România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)
1969-09-11 / nr. 7743
ii. Adunări ale salariaţilor din secţii, sectoare, ateliere şi şantiere Constatarea lipsurilor nu este suficientă dacă nu se iau şi măsuri de înlăturare a lor Pornind de la importantele sarcini trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la turnătoria de fontă a Uzinelor de autocamioane din Braşov au transformat adunarea în care s-a analizat activitatea desfăşurată în perioada care a trecut din acest an şi sarcinile ce revin întregului colectiv pînă la sfirşitul anului şi în 1970 într-un Valoros schimb de experienţă. Darea de seamă prezentată, punct de plecare pentru amplele dezbateri ale salariaţilor din secţie a scos la iveală, pe lingă rezultatele bune şi numeroase lipsuri organizatorice care au diminuat realizările de pînă acum. ,,în secţia noastră, a arătat AUREL URSACHE, maistru, mm s-a respectat la fiecare loc de muncă procesul tehnologic stabilit. Datorită acestui fapt, lunar se pierd prin rebuturi valori importante, se iroseşte nejustificat forţa de muncă“. Aceleaşi neajunsuri le-au adus in discuţie tehnologul EUGEN TIMAR, şeful de echipă ION SCHIOPU, maistrul CONSTANTIN VOINEAG, care au arătat că numai in primele 8 luni care au trecut din acest an, pierderile înregistrate prin rebuturi se ridică la 5 624 000 lei, cu peste 0,5 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aşadar, în loc să scadă cu 10 la sută, cum s-a stabilit, rebutul a crescut de la 9,65 la sută în 1968 la 10,2 la sută in perioada care a trecut din acest an. O problemă căreia i s-a acordat de către numeroşi vorbitori o atenţie deosebită este cea a absenţelor nemotivate, a plimbărilor de la un atelier la altul şi a intirzierilor de la serviciu. Numeroşi tineri, in special noii absolvenţi ai şcolii profesionale, a spus şeful de atelier ION BÎJU, lipsesc frecvent. Lor li se adaugă şi virstnici cu mulţi ani de producţie. Numai în perioada care a trecut din 1969, la turnătoria de fontă s-au irosit 1 029 de om zile prin învoiri şi absenţe, cărora li se adaugă 463 zile ca urmare a accidentelor de muncă survenite în cea mai mare parte din neatenţie şi nerespectarea regulilor de protecţie a muncii. Referindu-se la stagnarea utilajelor, la întreruperile accidentale, ALEXANDRU TABIRCA, VASILE MINCA şi alţi vorbitori au spus că în schimburile IX şi III mecanicii de întreţinere şi electricienii scăpaţi de supravegherea maiştrilor nu se ocupă cum se cuvine de execu- G. VINŢI Corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din sectorul de rodaj și livrare al Uzinei de camioane Brașov auto* Proletari din toate ţările, uniţi-vă!, |M CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Ian E. Kalberzin Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri dimineaţa pe tovarăşul Ian E. Kalberzin, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Letone, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care se află la odihnă în ţara noastră la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La primire a fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. Preşedintele Parlamentului finlandez Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri la amiază pe Viena Johannes Sukselainen, preşedintele Parlamentului finlandez, care se află în ţara noastră la invitaţia Biroului Marii Adunări Naţionale, pentru a-şi petrece o parte din vacanţă. La primire au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. LA SĂVNEŞTI PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I.) La Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti, a avut loc o premieră industrială : intrarea în probe tehnologice, cu 2 luni înainte de termen, a instalaţiei de sinteză — carbonat de etilena. Este prima şi cea mai importantă instalaţie intratăîn probe la noua fabrică de fibre polinitrilacrilice — ,Melana III“ — ce se construiește aici în cadrul celei de a treia etape de dezvoltare a uzinei. Carbonatul de etilenă ce se va produce aici, solvent folosit la polimerizarea acrilonitrilului va acoperi nevoile întregii uzine. Datorită modernizării tehnologiei acesta va fi realizat la un preţ de cost cu 50 la sută mai mic faţă de cel produs în instalaţia existentă. „Melana III“ va produce anual 10 tone de fibre polinitrilacrilice. l un judeţele Bacău şi Vrancea, maşinile şi tractoarele nu sunt incă gata pentru recoltare, disciplina mecanizatorilor nu este la înălţimea răspunderii ce le revine, o parte din recolta de sfeclă se degradează pe cimp, spaţiile de