă urare de „Bun venit“ în prima sa vizită în România. •Ai lor converg, in numeroase punc­te, cu acţiunile şi preocupări­le Finlandei. La dezvoltarea bunelor rela­ţii prieteneşti dintre România şi Finlanda au adus o impor­tantă contribuţie şi contactele, schimburile de vederi care au avut loc in ultimii ani între personalităţi ale vieţii politice din cele două ţări. Amintim în a­­cest sens vizita in Finlanda a primului ministru român Ion Gheorghe Maurer şi a minis­trului de externe Corneliu Mă­nescu, vizita la Bucureşti a mi­nistrului de externe finlandez Karjalainen şi recenta vizită a preşedintelui Parlamentului fin­landez care au dus la o mai bună cunoaştere­ din­ impul­suri dezvoltării relaţiilor de stimă şi prietenie dintre ţările noastre. Nu încape îndoială că vizi­ta pe care preşedintele Urho Kekkonen o va­­ face in Româ­nia şi convorbirile pe care le va avea cu preşedintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, vor constitui o nouă şi importantă contribuţie la un nou avint al legăturilor româ­­no-finlandeze, in interesul am­belor state şi al cauzei păcii şi colaborării europene şi interna­ţionale. în cuprinsul ziarului: • Corespondență din Atena de la Campio­natele europene de atletism (pag. a 5-a) • Lucrările celei de-a XXIV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. (pag. a 6-a) • Congresul Partidului de stingă — comuniștii din Suedia — Mesajul de salut adresat Congresului de către C.C. al P.C.R. (pag. a 6-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului MAURICE DORMAN Guvernator general al Maltei LA VALETTA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Maltei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plă­cere să adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate poporului maltez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat şi Republicii Socialiste România

Next