România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)

1969-09-11 / nr. 7743

ii.­­ Adunări ale salariaţilor din secţii, sectoare, ateliere şi şantiere Constatarea lipsurilor nu este suficientă dacă nu se iau şi măsuri de înlăturare a lor Pornind de la importantele sar­cini trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului, muncito­rii, inginerii şi tehnicienii de la turnătoria de fontă a Uzinelor de autocamioane din Braşov au transformat adunarea în care s-a analizat activitatea desfăşurată în perioada care a trecut din a­­cest an şi sarcinile ce revin în­tregului colectiv pînă la sfirşi­­tul anului şi în 1970 într-un Valoros schimb de experienţă. Darea de seamă prezentată, punct de plecare pentru ample­le dezbateri ale salariaţilor din secţie a scos la iveală, pe lin­gă rezultatele bune şi numeroa­se lipsuri organizatorice care au diminuat realizările de pînă a­­cum. ,,în secţia noastră, a ară­tat AUREL URSACHE, maistru, mm s-a respectat la fiecare loc de muncă procesul tehnologic stabilit. Datorită acestui fapt, lu­nar se pierd prin rebuturi va­lori importante, se iroseşte ne­justificat forţa de muncă“. Ace­leaşi neajunsuri le-au adus in discuţie tehnologul EUGEN TI­MAR, şeful de echipă ION SCHIOPU, maistrul CONSTAN­TIN VOINEAG, care au arătat că numai in primele 8 luni care au trecut din acest an, pierde­rile înregistrate prin rebuturi se ridică la 5 624 000 lei, cu peste 0,5 la sută mai mult faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului tre­cut. Aşadar, în loc să scadă cu 10 la sută, cum s-a stabilit, re­butul a crescut de la 9,65 la sută în 1968 la 10,2 la sută in perioada care a trecut din a­­cest an. O problemă căreia i s-a acor­dat de către numeroşi vorbitori o atenţie deosebită este cea a absenţelor nemotivate, a plim­bărilor de la un atelier la al­tul şi a intirzierilor de la servi­ciu.­­ Numeroşi tineri, in special noii absolvenţi ai şcolii profesio­nale, a spus şeful de atelier ION BÎJU, lipsesc frecvent. Lor li se adaugă şi virstnici cu mulţi ani de producţie. Numai în perioa­da care a trecut din 1969, la turnătoria de fontă s-au irosit 1 029 de om­ zile prin învoiri şi absenţe, cărora li se adaugă 463 zile ca urmare a accidentelor de muncă survenite în cea mai mare parte din neatenţie şi ne­­respectarea regulilor de protec­ţie a muncii. Referindu-se la stagnarea uti­lajelor, la întreruperile acciden­tale, ALEXANDRU TABIRCA, VASILE MINCA şi alţi vorbi­tori au spus că în schimburile IX şi III mecanicii de întreţine­re şi electricienii scăpaţi de su­pravegherea maiştrilor nu se o­­cupă cum se cuvine de execu- G. VINŢI Corespondentul „României libere“ (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din sectorul de rodaj și livrare al Uzinei de camioane Brașov auto* Proletari din toate ţările, uniţi-vă!, |M CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Ian E. Kal­berzin Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit miercuri dimineaţa pe tovarăşul Ian E. Kal­berzin, preşedintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al R.S.S. Letone, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care se află la odihnă în ţara noastră la invitaţia to­varăşului Nicolae Ceauşescu. La primire a fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovă­răşească. Preşedintele Parlamentului finlandez Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri la amiază pe Viena Johannes Sukselainen, preşedintele Parlamentului finlandez, care se află în ţara noastră la invitaţia Biroului Marii Adunări Naţionale, pen­tru a-şi petrece o parte din vacanţă. La primire au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. LA SĂVNEŞTI PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I.) La Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti, a