România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)

1969-11-08 / nr. 7793

Pe şantierele noilor obiective ale Ministerului Energiei Electrice ULTIMELE PREMIERE mi amili VOR PU­TEA FI REALIZ­ATE \m IN ACEASTĂ 11 VA ti de an, energeticii i-au­ revenit sarcini de o deose­bită însemnătate şi in do­meniul investiţiilor. Şi tot an de an, conştienţi de necesitatea asigurării „avansului energetic“ ■faţă de celelalte ramuri, lucrăto­rii Ministerului Energiei Elec­trice s-au achitat de aceste sarcini, îndeplinirea riguroasă a planului confirmîndu-le va­lenţele unei frumoase tradiţii. Avind în vedere tocmai impor­tanţa energeticii in contextul ritmurilor inalte de dezvoltare cerute de industrializarea ţării ■in toate ramurile economice, am socotit util să aflăm, acum cind au rămas mai puţin de două luni de zile pînă la sfirşitul anului, CARE ESTE STADIUL ACTUAL ŞI CE PERSPECTIVE SUNT IN CE PRIVEŞTE REA­LIZAREA PLANULUI DE IN­VESTIŢII. — După zece luni — ne-a de­clarat ing. MIHAIL CHIVU, di­rector adjunct al direcţiei de dezvoltare şi investiţii din M.E.E., — planul ministerului a fost îndeplinit în proporţie de 80,5 la sută la total investiţii şi respectiv 82,2 la sută la con­­strucţii-montaj. Dacă procentele realizate de centrala industrială de producere a energiei elec­trice şi termice sunt superioare celor de mai sus centrala indus­trială de transport şi distribuţie a energiei electrice a obţinut procente mai scăzute — 75,3 şi respectiv 79,9 — luna noiem­brie, cînd vor fi puse în funcţiune o serie de reţele şi staţii electrice, urmînd a ri­dica substanţial procentul rea­lizărilor. Trebuie să arătăm că în bilanţul pozitiv pe minister atirnă greu realizările bune de pe şantierele de la Porţile de Fier, Deva, Govora, în timp ce procentele de îndeplinire a pla­nului, la Lotru, Brazi sau Ro­­vinari „trag în jos“ media rea­lizărilor pe minister. De aceea, pe aceste şantiere, pe care în acest an nu se finalizează lu­crări, se simte imperios necesară creşterea ritmului de execuţie pentru a asigura în anii urmă­tori respectarea termenelor de punere în funcţiune. — La sfîrşitul celui de al treilea trimestru ziarul nostru a publicat o anchetă din care re­ieşea că 7 din capacităţile pla­nificate in acest an ridică pro­bleme in ce priveşte punerea in funcţiune. Cum au evoluat lu­crurile in ultima lună şi care sint perspectivele la această oră ? — Din cele 97 obiective şi ca­pacităţi planificate a fi date în exploatare în 1969, un număr de 30 au termen în ultimul trimes­tru (n.n. : ca şi in alţi ani la M.E.E. s-a asigurat prin pla­nificare o ritmicitate corespun­zătoare a­ punerilor în funcţiune, ceea ce constituie o condiţie de bază pentru îndeplinirea pla­nului) şi dintre acestea 7 au in­trat în funcţiune în luna octom­brie : linia de 220 kV Bucureşti Sud — Bucureşti Est, staţiile de 10 kV de la Roman, Că­­zăneşti, Caransebeş etc. Dezide­ratul nostru este ca sarci­nile pe acest an să fie îndepli­nite încă la sfirşitul acestei luni, marea majoritate a termenelor finale fiind in noiembrie. In orice caz planul de punere în funcţiune va fi integral realizat. — Trebuie să deducem că la­ ora actuală problemele ce se ri­dicau s-au rezolvat şi că deci „apele tulburi s-au limpezit" ? — Nu, nu se poate vorbi de o „limpezire" completă. In mare, desigur, semnele de întrebare au dispărut. Au rămas însă aşa cum le numim noi „micile necazuri“. Şi dac-aţi şti ce im­portante sînt acestea, acum cînd fiecare clipă pe şantiere trebuie bine drămuită... — Ne puteţi oferi citeva 6X6Tripl6 ? — La primul grup de 200 MW de la C.E.T. Deva, aflat actual­mente în probe, a fost încheiată spălarea acidă la cazan, urmind a se da drumul focului pentru suflare. Preliminăm realizarea primului paralel în jur de 23 noiembrie şi în acest scop pe şantier este o uriaşă concentrare de forţe a constructorilor şi montorilor în vederea respec­tării termenului. Pentru ca eforturile lor să nu fie zadarnice este însă necesar pe de o parte ca Ministerul