România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)

1969-11-22 / nr. 7805

„Románia libera** nr. 7805 — 72.XI.1969 — pag. a 2-a CRONICA MUN­CAS­A Concertul lui Aaron Copland N­umele lui Aaron Copland este unul din cele mai reprezentative pentru peisajul muzicii americane din veacul nostru — și întîlnirea cu acest distins artist este un pri­lej pentru publicul românesc de a-și consolida definitiv impresiile produse în trecut doar de cunoaşterea unora dintre compoziţiile sale. Prin prezenţa sa la pupitrul Orchestrei Sim­fonice a Radioteleviziunii, prin programul ales, prin cele două compoziţii proprii incluse în acest program, Aaron Copland a dovedit că se integrează acelui tip de muzician care por­neşte de la dorinţa unei comunicări cît mai di­recte şi nesofisticate cu auditorii, considerînd atractivitatea imediată drept unul din ţelurile cele mai de preţ ale activităţii sale. Această naturaleţe şi bonomie cu care se înfăţişează publicului, această ocolire a oricărui pedan­tism scolastic sau snob este deosebit de simpa­tică şi ea ne cîştigă de îndată. De altfel, Cop­land — care este oricum înainte de toate, compozitor — Vorbeşte în muzică cu o deplină spontaneitate pe toate căile, fie că animă glasurile orchestrei, fie că o execută el însuşi Familiarizarea cu partiturile este totală — de aci dezinvoltura largă a gestului dirijoral şi trăirea deplină în deosebi a ritmicei, transmisă ansamblului simfonic printr-o continuă vibra­ţie pe cît de organică, pe atît de eficientă. Mu este, desigur, un cizelator pretenţios al amă­nuntului ; ceea ce îl interesează cu precădere este puterea de sugerare a imaginii, a senti­mentului, doreşte mai cu seamă ca ce spune, muzica să ajungă pe căi neocolite la inima ascultătorului. Este deosebit de instructiv con­tactul cu asemenea personalităţi, care includ pe compozitor şi interpret deopotrivă , ne a­­propiem astfel sensibil de actul creaţiei muzi­cală care, la origine, desfide specializările ri­guroase. Este o percepere totală a muzicii, foarte preţioasă, chiar dacă în alte împreju­rări una sau alta dintre faţetele sonore pot apărea mai minuţios sau savant şlefuite. Programul a început — în fond era un pro­gram tipic de concert simfonic popular, sortit să răspundă preferinţelor şi gusturilor variate — cu o pagină de estradă simfonică, uvertura comediei muzicale Candide de Leonard Bern­stein. Ilustrul dirijor, care a animat­ atîția ani Filarmonica din New York, pe care Viena îl aclamă ca un interpret de frunte al lui Mahler, care — ca pianist — poate străluci într-o lu­crare atît de dificilă cum este Concertul în Sol de Ravel, mai are încă și alte săgeți la arcul său, scriind o muzică agreabilă şi fără pre­tenţii, gata să placă oricui. De fapt, Copland a intuit umorul deschis al uverturii lui Bern­stein — și pe fața dirijorului se putea citi un surîs complice : „Asta e — nici mai mult nici mai puțin !" Berlioz a scris de bună seamă multe pagini de calitate mai ridicată decît cele din Troienii la Cartagina, înfățișate de astă dată, alese însă, probabil, tocmai pentru răspîndirea lor mai limitată. în schimb, suita Pelléas şi Méli­­sande de Gabriel Fauré este atît de mişcă­toare în simplitatea și farmecul ei discret, încît i-am fost deosebit de recunoscător lui Copland — apropiat, prin şcoala Nadiei Bo­ulanger, şi de cultura franceză — de a ne-o fi readus în amintire. O parcurgere cur­gătoare şi unitară a Variaţiunilor pe o temă de Haydn de Brahms a completat această la­tură a concertului ce ni-l prezenta pe oaspete în postura exclusivă de interpret. Cu cît mai interesantă a fost însă prezenta­rea propriei muzici ! Concertul pentru clari­net și orchestră de coarde de Aaron Copland ne-a adus desfătarea artistică cea mai de­plină a întregii seri. lată o muzică de mare accesibilitate, de o frumoasă suculenţă melo­dică şi ritmică, scrisă cu măiestrie şi fantezie. Legătura organică cu sursele jazzului american străbate în orice clipă — şi, cu toate acestea, pecetea proprie a autorului este permanent prezentă, în coloritul uneori diafan, altădată exploziv, al orchestraţiei, în mobilitatea şi spi­ritul folosirii resurselor clarinetului (— lucrarea este