depozitare nu sunt pregătite LA CE SE REDUC CONTROLUL ŞI RĂSPUNDEREA ORGANELOR AGRICOLE? Mai tirziu decit, în zonele din sudul ţării, determinat de condiţiile climatice ale acestei zone, strînsul recoltei de toamnă a început şi în judeţele Vrancea şi Bacău. In cooperativele agricole de producţie din judeţul Vrancea, bunăoară, au fost recoltate peste 350 hectare floareasoarelui, aproape 300 hectare sfeclă de zahăr, iar săptămîna aceasta la I.A.S. PUFEŞTI, ODOBEŞTI, COTEŞTI, precum şi în cooperativele agricole de producţie din CIORAŞTI şi MIHALCENI a început şi recoltatul porumbului. Este vremea cînd unităţile agricole au de efectuat cel mai mare volum de muncă. Sunt ele pregătite pentru a face faţă în această perioadă tuturor sarcinilor ce le revin ? Un raid întreprins în mai multe întreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de producţie şi întreprinderi de mecanizare a agriculturii din cele două judeţe ne-a dat posibilitate să constatăm că mai sunt încă destule de făcut în această direcţie. Strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei din această toamnă impune folosirea din plin a tuturor maşinilor şi utilajelor existente in unităţile agricole. Acest deziderat nu va putea fi însă înfăptuit atîta vreme cit în unele întreprinderi de mecanizare a agriculturii o parte din maşinile şi tractoarele ce urmează să fie utilizate în această toamnă nu sunt încă pregătite. (1) In judeţul Bacău, de pildă, mai erau de reparat la data de 8 septembrie, 85 de tractoare, 12 combine pentru insilozat porumb, 2 maşini de recoltat cartofi. Cele mai mari restanţe in această privinţă le au I.M.A. din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Podul Turcului, Moineşti. Notăm că în unele unităţi nici utilajele aflate în funcţiune nu sunt folosite din plin. Inginerul ILIE PADINEANU, de la C.A.P. din MIHALCENI, judeţul Vrancea ne sesiza faptul că mecanizatorii care servesc această unitate obişnuiesc să iasă la lucru cu o întirziere de 2-3 ore, din care cauză nu se realizează volumul zilnic de lucru planificat. Insuficienţa forţei de muncă din unele unităţi obligă la o maximă folosire a capacităţii maşinilor de recoltat. Intr-o discuţie pe care am avut-o cu in CONST. AZOIŢII Corespondentul „României libere“ Continuare in pag. a 2-a) Anul XXVII —nr. 7743 • Joi 11 septembrie 1969 • 6 pagini 30 bani Ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri 10 septembrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, în legătură cu plecarea sa definitivă din țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovărășească. Un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene, condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea realizării unui film despre România. în cadrul convorbirii, ziariştilor elveţieni le-a fost acordat un interviu filmat. în cursul acestui an Două milioane de turişti străini în vizită în România • Extinderea şi diversificarea activităţii de primire, transport şi servire a turiştilor • „Hercules" — o nouă agenţie internaţională balneo-montană Recent au fost stabilite noi măsuri privind îmbunătăţirea activităţii turistice. Despre acestea ne-a vorbit tovarăşul PETRACHE TROFIN, vicepreşedinte al Colegiului Oficiului Naţional de Turism . „ In strînsă legătură cu dezvoltarea in ansamblu a economiei, ţara noastră creează condiţiile necesare punerii în valoare a potenţialului turistic în diferite zone şi se înscrie tot mai pregnant în circulaţia turistică internaţională. Numărul turiştilor care vizitează România în acest an este de două milioane, sporul faţă de anul trecut fiind de circa 500 000 de turişti, iar al turiştilor interni de circa şase milioane. La finele anului 1970, numărul total al noilor locuri de cazare create în actualul cincinal se va cifra la aproximativ 55 000, la acestea adăugîndu-se unităţi de servire şi agrementări. In perioada 1971—1975, potrivit calculelor actuale, se va realiza un număr de locuri de cazare aproape dublu. Avînd în vedere amploarea pe care o capătă mişcarea turistică, O.N.T. va folosi forme organizatorice diferenţiate, în funcţie de volumul activităţilor, prestate teritorial. In unele judeţe unde baza materială turistică administrată de O.N.T. este in curs de constituire sau se rezumă la cîteva unităţi, întreaga activitate de primire, transport, servire şi organizare a programelor pentru turişti, de contractare, urmărire a realizării investiţiilor şi de recepţionare a lor a fost preluată de agenţiile judeţene O.N.T. Acestea vor fi