avut loc o premier­ă industrială : in­trarea în probe tehnologice, cu 2 luni înainte de termen, a instalaţiei de sinteză — carbonat de etilena. Este pri­ma şi cea mai importantă in­stalaţie intrată­­în probe la noua fabrică de fibre poli­­nitrilacrilice — ,M­­elana III“ — ce se construiește aici în cadrul celei de a treia etape de dezvoltare a uzinei. Car­­bonatul de etilenă ce se va produce aici, solvent folosit la polimerizarea acrilonitri­­lului va acoperi nevoile în­tregii uzine. Datorită moder­nizării tehnologiei acesta va fi realizat la un preţ de cost cu 50 la sută mai mic faţă de cel produs în instalaţia exis­tentă. „Melana III“ va pro­duce anual 10 tone de fibre polinitrilacrilice. l­ un­ judeţele Bacău şi Vrancea, maşinile şi tractoarele nu sunt incă gata pentru recoltare, disciplina mecanizatorilor nu este la înălţimea răspunderii ce le revine, o parte din recolta de sfeclă se degradează pe cimp, spaţiile de depozitare nu sunt pregătite LA CE SE REDUC CONTROLUL ŞI RĂSPUNDEREA ORGANELOR AGRICOLE? Mai tirziu decit, în zonele din sudul ţării, determinat de con­diţiile climatice ale acestei zone, strînsul recoltei de toamnă a început şi în judeţele Vrancea şi Bacău. In cooperativele agri­cole de producţie din judeţul Vrancea, bunăoară, au fost re­coltate peste 350 hectare floarea­­soarelui, aproape 300 hectare sfeclă de zahăr, iar săptămîna aceasta la I.A.S. PUFEŞTI, ODO­­BEŞTI, COTEŞTI, precum şi în cooperativele agricole de producţie din CIORAŞTI şi MIHALCENI a început şi recoltatul porumbului. Este vremea cînd unităţile agri­cole au de efectu­at cel mai mare volum de muncă. Sunt ele pregătite pentru a face faţă în această perioadă tuturor sar­cinilor ce le revin ? Un raid întreprins în mai multe întreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de producţie şi întreprinderi de mecanizare a agriculturii din cele două judeţe ne-a dat posi­bilitate să constatăm că mai sunt încă destule de făcut în această direcţie. Strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei din această toamnă impune folosirea din plin a tuturor maşinilor şi uti­lajelor existente in unităţile a­­gricole. Acest deziderat nu va putea fi însă înfăptuit atîta vre­me cit în­ unele întreprinderi de mecanizare a agriculturii o parte din maşinile şi tractoarele ce urmează să fie utilizate în a­­ceastă toamnă nu sunt încă pre­gătite. (1) In judeţul Bacău, de pildă, mai erau de reparat la data de 8 septembrie, 85 de tractoare, 12 combine pentru insilozat porumb, 2 maşini de recoltat cartofi. Cele mai mari restanţe in această privinţă le au I.M.A. din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Podul Turcului, Moineşti. Notăm că în unele unităţi nici utilajele aflate în funcţiune nu sunt folosite din plin. Inginerul ILIE PADINEA­­NU, de la C.A.P. din MIHAL­CENI, judeţul Vrancea ne se­siza faptul că mecanizatorii care servesc această unitate obişnu­iesc să iasă la lucru cu o întir­­ziere de 2-3 ore, din care cauză nu se realizează volu­mul zilnic de lucru planificat. Insuficienţa forţei de muncă din unele unităţi obligă la o maximă folosire a capacităţii maşinilor de recoltat. Intr-o dis­cuţie pe care am avut-o cu in­ CONST. AZOIŢII Corespondentul „României libere“ Continuare in pag. a 2-a) Anul XXVII —nr. 7743 • Joi 11 septembrie 1969 • 6 pagini 30 bani Ambasadorul Republicii Populare Bulgaria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit, miercuri 10 septem­brie, pe ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogda­nov, în legătură cu plecarea sa definitivă din țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, to­vărășească. Un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televi­ziunii