dedicată celebrului Benny Goodman —), în meşteşugită şi de efect suprapunere ori con­topire a liniilor şi accentelor. Ca de obicei, cla­rinetistul nostru Aurelian Octav Popa a fost o revelaţie. Sunetul lui şerpuia, moale şi catife­lat, în cantilene, pentru a marca apoi, în crescendo culminaţia de virtuozitate şi ritm dezlănţuit conţinută în cadenţa mediană şi în final. Un exemplu de muzicalitate suplă şi sensibilă, în încheiere, Salonul Mexican, de aseme­nea de Copland. Am fost invitaţi la o petre­cere muzicală, cu ritmuri de mult familiare, dar care-şi păstrează oricînd larga putere de seducţie. ALFRED HOFFMAN PE ECRANE • PE ECRANE „P Ă P F­ilmul lui Wojci­­ech Has (care semnează şi sce­nariul) este o adapta­re a romanului omo­nim aparţinînd clasi­cului polonez Boleslaw Prus. Şi, ca orice adap­tare cinematografică, are — cum observa A. Bazin — un mare me­rit : „adăugarea unei dimensiuni noi pe ca­re artele au pierdut-o încetul cu încetul de la Renaştere încoace , cea a publicului“. Ar putea interveni veşni­ca discuţie asupra „trădării“, a „minima­lizării sensurilor“ ope­rei literare. Vom face apel la acelaşi A. Ba­zin : „Este absurd să ne indignăm de degra­dările suferite pe e­­cran de capodoperele literare, cel puţin în numele literaturii. Căci, oricît de aproxi­mative ar fi adaptări­le, ele nu pot păgubi originalul în ochii mi­norităţii care îl cu­noaşte şi-l apreciază , cît despre neştiutor, din două una : fie că se mulţumesc cu fil­mul, care desigur face cît oricare altul, fie că vor simţi dorinţa de a cunoaşte modelul, iar literatura nu poate fi decît în cîştig“. Ar mai rămîne o problemă — care aparţine cinema­tografiilor naţionale cu o producţie restrînsă — aceea a imposibi­lităţii „remake“-ului pentru o lungă perioa­dă de timp, atunci cind o primă încercare a e­­şuat Acest risc poate fi înlăturat printr-o bună intuiţie a pr­odu­­cător­ului, alegerea au­torului adaptării fiind hotărîtoare. Ca orice adaptare, deci, filmul lui Has trebuie judecat în pri­mul rună (dacă nu ex­clusiv) ca operă cine­matografică , cu atît mai mult cu cît, să o spunem de la bun în­ceput, este un film re­marcabil. Regăsim aici o temă preferată a şco­lii poloneze : omul pus în faţa întrebărilor fundamentale este, în acelaşi timp, sfişiat de pasiuni potrivnice; de­zacordul său cu socie­tatea timpului său este brutal şi adine. Indivi­dul este astfel marcat de o nelinişte perpetuă şi tragică. Patosul se integrează firesc. Re­găsim aici, poate uşor obosită, forţa descrie­ u­­­ rii unei epoci în toată complexitatea ei, ceva care ne aminteşte de „Cenuşa“ lui Wajda. Acestei puteri de a surprinde un destin in­dividual în relaţiile cu istoria i se datorează o altă caracteristică a şcolii poloneze prezen­tă şi nu filmul lui Has­­perenitatea. Nu este vorba de acele aluzii cu care işi garnisesc unii filmele istorice, ci de un chip al condiţiei umane. In faţa ine­chităţii, individul apa­re nu de puţine ori de­zarmat Eforturile sale, singulare, sunt sortite eşecului. Mai mult , el nu-şi poate ordona propria sa viaţă, răvă­şită de pasiuni pe care nu le poate domina. Dar filmul lui Has nu se opreşte aici ; mă­reţia omului stă în lu­ciditate, în dorinţa de a supune suferinţa şi de­ a o depăşi. Filmul lui W. Has nu vrea să ne spună decît că exis­tenţa este încercarea de a găsi un sens exis­tenţei. Stilul acestui film este îndatorat lui Waj­da, dar „Genuşa“ (com­paraţia se impune) era mai riguros, mai pu- A“ ţin acaparată de amă­nunte. Plastica este în „Păpuşa“ prea orna­mentală, în înţelesul strict al cuvîntului, deşi unele scene (cum sînt cele din cartierul prostituatelor) ating violenţa tulburătoare a unei picturi de Bosch. Interpretarea actori­lor este mai­ mult de­cît notabilă.’ Excepţie fac unele secvenţe în care regizorul s-a lă­sat furat de tentaţia u­­nor îngroşări groteşti. Dar remarca este va­labilă numai pentru rolurile episodice. Cei doi interpreţi princi­pali, Beata Tyszkie­­wicz şi Mariusz Dmoc­­howski fac dovada u­­­nui talent aflat la o re­ală maturitate artis­tică. I se pot reproşa­ fil­mului unele lungimi (mai ales în­ prima parte) şi o viabilitate a dialogului (nu ştim cît este aici meritul traducerii). Dar, ori­cum, „Păpuşa“ rămîne un spectacol cinemato­grafic de înaltă ţinută. MIHAI CREANGA Meritele şi riscurile ecranizării .............................. ■" ........................................... ......................