România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)
1969-10-18 / nr. 7775
România libera“90hr. 7775 — 18.X.1969 — pag. a 2-a Pentru producţie este, desigur, o mare pierdere de timp. In rîndul cooperatorilor din unităţile amintite munca organizatorică-politică este nesatisfăcătoare. Aşa se explică de ce şi acum o parte din membrii cooperatori îşi văd de treburi pe loturile personale, lăsînd pa un plan secundar treburile de interes obştesc. De notat că cei care sînt şi conductori de aţela 'je, foloxdss .abeste . mijloace de transport in interes personal, ■ în timp’ ce tuberculii recoltaţi '.de pe cîmpurile cooperativelor aşteaptă să le vină rîndul spre a fi duşi la locurile de depozitare. Alţi cooperatori, în plină campanie, pleacă după... cumpărături la Sf. Gheorghe sau în oraşele din împrejurimi, dar preşedinţii şi specialiştii agricoli continuă să se vaite că... n-au suficientă forţă de muncă. . Direcţia agricolă şi uniunea judeţeană — delegaţii acestora — trebuie să pună capăt de urgenţă tergiversărilor. Acolo unde se vădeşte încă neglijenţă să se ia măsuri de sancţionare materială a celor vinovaţi de întîrzierea inadmisibilă care s-a produs. (Urmare din pag. 1) Răspunsul consiliului Superior al Agriculturii DIRECŢIILE AGRICOLE AU FOST CHEMATE LA ORDINE Participând la teleconferinţa organizată pe data de 6 octombrie a.c. de Consiliul Superior al Agriculturii cu direcţiile agricole privind desfăşurarea lucrărilor de sezon, redactori şi corespondenţi ai ziarului nostru au constatat că în unele judeţe această formă de lucru — care are fireşte importanţa sa în rezolvarea unor probleme curente legate de intensificarea ritmului — este privită ca o simplă formalitate, în grupajul publicat sub titlul : „CE NU S-A RELATAT LA ULTIMA TELECONFERINŢA A CONSILIULUI SUPERIOR AL AGRICULTURII“, articole şi fotografii demonstrau că în informările prezentate de directorii organelor judeţene se poleia realitatea, se escamota adevărul mare, şi se formulau angajamente for luînd în discuţie aspectele sesizate, conducerea ConsiliuluiSuperior al Agriculturii ne comunică în răspunsul semnat de ing. PETRU MOLDOVAN, primf-vicepreşedinte al consiliului următoarele : „Lucrările agricole se desfăşoară sub imperativul respectării epocilor optime şi a asigurării unei calităţi superioare, fapt care implică o mare concentrare de forţe şi o organizare perfectă a acestora. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole de sezon, Consiliul Superior al Agriculturii a organizat o îndrumare mai concretă a unităţilor agricole, trimiţînd un număr mare de delegaţi la judeţe şi unităţi, cu sarcina de a asigura de la bun început un ritm mai intens şi o îndrumare mai concretă, mai eficientă. Printre metodele folosite în muncă se numără şi ţinerea teleconferinţelor săptămînale, care aşa cum s-a arătat şi în amplul grupaj publicat recent în „ROMÂNIA LIBERĂ“, constituie „O MODALITATE DE LUCRU CARE S-A DOVEDIT UTILA“. Acest mod direct de cunoaştere a realităţilor de pe teritoriu permite rezolvarea operativă a majorităţii problemelor ce se ridică. Este vorba în special de aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte, piese de schimb, materiale, carburanţi, mişcări de tractoare şi maşini agricole, asigurarea de fonduri, credite etc. In legătură cu aspectele negative, sesizate de corespondenţii ziarului „România liberă“ este necesar să precizăm din capul locului că din partea organelor agricole judeţene se presupune seriozitate atunci cînd informează. Este regretabil faptul că unii directori ai direcţiilor agricole judeţene acoperă unele lipsuri care se manifestă şi pentru îndreptarea cărora s-ar putea lua măsuri operative, atît pe plan judeţean, cit şi cu sprijinul Consiliului Superior al Agriculturii. De asemenea, este de neadmis faptul că deşi la teleconferinţe participă în cadrul fiecărui judeţ delegaţii C.S.A. aceştia nu au intervenit atunci cînd au constatat că se acoperă lipsurile, nu au informat conducerea consiliului asupra adevăratei stări de lucruri. Nu putem fi de acord cu formula „nimic deosebit“ a