subordonate direct Colegiului O.N.T. Astfel vor fi înlăturate unele paralelisme şi filiere întortocheate de rezolvare a problemelor curente, rezultate din dispersarea atribuţiilor între agenţiile turistice şi unităţile de cazare, servire şi transport din subordonarea diferită a acestora. Agenţii judeţene care cumulează atribuţiile citate ,vor funcţiona în judeţele: Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Satu Mare, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, întreprinderi de hoteluri şi restaurante vor funcţiona numai în acele centre unde activitatea turistică cunoaşte o mare dezvoltare şi unde existenţa lor este justifi-CORNELIA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) Poporul român salută cu căldură sosirea în ţara noastră a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Expresie a sentimentelor de stimă şi consideraţie reciprocă a popoarelor noastre, vizita şefului de stat austriac in Republica Socialistă România constituie o mărturie a evoluţiei pozitive, mereu ascendente, a relaţiilor româno-austriece, a perspectivelor lor de dezvoltare în viitor, în interesul celor două ţari şi popoare, a securităţii şi păcii în Europa şi in întreaga lume. Funând în centrul politicii sale externe prietenia şi colaborarea cu ţările socialiste România promovează în acelaşi timp relaţiile sale cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor, acţionînd în spiritul coexistenţei paşnice. Relaţiile dintre România şi Austria cunosc astăzi o dezvoltare dinamică şi multilaterală, dobîndind un conţinut mereu mai bogat. Aceasta şi datorită faptului că între ţările noastre nu există probleme litigioase susceptibile să stînjenească raporturile prieteneşti. România şi Austria au găsit căi propice pentru înţelegere şi colaborare prietenească, reciproc avantajoasă, întemeiată pe principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecul în treburile interne şi respectul mutual, considerate de ambele state ca premisa fundamentală a relaţiilor internaţionale. înfăptuirea acestor principii face ca ţările mici şi mijlocii să joace un rol tot mai important în promovarea cauzei păcii şi colaborării intre state. Animate de dorinţa menţinerii şi dezvoltării unui climat de pace în Europa şi în lumea întreagă, România şi Austria îşi aduc contribuţia lor activă la realizarea destinderii şi securităţii europene. Un loc important în cadrul legăturilor româno-austriece revine relaţiilor economice, care cuprind in sfera lor atît schimburile comerciale cit şi cooperarea industrială, economică, şi tehnică. Potrivit protocolului comercial privind schimburile de mărfuri pe anul în curs semnat în baza Acordului comercial pe termen lung pentru perioada 1966—1970, România va exporta în Austria produse chimice, petroliere, siderurgice, agro-alimentare, produse lemnoase şi altele, iar Austria va livra ţării noastre instalaţii, maşini şi utilaje, produse chimice, farmaceutice şi siderurgice. Bogatele legături culturale şi Ştiinţifice dintre cele două ţări , sunt menite să ducă la o mai bună cunoaştere reciprocă intre cele două popoare, la întărirea prieteniei dintre ele. Programul de colaborare culturală şi ştiinţifică pe anii 1969—1970 semnat în primăvara trecută prevede schimburi de vizite ale unor oameni de ştiinţă, cultură şi artă, cadre didactice, acordarea reciprocă de burse de studii, organizarea de expoziţii, gale ale filmului, schimburi de formaţii artistice. Tot în primăvara acestui an, între parlamentele ţărilor noastre a intervenit o înţelegere pe baza căreia au fost constituite grupurile parlamenare de prietenie, în vederea dezvoltării relaţiilor de colaborare parlamentară dintre România şi Austria. Un rol deosebit de activ în dezvoltarea legăturilor bilaterale româno-austriece revine, fără îndoială, contactelor personale şi schimburilor de opinie între factorii poliţiei responsabili ai celor două state. Asemenea contacte au fost prilejuite de vizita făcută, în Austria, de preşedintele Consiliului de Miniştri al României, Ion Gheorghe Maurer, în toamna anului 1965 şi de vizita efectuată în România de cancelarul federal al Austriei, Josef Krauss, în vara anului 1967. In acest context se înscrie şi vizita in România, pe care o începe astăzi, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas. Ea va oferi un prilej înaltului oaspete austriac de a lua cunoştinţă de unele aspecte ale vieţii poporului nostru, de realizările sale, de hotărîrea sa de a-şi construi un viitor luminos şi fericit, într-o