—" ' ........­ ................................"•............... .................................. în excursie la Cheile Bicoizului Dialog intre generaţii (Urmare din pag. 1) III. 11 bănuiam deja prin apro­piere şi pe Traian Poienaşi aju­torul lui. Şi nu mă înşelam. „Ceva nou, iar ? !... mă intim­­pină, şeful de echipă. „Ceva nou ! Ca de obicei... „Am mai îmbătrînit cu un an. Cuplul a rămas pe mai departe la fel de tînăr, a-ntîia“, zice omul care de obicei este tăcut. De la o vreme schimburile de cuvinte se leagă de o idee globală, idee prezentă ca o fla­cără la fiecare punct de lucru, de suplimentarea producţiei, cuvintele sînt purtătoarele unor soluţii noi, întru împlinirea gîn­­dului. „De noi este legată şi viaţa cuprului electrolitic. Dacă su­plimentăm noi, automat o fac şi colegii noştri. Acum sîntem preocupaţi cu reparaţia cupto­rului, dar ne vom reface repede. De anul viitor, timpul de sta­ţionare a cuptorului îl vom re­duce cu 25 de zile prin introdu­cerea unui supra-încălzitor de aer tehnologic. In plus, am mo­dificat preîncălzitorul mărind spaţiul gazului. Oricum cu cî­­teva milioane în plus trebuie să fim şi noi „la raport“. Urc pe scări metalice pe lingă coloşi cilindrici bruni ori de cu­loarea luminii. Străbat alei ae­riene rînduite pe picioare de oţel şi cobor pe alte zig-zaguri, spre „rădăcinile" acestei păduri severe, cu conturul halei vecine în gînd, cuprul electrolitic. Doi tineri ingineri, Vasile Roth, şeful secţiei, şi băimărea­­nul Radu Dragomir, ultimul din promoţia anului trecut a poli­tehnicii ieşene. De altfel, tinerii sînt prezenţi peste tot. Lingă „lumea“ cilindrilor orizontali ori lingă tablourile de comandă i-am întîlnit pe Mihai Pop, pe Dumitru Tuns, ajunşi „oameni de încredere“ încă la vîrsta ma­joratului. Acelaşi puls, aceeaşi idee — suplimentarea producţiei — domină şi viaţa celor de aici. Ne-o certifică meşterul Vasile Pop, „energicul“, ori Gheorghe David, omul cu înfăţişare de trunchi. Părăsesc biografiile lor şi ur­măresc aceeaşi idee, de data a­­ceasta un personaj zămislit de voinţa colectivului, prin instala­ţiile pentru fabricarea acidului sulfuric încercînd să-mi imagi­nez suita nesfîrşită de reacţii chimice, foşnetul camuflat în universul de ţevi şi cazane albe. O mai veche cunoştinţă, tînărul inginer Cornel Tohătan, se precipită înaintea unei şedinţe. Este ora cînd intră schimbul al doilea în ritualurile uzinei. Fi­lele biografiei lui coincid cu cele ale multor ingineri­­ şi teh­nicieni din combinat , fiii unor ţărani cooperatori din Şomcuta Mare, urmînd toate treptele şco­lare şi reîntors într-o uzină apropiată de plaiul natal. Vîrsta lui se rotunjeşte în trei decenii în aceste momente cînd este şeful secţiei şi-i preocupat de funcţionarea perfectă a utilaje­lor, hotărît să reducă consumul de sulf pe tona de acid. „Eliminăm scurgerile de acid din turnurile de absorbţie prin­­tr-un dispozitiv, de dirijare, în cazul întreruperilor de curent, a acidului într-un recipient de producţie“, ne spune inginerul Cornel Tohătan. In preajma noastră se găseşte şi meşterul Vasile Marcu „omul care are în atenţie îmbunătă­ţirea microclimatului în secţie prin etanşarea instalaţiilor şi o ventilaţie corespunzătoare". Am refăcut itinerariul prin uzinele combinatului de pe ma­lul sting al Săsarului. Înainte de plecare, notez două fraze, ele fiind finalizarea ideii urmărite. „Am depăşit pînă acum angaja­mentele la producţie Cil 89 mili­oane lei. Pînă la sfîrşitul anului vrem să atingem suta. Cum ? ! Prin generalizarea transportu­lui pe palete, prin balotarea me­canică a cuprului electrolitic cu ajutorul unor dispozitive con­fecţionate de noi, în ultimă in­stanţă prin studiile cu eficacita­te economică directă". Sunt cu­vintele inginerului şef Alexan­dru Pop. Şi dincolo de rigiditatea no­ţiunilor care ascund procedee tehnologice, ele sunt mai sugesti­ve decit o metaforă, reliefează dialogul întrecerii prezent pe fiecare metru pătrat al orașului­­uzină. „ Sprint - I.C. " , o valoroasă realizare românească De curînd, la Departamentul de calcul electronic al Centrului de cercetări nucleare de la Sac­­lay, Franţa, a fost aplicată prima versiune, a unui sistem de cal­cul convenţional original, intitu­lat „Sprint-Ic“, elaborat de dr. I. C. Cavadia, inginer principal la Institutul de fizică atomică din Bucureşti, aflat în prezent la specializare în Franţa. Sistemul „Sprint“ se bazează pe un principiu de funcţionare diferit fie cel al limbajelor de programare întrebuinţate în mod curent (Fortran, Algol, şi altele) acela al programării imediate, care permite efectuarea, la sfîr­şitul scrierii fiecărei instruc­ţiuni, a tuturor calculelor posi­bile, indiferent de ordinea intro­ducerii acestora. Sistemul româ­nesc asigură eliminarea unor e­­ventuale erori de programare. Toate operaţiile de intrare-ieşi­­re sunt realizate cu ajutorul unor telescriptoare (maşini clrci­ce de scris) care asigură o legă­tură permanentă între calcula­tor şi programator. Pincipiile sistemului „Sprint“ pot fi extinse la o gamă extrem de variată de aplicaţii, simpli­tatea lui în exploatare permi­­țînd să fie folosit și de către persoane fără o pregătire specia­lă în domeniul programării. Consecinţele morale ale unei erori contabile la pensionarul IULIAN GÂRCA din Bucureşti (str. Valeriu Branişte nr. 27) este un om bătrin in toată puterea cuvîntului. El a luat parte la primul răz­boi mondial, luptind pe frontul de la Mărăş­eşti, iar faptele sale de arme i-au a­­dus drept răsplată medalia ..Virtutea ostăşească“ cl. 1. Viaţa sa a fost şi este un exemplu de muncă şi corec­titudine. Cu toate acestea, omul a fost pus nu de mult, intr-o postură penibilă. „Am fost acuzat — ne-a scris acesta — că am înca­sat pensia de două ori pe aceeaşi lună. Pentru această învinuire nedreaptă, neco­­respunzătoare realităţii, am fost urmărit mai bine de un an. Din punct de vedere bă­nesc, situaţia s-a lămurit, in sfîrşit. Dar cine mă despă­gubeşte de prejudiciul moral care mi s-a adus ? Doar rin­­durile dv. pot anula votul de blam care mi s-a dat, reabi­­litindu-mi onoarea, obrazul, demnitatea..." Intr-adevăr! Din răspun­sul D.P.M.O.S. Iaşi la sesiza­rea cititorului nostru reiese că acuzaţia care i s-a adus e total gratuită. Vina situaţiei neplăcute în care a fost pus, o poartă un salariat al ofi­ciului de pensii ieșean, care n-a efectuat operaţiile nece­sare in fişa contabilă. Dind satisfacţie cititorului nostru Iulian Giurcă, prin publica­rea acestor rinduri, socotim necesar să consemnăm, tot­odată, durata inadmisibilă de rectificare a acestei erori: greşeala comisă în luna mai... 1968 a fost recunoscută ca a­­tare şi îndreptată în septem­brie... 1969. Se caută un... păgubaş s­e caută, intr-adevăr, un... păgubaş şi asta de ■ vreme destul de înde­lungată. Mai precis de la 26 august a. c. Atunci, in staţia C.F.R. Lehliu-gară, fetiţa Gabriela Munteanu, in virstă de trei ani, a găsit lingă pu­ţul de apă din staţie 1300 lei. Amatori pentru însuşirea acestor bani s-au găsit între timp. D. G., bunăoară, pă­zind că nu-i reclamă nimeni, a recurs la o înscenare pen­tru a intra in­ posesia lor. Dar unu i-a reuşit. Adevăra­tul păgubaş a rămas însă pînă la ora actuală necunos­cut. Epun­ind toate căile care puteau duce la descoperirea celui prejudiciat — nici or­ganele de miliţie ale judeţu­lui Ialomiţa nu l-au identifi­cat — GH. MUNTEANU, ta­tăl „norocoasei“ fetiţe, a a­­pelat şi la sprijinul ziarului. „Vă rog să mă ajutaţi să dăm de urma păgubaşului -­­ne-a scris acesta. Nu-i o sumă de dispreţuit şi de bună sea­mă că­ fusese destinată unui scop bine determinat...“. Deci, cine a pierdut suma de 1300 lei în ziua de 26 au­gust a. c., în jurul orei 13, la trenurile 8004 şi 8005 (Bucu­reşti — Feteşti şi Manga­lia — Bucureşti), să se adre­seze postului de miliţie din Lehliu —­gară. Dînd curs rugăminţii citi­torului nostru, am ţinut să relevăm, totodată, un gest uman firesc, dar nu lipsit de semnificaţii. CINEMATOGRAFE VA PLACE BRAHMS ? : Patria (1186 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 —­­21,30 . Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ : Festival (15 63 84), orele : 9 — 11,45 — 15,30 — 18,15 — 20,45. PĂPUȘA: Republica (11 03 72), ore­le: 10 — 13,30 — 17 — 20,30. CĂLDURA: Victoria (16 28 79), ore­le : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45. IN ÎMPĂRĂȚIA LEULUI DE AR­GINT : Luceafărul (15 87 67), orele: 9 _ 1i,15 _ 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; București (15 61 54), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16,15 — 18,45 — 21 . Favorit (Drumul Taberei), orele : 10 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30. BLOW-UP : Capitol (16 29 17), orele : 9,15 — 12 — 15,15 — 18 — 20,45. Ci­nemateca la sala cinematografului U­­nion, orele 10 — 12,30. GALILEO GALILEI : Viitorul (11 48 03), orele : 15,30 — 18 — 20,30. VIRIDIANA : Central (14 12 24), o­­rele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20 45. LA NORD PRIN NORD-VEST : Gri­­viţa (17 08 58), orele : 9,15 — 12 — 15,15. BALTAGUL : Griviţa, orele : 18,15 — 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele : 9 — 11,30 — 15 — 18 — 20,30. ULTIMA LUNĂ DE TOAMNĂ: Doina (16 35 381, orele : 18,15 — 20,30. O SUTĂ UNU DALMAŢIENI : Doi­na ,orele : 9 — 16 în continuare. FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (15 61 10), orele : 9 — 21 în con­tinuare. BERU ȘI COMISARUL SAN ANTO­NIO : Feroviar (16 22 73), orele: 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Melodia (12 06 88), orele : 9 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Mo­dern (23 71 01), orele : 9,15 — 11,30 — 13,43 — 16 — 18,15 — 20,30. MAI PERICULOASE DECIT BĂR­BAȚII : Excelsior (18 10 88), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 . Flamura (23 07 40), orele : 9 — 11,15 — 16 — 18,15 — 20,30. OMUL MOMENTULUI : Înfrăţirea (17 31 64), orele : 15 — 17,45 — 20. RĂZBOI Şl PACE (seriile III şi­­IV) : Buzeşti (15 62 79), orele: 15,30 —19. RĂZBOI Şl PACE (seriile I şi K­) : Unirea (17 10 21), orele : 15 — 19,30. OMUL, ORGOLIUL, VENDETA : Dacia (16 26 10), orele : 8,30—21 în continuare. LA NORD PRIN NORD-VEST : Bu­cegi (17 05 47), orele : 9,30 — 12,15 — 16.30 — 19,30. CORABIA NEBUNILOR : Mioriţa (14 27 14), orele : 9,30 — 12,30 — 16,15 — 19,30 ; Tomis (21 49 46), orele : 8 —14 în continuare : 17 — 20. VIATA LUI MATEUS : Lira (31 71 71), orele 20,15. ANGELICA SI SULTANUL : Lira (31 71 71), orele : 15,30 — 18 ; Cotro­­ceni, orele : 15,30 — 20,30. CELE TREI NOPTI ALE UNEI IU­BIRI : Cotroceni (13 62 56), orele : 18. PARIA : Lumina (16 23 35), orele : 8,45 — 16,15 în continuare : 18,30 — 20,45 ; Drumul Sării (31 28 13), orele : 15 — 17,30 — 20 ; Moşilor (12 52 93), orele : 15,30 — 18. OAMENI ÎMPIETRIŢI : Moşilor, o­­rele : 20,30; TIGRUL 1 Ferentari (23 17 50), orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Crîngaşi (17 38 81), orele : 15,30 — 18 — 20,15 LUPII ALBI: Giulesti (17 55 46), o­­rele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Volga (11 91 26), orele : 9 — 15,30 — in con­tinuare : 18,15 — 20,30. UN GLONTE PENTRU GENERAL : Pacea (31 32 52), orele : 15,45 — 18 — 20,15. TESTAMENTUL DOCTORULUI MA­RUSE : Gloria (22 44 01), orele : 9 — DON JUAN . Opera Română (16 48 20), ora 19,30; SECRET : Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale­", sala Comedia (14 71 71), ora 19,30 ; PĂ­RINŢII TERIBILI : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15 15 53), ora 19,30 ; OPINIA PUBLI­CĂ : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30 ; STRIGOII : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schi­tu Măgureanu (14 60 60), ora 20 ; MELODIE VARŞOVIANĂ : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Stu­dio (12 44 16), ora 20; MARIA 1714 : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 ; PA­­LĂRIA FLORENTINĂ : Teatrul Giu­leşti (18 04 85), ora 19,30 ; CIND LUNA E ALBASTRĂ : Teatrul ,,C. I. Nottara“ sala din bd. Magheru 20 (15 93 02) ora 19,30 ; ANONIMUL : Teatrul ,C. I. Nottara“, Sala Studio,­­ora 20­­ MANEVRELE : Teatrul de re­­­vistă şi comedie „Ion Vasilescu" PROGRAMUL I 18: Cheia oraşului — emisiune-con­­cu­rs; 19: Telejurnalul de seară; 19,30: Reflector; 19,45: Teie-enciclopedia ; 20,45: Handbal masculin :■ România— Franța (repriza a H-a); 21,15: o oră cu... Alfred Hitchcock ; 22,05 : Parada vedetelor și .Fantezie" — film muzi­11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 66), Orele 1 9,15 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 20,30. CRĂCIUN CU ELISABETA , Vitan, Orele : 20,30, (12 27 45), ora 19,30 ; MAIŞTRI ŞI BETOCAMORA : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 20 ; ADRESANŢII NECUNOSCUŢI : Teatrul „Ion Crean­gă“ (12 85 56), Ora 16 ; PAPUCIADA : Teatrul „Ţăndărică", sala din Calea Victoriei 50 (15 33 77), ora 17 ; CĂ­LUŢUL COCOŞAT : Teatrul „Ţăndă­rică", sala dirt str. Academiei 28—30 (16 14 92), ora­­7 , CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO: Teatrul ,,C. Tăna­­se, sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; FEMEI, FEMEI, FEMEI : Teatrul „C. Tanase", sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30; ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI : Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor (13 13 00), ora 20; RUTMURILE ARE­NEI 1 Circul de stat (11 01 20) ora 19 30 , CONCERT SIMFONIC, DIRI­JOR IOSIF CONTA ; Ateneul Roman ora 20 ; VIAŢA PARIZIANĂ : Teatru­ muzical din Braşov, la Sala Palatului ora 19,30, cal . 22,55 ; Telejurnalul de noapte ! 23,05 : Cintece lăutărești. PROGRAMUL II 19,45 : Mozaic cinematografic ; 20,45 : Antologie poetică, „Stihuri pestrițe" ; 21,15 : Seara melomanului : Bravissi­mo ; 21,45 : Ritmuri argeșeni ; 22,05 : Film seriei ■: Epoleții diavolului (episo­dul al 11-lea). Secretara generalului. sX. %­ C "'l­a organism politic perma­nent, larg democratic şi cu " caracter reprezentativ Frontul Unităţii Socialiste a des­făşurat direct sau prin organiza­ţiile componente, o activitate susţinută. Conduse şi îndrumate de către organele de partid, con­siliile judeţean, municipale, oră­şeneşti şi comunale ale Frontu­lui Unităţii Socialiste din jude­ţul Hunedoara acţionează pentru mobilizarea tuturor forţelor la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, pentru conso­lidarea orînduirii socialiste, ci­mentarea coeziunii dintre clasa muncitoare, ţărănime şi intelec­tualitate, pentru dezvoltarea de­mocraţiei socialiste şi afirmarea organizaţiilor de masă şi obşteşti în viaţa politică şi socială. Deşi a trecut o perioadă scurtă se poate vorbi de un început bun pe linia cristalizării formelor şi metodelor de muncă ale consilii­lor locale ale Frontului Unităţii Socialiste. O sarcină de bază pentru con­siliile locale ale Frontului Unită­ţii Socialiste a fost şi va rămî­ne în permanenţă popularizarea politicii partidului şi mobiliza­rea maselor largi de oameni ai muncii la înfăptuirea ei­ în afară de alte acţiuni eficiente, consili­ile locale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţul nostru au organizat peste două sute de a­­dunări la care s-au dezbătut do­cumentele Congresului al X-lea al F.C.R. Exprimîndu-şi adeziu­nea deplină faţă de po­litica internă şi externă a partidului nostru, oa­menii muncii prezenţi la aceste adunări şi-au­­reafirmat hotărîrea de a munci neobosit pentru re­zolvarea problemelor economice şi sociale, de a acţiona organizat, sub conducerea partidului, pen-* tru perfecţionarea muncii în toate domeniile de activitate. Sub egida consiliilor locale ale Frontului Unităţii Soiialiste, în municipii, oraşe şi comune au fost organizate conferinţe, sim­pozioane şi alte acţiuni pentru popularizarea realizărilor obţi­nute in patria noastră. Ne-am ocupat cu multă răs­pundere, iin ultima vreme de sprijinirea­­ deputaţilor ca să-şi îndeplinească mandatul încre­dinţat, în consiliile populare din judeţ activează 3 880 de de­putaţi, iar majoritatea se afirmă prin activitatea depusă pentru antrenarea maselor la diverse­ acţiuni de care depinde progresul multilate­ral şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Consiliile lo­tului judeţean de partid care a analizat felul în care consiliile locale ale Frontului Unităţii So­cialiste şi consiliile populare se­ ocupă de realizarea propunerilor făcute de alegători. Rezultatele demonstrează că măsurile luate au fost eficace. Majoritatea din cele peste 6 000 de propuneri fă­cute în timpul campaniei electo­rale au fost rezolvate. Semnifi­cativ este, îndeosebi, faptul că numai în acest an masele de ce­tăţeni, împr­eună