elveţiene,­ condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea rea­lizării unui film despre Ro­mânia. în cadrul convorbirii, ziariş­tilor elveţieni le-a fost acordat un interviu filmat. în cursul acestui an Două milioane de turişti străini în vizită în România • Extinderea şi diversificarea activităţii de primire, transport şi servire a turiştilor • „Hercules" — o nouă agenţie internaţională balneo-montană Recent au fost stabilite noi măsuri privind îmbunătăţirea activităţii turistice. Despre a­­cestea ne-a vorbit tovarăşul PE­­TRACHE TROFIN, vice­preşedinte al Colegiului Oficiu­lui Naţional de Turism . „ In strînsă legătură cu dez­voltarea in ansamblu a econo­miei, ţara noastră creează con­diţiile necesare punerii în va­loare a potenţialului turistic în diferite zone şi se înscrie tot mai pregnant în circulaţia tu­ristică internaţională. Numărul turiştilor care vizitează Româ­nia în acest an este de două mi­lioane, sporul faţă de anul tre­cut fiind de circa 500 000 de tu­rişti, iar al turiştilor interni de circa şase milioane. La finele anului 1970, numărul total al noilor locuri de cazare create în actualul cincinal se va cifra la aproximativ 55 000, la acestea adăugîndu-se unităţi de servire şi agrementări. In perioada 1971—1975, potrivit calculelor ac­tuale, se va realiza un număr de locuri de cazare aproape du­blu. Avînd în vedere amploarea pe care o capătă mişcarea tu­ristică, O.N.T. va folosi forme organizatorice diferenţiate, în funcţie de volumul activităţilor, prestate teritorial. In unele ju­deţe unde baza materială turis­tică administrată de O.N.T. este in curs de constituire sau se re­zumă la cîteva unităţi, întreaga activitate de primire, transport, servire şi organizare a progra­melor pentru turişti, de contrac­tare, urmărire a realizării in­vestiţiilor şi de recepţionare a lor a fost preluată de agenţiile judeţene O.N.T. Acestea vor fi subordonate direct Colegiului O.N.T. Astfel vor fi înlătu­rate unele paralelisme şi filiere întortocheate de rezol­vare a problemelor curente, re­zultate din dispersarea atribu­ţiilor între agenţiile turistice şi unităţile de cazare, servire şi transport din subordonarea di­ferită a acestora. Agenţii jude­ţene care cumulează atribuţiile citate ,vor funcţiona în judeţele: Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Ca­­raş-Severin, Cluj, Covasna, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Satu Mare, Suceava, Ti­miş, Tulcea, Vaslui, întreprin­deri de hoteluri şi restaurante vor funcţiona numai în acele centre unde activitatea turistică cunoaşte o mare dezvoltare şi unde existenţa lor este justifi-CORNELIA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) P­oporul român salută cu căldură sosirea în ţara noastră a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Expresie a sentimentelor de stimă şi consideraţie reciprocă a popoarelor noastre, vizita şe­fului de stat austriac in Repu­blica Socialistă România consti­tuie o mărturie a evoluţiei pozitive, mereu ascendente, a relaţiilor româno-austriece, a perspectivelor lor de dezvoltare în viitor, în interesul celor două ţari şi popoare, a securi­tăţii şi păcii în Europa şi in întreaga lume. Funând în centrul politicii sale externe prietenia şi cola­borarea cu ţările socialiste Ro­mânia promovează în acelaşi timp relaţiile sale cu toate ţă­rile, indiferent de orînduirea lor, acţionînd în spiritul co­existenţei paşnice. Relaţiile din­tre România şi Austria cunosc astăzi o dezvoltare dinamică şi multilaterală, dobîndind un con­ţinut mereu mai bogat. Aceasta şi datorită faptului că între ţările noastre nu există probleme li­tigioase susceptibile să stînje­­nească raporturile prieteneşti. România şi Austria au găsit căi propice pentru înţelegere