România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)

1969-09-12 / nr. 7744

Proletari din toate ţările, um­iti-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vizita în federal La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţa a so­sit în Capitală preşedintele fe­deral al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vi­zită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedinte­lui federal, pe aeroportul Ba­­neasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, pri­marul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi tri­mişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai amba­sadei austriece, şefi ai misiu­nilor diplomatice, ataşaţi mi­litari şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic acreditaţi la Bucureş­ti. Pe clădirea aeroportului Bă­­neasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socia­liste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădi­rii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui fe­deral Franz Jonas, precum şi urările : „Bun venit Excelen­ţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­ţiul aerian al României de a­­vioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, pre­şedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, minis­trul federal al afacerilor ex­terne, dr. Karl Trescher, di­rector de cabinet al preşedin­telui federal, dr. Claus Winter­­stein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful proto­colului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraor­dinar şi ministru plenipoten­ţiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al preşedintelui federal, dr. Josef Sandron, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnie, consilier, re­ferent de presă al Cancelariei preşedinţiei. Preşedintele Nicolae Ceauşescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. (Continuare in pag. a 2-a) România a preşedintelui al Republicii Austria, Franz Jonas Cuvintarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pen­tru mine să vă adresez, la so­sirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a între­gului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi priete­nie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Aus­tria care face o vizită oficială în România, vă întimpină ca pe soiul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care po­porul român nutreşte senti­mente de stimă şi prietenie. (Aplauze) Intre România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cit şi prin înse­şi destinele continentului nos­tru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimu­late continuu de năzuinţa co­mună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legătur­ile de prietenie şi colaborare­ româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit via­ţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea pr­ogresului şi civilizaţiei, as­pir­aţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Suntem­ încredinţaţi că vizita dumneavoastră va con­tribui la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dez­voltarea tot mai rodnică a re­laţiilor româno-austriece. In condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noas­tre se menţin încă surse de în­cordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securi­tăţii preocupă profund popoa­rele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a con­tribui la îmbunătăţirea clima­tului internaţional, la promo­varea unor relaţii normale între ţări şi popoare­le în­temeiate pe respectarea inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalita­te în drepturi şi avantaj reci­proc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupr­a destinelor sale. Avem convingerea că, în ca­drul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fruc­tuos schimb de opinii cu pri­vire la problemele care cons­tituie astăzi preocupări majore şi legitime ale popoarelor con-­­ tinentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cit mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „Bun venit“ pe pămîntul României ! (Aplauze îndelungate.) M VIZITA PROTOCOLARA LA CONSILIUL DE STAT Joi după-amiază, preşedin­tele federal al Republicii Au­stria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşedinte­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspe­te la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a pre­zentat onorul. Intre preşedintele Consiliu­­lui de­­Stat, Nicolae Ceauşescu şi preşedintele federal, Franz Jonas a avut loc o convorbi­re cordială. La întrevedere au partici­pat Ilie Verdeţ, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vi­cepreşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe şi Gheor­­ghe Pele, ambasadorul R­o­mâniei la Viena. Preşedintele Austriei a fost însoţit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afaceri­lor externe, Eduard Tschop, ambasadorul­­ Austriei la Bucureşti, Karl Trescher, di­rector de cabinet al preşedin­telui federal şi Claus Winter­stein, ambasador, şeful proto­colului Ministerului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, preşedin­tele Consiliului de Stat a în­ (Continuare in pag a 3 a) Anul XXVII —nr. 7744 • Vineri 12 septembrie 1969 • 6 pagini 30 bani Cuvintarea preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cu­vintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cit şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie in­vitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă Ro­mânia, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră co­mună de a extinde în conti­nuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină re­laţii din cele mai bune cu toa­te statele, indiferent de deo­sebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin is­toria ţării noastre. De a­­ceea, acordăm o mare im­portanţă dezvoltării rela­ţiilor cu ţara dumneavoas­tră. Mulţumită străduinţelor noastre recipr­oce, relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia acestor re­laţii. în acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că discuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie stator­nicite între ţările noastre. Suntem­ încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiui­ilor noastre, ci ne adu­cem contribuţia