România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)
1969-11-22 / nr. 7805
„Románia libera** nr. 7805 — 72.XI.1969 — pag. a 2-a CRONICA MUNCASA Concertul lui Aaron Copland Numele lui Aaron Copland este unul din cele mai reprezentative pentru peisajul muzicii americane din veacul nostru — și întîlnirea cu acest distins artist este un prilej pentru publicul românesc de a-și consolida definitiv impresiile produse în trecut doar de cunoaşterea unora dintre compoziţiile sale. Prin prezenţa sa la pupitrul Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii, prin programul ales, prin cele două compoziţii proprii incluse în acest program, Aaron Copland a dovedit că se integrează acelui tip de muzician care porneşte de la dorinţa unei comunicări cît mai directe şi nesofisticate cu auditorii, considerînd atractivitatea imediată drept unul din ţelurile cele mai de preţ ale activităţii sale. Această naturaleţe şi bonomie cu care se înfăţişează publicului, această ocolire a oricărui pedantism scolastic sau snob este deosebit de simpatică şi ea ne cîştigă de îndată. De altfel, Copland — care este oricum înainte de toate, compozitor — Vorbeşte în muzică cu o deplină spontaneitate pe toate căile, fie că animă glasurile orchestrei, fie că o execută el însuşi Familiarizarea cu partiturile este totală — de aci dezinvoltura largă a gestului dirijoral şi trăirea deplină în deosebi a ritmicei, transmisă ansamblului simfonic printr-o continuă vibraţie pe cît de organică, pe atît de eficientă. Mu este, desigur, un cizelator pretenţios al amănuntului ; ceea ce îl interesează cu precădere este puterea de sugerare a imaginii, a sentimentului, doreşte mai cu seamă ca ce spune, muzica să ajungă pe căi neocolite la inima ascultătorului. Este deosebit de instructiv contactul cu asemenea personalităţi, care includ pe compozitor şi interpret deopotrivă , ne apropiem astfel sensibil de actul creaţiei muzicală care, la origine, desfide specializările riguroase. Este o percepere totală a muzicii, foarte preţioasă, chiar dacă în alte împrejurări una sau alta dintre faţetele sonore pot apărea mai minuţios sau savant şlefuite. Programul a început — în fond era un program tipic de concert simfonic popular, sortit să răspundă preferinţelor şi gusturilor variate — cu o pagină de estradă simfonică, uvertura comediei muzicale Candide de Leonard Bernstein. Ilustrul dirijor, care a animat atîția ani Filarmonica din New York, pe care Viena îl aclamă ca un interpret de frunte al lui Mahler, care — ca pianist — poate străluci într-o lucrare atît de dificilă cum este Concertul în Sol de Ravel, mai are încă și alte săgeți la arcul său, scriind o muzică agreabilă şi fără pretenţii, gata să placă oricui. De fapt, Copland a intuit umorul deschis al uverturii lui Bernstein — și pe fața dirijorului se putea citi un surîs complice : „Asta e — nici mai mult nici mai puțin !" Berlioz a scris de bună seamă multe pagini de calitate mai ridicată decît cele din Troienii la Cartagina, înfățișate de astă dată, alese însă, probabil, tocmai pentru răspîndirea lor mai limitată. în schimb, suita Pelléas şi Mélisande de Gabriel Fauré este atît de mişcătoare în simplitatea și farmecul ei discret, încît i-am fost deosebit de recunoscător lui Copland — apropiat, prin şcoala Nadiei Boulanger, şi de cultura franceză — de a ne-o fi readus în amintire. O parcurgere curgătoare şi unitară a Variaţiunilor pe o temă de Haydn de Brahms a completat această latură a concertului ce ni-l prezenta pe oaspete în postura exclusivă de interpret. Cu cît mai interesantă a fost însă prezentarea propriei muzici ! Concertul pentru clarinet și orchestră de coarde de Aaron Copland ne-a adus desfătarea artistică cea mai deplină a întregii seri. lată o muzică de mare accesibilitate, de o frumoasă suculenţă melodică şi ritmică, scrisă cu măiestrie şi fantezie. Legătura organică cu sursele jazzului american străbate în orice clipă — şi, cu toate acestea, pecetea proprie a autorului este permanent prezentă, în coloritul uneori diafan, altădată exploziv, al orchestraţiei, în mobilitatea şi spiritul folosirii resurselor