şi colaborare prietenească, reci­­proc avantajoasă, întemeiată pe principiile respectării inde­pendenţei şi suveranităţii naţi­onale, egalităţii în drepturi, ne­amestecul în treburile interne şi respectul mutual, considerate de ambele state ca premisa fundamentală a relaţiilor in­ternaţionale. înfăptuirea aces­tor principii face ca ţările mici şi mijlocii să joace un rol tot mai important în promovarea cauzei păcii şi colaborării intre state. Animate de dorinţa men­ţinerii şi dezvoltării unui cli­mat de pace în Europa şi în lumea întreagă, România şi A­­ustria îşi aduc contribuţia lor activă la realizarea destinderii şi securităţii europene. Un loc important în cadrul legăturilor româno-austriece re­vine relaţiilor economice, care cuprind in sfera lor atît schim­burile­­ comerciale cit şi coope­rarea industrială, economică, şi tehnică. Potrivit protocolului comercial privind schimburile de mărfuri pe anul în curs semnat în baza Acordului co­mercial pe termen lung pentru perioada 1966—1970, România va exporta în Austria produse chi­mice, petroliere, siderurgice, a­gro-alimentare, produse lem­noase şi altele, iar Austria va livra ţării noastre instalaţii, ma­şini şi utilaje, produse chimice, farmaceutice şi siderurgice. Bogatele legături culturale şi Ştiinţifice dintre cele două ţări , sunt menite să ducă la o mai­­ bună cunoaştere reciprocă intre cele două popoare, la întărirea prieteniei dintre ele. Programul de colaborare culturală şi ştiin­ţifică pe anii 1969—1970 semnat în primăvara trecută prevede schimburi de vizite ale unor oa­meni de ştiinţă, cultură şi artă, cadre didactice, acordarea reci­procă de burse de studii, orga­nizarea de expoziţii, gale ale filmului, schimburi de formaţii artistice. Tot în primăvara acestui an, între parlamentele ţărilor noas­tre a intervenit o înţelegere pe baza căreia au fost constituite grupurile parlamenare de prie­tenie, în vederea dezvoltării re­laţiilor de colaborare parlamen­tară dintre România şi Austria. Un rol deosebit de activ în dezvoltarea legăturilor bilate­rale româno-austriece revine, fără îndoială, contactelor perso­nale şi schimburilor de opinie între factorii poliţiei responsa­bili ai celor două state. Aseme­nea contacte au fost prilejuite de vizita făcută, în Austria, de preşedintele Consiliului de Mi­niştri al României, Ion Gheorghe Maurer, în toamna anului 1965 şi de vizita efectuată în Româ­nia de cancelarul federal al Austriei, Josef Krauss, în vara anului 1967. In acest context se înscrie şi vizita in România, pe care o începe astăzi, la invitaţia pre­şedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu,­ preşedintele Republicii Austria, Franz Jonas. Ea va oferi un­ prilej înaltului oaspete austriac de a lua cu­noştinţă de unele aspecte ale vieţii poporului nostru, de rea­lizările sale, de hotărîrea sa de a-şi construi un viitor lu­minos şi fericit, într-o lume a păcii şi înţelegerii între po­poare. Urîndu-i preşedintelui fede­ral al Republicii Austria bun venit pe pămîntul patriei noas­tre, poporul român își exprimă convingerea că această vizită va contribui la dezvoltarea şi în­tărirea prieteniei româno-aus­triece în interesul celor două popoare, al consolidării păcii in Europa și în întreaga lume. La posturile de radio şi televiziune Astăzi, 11 septembrie, în jurul orei 11 posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct sosirea în Capitală a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. ­ Bun sosit in tara noastră preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Joeas La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, astăzi soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele federal al Repu­blicii Austria. Franz Jonas. Franz Jonas s-a născut la 4 