Comerţului Exte­rior să intervină de urgenţă în scopul obţinerii releelor de pro­tecţie pentru liniile de 220 kV, iar pe de alta ca ultimii trans­formatori turnizaţi de „Electro­­putere" Craiova să sosească cit mai repede pe şantier. . O „dublă premieră“ va avea loc la C.E.T. Govora, unde pri­mul grup de 50 MW ce va intra in funcţiune va fi în acelaşi timp primul grup de construcţie românească. Aici problemele de echipamente sunt astăzi rezol­vate, greul cade pe umerii con­structorilor şi montorilor şi nu­mai o imobilizare intensă a forţelor — cu organizarea ur­gentă a lucrului în două schim­buri aşa cum s-a procedat la Deva — poate asigura respec­tarea termenului din această lună. Sunt zile de vîrf pe şantierele noastre şi tocmai de aceea soli­cităm sprijinul uzinei „Vulcan“ pentru livrarea urgentă a ulti­melor completări (robinete, su­pape) la armăturile cazanelor de 100 Gcal ce trebuie puse­ în funcţiune la Bucureşti , Sud şi Brazi şi al uzinei „Automa­tica“ pentru furnizarea panou­rilor de automatizare necesare staţiei Săvineşti. — Care sunt după părerea dv. aspectele care trebuie să stea in această perioadă in atenţia colectivelor ministerului pentru a garanta respectarea riguroasă a sarcinilor de plan ? — Consider că pentru staţiile electrice o sarcina deosebită o constituie respectarea graficului de transport a transformatori­lor pe baza livrării acestora de către „Electroputere“ Craiova, a ajutorului ce ni-l poate acorda C.F.R. — lipsa de vagoane se face simţită în ultima vreme — sau a mijloacelor proprii de­ transport ale ministerului. De asemenea, furnizarea ulti­melor echipamente şi aparataje va trebui urmărită cu toată a­­tenţia de către cadrele de răs­pundere din centralele indus­triale şi delegaţii şantierelor. In fine, să nu neglijăm recepţia lucrărilor : aceasta trebuie făcu­tă cu toată răspunderea în spi­ritul unei inalte exigenţe menită să asigure deplina funcţionare din prima zi a noilor capacităţi Suntem­ convinşi că în această perioadă eforturile colectivelor de energeticieni — conducerile şantierelor au acum ocazia să-şi dovedească capacitatea profe­sională — vor­ permite ministe­rului nostru să raporteze la sfirşitul anului respectarea ri­guroasă a sarcinilor planului de investiţii. Ing. C. VRINCEANU La uzina „Neferal" . Peste plan 32 milioane lei şi 25 produse noi Uzina chimico-metalurgica­,,Neferal“ din Capitală a obţinut succese deosebite în realizarea sarcinilor pe 10 luni, consem­­nînd o depăşire a planului producţiei globale cu aproape 32 milioane lei, din care peste 10 milioane s-au obţinut prin asimi­larea a circa 25 de produse noi, neplanificate. Astfel, în a­­­­ceastă perioadă au fost produse în plus 2500 tone de aliaje pen­tru diverse cabluri, 2700 tone de aliaj de plumb cu staniu pentru acumulatoare, 75 tone de diferite aliaje de aluminiu, şau, pro­duse mult solicitate atît în ţară, cât şi peste hotare. Aceasta a permis totodată uzinei să obţină o depăşire cu 35,5 la sută a planului de export, precum şi realizarea unor beneficii supli­mentare de 6,4 milioane lei. Este demn de remarcat că la baza sporurilor de producţie realizate se află creşterea productivi­tăţii muncii, cu peste 6 la sută faţă de prevederile planificate pentru acest indicator de bază. Rezultatele bune obţinute pînă în prezent de harnicul colec­tiv al uzinei bucureştene în îndeplinirea şi depăşirea atît a sarcinilor de plan, cît şi a angajamentelor luate In cadrul în­trecerii socialiste permit o preliminare a realizării integrale a planului anual cu aproape o lună înainte de sfirșitul anu­lui 1989. I Irigaţii pe 79 500 hectare de teren nisipos CRAIOVA (coresp. R. I.) La Dăbuleni, în judeţul Dolj în­treprinderea de construcţii-iri­­gaţii recent înfiinţată a început pregătirile în vederea construi­rii unui sistem de irigaţii în suprafaţă de 79 500 hectare pe terenurile nisipoase din stingă Jiului. Din această suprafaţă, 10 010 hectare aparţin sectoru­lui agricol de stat iar restul de 60 490 hectare