clarinetului (— lucrarea este dedicată celebrului Benny Goodman —), în meşteşugită şi de efect suprapunere ori contopire a liniilor şi accentelor. Ca de obicei, clarinetistul nostru Aurelian Octav Popa a fost o revelaţie. Sunetul lui şerpuia, moale şi catifelat, în cantilene, pentru a marca apoi, în crescendo culminaţia de virtuozitate şi ritm dezlănţuit conţinută în cadenţa mediană şi în final. Un exemplu de muzicalitate suplă şi sensibilă, în încheiere, Salonul Mexican, de asemenea de Copland. Am fost invitaţi la o petrecere muzicală, cu ritmuri de mult familiare, dar care-şi păstrează oricînd larga putere de seducţie. ALFRED HOFFMAN PE ECRANE • PE ECRANE „P Ă P Filmul lui Wojciech Has (care semnează şi scenariul) este o adaptare a romanului omonim aparţinînd clasicului polonez Boleslaw Prus. Şi, ca orice adaptare cinematografică, are — cum observa A. Bazin — un mare merit : „adăugarea unei dimensiuni noi pe care artele au pierdut-o încetul cu încetul de la Renaştere încoace , cea a publicului“. Ar putea interveni veşnica discuţie asupra „trădării“, a „minimalizării sensurilor“ operei literare. Vom face apel la acelaşi A. Bazin : „Este absurd să ne indignăm de degradările suferite pe ecran de capodoperele literare, cel puţin în numele literaturii. Căci, oricît de aproximative ar fi adaptările, ele nu pot păgubi originalul în ochii minorităţii care îl cunoaşte şi-l apreciază , cît despre neştiutor, din două una : fie că se mulţumesc cu filmul, care desigur face cît oricare altul, fie că vor simţi dorinţa de a cunoaşte modelul, iar literatura nu poate fi decît în cîştig“. Ar mai rămîne o problemă — care aparţine cinematografiilor naţionale cu o producţie restrînsă — aceea a imposibilităţii „remake“-ului pentru o lungă perioadă de timp, atunci cind o primă încercare a eşuat Acest risc poate fi înlăturat printr-o bună intuiţie a producătorului, alegerea autorului adaptării fiind hotărîtoare. Ca orice adaptare, deci, filmul lui Has trebuie judecat în primul rună (dacă nu exclusiv) ca operă cinematografică , cu atît mai mult cu cît, să o spunem de la bun început, este un film remarcabil. Regăsim aici o temă preferată a şcolii poloneze : omul pus în faţa întrebărilor fundamentale este, în acelaşi timp, sfişiat de pasiuni potrivnice; dezacordul său cu societatea timpului său este brutal şi adine. Individul este astfel marcat de o nelinişte perpetuă şi tragică. Patosul se integrează firesc. Regăsim aici, poate uşor obosită, forţa descrie u rii unei epoci în toată complexitatea ei, ceva care ne aminteşte de „Cenuşa“ lui Wajda. Acestei puteri de a surprinde un destin individual în relaţiile cu istoria i se datorează o altă caracteristică a şcolii poloneze prezentă şi nu filmul lui Hasperenitatea. Nu este vorba de acele aluzii cu care işi garnisesc unii filmele istorice, ci de un chip al condiţiei umane. In faţa inechităţii, individul apare nu de puţine ori dezarmat Eforturile sale, singulare, sunt sortite eşecului. Mai mult , el nu-şi poate ordona propria sa viaţă, răvăşită de pasiuni pe care nu le poate domina. Dar filmul lui Has nu se opreşte aici ; măreţia omului stă în luciditate, în dorinţa de a supune suferinţa şi de a o depăşi. Filmul lui W. Has nu vrea să ne spună decît că existenţa este încercarea de a găsi un sens existenţei. Stilul acestui film este îndatorat lui Wajda, dar „Genuşa“ (comparaţia se impune) era mai riguros, mai pu- A“ ţin acaparată de amănunte. Plastica este în „Păpuşa“ prea ornamentală, în înţelesul strict al cuvîntului, deşi unele scene (cum sînt cele din cartierul prostituatelor) ating violenţa tulburătoare a unei picturi de Bosch. Interpretarea actorilor este mai mult decît notabilă.’ Excepţie fac unele secvenţe în care regizorul s-a lăsat furat de tentaţia unor îngroşări groteşti. Dar remarca este valabilă numai pentru rolurile episodice. Cei doi interpreţi principali, Beata Tyszkiewicz şi Mariusz Dmochowski fac dovada unui talent aflat la o reală maturitate artistică. I se pot reproşa filmului unele lungimi (mai ales în prima parte) şi o viabilitate a dialogului (nu ştim cît este aici meritul traducerii). Dar, oricum, „Păpuşa“ rămîne un spectacol cinematografic de înaltă ţinută. MIHAI CREANGA Meritele şi riscurile ecranizării .............................. ■" ........................................... ......................