inginerului Toma Olaru, directorul direcţiei agricole judeţene Teleorman cînd, în realitate, în acest judeţ existau la data respectivă destule lucruri „deosebite“. Insuşindu-şi pe deplin critica făcută de ziar, Consiliul Superior al Agriculturii a luat măsuri chiar la teleconferinţa următoare, asigurînd o eficienţă sporită acestei metode de lucru care alături de alte acţiuni întreprinse direct pe teren a contribuit în ultimul timp la intensificarea lucrărilor agricole. Conducerea Consiliului Superior al Agriculturii, în colaborare cu U.N.C.A.P., acţionează în continuare cu hotărîre pentru a asigura succes deplin campaniei agricole de toamnă.“ La Vîlcea, epoca de semănat se poate cumva dilata ? Scadenţa pentru efectuarea însămînţărilor în judeţul Vîlcea a expirat. Iată însă că şi aici o serie de cooperative agricole nu s-au putut încadra în termenul stabilit. Mai grav este faptul că şi acum cînd este posibil să se recupereze din restanţe se acţionează tot lent. La C.A.P. AMARAŞTI, bunăoară, dacă se va continua în ritmul de pînă acum, semănatul griului se va termina... abia la sfîrşitul lunii viitoare. Preşedintele acestei cooperative, NICOLAE MERIŞESCU, se dovedeşte incapabil să organizeze munca, dă dovadă de o crasă nepăsare. A fost necesar ca un instructor al Comitetului judeţean de partid să organizeze în locul lui eliberarea de coceni a unui teren ce urma să fie pregătit pentru semănat. In alte cooperative restanţiere, în loc ca inginerii să fie principalii factori de dinamizare a ritmului lucrărilor, se dovedesc a nu fi totdeauna la post, în teren. Inginerului MIHAI MUNTEANU, de la C.A.P. PESCEANA, i s-a părut, într-o zi, mai important să se ocupe nu de semănat, ci de transportul balastului la... propria lui casă. Inginerul CONSTANTIN ZAMFIR de la C.A.P. PRUNDENI şi-a permis să cheme din cîmp un tractorist pentru... a repara un autoturism etc., etc. Cu ce autoritate morală mai pot aceşti specialişti în aranjamente personale să ceară membrilor cooperatori o prezenţă regulată şi activă la muncă ? Nici nu-i de mirare că tractoriştii lucrează fără prea mult spor. Oare în judeţul Vâlcea, epoca optimă poate fi dilatată după voinţă ? Cu viteza melcului ne apucă noiembrie preşedintele cooperativei din RAPOLT ne asigura că nu există probleme deosebite în ce priveşte recoltatul porumbului. In zece zile după controlul nostru abia s-au recoltat cîteva zeci de hectare de porumb. Dacă se va lucra tot în acest ritm, nici într-o lună nu se termină aici recoltatul porumbului. In ritm de melc se lucrează şi în alte părţi. La C.A.P. BAIEŞTI, circa 6 ha de cartofi se află şi acum nerecoltate, deşi suprafaţa cultivată cu această plantă a fost destul de mică. Consiliul deconducere al cooperativei nu s-a ocupat suficient de mobilizarea cooperatorilor la muncă, in cîmp. Nici membrii consiliului de conducere al cooperativei din ROMOSEL nu se grăbesc să ia măsurile necesare pentru impulsionarea recoltărilor. Slab s-a organizat recoltarea cartofilor și la cooperativele din VÎLCELE, PANPOTOC etc. Se mizează oare pe sprijin din afară, în timp ce forţele proprii nu-s nici pe jumătate antrenate în această bătălie ? Pînă la 20 octombrie mai sunt 2 zile. Au mai rămas însă de semănat circa 34 000 hectare la I.A.S. şi aproximativ 175 000 hectare la C.A.P. Mai sint, de asemenea, de recoltat mari suprafeţe cu sfeclă de zahăr, porumb, cartofi şi struguri. Deoarece timpul este extrem de înaintat, se impune ca în următoarele cîteva zile, să se concentreze toate forţele pentru efectuarea însămînţărilor pe toate suprafeţele planificate. Terminarea grabnică a însâmînţârilor impune masarea neintirziată a forţelor la unităţile restanţiere. Direcţiile agricole şi uniunile cooperatiste trebuie totodată să ia măsuri energice pentru impulsionarea transportării produselor de pe cîmp şi pentru onorarea integrală a obligaţiilor asumate prin contracte, de cooperativele agricole, faţă de stat. S. VASILE, GH. VINŢI, P. LAMPERT, I. COJOCARU Multe cooperative agricole de producţie din judeţul Hunedoara au terminat recoltările sau însămînţările. Iată