cooperativelor agricole din zona nisipurilor situate pe teritoriile judeţelor Dolj şi Olt. Valoarea­ Investi­ţiilor este de :1 657 259 000 lei din care 1 162 000 000 lei con­strucţii montaj, revenind o in­vestiţie specifică de 20 846 la hectarul de teren irigat. Concomitent cu pregătirile în materie de organizare de şan­tiere la Ocolna şi Dăbuleni, au fost atacate lucrări de bază la priza de apă şi canalul aduc­­ţiunii principale a sistemului de irigaţii din triunghiul nisipos Craiova-Corabia-Bechet. Este prevăzută punerea eşalonată în exploatar­e a sistemului : 15 000 hectare la începutul ve­rii viitoare şi 14 500 hectare în toamna anului 1971, 28 000 hec­tare în 1972 şi 22 000 hectare în 1973. A luat fiinţa Institutul de proiectări pentru construcţii Cu ocazia înfiin­ţării noului In­stitut de proiec­tare pentru con­strucţii, am solici­tat citeva amănun­te tovarăşului ing. Petru Vernescu, directorul Insti­tutului, care ne-a spus : „ Institutul, care va funcţiona în cadrul Ministe­rului Construcţii­lor Industriale, este menit să rea­lizeze proiectarea pentru tipizarea lucrărilor de con­strucţii industria­le, asimilarea de mijloace pentru mecanizarea lu­crărilor de con­strucţii — montaj, studierea tehnolo­giilor noi de exe­cuţie, tipizarea lucrărilor de orga­nizare a şantiere­lor. O altă sarcină este aceea de a crea tipuri de con­strucţii industria­le şi sisteme de realizare a aces­tora, la un înalt grad de competiti­vitate. Se va reali­za astfel, pe lingă ridicarea nivelului cercetării pro­­priu-zise, în do­meniul construc­ţiilor industriale, o sporire a produc­tivităţii muncii pe şantiere şi o creştere substan­ţială a eficienţei investiţiilor. In­stitutul va benefi­cia, în cursul anu­lui viitor, de apor­tul noului Centru de calcul pentru proiectare şi con­strucţie, ce va lua naştere în cadrul Ministerului Con­strucţiilor Indus­triale. Astfel, se va putea trece, prin studiul com­parat al unui nu­măr mai mare de soluţii, la ridicarea calităţii proiectelor şi la reducerea ci­clurilor de proiec­tare. O necesitate de prim ordin în agricultură . A. încheierea minim a tuturor Rămînerile în urmă care se mai constată în unele judeţe — în special în ceea ce priveşte terminarea recoltărilor şi executa­rea arăturilor — nu pot fi justificate altfel decît prin insuficienta preocupare a unor unităţi agricole pentru organizarea mun­cii şi folosirea la întreaga lor capacitate a mijloacelor mecanizate. Şi totuşi, unele organe agricole judeţene — pe motiv că realizările la recoltarea po­rumbului au depăşit 90—95 la sută — ma­nifestă o nejustificată autoliniştire, şi nu iau toate măsurile ca restanţele să fie grab­nic lichidate. Mai sunt, la ora actuală—cînd vremea se poate înrăutăţi de la o zi la alta — nerecoltate 15 070 ha cu sfeclă de zahăr, 51300 ha cu porumb, 256 ha cu cartofi, 7 000 ha cu struguri. La aceasta se mai adaugă o cantitate de aproape 318 000 tone de sfeclă de zahăr culeasă insă care se află şi în prezent pe cîmp. Cooperativele agri­cole de producţie din judeţele IALOMIŢA, OLT, CONSTANţA, TULCEA şi CLUJ mai au, bunăoară, de recoltat între 2 900 şi 5 770 ha cu porumb. Cele mai mari cantităţi de sfeclă de zahăr care aşteaptă să ia drumul fabricilor, se află in judeţele COVASNA, TIMIŞ, ARAD, BIHOR, BRAŞOV, BOTO­ŞANI şi SUCEAVA, adică tocmai în zonele unde nu-i exclusă, în următoarele zile, in­stalarea unui timp nefavorabil. Fiecare bibc din actuala recoltă , pentru care s-au investit în decursul unui an muncă şi bani — trebuie să ajungă în hambarele unităţilor cultivatoare şi ale statului. O cer interesele economiei naţio­nale, ale întregii noastre ţări. Conducerile unităţilor trebuie să treacă urgent la o ve­rificare minuţioasă pe teren a fiecărei tar­lale pentru a se stabili dacă întreaga re­coltă a fost culeasă şi să ia măsuri pentru înmagazinarea acesteia, în unele unităţi din judeţul BRAŞOV, grăparul efectuat pe terenurile de pe care s-au recoltat cartofi a permis recuperarea a câteva sute de kilo­grame la hectar. Iată un exemplu conclu­dent că printr-un efort sporit există con­diţii ca fondul central să mai primească cantităţi de produse, chiar şi de acolo unde s-a decretat că totul a fost cules pînă la ultimul bob. De ce se amină executarea arăturilor la toamnă ? T­ie unităţile agricole — fă nici o excepţie — ca­­au­ scos producţii medii la P°ab cu mult peste pre­vederi..