—" ' ........ ................................"•............... .................................. în excursie la Cheile Bicoizului Dialog intre generaţii (Urmare din pag. 1) III. 11 bănuiam deja prin apropiere şi pe Traian Poienaşi ajutorul lui. Şi nu mă înşelam. „Ceva nou, iar ? !... mă intimpină, şeful de echipă. „Ceva nou ! Ca de obicei... „Am mai îmbătrînit cu un an. Cuplul a rămas pe mai departe la fel de tînăr, a-ntîia“, zice omul care de obicei este tăcut. De la o vreme schimburile de cuvinte se leagă de o idee globală, idee prezentă ca o flacără la fiecare punct de lucru, de suplimentarea producţiei, cuvintele sînt purtătoarele unor soluţii noi, întru împlinirea gîndului. „De noi este legată şi viaţa cuprului electrolitic. Dacă suplimentăm noi, automat o fac şi colegii noştri. Acum sîntem preocupaţi cu reparaţia cuptorului, dar ne vom reface repede. De anul viitor, timpul de staţionare a cuptorului îl vom reduce cu 25 de zile prin introducerea unui supra-încălzitor de aer tehnologic. In plus, am modificat preîncălzitorul mărind spaţiul gazului. Oricum cu cîteva milioane în plus trebuie să fim şi noi „la raport“. Urc pe scări metalice pe lingă coloşi cilindrici bruni ori de culoarea luminii. Străbat alei aeriene rînduite pe picioare de oţel şi cobor pe alte zig-zaguri, spre „rădăcinile" acestei păduri severe, cu conturul halei vecine în gînd, cuprul electrolitic. Doi tineri ingineri, Vasile Roth, şeful secţiei, şi băimăreanul Radu Dragomir, ultimul din promoţia anului trecut a politehnicii ieşene. De altfel, tinerii sînt prezenţi peste tot. Lingă „lumea“ cilindrilor orizontali ori lingă tablourile de comandă i-am întîlnit pe Mihai Pop, pe Dumitru Tuns, ajunşi „oameni de încredere“ încă la vîrsta majoratului. Acelaşi puls, aceeaşi idee — suplimentarea producţiei — domină şi viaţa celor de aici. Ne-o certifică meşterul Vasile Pop, „energicul“, ori Gheorghe David, omul cu înfăţişare de trunchi. Părăsesc biografiile lor şi urmăresc aceeaşi idee, de data aceasta un personaj zămislit de voinţa colectivului, prin instalaţiile pentru fabricarea acidului sulfuric încercînd să-mi imaginez suita nesfîrşită de reacţii chimice, foşnetul camuflat în universul de ţevi şi cazane albe. O mai veche cunoştinţă, tînărul inginer Cornel Tohătan, se precipită înaintea unei şedinţe. Este ora cînd intră schimbul al doilea în ritualurile uzinei. Filele biografiei lui coincid cu cele ale multor ingineri şi tehnicieni din combinat , fiii unor ţărani cooperatori din Şomcuta Mare, urmînd toate treptele şcolare şi reîntors într-o uzină apropiată de plaiul natal. Vîrsta lui se rotunjeşte în trei decenii în aceste momente cînd este şeful secţiei şi-i preocupat de funcţionarea perfectă a utilajelor, hotărît să reducă consumul de sulf pe tona de acid. „Eliminăm scurgerile de acid din turnurile de absorbţie printr-un dispozitiv, de dirijare, în cazul întreruperilor de curent, a acidului într-un recipient de producţie“, ne spune inginerul Cornel Tohătan. In preajma noastră se găseşte şi meşterul Vasile Marcu „omul care are în atenţie îmbunătăţirea microclimatului în secţie prin etanşarea instalaţiilor şi o ventilaţie corespunzătoare". Am refăcut itinerariul prin uzinele combinatului de pe malul sting al Săsarului. Înainte de plecare, notez două fraze, ele fiind finalizarea ideii urmărite. „Am depăşit pînă acum angajamentele la producţie Cil 89 milioane lei. Pînă la sfîrşitul anului vrem să atingem suta. Cum ? ! Prin generalizarea transportului pe palete, prin balotarea mecanică a cuprului electrolitic cu ajutorul unor dispozitive confecţionate de noi, în ultimă instanţă prin studiile cu eficacitate economică directă". Sunt cuvintele inginerului şef Alexandru Pop. Şi dincolo de rigiditatea noţiunilor care ascund procedee tehnologice, ele sunt mai sugestive decit o metaforă, reliefează dialogul întrecerii prezent pe fiecare metru pătrat al