însă că in timp ce unii raportează că au încheiat aceste operaţiuni alţii continuă cu... „bătuta pe loc“. Este drept, direcţia agricolă a luat o serie de măsuri dar în unele cazuri ele n-au avut, jos, ecoul cuvenit. Foarte slab se desfăşoară, bunăoară, însămînţările la cooperativele din FOLT, ROŞCANI, PEŞTIŞUL MIC şi altele, datorită faptului că nu s-a realizat o cooperare rodnică între cooperatori şi mecanizatori. O serie de tractoare de la I.M.A. ORAŞTIE şi DOBRA pierd ore preţioase datorită unor defecţiuni care nu-s remediate operativ. Unele cooperative au terminat recoltatul dar în altele se lucrează încă destul de anevoios. La C.A.P. din satul AUREL VLAICU, de pildă, nu s-a recoltat nici 50 la sută din cultura de porumb. Slab se desfăşoară această lucrare şi la C.A.P. GEOAGIU, LESNIC şi altele. Cu cîtva timp în urmă, PREA MULJI SPECIALIŞTI AGRICOLI IN AFARA SFEREI PRODUCTIVE Măreţul program de edificare a României socialiste elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român prevede, printre obiectivele sale centrale de făurire a unei economii moderne, continuarea într-un ritm susţinut a procesului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii socialiste în scopul creării condiţiilor necesare ca această importantă ramură a economiei naţionale să-şi sporească contribuţia sa la satisfacerea multiplelor nevoi ale societăţii, la progresul economic al ţării. Potrivit Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., în următorii ani, agricultura va cunoaşte o dinamică mereu ascendentă, pe calea dezvoltării intensive şi a modernizării. Marile eforturi materiale şi financiare ce se fac pentru extinderea mecanizării, chimizării, irigării, vizează înflorirea continuă a acestei ramuri, sporirea productivităţii muncii, obţinerea unor producţii superioare. Această politică justă a partidului şi statului nostru confirmată şi de rezultatele obţinute în agricultură creează pentru.Specialiştii agricoli un,, vast cîmpe de afirmare.• Practic, agricultura dispunede un detaşament care cuprinde aproape 30 000 de specialişti agricoli cu studii superioare şi medii. Un eşalon de oameni în care statul, societatea a investit, pentru pregătirea lor, fonduri importante, cu scopul foarte precis de a deschide pîrtii tot mai largi progresului pe ogoare. Capacitatea lor creatoare este azi din plin solicitată pentru punerea cit mai deplină în valoare a marilor potenţialuri pe care le are agricultura noastră socialistă în plin avînt. Dragostea faţă de profesia aleasă, conştiinţa că s-au calificat pentru a servi activînd pe ogoare, acolo unde se decide soarta recoltei, i-au determinat pe foarte mulţi dintre aceşti specialişti care formează corpul agronomic să se integreze organic în viaţa statului, a unităţilor agricole de stat sau cooperatiste. Ei concep realizarea profesională, satisfacţia în muncă, bucuria împlinirii personale actirmînd in mod practic, ca prompton ai noului pe ogoarele unite ale patriei, ca forte motrice capabile, să realizeze legăturii dintre noutatea te-inii,prstiinţifică şi producţie,cu militanţi neobosiţi pentru materializarea cit mai rapidă a elementului modern în agricultură, pentru obţinerea unui rod cit mai îmbelşugat pe ogoare. Iată, de dîrdă, pe I. DRAGAN, inginer agronom la cooperativa agricolă de producţie din comuna Doru Mărunt din judeţul Ialomiţa. Este unul din multele mii de specialişti care se bucură de o înaltă preţuire din partea cooperatorilor. Această preţuire a fost cîştigată nu prin vreo meşteşugită oratorie, ci printr-o stăruitoare muncă plină de abnegaţie. Mereu pe cîmp, în mijlocul celor ce făuresc producţia, el a cercetat cu atenţie calitatea lucrărilor, a îndreptat cu operativitate şi competenţă greşelile în aplicarea tehnologiilor adaptate la situaţia din teren. Cele circa 4 000 kg grîu la hectar obţinute în acest an, producţiile mari realizate la porumb şi la alte culturi sunt o excelentă carte de vizită pentru acest destoinic agronom care se bucură de încrederea şi respectul deplin al cooperatorilor din Dor Mărunt. Mulţi n-au auzit de inginerul