cu deputaţii lor, au executat lucrări obşteşti, prin munca patriotică, în valoare de 66 900 000 lei, angajamentele luate in întrecerea dintre consi­liile populare pe anul 1939 fiind depăşite. Un loc important în an­samblul preocupărilor noastre din această perioadă l-a ocupat sprijinirea deputaţilor ca să des­făşoare o rodnică activitate în circumscripţiile lor electorale, să organizeze consfătuiri de lucru şi întîlniri cu alegătorii. în aceste zile, sunt în plină des­făşurare consfătuirile organizate de consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste, în care se a­­nalizează munca deputaţilor în circumscripţiile electorale, mo­dul în care îşi îndeplinesc man­datul, încredinţat de alegători. La consfătuirile organizate pînă a­­cum­ în orăşele Haţeg, Brad, Si­beria, în comunele Rapoltul Ma­re, Boşorod, Dobra şi altele, în afară de deputaţi membri ai biroului executiv şi con­siliului judeţean al Frontului U­­nităţii Socialiste, de împuter­niciţi ai organizaţiilor com­ponente ale Frontului Unităţii Socialiste au participat şi depu­taţii Consiliului popular judeţe­an care au circumscripţiile elec­torale în aceste localităţi. în fe­lul­­acesta, consfătuirile au că­pătat un caracter mai larg şi se afirmă ca un preţios schimb de experienţă în care se evidenţiază atît metodele bune de lucru, cît şi lipsurile manifestate pînă a­­curţ­ de unii deputaţi. Birourile executive ale consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste au insistat ca fiecare deputat să-şi respecte îndatorirea faţă de alegători şi să prezinte periodic dări de soarrtă privind actii­itatea depusă. Avînd în vedere faptul că deputaţii au un rol important in viaţa socială, noi ar f­ stabilit ca membrii Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, atunci când se deplasează pe te­ren, să discute­ cu deputaţii des­pre problemele care-i preocupă şi să-i ajute în activitatea pe ca­re o desfăşoară. O metodă bună pe care o folosim şi care şi-a do­vedit eficacitatea o constituie in­formarea periodică a deputaţil­o din Marea Adunare Naţională a­supra unor acţiuni care se des­făşoară în circumscripţiile lor e­lectorale şi asupra unor proble­me care trebuie rezolvate. Fără îndoială că ceea ce s-a făcut pînă acum constituie numai un început. Sarcinile trasate de conducerea partidului ne obligă să realizăm mai mult, să găsim forme şi metode adecvate de lu­cru pentru a mobiliza toate for­ţele sociale ca să-şi aducă ma­ximum de contribuţie la progre­sul multilateral al judeţului nos­tru şi al ţării. Având în vedere că judeţul Hunedoara ocupă o pondere însemnată in economia naţională. Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste şi-a propus să organizeze diverse acţiuni de masă care au ca scop dezvoltarea răspunderii pentru îndeplinirea exemplară a sarci­nilor economice şi educarea so­cialistă a oamenilor. Astfel, in localităţile Valea Jiului, Hune­doara, Deva, Brad şi altele sunt programate concursuri, mese ro­tunde şi consfătuiri pe teme din muncă şi viaţă. Organizaţiile de masă componente ale Frontului Unităţii Socialiste vor pregăti de asemenea cronici ale evenimen­telor interne şi externe, jurnale vorbite, seri de întrebări şi răs­punsuri, întilniri ale tineretului cu vechi militanţi ai partidului nostru etc. în planurile noastre sunt cuprinse o serie de acţiuni privind educarea tineretului şi buna organizare a activităţii cul­­tural-artistice pe timpul iernii. Acestea sunt nu­m­ai citeva­­ as­pecte din­­preocupările şi activi­tatea consiliilor loc­ale ale Fron­tului Unităţii Socialiste din ju­deţul Hunedoara. Punîndu-se alătu­ri de cerinţe se desprinde clar concluzia că trebuie să fa­cem mai mult. E absolut necesar ca toate consiliile locale să se a­­firme prin capacitatea de a mo­biliza masele largi la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Pri­mind şi în viitor sprijin d­in partea biroului comitetului ju­deţean de partid din partea or­ganelor şi organizaţiilor de par­tid şi acţionînd in permanenţă pentru perfecţiona­re-­ vii--'«* muncă, consiliile locale ale Fron­tului Unităţii Social'»te din ju­deţul Hunedoara vor reuşi să-şi aducă o contribuţie însemnată la înfăptuirea