orașuluiuzină. „ Sprint - I.C. " , o valoroasă realizare românească De curînd, la Departamentul de calcul electronic al Centrului de cercetări nucleare de la Saclay, Franţa, a fost aplicată prima versiune, a unui sistem de calcul convenţional original, intitulat „Sprint-Ic“, elaborat de dr. I. C. Cavadia, inginer principal la Institutul de fizică atomică din Bucureşti, aflat în prezent la specializare în Franţa. Sistemul „Sprint“ se bazează pe un principiu de funcţionare diferit fie cel al limbajelor de programare întrebuinţate în mod curent (Fortran, Algol, şi altele) acela al programării imediate, care permite efectuarea, la sfîrşitul scrierii fiecărei instrucţiuni, a tuturor calculelor posibile, indiferent de ordinea introducerii acestora. Sistemul românesc asigură eliminarea unor eventuale erori de programare. Toate operaţiile de intrare-ieşire sunt realizate cu ajutorul unor telescriptoare (maşini clrcice de scris) care asigură o legătură permanentă între calculator şi programator. Pincipiile sistemului „Sprint“ pot fi extinse la o gamă extrem de variată de aplicaţii, simplitatea lui în exploatare permițînd să fie folosit și de către persoane fără o pregătire specială în domeniul programării. Consecinţele morale ale unei erori contabile la pensionarul IULIAN GÂRCA din Bucureşti (str. Valeriu Branişte nr. 27) este un om bătrin in toată puterea cuvîntului. El a luat parte la primul război mondial, luptind pe frontul de la Mărăşeşti, iar faptele sale de arme i-au adus drept răsplată medalia ..Virtutea ostăşească“ cl. 1. Viaţa sa a fost şi este un exemplu de muncă şi corectitudine. Cu toate acestea, omul a fost pus nu de mult, intr-o postură penibilă. „Am fost acuzat — ne-a scris acesta — că am încasat pensia de două ori pe aceeaşi lună. Pentru această învinuire nedreaptă, necorespunzătoare realităţii, am fost urmărit mai bine de un an. Din punct de vedere bănesc, situaţia s-a lămurit, in sfîrşit. Dar cine mă despăgubeşte de prejudiciul moral care mi s-a adus ? Doar rindurile dv. pot anula votul de blam care mi s-a dat, reabilitindu-mi onoarea, obrazul, demnitatea..." Intr-adevăr! Din răspunsul D.P.M.O.S. Iaşi la sesizarea cititorului nostru reiese că acuzaţia care i s-a adus e total gratuită. Vina situaţiei neplăcute în care a fost pus, o poartă un salariat al oficiului de pensii ieșean, care n-a efectuat operaţiile necesare in fişa contabilă. Dind satisfacţie cititorului nostru Iulian Giurcă, prin publicarea acestor rinduri, socotim necesar să consemnăm, totodată, durata inadmisibilă de rectificare a acestei erori: greşeala comisă în luna mai... 1968 a fost recunoscută ca atare şi îndreptată în septembrie... 1969. Se caută un... păgubaş se caută, intr-adevăr, un... păgubaş şi asta de ■ vreme destul de îndelungată. Mai precis de la 26 august a. c. Atunci, in staţia C.F.R. Lehliu-gară, fetiţa Gabriela Munteanu, in virstă de trei ani, a găsit lingă puţul de apă din staţie 1300 lei. Amatori pentru însuşirea acestor bani s-au găsit între timp. D. G., bunăoară, păzind că nu-i reclamă nimeni, a recurs la o înscenare pentru a intra in posesia lor. Dar unu i-a reuşit. Adevăratul păgubaş a rămas însă pînă la ora actuală necunoscut. Epunind toate căile care puteau duce la descoperirea celui prejudiciat — nici organele de miliţie ale judeţului Ialomiţa nu l-au identificat — GH. MUNTEANU, tatăl „norocoasei“ fetiţe, a apelat şi la sprijinul ziarului. „Vă rog să mă ajutaţi să dăm de urma păgubaşului -ne-a scris acesta. Nu-i o sumă de dispreţuit şi de bună seamă că fusese destinată unui scop bine determinat...“. Deci, cine a pierdut suma de 1300 lei în ziua de 26 august a. c., în jurul orei 13, la trenurile 8004 şi 8005 (Bucureşti — Feteşti şi Mangalia — Bucureşti), să se adreseze postului de miliţie din Lehliu —gară. Dînd curs rugăminţii cititorului nostru, am ţinut să relevăm, totodată, un gest uman firesc, dar nu lipsit de semnificaţii. CINEMATOGRAFE VA PLACE BRAHMS ? : Patria (1186 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 —21,30 . Sala Palatului, orele 17,15 — 20,15. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ : Festival (15 63 84), orele : 9 — 11,45 — 15,30 — 18,15 — 20,45. PĂPUȘA: Republica (11 03 72), orele: 10 — 13,30 — 17 — 20,30. CĂLDURA: Victoria (16 28 79), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45. IN ÎMPĂRĂȚIA LEULUI DE ARGINT : Luceafărul (15 87 67), orele: 9 _ 1i,15 _ 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; București (15 61 54), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16,15 — 18,45 — 21 . Favorit (Drumul Taberei), orele : 10 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30. BLOW-UP : Capitol (16 29 17), orele : 9,15 — 12 — 15,15 — 18 — 20,45. Cinemateca la sala cinematografului Union, orele 10 — 12,30. GALILEO GALILEI : Viitorul (11 48 03), orele : 15,30 — 18 — 20,30. VIRIDIANA : Central (14 12 24), orele : 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20 45. LA NORD PRIN NORD-VEST : Griviţa (17 08 58), orele : 9,15 — 12 — 15,15. BALTAGUL : Griviţa, orele : 18,15 — 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele : 9 — 11,30 — 15 — 18 — 20,30. ULTIMA LUNĂ DE TOAMNĂ: Doina (16 35 381, orele : 18,15 — 20,30. O SUTĂ UNU DALMAŢIENI : Doina ,orele : 9 — 16 în continuare. FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (15 61 10), orele : 9 — 21 în continuare. BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO : Feroviar (16 22 73), orele: 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Melodia (12 06 88), orele : 9 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele : 9,15 — 11,30 — 13,43 — 16 — 18,15 — 20,30. MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAȚII : Excelsior (18 10 88), orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 . Flamura (23 07 40), orele : 9 — 11,15 — 16 — 18,15 — 20,30. OMUL MOMENTULUI : Înfrăţirea (17 31 64), orele : 15 — 17,45 — 20. RĂZBOI Şl PACE (seriile III şiIV) : Buzeşti (15 62 79), orele: 15,30 —19. RĂZBOI Şl PACE (seriile I şi K) : Unirea (17 10 21), orele : 15 — 19,30. OMUL, ORGOLIUL, VENDETA : Dacia (16 26 10), orele : 8,30—21 în continuare. LA NORD PRIN NORD-VEST : Bucegi (17 05 47), orele : 9,30 — 12,15 — 16.30 — 19,30. CORABIA NEBUNILOR : Mioriţa (14 27 14), orele : 9,30 — 12,30 — 16,15 — 19,30 ; Tomis (21 49 46), orele : 8 —14 în continuare : 17 — 20. VIATA LUI MATEUS : Lira (31 71 71), orele 20,15. ANGELICA SI SULTANUL : Lira (31 71 71), orele : 15,30 — 18 ; Cotroceni, orele : 15,30 — 20,30. CELE TREI NOPTI ALE UNEI IUBIRI : Cotroceni (13 62 56), orele : 18. PARIA : Lumina (16 23 35), orele : 8,45 — 16,15 în continuare : 18,30 — 20,45 ; Drumul Sării (31 28 13), orele : 15 — 17,30 — 20 ; Moşilor (12 52 93), orele : 15,30 — 18. OAMENI ÎMPIETRIŢI : Moşilor, orele : 20,30; TIGRUL 1 Ferentari (23 17 50), orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Crîngaşi (17 38 81), orele : 15,30 — 18 — 20,15 LUPII ALBI: Giulesti (17 55 46), orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Volga (11 91 26), orele : 9 — 15,30 — in continuare : 18,15 — 20,30. UN GLONTE PENTRU GENERAL : Pacea (31 32 52), orele : 15,45 — 18 — 20,15. TESTAMENTUL DOCTORULUI MARUSE : Gloria (22 44 01), orele : 9 — DON JUAN . Opera Română (16 48 20), ora 19,30; SECRET : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 71 71), ora 19,30 ; PĂRINŢII TERIBILI : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio (15 15 53), ora 19,30 ; OPINIA PUBLICĂ : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30 ; STRIGOII : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 ; MELODIE VARŞOVIANĂ : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20; MARIA 1714 : Teatrul Mic (15 65 88), ora 20 ; PALĂRIA FLORENTINĂ : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30 ; CIND LUNA E ALBASTRĂ : Teatrul ,,C. I. Nottara“ sala din bd. Magheru 20 (15 93 02) ora 19,30 ; ANONIMUL : Teatrul ,C. I. Nottara“, Sala Studio,ora 20 MANEVRELE : Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu" PROGRAMUL I 18: Cheia oraşului — emisiune-concurs; 19: Telejurnalul de seară; 19,30: Reflector; 19,45: Teie-enciclopedia ; 20,45: Handbal masculin :■ România— Franța (repriza a H-a); 21,15: o oră cu... Alfred Hitchcock ; 22,05 : Parada vedetelor și .Fantezie" — film muzi11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 66), Orele 1 9,15 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 20,30. CRĂCIUN CU ELISABETA , Vitan, Orele : 20,30, (12 27 45), ora 19,30 ; MAIŞTRI ŞI BETOCAMORA : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 20 ; ADRESANŢII NECUNOSCUŢI : Teatrul „Ion Creangă“ (12 85 56), Ora 16 ; PAPUCIADA : Teatrul „Ţăndărică", sala din Calea Victoriei 50 (15 33 77), ora 17 ; CĂLUŢUL COCOŞAT : Teatrul „Ţăndărică", sala dirt str. Academiei 28—30 (16 14 92), ora7 , CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO: Teatrul ,,C. Tănase, sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; FEMEI, FEMEI, FEMEI : Teatrul „C. Tanase", sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19,30; ESOP, VIAŢA, MUZICA ŞI NOI : Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor (13 13 00), ora 20; RUTMURILE ARENEI 1 Circul de stat (11 01 20) ora 19 30 , CONCERT SIMFONIC, DIRIJOR IOSIF CONTA ; Ateneul Roman ora 20 ; VIAŢA PARIZIANĂ : Teatru muzical din Braşov, la Sala Palatului ora 19,30, cal . 22,55 ; Telejurnalul de noapte ! 23,05 : Cintece lăutărești. PROGRAMUL II 19,45 : Mozaic cinematografic ; 20,45 : Antologie poetică, „Stihuri pestrițe" ; 21,15 : Seara melomanului : Bravissimo ; 21,45 : Ritmuri argeșeni ; 22,05 : Film seriei ■: Epoleții diavolului (episodul al 11-lea). Secretara generalului. sX. % C "'la organism politic permanent, larg democratic şi cu " caracter reprezentativ Frontul Unităţii Socialiste a desfăşurat direct sau prin organizaţiile componente, o activitate susţinută. Conduse şi îndrumate de către organele de partid, consiliile judeţean, municipale, orăşeneşti şi comunale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţul Hunedoara acţionează pentru mobilizarea tuturor forţelor la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, pentru consolidarea orînduirii socialiste, cimentarea coeziunii dintre clasa muncitoare, ţărănime şi intelectualitate, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste şi afirmarea organizaţiilor de masă şi obşteşti în viaţa politică şi socială. Deşi a trecut o perioadă scurtă se poate vorbi de un început bun pe linia cristalizării formelor şi metodelor de muncă ale consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste. O sarcină de bază pentru consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste a fost şi va rămîne în permanenţă popularizarea politicii partidului şi mobilizarea maselor largi de oameni ai muncii la înfăptuirea ei în afară de alte acţiuni eficiente, consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţul nostru au organizat peste două sute de adunări la care s-au dezbătut documentele Congresului al X-lea al F.C.R. Exprimîndu-şi adeziunea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului nostru, oamenii muncii prezenţi la aceste adunări şi-aureafirmat hotărîrea de a munci neobosit pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale, de a acţiona organizat, sub conducerea partidului, pen-* tru perfecţionarea muncii în toate domeniile de activitate. Sub egida consiliilor locale ale Frontului Unităţii Soiialiste, în municipii, oraşe şi comune au fost organizate conferinţe, simpozioane şi alte acţiuni pentru popularizarea realizărilor obţinute in patria noastră. Ne-am ocupat cu multă răspundere, iin ultima vreme de sprijinirea deputaţilor ca să-şi îndeplinească mandatul încredinţat, în consiliile populare din judeţ activează 3 880 de deputaţi, iar majoritatea se afirmă prin activitatea depusă pentru antrenarea maselor la diverse acţiuni de care depinde progresul multilateral şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Consiliile lotului judeţean de partid care a analizat felul în care consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste şi consiliile populare se ocupă de realizarea propunerilor făcute de alegători. Rezultatele demonstrează că măsurile luate au fost eficace. Majoritatea din cele peste 6 000 de propuneri făcute în timpul campaniei electorale au fost rezolvate. Semnificativ este, îndeosebi, faptul că numai în acest an