ALEXANDRU COCOŞILA de la I.A.S. BORÂNEŞTI, astăzi director în această unitate, de ing. GHEORGHE STRATAN de la C.A.P. BUCINIŞU, ,judeţul Olt, de ing. DUMITRU GREAMBAZU de la C.A.P BILED şi de alte mii şi mii de nume, care nu pot fi înserate aici, dar care toţi reprezintă oameni animaţi de cea mai înaltă responsabilitate faţă de profesia aleasă şi care fac o deosebită cinste detaşamentului de specialişti din agricultura noastră. Alţi specialişti agricoli însă se află în afara , sferei direct productive. Mulţi dintre ei lucrează în domenii, care, cum se spune, n-au nici în clin nici un mînecă cu agricultura. In locul activităţii practice pe ogoare, s-au cuibărit în birouri, tinzînd în fond, cu sau fără voie, spre. . . descalificare. ...I.L.F. BUCUREŞTI. Adică întreprinderea de valorificare a legumelor şi fructelor Bucureşti. O unitate pendinte de Ministerul Comerţului Interior, a cărei menire este să comercializeze producţia. Discutam cu şeful serviciului organizarea muncii, economistul G. FLORICA. — Cîţi specialişti agricoli lucrează in unitatea dv. ? — Să-i numărăm. Am făcut o mică statistică şi a rezultat că la această întreprindere funcţionează nu mai puţin de 12 specialişti agricoli. Ingineri ca : GH. ŞUBAN, IONESCU CONSTANŢA, MITREA MARIA, ILIE MARIA, BĂNICĂ VERONICA, ROTARU EUGEN (de fapt zootehnician !), LAMPEL RAISA, ARDELEANU NICOLETA şi toţi ceilalţi care sunt salariaţi ai T.L.F. Bucureşti se ocupă, în fond, de probleme de valorificare, de preţuri, de litigii privind calitatea şi abia tangenţial de cele privind producţia propriu-zisă, pe scurt de comerţ. Dar nu sînt singurii. La cele 4 oficii din Capitală aparţînînd aceleiaşi întreprinderi, la cele 7 centre din judeţ şi la Centrul de semiindustrializare din Bucureşti există, de asemenea, citea 3—4 specialişti care sunt practic în afara sferei pentru care s-au pregătit. Cu treburi relativ asemănătoare se ocupă de altfel foarte mulţi specialişti (după unele date furnizate de direcţia personal din C.S.A. — circa 170) actualmente angajaţi ai M.C.I., respectiv ai Departamentului pentru valorificarea legumelor şi fructelor din acest minister. Inginerul agronom OVIDIU COSTIN este salariat la... direcţia transporturi, ing. VASILE POPESCU lucrează la oficiul de... informare operativa, ing. STEARINA GRIGORESCU la direcţia desfacere legume-fructe etc., etc. Din specialişti pregătiţi pentru a lucra în producţie, pe ogoare, s-au transformat, în virtutea unor necesităţi nu îndeajuns de bine cîntărite, în funcţionari, în scriptologi, în salariaţi a căror muncă abia dacă vine în atingere cu profilul specialităţii lor. Ne-am interesat la direcţia personal din C.S.A. cîţi specialişti agricoli lucrează efectiv în unităţi şi în afara agriculturii. Din informările primite de la tov. director SANDU ALEXANDRU, a reieşit că este vorba de cîteva mii de oameni cu studii superioare care activează în alte locuri decit pe ogoare. Dacă exceptăm pecei din învăţămîntul agricol, rămîne totuşi un număr apreciabil de diplomaţi care se ocupă, în general, de producţia agricolă, dar nu participă efectiv, adică direct, la realizarea ei. Ei sunt pe statele de salariu ale Ministerului Industriei Alimentare (vreo 620 la număr), la Ministerul Industriei Uşoare, la spaţii verzi (circa . 100 de specialişti) şi în multe alte ministere, instituţii centrale sau judeţene. Este clar, o serie de funcţiuni (pe care s-au angajat agronomi) au raţiunea lor. Dar nu este absolut necesar ca ele să fie peste tot încredinţate unor specialişti cu studii superioare. In condiţiile funcţionării ireproşabile a sistemului de contractare a producţiei agricole nu e nevoie pentru îndrumarea la general de specialişti angajaţi a diferite ministere care preiau produsele agroalimentare, ci cel mult denişte recepţioneri bine calificaţi şi de numai cîţiva specialişti în litopatologie sau medicină veterinară. Chiar şi în reţeaua Consiliului Superior al Agriculturii, dar mai ales a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie s-au îngrămădit, în decursul anilor, foarte mulţi specialişti, a căror menire