politicii partidului, la progresul multilateral al Româ­­niei socialiste. GH. CALINESCU secretarul Consiliului judeţean Hunedoara al Frontului Unităţii Socialiste cale ale Frontului Unităţii Socia­liste din judeţul Hunedoara au urmărit să se rezolve toate propunerile îndreptăţite pe care cetăţenii le-au făcut în timpul campaniei electorale, ca şi pe a­­ceastă cale să se întărească ro­lul deputatului în viaţa socială. Cu sprijinul biroului Comitetu­lui judeţean de partid, s-a orga­nizat o consfătuire de­ lucru cu conducerile unităţilor economice, de stat, ale organizaţiilor obşteş­ti şi de masă, cu care prilej s-a analizat modul de rezolvare a propunerilor cetăţeneşti şi s-au stabilit responsabilităţi precise în acest sens. De un mare ajutor ne-a fost o­­rientarea dată de biroul comite­Consiliul judeţean Hunedoara al Frontului Unităţ se preocupă să-şi îndeplinească cu succes sarcinile revin INIŢIATIVE ŞI ACŢIUNI In pas cu cerinţele vieţii JUDECĂTOR: OBŞTEA SATULUI (Unicare din pag. 1) a spori posibilităţile preventive de ocrotire a integrităţii avutu­lui public. In judeţul Braşov, de pildă, comisiile de judecată ale coope­­rativelor de producţie din comu­nele Sînpetru, Harman etc. au introdus, ca metodă curentă de lucru, colaborarea cu organele locale de miliţie. Cînd acestea constată sustrageri din avutul obştesc în valoare mai mică de 500 Iei — după cum prevede le­gea în ceea ce priveşte compe­tenţa comisiilor de judecată —• organele de miliţie întocmesc forme pe care le înaintează di­rect conducerilor respectivelor cooperative agricole, pentru a fi soluţionate de comisiile de ju­decată Dar, dacă este importantă de­pistarea fluturilor şi descoperi­rea făptaşilor, la fel de impor­tantă ramine preocuparea de a găsi cele mai adecvate modali­tăţi de a preîntîmpina furtul, de a exclude însăşi­­ideia de re­curgere la armele necinstei, de a crea un Climat şi un curent de opinie în rîndul locuitorilor comunei împotriva celor care ar avea intenţia să profite de pe urma muncii obştei. Ştiind că toţi oamenii dintr-un sat sau comună se cunosc între ei, că renumele pe care şi-l face cine­va dăinuie prin forţa lucrurilor cu mai multă stăruinţă şi că el se răsfrînge implicit în toate compartimentele vieţii sale — familie, muncă, obşte etc. —, u­­nele comisii de judecată au a­­tins tocmai această pedală, de­­terminînd, dincolo de judecata legii, creare;a unui puternic cu­rent de opinie în judecata sa­tului. La cooperativele agrico­le de producţii, Stârneşti şi Har­man, de pildă, au fost anunţate cu regularitate prin staţiile de radioficare din comună numele celor care au fost prinşi în cul­pă încercînd să fure din avutul obştesc şi comunicîndu-se tot­odată măsurile luate împotriva lor de e­misia de judecată a coo­perativei. Acest mijloc de a adu­ce la cunoştinţa publică faptele şi autorii lor a determinat o re­acţie individuală şi colectivă puternică şi, in acelaşi timp, a revitalizat dorinţa şi acţiunea­ fiecărui om cinstit de a apăra munca sa şi a celorlalţi, integri­tatea avutului obştesc. Aceasta este realmente o formă de in­fluenţare şi de educare obşteas­că pe care toate comisiile de ju­decată din cooperativele agrico­le de producţie ar trebui s-o adopte şi s-o folosească în mod curent. Practica altor comisii a scos la iveală numeroase alte posibi­lităţi de a preîntîmpina, în mod concret, eventualele încercări de furt. Vom aminti una singu­ră­­ folosită la C. A P Zăr­­ne­şti, unde Conducerea coopera­tivei, împreună cu organele lo­cale de miliţie, au stabilit puncte de control la principalele locuri de trecere de la cîmp spre sat, astfel încît sustragerile din timpul recoltării să fie practic imposibile Fără-ndoială există şi alte mijloace eficiente, apli­cabile de la caz ln caz în funcţie de natura şi specificul muncitor agricole Principalul lucru este însă ca activitatea comisiilor de judecată din o­perativele agri­cole de producţie pentru apăra­rea avutului obştesc să nu de privită că o îndatorire funcţio­nărească şi adumbrită de mrafu, rutinei şi al indiferenţei Comi­siile de judecată trebuie să ac­ţioneze prompt şi eficient, să constituie pr factor determinant in apărarea avutului obştesc.

Next