masele de cetăţeni, împreună cu deputaţii lor, au executat lucrări obşteşti, prin munca patriotică, în valoare de 66 900 000 lei, angajamentele luate in întrecerea dintre consiliile populare pe anul 1939 fiind depăşite. Un loc important în ansamblul preocupărilor noastre din această perioadă l-a ocupat sprijinirea deputaţilor ca să desfăşoare o rodnică activitate în circumscripţiile lor electorale, să organizeze consfătuiri de lucru şi întîlniri cu alegătorii. în aceste zile, sunt în plină desfăşurare consfătuirile organizate de consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste, în care se analizează munca deputaţilor în circumscripţiile electorale, modul în care îşi îndeplinesc mandatul, încredinţat de alegători. La consfătuirile organizate pînă acum în orăşele Haţeg, Brad, Siberia, în comunele Rapoltul Mare, Boşorod, Dobra şi altele, în afară de deputaţi membri ai biroului executiv şi consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, de împuterniciţi ai organizaţiilor componente ale Frontului Unităţii Socialiste au participat şi deputaţii Consiliului popular judeţean care au circumscripţiile electorale în aceste localităţi. în felulacesta, consfătuirile au căpătat un caracter mai larg şi se afirmă ca un preţios schimb de experienţă în care se evidenţiază atît metodele bune de lucru, cît şi lipsurile manifestate pînă acurţ de unii deputaţi. Birourile executive ale consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste au insistat ca fiecare deputat să-şi respecte îndatorirea faţă de alegători şi să prezinte periodic dări de soarrtă privind actiiitatea depusă. Avînd în vedere faptul că deputaţii au un rol important in viaţa socială, noi ar f stabilit ca membrii Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, atunci când se deplasează pe teren, să discute cu deputaţii despre problemele care-i preocupă şi să-i ajute în activitatea pe care o desfăşoară. O metodă bună pe care o folosim şi care şi-a dovedit eficacitatea o constituie informarea periodică a deputaţilo din Marea Adunare Naţională asupra unor acţiuni care se desfăşoară în circumscripţiile lor electorale şi asupra unor probleme care trebuie rezolvate. Fără îndoială că ceea ce s-a făcut pînă acum constituie numai un început. Sarcinile trasate de conducerea partidului ne obligă să realizăm mai mult, să găsim forme şi metode adecvate de lucru pentru a mobiliza toate forţele sociale ca să-şi aducă maximum de contribuţie la progresul multilateral al judeţului nostru şi al ţării. Având în vedere că judeţul Hunedoara ocupă o pondere însemnată in economia naţională. Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste şi-a propus să organizeze diverse acţiuni de masă care au ca scop dezvoltarea răspunderii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice şi educarea socialistă a oamenilor. Astfel, in localităţile Valea Jiului, Hunedoara, Deva, Brad şi altele sunt programate concursuri, mese rotunde şi consfătuiri pe teme din muncă şi viaţă. Organizaţiile de masă componente ale Frontului Unităţii Socialiste vor pregăti de asemenea cronici ale evenimentelor interne şi externe, jurnale vorbite, seri de întrebări şi răspunsuri, întilniri ale tineretului cu vechi militanţi ai partidului nostru etc. în planurile noastre sunt cuprinse o serie de acţiuni privind educarea tineretului şi buna organizare a activităţii cultural-artistice pe timpul iernii. Acestea sunt numai citeva aspecte dinpreocupările şi activitatea consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţul Hunedoara. Punîndu-se alături de cerinţe se desprinde clar concluzia că trebuie să facem mai mult. E absolut necesar ca toate consiliile locale să se afirme prin capacitatea de a mobiliza masele largi la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Primind şi în viitor sprijin din partea biroului comitetului judeţean de partid din partea organelor şi organizaţiilor de partid şi acţionînd in permanenţă pentru perfecţionare- vii--'«* muncă, consiliile locale ale Frontului Unităţii Social'»te din judeţul Hunedoara vor reuşi să-şi aducă o contribuţie însemnată la înfăptuirea