este de a face, în general, muncă de... teleconducere, activitate de birou, informări şi rapoarte, situaţii etc La unele uniuni cooperatiste judeţene — ARAD, CLUJ, CONSTANŢA, DOLJ, GALAŢI, ILFOV, TIMIŞ, sunt cite 10—12 specialişti, care fac „concurenţă“ la îndrumări expeditive celor de la direcţiile agricole sau se ocupă de valorificări, construcţii, probleme de preţuri, de rezolvarea unor litigii etc., etc. Aportul concret al acestor specialişti la consolidarea organizatorică economică a unităţilor slab dezvoltate este anemic, deoarece trecerea „ca valiza prin gară“ nu s-a dovedit niciodată cit de cit eficienţă. Producţia are nevoie nu de îndemnuri şi de supraindemnuri de la judeţ, nu de sfaturi şi indicaţii generale care n-ajută nimănui, ci de prezenţa şi competenţa specialiştilor pe teren, in mijlocul celor care trebuie să sporească producţia şi productivitatea muncii în agricultură. Aceasta face necesară redistribuirea cadrelor în raport de nevoile producţiei, prioritate avind unităţile fără asemenea cadre. Fiindcă există asemenea unităţi. După datele pe care le deţinem, 84 de cooperative agricole erau pini nu de mult, fără agronomi sau cu specialişti transferaţi temporar, iar peste 20 de circumscripţii veterinare n-au nici un fel de asistenţă tehnică, au locuri va, cante. Asta în timp ce unele cooperative — peste 600 — în special din raza oraşelor, au cite 4—5 specialişti, iar alte mii de specialişti activează, la centru sau la judeţe, în posturi care ii pun foarte puţin sau deloc in situaţia de a-şi valorifica eficient cunoştinţele, competenţa profesională. Agronomul este chemat să se ocupe de producţie, aceasta trebuie să fie vocaţia sa. Dar nu toţi — ne referim acum la cei repartizaţi în producţie — se dovedesc la înălţimea misiunii încredinţate Ingineri ca: ANDREI VASILE, repartizat după absolvire în judeţul Vaslui, KASPER KONRADT, inginer mecanic, repartizat în judeţul Constanţa, K. KOLOMAN, repartizat în judeţul Suceava, nu s-au prezentat nici pînă acum la unităţi, deşi acestea au o deosebită nevoie de sprijinul lor. Dezvoltarea intensivă, multilaterală a agriculturii, introducerea tehnologiilor moderne, in condiţiile profilării şi specializării solicită mai mult decit oricînd contribuţia deosebită a specialiştilor agricoli. Complexul program de admeire a mecanizării şi chimizării agriculturii, acţiunea de anvergură de extindere a irigaţiilor stabilite prin Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. solicită din plin capacitatea creatoare a inginerilor agronomi, horticultorilor, zootehnicienilor, medicilor veterinari, hidroamelioratorilor etc. Aceasta face necesară deplasarea centrului de activitate a specialiştilor agricoli din birouri, de la centru sau de la judeţe, în unităţi, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. „SE IMPUNE — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea rostită de Ziua recoltei — SA ACTIONAM ŞI AICI CU MAI MULTA HOTARIRE PENTRU A ASIGURA O SCHIMBARE RADICALA IN REPARTIZAREA SPECIALIŞTILOR . VA TREBUI CA MAI MULT DE 75—80 LA SUTA DIN SPECIALIŞTI SA FIE ÎNCADRAŢI IN UNITĂŢILE AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE, ACOLO UNDE SE OBŢINE RECOLTA SIT IN BIROURI. AGRICULTURA NU SE FACE CU HIRTII. NU CU REFERATE PUTEM OBŢINE RECOLTELE DE CARE AVEM NEVOIE !“ Specialiştii trebuie să înţeleagă că societatea nu poate admite ca fondurile investite pentru pregătirea lor să nu fructifice, să se irosească. Alergarea după locuri călduţe, la oraş, nu intră în etica agronomică. Toţi specialiştii trebuie să lucrezi nemijlocit pe ogoare, să se dovedească — aşa cum de altfel cei mai mulţi se dovedesc in practică — militanţi neobosiţi ,pentru înfăptuirea politicii partidului la sate, oameni animaţi de o înaltă conştiinţă profesională, cetăţenească, de o înaltă probitate morală, promotori activi ai noutăţilor tehnico-ştiinţifice, forţe în stare să asigure realizarea unui progres fundamental în agricultura noastră progres in care este interesat întregul nostru popor. V. STANCU SPIORUSTII —'' in sicTOAMi A.IM m®mcţw MATgtlAtl Din amînare