octombrie 1899, la Viena, fiind unul din cei 8 copii ai unei familii de muncitori A urmat cursurile Școlii profesionale de arte grafice, pregătindu-se pentru meseria de tipograf. Mobilizat în 1917 in armata austro-ungară a fost trimis să lupte pe frontul rus şi italian, iar la sfîrşitul războiului a fă­cut parte din miliţia populară, participînd la luptele de apă­rare în Valea Lavant în Carin-­­tia. între 1919 şi 1932 a practi­cat meseria de tipograf şi co­rector, începind în acelaşi timp să militeze în mişcarea sindi­cală şi în Partidul Social De­mocrat. A urmat cursurile Şcolii superioare muncitoreşti din Viena, unde a studiat şti­inţele politice, economia naţi­onală, istoria şi geografia eco­nomică. între 1932—1934 a fost secre­tar al organizaţiei Partidului Social Democrat din Florid­sdorf, unul dintre cartierele industriale ale Vienei. în 1935 a fost arestat pentru partici­pare la Conferinţa ilegală a Socialiştilor Revoluţionari de la Brünn şi acuzat de înal­tă trădare. După un an de de­tenţiune, în urma cunoscutu­lui proces intentat socialişti­lor, Franz Jonas a fost elibe­rat din lipsa unor probe sufi­ciente. Cîtva timp nu a mai găsit de lucru; în anul 1938 s-a angajat din nou ca zetar în­tr-o tipografie, apoi lucrează ca funcţionar, la o fabrică de locomotive. Imediat după eliberarea Vie­nei, în 1945, Franz Jonas a în­ceput să lucreze în cadrul u­­nei primării de sector din Vie­na, iar un an mai tîrziu a fost numit primarul sectorului Floridsdorf, în cadrul adminis­traţiei municipale a Vienei. Din 1948 îndeplineşte funcţii de consilier municipal. In iu­nie 1951 Franz Jonas a fost a­­les primar şi guvernator al o­­raşului Viena, în fruntea Consiliului Muni­cipal în capitala Austriei. Franz Jonas s-a dovedit un bun organizator, un adminis­trator dinamic. El a fost iniţia­torul şi apoi a condus realiza­rea unui vast program de con­strucţii de locuinţe, şcoli şi spi­tale, de străzi, poduri şi de mo­dernizare a oraşului; el a pus, de asemenea, accent pe dezvol­tarea relaţiilor Vienei cu mari­le oraşe ale lumii. Franz Jonas a fost primar al capitalei timp de 14 ani. Din cei 170 de primari pe care i-a avut acest oraş, în­­cepînd din anul 1282,­ numai 4 au mai exercitat această func­ţie un timp mai îndelungat. Din 1951 şi pînă în 1953, Franz Jonas a fost mem­bru al Consiliului Federal al Austriei, şi apoi, pînă la alegerea sa în înalta func­ţie de preşedinte federal al Re­publicii Austria, a fost deputat al Consiliului Naţional Aus­triac. A fost preşedinte al Fe­deraţiei Oraşelor Austriece, membru al Comitetului Exe­cutiv al Federaţiei internaţio­nale a administraţiilor munici­pale şi preşedinte al Comite­tului european al acestei orga­nizaţii. Franz Jonas este cetă­ţean de onoare al Vienei. La 23 mai 1965 a fost ales preşedinte federal al Republicii Austria, în frun­tea statului el promovează consecvent o politică de pace şi neutralitate, de conlucrare şi cooperare activă cu toate statele lumii, indiferent de re­gimul lor politic sau econo­mic, de relaţii întemeiate pe egalitate şi respect reciproc. Vizita pe care preşedintele federal al Republicii Austria o începe astăzi în România se înscrie în contextul bunelor relaţii existente intre cele două ţări. Relaţiile româno-austrie­ce cunosc în prezent o dezvol­tare fructuoasă, o colaborare prietenească, favorabilă inte­reselor ambelor popoare. In ultimii ani relaţiile economi­ce şi culturale între România şi Austria evoluează cu succes, ambele state m­anifestîndu-şi dorinţa reciprocă pentru dez­voltarea multilaterală a aces­tor relaţii. Animat de sentimente de stimă şi prietenie pentru poporul austriac, poporul ro­mân urează președintelui fe­deral Franz Jonas un căldu­ros bun sosit pe pămîntul Ro­mâniei.

Next