lume a păcii şi înţelegerii între popoare. Urîndu-i preşedintelui federal al Republicii Austria bun venit pe pămîntul patriei noastre, poporul român își exprimă convingerea că această vizită va contribui la dezvoltarea şi întărirea prieteniei româno-austriece în interesul celor două popoare, al consolidării păcii in Europa și în întreaga lume. La posturile de radio şi televiziune Astăzi, 11 septembrie, în jurul orei 11 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct sosirea în Capitală a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Bun sosit in tara noastră preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Joeas La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, astăzi soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele federal al Republicii Austria. Franz Jonas. Franz Jonas s-a născut la 4 octombrie 1899, la Viena, fiind unul din cei 8 copii ai unei familii de muncitori A urmat cursurile Școlii profesionale de arte grafice, pregătindu-se pentru meseria de tipograf. Mobilizat în 1917 in armata austro-ungară a fost trimis să lupte pe frontul rus şi italian, iar la sfîrşitul războiului a făcut parte din miliţia populară, participînd la luptele de apărare în Valea Lavant în Carin-tia. între 1919 şi 1932 a practicat meseria de tipograf şi corector, începind în acelaşi timp să militeze în mişcarea sindicală şi în Partidul Social Democrat. A urmat cursurile Şcolii superioare muncitoreşti din Viena, unde a studiat ştiinţele politice, economia naţională, istoria şi geografia economică. între 1932—1934 a fost secretar al organizaţiei Partidului Social Democrat din Floridsdorf, unul dintre cartierele industriale ale Vienei. în 1935 a fost arestat pentru participare la Conferinţa ilegală a Socialiştilor Revoluţionari de la Brünn şi acuzat de înaltă trădare. După un an de detenţiune, în urma cunoscutului proces intentat socialiştilor, Franz Jonas a fost eliberat din lipsa unor probe suficiente. Cîtva timp nu a mai găsit de lucru; în anul 1938 s-a angajat din nou ca zetar într-o tipografie, apoi lucrează ca funcţionar, la o fabrică de locomotive. Imediat după eliberarea Vienei, în 1945, Franz Jonas a început să lucreze în cadrul unei primării de sector din Viena, iar un an mai tîrziu a fost numit primarul sectorului Floridsdorf, în cadrul administraţiei municipale a Vienei. Din 1948 îndeplineşte funcţii de consilier municipal. In iunie 1951 Franz Jonas a fost ales primar şi guvernator al oraşului Viena, în fruntea Consiliului Municipal în capitala Austriei. Franz Jonas s-a dovedit un bun organizator, un administrator dinamic. El a fost iniţiatorul şi apoi a condus realizarea unui vast program de construcţii de locuinţe, şcoli şi spitale, de străzi, poduri şi de modernizare a oraşului; el a pus, de asemenea, accent pe dezvoltarea relaţiilor Vienei cu marile oraşe ale lumii. Franz Jonas a fost primar al capitalei timp de 14 ani. Din cei 170 de primari pe care i-a avut acest oraş, începînd din anul 1282, numai 4 au mai exercitat această funcţie un timp mai îndelungat. Din 1951 şi pînă în 1953, Franz Jonas a fost membru al Consiliului Federal al Austriei, şi apoi, pînă la alegerea sa în înalta funcţie de preşedinte federal al Republicii Austria, a fost deputat al Consiliului Naţional Austriac. A fost preşedinte al Federaţiei Oraşelor Austriece, membru al Comitetului Executiv al Federaţiei internaţionale a administraţiilor municipale şi preşedinte al Comitetului european al acestei organizaţii. Franz Jonas este cetăţean de onoare al Vienei. La 23 mai 1965 a fost ales preşedinte federal al Republicii Austria, în fruntea statului el promovează consecvent o politică de pace şi neutralitate, de conlucrare şi cooperare activă cu toate statele lumii, indiferent de regimul lor politic sau economic, de relaţii întemeiate pe egalitate şi respect reciproc. Vizita pe care preşedintele federal al Republicii Austria o începe astăzi în România se înscrie în contextul bunelor relaţii existente intre cele două ţări. Relaţiile româno-austriece cunosc în prezent o dezvoltare fructuoasă, o colaborare prietenească, favorabilă intereselor ambelor popoare. In ultimii ani relaţiile economice şi culturale între România şi Austria evoluează cu succes, ambele state manifestîndu-şi dorinţa reciprocă pentru dezvoltarea multilaterală a acestor relaţii. Animat de sentimente de stimă şi prietenie pentru poporul austriac, poporul român urează președintelui federal Franz Jonas un călduros bun sosit pe pămîntul României.