şi la înţele­gerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta, la asigur­area păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu per­sonal şi al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungi) în mecanismul producţiei şi al valorificării produselor agricole destinate aprovizionării populaţie! ÎNCHEIATE CU STATUL­­ ESTE 0 • Sub scutul documentelor formale creşte riscul iresponsabilităţii • în judeţul Ilfov, grîu în valoare de 7 milioane Iei miroase a mucegai şi nimeni nu răspunde material pentru această pagubă • Grafice care nu dau... lapte şi zootehnicieni care încasează salariul lunar de pomană • Din buruieni şi calamităţi inventate nu ies... legume • Di­recţia agricolă judeţeană şi uniunea coope­ratistă (cu specialiştii lor) nu sunt instituţii de... informatică, ci factori direct răspunză­tori pentru realizarea producţiei R­itmica aprovizionare a populaţiei cu produse a­­groalimentare, mai buna servire a acesteia implică, din capul locului, respectarea a cel puţin două condiţiuni de însem­nătate egală : realizarea unei producţii normale, la nivelul prevederilor de plan, dacă nu mai mult, şi aducerea acestei mărfi, pe o cale cit mai scurtă, fără deprecieri calitative, la în­­demîna consumatorului sau în­treprinderilor prelucrătoare de materie primă. Complexitatea problemei presupune o relaţie foarte precis determinată intre furnizor şi beneficiar, respectiv un mecanism de producţie şi de valorificare care să funcţioneze ireproşabil, în cadrul disciplinei contractuale stabilite. Cum este respectată această disci-­ţ plină contractuală ? Pentru unii ea este, intr-ade­văr, literă de lege. Cîteva e­­xem­ple : cooperatorii din VE­DEA, GIRBOVI, PUTINEIU, MUNCA-IZVORU şi alţii din judeţul Ilfov, şi-au onorat, în cazul GRIULUI, şi supraonorat contractele încheiate cu statul, dînd mari cantităţi de cereale în plus. C.A.P. DIMIENI, BRA­­GADIRU şi altele îşi respectă, de asemenea, satisfăcător obli­gaţiile asumate în ceea ce pri­veşte furnizarea LEGUMELOR. In bune condiţiuni îşi îndepli­nesc obligaţiile contractuale la LAPTE, cooperativele, agricole din MANASSA, ILEANA, PO­­­­PEŞTI-LEORDENI şi multe al­tele. Aici, ca şi în alte unităţi, contractul nu este o simplă con­venţie aşternută pe un petic­­de h­îrtie ; el reprezintă în fond un principiu şi un cadru legal a căror încălcare nu este ad­misă, deoarece atît unitatea fur­nizoare, cît şi beneficiarii, au datorită fermităţii cu care , se urmăreşte îndeplinirea obliga­ţiilor reciproce, numai de ciş­­tigat. In alte locuri, însă, discipli­na contractuală a devenit, în­­tr-o anume măsură, o chestiu­ne... benevolă. Contractul în­cheiat s-a transformat, fie şi numai pe jumătate, într-un act formal sau care este în mod vădit subapreciat, cu toate con­secinţele economice şi pertur­­baţiile care pot surveni în a­­provizionarea populaţiei. Griul, după cum se cunoaşte, s-a­ recoltat încă de acum o lună de zile. Dar în judeţul Il­fov n-au intrat încă în maga­ziile statului circa 7 000 tone boabe (din care 3 900 tone sunt cantităţi contractate, restul re­prezentând contravaloarea ser­viciilor efectuate de I.M.A. sau împrumuturi restante de se­minţe). Practic, 107 cooperative — între care BUFTEA, VALEA MĂCRIŞ, NAIPU, BILA, CIOL­PANI, SABARENI — aveau, la 4 septembrie, restanţe foarte mari. Am întrebat la întreprinderea de valorificare a cerealelor Il­fov de ce există încă aceste re­stanţe. Tovarăşul MIHAIL VLAD, director adjunct la IVC Ing. V. STANCU (Continuare în pag. a 2-a) ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR DE LA COMBINATUL CHIMIC FĂGĂRAŞ Analiză colectivă, plină de răspundere pentru folosirea întregului potenţial productiv C­ontinuind pe un plan su­perior dezbaterile care au avut loc în cadrul secţiilor, adunarea generală a salariaţilor marelui combinat făgărăşan s-a desfăşurat sub semnul creşterii exigenţelor în abordarea şi ana­lizarea problemelor majore le­gate de rezultatele obţinute în cele 8 luni care s-au scurs din acest an, de sarcinile care le mai stau în faţă în următoarele luni, şi în ultimul an al cincina­lului actual. Aducind la cunoştinţa adună­rii că la 9 septembrie colectivul Combinatului Chimic din Făgă­raş şi-a îndeplinit în întregime sarcinile de plan pe primele 9 luni ale anului şi că, în acest fel, pînă la sfîrşitul trimestrului III chimiştii făgărăşeni vor realiza o depăşire de circa 42 milioa­ne lei la producţia globală, livrînd peste sarcinile de plan încă 7 800 tone îngr­ăşămin­­te cu azot şi alte produse, preşedintele Comitetului de direcţie — Ing. TEODOR ŞU­­TEU a arătat, totodată că, nu­mai printr-o interpretare sim­plistă a acestor rezultate poziti­ve s-ar putea aprecia că totul a mers perfect, că nu au existat deficiente si greutăţi. Astfel, echilibrul financiar al Combina­tului — a arătat vorbitorul — a fost realizat, cu dificultate, a­­pelindu-se uneori chiar la îm­prumuturi bancare, iar in spa­tele unor cifre de plan bune se ascund situaţii nemulţumitoare. Bunăoară, planul de investiţii: I. BUTNARU (Continuare în pag. a 2-a) in timpul vizitei protocolare la Consiliul de Stat A Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, Vă rugăm să primiţi mulţumirile noastre sincere pentru felici­tările cordiale transmise cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a Insurecţiei Naţionale Slovace. împărtăşim, convingerea dumneavoastră că r­elaţiile noastre frăţeşti reciproce şi colaborarea multilaterală se vor dezvolta cu succes şi în viitor în interesul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste, în interesul socialismului şi păcii în lumea întreagă. LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace GUSTAV HUSAR Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia OLBRICH CERNIK Preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace Excelenţei Sale Domnului KOFI RUSIA Primul ministru al Republicii Ghana ACCRA ‘ Am plăcerea de a vă adresa, în numele guvernului român şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în calitate de prim-ministru al Repu­blicii Ghana. Imi exprim speranţa că relaţiile româno-ghaneze se vor dez­volta continuu, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de­ Miniştr­i al Republicii Socialiste România

Next