politicii partidului, la progresul multilateral al României socialiste. GH. CALINESCU secretarul Consiliului judeţean Hunedoara al Frontului Unităţii Socialiste cale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţul Hunedoara au urmărit să se rezolve toate propunerile îndreptăţite pe care cetăţenii le-au făcut în timpul campaniei electorale, ca şi pe această cale să se întărească rolul deputatului în viaţa socială. Cu sprijinul biroului Comitetului judeţean de partid, s-a organizat o consfătuire de lucru cu conducerile unităţilor economice, de stat, ale organizaţiilor obşteşti şi de masă, cu care prilej s-a analizat modul de rezolvare a propunerilor cetăţeneşti şi s-au stabilit responsabilităţi precise în acest sens. De un mare ajutor ne-a fost orientarea dată de biroul comiteConsiliul judeţean Hunedoara al Frontului Unităţ se preocupă să-şi îndeplinească cu succes sarcinile revin INIŢIATIVE ŞI ACŢIUNI In pas cu cerinţele vieţii JUDECĂTOR: OBŞTEA SATULUI (Unicare din pag. 1) a spori posibilităţile preventive de ocrotire a integrităţii avutului public. In judeţul Braşov, de pildă, comisiile de judecată ale cooperativelor de producţie din comunele Sînpetru, Harman etc. au introdus, ca metodă curentă de lucru, colaborarea cu organele locale de miliţie. Cînd acestea constată sustrageri din avutul obştesc în valoare mai mică de 500 Iei — după cum prevede legea în ceea ce priveşte competenţa comisiilor de judecată —• organele de miliţie întocmesc forme pe care le înaintează direct conducerilor respectivelor cooperative agricole, pentru a fi soluţionate de comisiile de judecată Dar, dacă este importantă depistarea fluturilor şi descoperirea făptaşilor, la fel de importantă ramine preocuparea de a găsi cele mai adecvate modalităţi de a preîntîmpina furtul, de a exclude însăşiideia de recurgere la armele necinstei, de a crea un Climat şi un curent de opinie în rîndul locuitorilor comunei împotriva celor care ar avea intenţia să profite de pe urma muncii obştei. Ştiind că toţi oamenii dintr-un sat sau comună se cunosc între ei, că renumele pe care şi-l face cineva dăinuie prin forţa lucrurilor cu mai multă stăruinţă şi că el se răsfrînge implicit în toate compartimentele vieţii sale — familie, muncă, obşte etc. —, unele comisii de judecată au atins tocmai această pedală, determinînd, dincolo de judecata legii, creare;a unui puternic curent de opinie în judecata satului. La cooperativele agricole de producţii, Stârneşti şi Harman, de pildă, au fost anunţate cu regularitate prin staţiile de radioficare din comună numele celor care au fost prinşi în culpă încercînd să fure din avutul obştesc şi comunicîndu-se totodată măsurile luate împotriva lor de emisia de judecată a cooperativei. Acest mijloc de a aduce la cunoştinţa publică faptele şi autorii lor a determinat o reacţie individuală şi colectivă puternică şi, in acelaşi timp, a revitalizat dorinţa şi acţiunea fiecărui om cinstit de a apăra munca sa şi a celorlalţi, integritatea avutului obştesc. Aceasta este realmente o formă de influenţare şi de educare obştească pe care toate comisiile de judecată din cooperativele agricole de producţie ar trebui s-o adopte şi s-o folosească în mod curent. Practica altor comisii a scos la iveală numeroase alte posibilităţi de a preîntîmpina, în mod concret, eventualele încercări de furt. Vom aminti una singură folosită la C. A P Zărneşti, unde Conducerea cooperativei, împreună cu organele locale de miliţie, au stabilit puncte de control la principalele locuri de trecere de la cîmp spre sat, astfel încît sustragerile din timpul recoltării să fie practic imposibile Fără-ndoială există şi alte mijloace eficiente, aplicabile de la caz ln caz în funcţie de natura şi specificul muncitor agricole Principalul lucru este însă ca activitatea comisiilor de judecată din operativele agricole de producţie pentru apărarea avutului obştesc să nu de privită că o îndatorire funcţionărească şi adumbrită de mrafu, rutinei şi al indiferenţei Comisiile de judecată trebuie să acţioneze prompt şi eficient, să constituie pr factor determinant in apărarea avutului obştesc.