in aminare ,locul D 4 din str. Pristlea Dornei (cartierul Titan) a fost dat in folosinţă la începutul anului 1968. Construcţia impună- toare, pe zece nivele, cu intrări elegante şi holuri spa- jţioase, blocul a rămas insă pînă la ora actuală cu faţada netencuită. In iunie 1968, cu prilejul unei şedinţe de cartier, delegatul Consiliului popular municipal Bucureşti ş - a informat locatarii că lucră- rile de finisare sunt planifi- cate pentru trimestrul IV. Planificarea a rămas insă pe hirtie, iar aspectul blocului i — la fel de inestetic. Criticind nepăsarea si ires- ponsabilitatea constructori- lor, într-o scrisoare adresată ziarului in luna august, cititorul FLORIAN PARA- MON, locatar al unui bloc - vecin, ne scria : „Au trecut şi trimestrele I, II şi III ale anului în curs şi nu se observă nici cea mai vagă intenţie a executanţilor de a-şi duce la capăt munca. Balcoanele au o înfăţişare ; • deplorabilă : in locul diafragmelor din sticlă armată, oa- menii au folosit la delimitarea balcoanelor ceea ce au avut la indemînă (seînduri, saci, sau chiar clipe). Blocul fiind decofrat in fugă, au mai rămas si cîteva plăci care a-meninţă... capul trecătorilor, în sfîrşit, această situaţie ne împiedică şi în amenajarea spaţiilor verzi". Ce credeţi că ne-a răspuns la acesta sesizare Direcţia generală de construcţii şi montaj ? „Vă facem cunoscut — ni s-a comunicat recent — că , din lipsă de forţă de muncă, lucrarea urmează a se executa în anul 1970 Deci, o nouă amînare, dar de astă dată sinonimă cu „la calendele greceşti“. Pentru că anu-i mare şi mai suportă amînări. In asemenea condiţii, nu-i exclus să discutăm despre această problemă şi în octombrie 1970, în dispreţul bunului simţ Zilele trecute — ne scrie cititorul I. VASILESCU din Capitală — am fost martorul unei scene care, pur şi simplu m-a indignat. Pe str. Armenească, colţ cu b-dul Republicii, sub privirile dezaprobatoare ale locatarilor imobilelor din jur şi ale trecătorilor, o bandă de vreo 15—20 de tineri au blocat strada cu cărămizi, transformînd-o într-un teren de fotbal. Timp de patru ore, „pasionaţii“ fotbalişti au bătut mingea, într-o atmosferă de... entuziasm delirant: au răcnit ci i-a ţinut gura, s-au gratifi- t cat reciproc cu epitete dintre cele mai colorate. Au blocat, în acelaşi timp, circulaţia trecătorilor şi a maşinilor, respingind orice observaţie cu răspunsuri insolente. Oare nu există ac de cojocul unor asemenea elemente? In articolul apărut recent in ziarul dv. sub titlul „Paraz zia“, semnatarul său, Mihnea Gheorghiu, propunea Minis- | terelor Muncii, Invăţămintu- j lui, Justiţiei, şi Afacerilor In- terne „să declare război pa- razitismului"■ După părerea mea, împotriva acestor ti- neri, ei intrind in categoria | persoanelor vizate in articol, ar trebui să se acţioneze în consecinţă. E necesar, ca unor asemenea elemente cu manifestări huliganice, cărora nu le sînt suficiente mijloacele educative obişnuite, să li se aplice măsuri mai drastice. Organele de miliţie au deci cuvîntull O discuţie pe Oraşul de oii şi ROBERT JOSEPH CROOKS directorul Centrului pentru locuinţe, construcţii şi sistematizare al Organizaţiei Naţiunilor Unite arh. WILSON GARCES şeful secţiei de sistematizare al Centrului pentru uinţe, construcţii şi sistematizări O.N.U. dr. KHALID SHIBLI, şeful sectorului de sistematizare şi directorul proiectului sistematizării regionale şi urbane al secretariatului preşedintelui Pakistanului în Comisia naţională de sistematizare FRANCO ARCHIBUGI directorul Comisiei de sistematizare, Italia dr. arh. ALEXANDRU BUDIŞTEANU consilier tehnic in Centrul O.N.U. pentru locuinţe, construcţii şi sistematizare prof. arh. GUSTAV GUSTI Conf. arh. TRAIAN CHIŢULESCU Organizaţia Naţiunilor Finite şi guvernul român au organizat recent, la Bucureşti, un seminar privind sistematizarea în cadrul dezvoltării urbane, regionale şi naţionale. Această acţiune ce se înscrie în programul de ajutorare a ţărilor în curs de dezvoltare, a întrunit specialişti din 31 de ţări. — Ce a determinat ca seminarul privind sistematizarea să aibă loc la Bucureşti ? — Alegerea sediului unde se desfăşoară o manifestare internaţională este întotdeauna motivată. — ne răspunde doctor arhitect ALEXANDRU BUDIŞTEANU, consilier tehnic în Centrul O.N.U. pentru locuinţe, construcţii şi sistematizare. Aş sublinia în primul rând faptul că realizările româneşti în domeniul sistematizării sunt bine cunoscute pe plan internaţional, apreciate de opinia publică mondială şi în cercurile de specialişti. România a devenit una dintre ţările fruntaşe din lume in sistematizare şi oferă o experienţă foarte utilă pentru experţii ţărilor in curs de dezvoltare. • Totodată s-a făcut remarcată participarea activă a României în organele de specialitate ale O.N.U., in Comitetul Naţiunilor Unite pentru locuinţe, construcţii şi sistematizare şi în cadrul celorlalte manifestări de pe lingă Comisia Europeană de la Geneva. — Se vorbeşte mult astăzi despre necesitatea creării unei ambianţe urbane, de farmec şi vitalitate, în vreme ce materialele moderne, se pretinde, imprimă o anumită stereotipie. Care este părerea dv. ? Ne-am adresat întrebarea directorului Centrului pentru locuinţe, construcţii şi sistematizare al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ROBERT JOSEPH CROOKS. — Nu materialele sunt de vină, ci felul de a le utiliza, ne-a spus domnia sa. Dacă noi, constructorii de oraşe vom da mai multă dovadă de sensibilitate, vom reuşi să imprimăm acea ambianţă urbană necesară. Se pot da numeroase exemple în care s-au folosit metode moderne de construcţie şi rezultatul a fost fericit. Fireşte, cunosc o serie de localităţi unde aş prefera să-mi iau o casă în partea veche a oraşului ... Dar dacă planul este bun, vechiul şi noul pot fi juxtapuse ca să ofere un ansamblu incintător. — Noul începe însă să predomine. Nu numai prin construirea de oraşe noi ci şi prin adăugirea unităţilor de locuit în jurul vechilor centre. Ce înseamnă un plan bun ? — E greu să se dea un răspuns teoretic. Dar un lucru este cu siguranţă necesar : caracterul acestora trebuie hotărit în urma unei analize atente a situaţiei in raport cu oraşul vechi. Şi aici aş dori să subliniez o problemă foarte importantă. Există o limită a adăugirilor de noi unităţi. Dacă o depăşim înăbuşim oraşul vechi. Este extrem de util să avem în vedere acest lucru şi, în funcţie, de el, să hotărtm dacă este oportun să adăugăm unităţi de locuit sau e de preferat să construim un oraş cu totul nou. — Doar cu cîţiva ani în urmă discuţiile privind sistematizarea se purtau in jurul lui „dacă“. Astăzi nu se mai discută „dacă“ ci „cum“. Ce a determinat această schimbare importantă ? Ne-a răspuns dr. KHALID SHIBLI, şeful sectorului de sistematizare şi directorul proiectului sistematizării regionale şi urbane al secretariatului preşedintelui Pakistanului în Comisia naţională de sistematizare . — Lumea în curs de dezvoltare a Asiei, Africii, Americii Latine, trece printr-o transformare foarte semnificativă — planificată sau neplanificată — tinzînd să schimbe profilul economic al ţărilor lor. Efortul care se concentrează spre a aduce schimbări structurale în economiile naţionale respective a pus în mişcare un proces de urbanizare. Un mare număr de oameni migrează spre ariile urbane, în căutarea unor posibilităţi de lucru, de trai mai bun. Eforturile naţionale de planificare sunt limitate la planificarea strict economică şi ca atare fenomenul de urbanizare generează probleme serioase prin apariţia unor centre urbane suprapopulate, cu lipsuri în ce priveşte igiena, confortul minim şi locuinţele. Majoritatea celor ce se îndreaptă spre oraş, locuiesc azi în mahalale sărăcăcioase, cu construcţii improvizate, în condiţii subumane. Guvernele acestor ţări în curs de dezvoltare încearcă acum să integreze sistematizarea in eforturile lor de planificare a economiei naţionale cu scopul de a ataca această problemă serioasă la nivelul sistematizării. In acest efort, ele au mult de învăţat de la ţările avansate ale lumii. ★ Aglomerarea marilor oraşe constituie o preocupare importantă şi pentru urbaniştii ţărilor avansate. In cuvîntul său, arh. WILSON GARCES, şeful secţiei de sistematizare al Centrului pentru locuinţe, construcţii şi sistematizare O.N.U., ne-a spus printre altele . — Una dintre marile probleme ce se cer rezolvate provine din faptul că oraşele s-au dezvoltat la întîmplare, neplanificat, trebuind să îndeplinească astăzi alte roluri decit cele din trecut. De aci, o seamă de factori care produc reacţii negative din partea populaţiei. Or, noi suntem convinşi că se pot rezolva toate aceste probleme printr-o planificare sistematică, inteligentă a teritoriului astfel ca să păstrăm şi calitatea mediului tema de mîine înconjurător — planul de sistematizare trebuie corelat cu acesta — şi să se permită o coordonare a diferitelor activităţi care fac posibilă viaţa omului. Să nu uităm că oraşul are un rol dinamic, cel de a accelera transformările umane. Vorbind despre sistematizarea teritorială trebuie să precizăm că aci, înţelegem noţiunea de „teritoriu“ în accepţiunea de cadru construit în ansamblu — subliniază prof. arh. GUSTAV GUSTI. Definiţia care i-a fost dată la ultima conferinţă naţională a arhitecţilor este aceea de mediu uman. Iată punctul de referinţă. Revine ca un leit-motiv ideea însingurării omului în marile metropole, în acele îngrămădiri amorfe. Este o problemă care preocupă pe urbanişti dar şi organizarea socială. Urbaniştii trebuie să găsească formula care să redea scara umanului: să proiecteze spaţii verzi, trasee urbane infinit mai bogate decit înstristătoarele străzi-coridor specifice vechilor oraşe, să prevadă dotări care să răspundă unei vieţi intense, active, corespunzătoare epocii noastre. Mă refer îndeosebi la timpul liber, timp ce aparţine nu numai individului ci şi societăţii. Fiecare om simte şi trebuie să simtă necesitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele, de a pătrunde în mai multe domenii de specialitate, de a participa la o gamă largă de activităţi în care să-şi poată afirma talentul, personalitatea. Dar pentru aceasta trebuie să creăm cadrul adecvat unde să se adune, să folosească orele de care dispune. E o sarcină ce le revine unităţilor de proiectare în care arhitecţii şi urbaniştii să conlucreze cu alţi specialişti : sociologi artişti plastici, specialişti în circulaţie, geografi, igienişti. FRANCO ARCHIBUGI, directorul Centrului de sistematizare, din Italia, se asociază acestui punct de vedere. — Cuvintul însuşi de „civilizaţie“ poartă in sine pe cel de oraş a civis. Am putea spune că ceea ce-i este propriu oraşului este civilizaţia. Dar nu este suficient să construim case ca să ne închipuim că am creat implicit o viaţă urbană, fericită. Oraşul este sediul unei vieţi culturale şi scopul pe care trebuie să-l urmărim este între altele de a îmbunătăţi nivelul cultural al citadinilor, de a înlesni contactele culturale la nivelul, şi la gradul de intensitate al necesităţilor sporite de azi şi de mîine. Conf. arh. TRAIAN CHIŢULESCU, s-a referit, între altele, la două preocupări esenţiale ale urbaniştilor : — Pentru a crea un ansamblu unitar, o impresie de continuitate, trebuie să se ţină seama de condiţiile cadrului natural, de construcţiile existente, de tradiţia locală, de obiceiurile oamenilor, pentru că fiecare zonă are un specific aparte. Exemple frumoase în acest sens ni le oferă Braşovul, Sighişoara, sau de pildă Deva, unde dealul cetăţii monument istoric, arheologic, este integrat în cadrul zonei centrale a localităţii. Dar problema aspectului arhitectural, urbanistic nu este numai o problemă a sistematizatorului. Oraşul este cartea de vizită a cetăţenilor. Incepînd cu fiecare cetăţean şi pînă la organele administraţiei locale toţi trebuie să contribuie direct la rezolvarea tuturor problemelor ce privesc oraşul lor. In ce priveşte sistematizarea, ea trebuie să aibă în vedere considerente economice, sociale, gîndite din punctul de vedere al edificării noastre socialiste. Utilizarea mai eficientă a terenului din interiorul orașului constituie, de pildă una dintre problemele importante care se ridică astăzi, spre o rezolvare optimă, în fața constructorilor orașelor. CATINCA MUSCAN ★ locu