^ îngrijit încă din toamnng terenurile respective să _ fieite. De altfel, nu nu*­mai P.°ibul, ci şi celelalte culturi -rimgvare sau pr0­­ducţii n\,e numai condiţi­ile cînd respectâ această ce­­rinţă a&lnică. Executarea arăturilor toamng favorizea­­ză activitatea microorganismelor din sol, permite acumularea apei din precipitaţii, duce la refa­cerea­­ structurii solului (prin acţiunea îngheţului şi dezghe­ţului), contribuie la distrugerea buruienilor, a dăunătorilor etc. Pînă ieri în cooperativele a­­gricole de producţie s-au arat 1.888.600 ha, ceea ce reprezintă 62 la sută din prevederi. Dacă în judeţele MARAMUREŞ, OLT, SUCEAVA, TULCEA şi NEAMŢ, această lucrare se apropie de sfîrşit, în schimb în altele, rit­mul în care acţionează mecani­zatorii este cu totul nesatisfăcă­tor. Un calcul atent ne arată că folosirea numai a 70 la sută din tractoarele cu care sunt do­tate întreprinderile de mecani­zare a agriculturii la executa­rea arăturilor (și acest lucru este pe deplin posibil pentru că recoltările se apropie de sfîrșit), asigură realizarea zilnică a 99 000—100 000 ha. Or, din cau­za deficienţelor organizatorice — neeliberarea terenului, folo­sirea incompletă a tractoarelor — in ultimele zile se realizează abia jumătate din această viteză. In ultimele zile, în cooperati­vele agricole din judeţul, IL­FOV, se ară în medie 500—600 ha, ceea ce fireşte că este cu mult sub posibilităţile reale. La fel se prezintă lucrurile şi în judeţele ARAD, BRAILA, BU­ZĂU, TELEORMAN, SĂLAJ şi altele. Se poate lucra şi la lumina farurilor în cooperativele agricole din judeţul SALAJ mai sunt de atat aproape 12 000 de ha. In vreme ce unele unități cum sunt cele din VÎRSOLT, VALCAU, PE­­RICEI, ZAUANI, BADACIN, mecanizatorii au avat suprafeţe întinse (cuprinse între 300—500 de hectare), în altele cum sunt GILGAU, GLOD, LOZNA, PO­­IANA BLENCHI, ZALHA, lucrarea­ abia a început. Cînd l-am întrebat pe inginerul G. COPIL de la cooperativa din Zalha de ce s-au arat pînă a­­cum doar 20 de ha. n-a putut să aducă nici un argument care să justifice cît de cît această ră­­mînere în urmă. Teren elibe­rat există, suficient, dar ce folos că munca mecanizatorilor nu este aproape de loc controlată. De aici, ieşim­ tîrzii pe ogoare şi... intrăm­ timpurii, cînd soare­le mai e încă pe cer, a tractoa­relor la sediul secţie, de aici nu­meroase deplasări în gol şi ran­damente scăzute în brazdă. Nu mai vorbim de faptul că deşi ar trebui să se lucreze şi la lu­mina farurilor, nimeni nu s-a îngrijit să organizeze munca în două schimburi pentru a recupe­ra rămînerile în urmă. în uni­tăţile agricole din judeţul ARAD, unde procentul de realizare a a­­răturilor este de numai 54 la su­tă, am constatat că există ten­dinţa de a ţine tractoarele... în rezervă, în unităţile GAI, ALU­­NIŞ PEREGUL MIC, in uni­tăţile din raza I.M.A. PECICA— SEMLAC o parte din tractoare le-am găsit între orele 9—12 iar secţii. La Aluniş din cele 532 hectare abia s-a arat... 92, iar la Gai nici un sfert nu s-a­ arat din suprafaţa prevăzută de peste 1 000 hectare. La FRU­­MUŞENI, la orele 13 am găsit la sediul secţiei patru tractoa­re , două îşi aşteptau mecaniza­tori, iar două nu se puteau urni pentru că nu au sosit piesele cerute de la I.M.A., Aradul Nou. La cooperativa agricolă din TAMAŞEU, judeţul Bihor am găsit avînd doar 7 din cele 12 tractoare ale secţiei de meca­nizare. Tractoriştii lucrează cu ţîrîita pentru că nu li s-a asigu­rat „front de lucru“. La data vi­zitei noastre mai aveau dispo­nibil teren doar pentru o zi de lucru, mai precis 15 ha. Ingine-* rul unităţii — GH. KISS — ne-a asigurat că în circa 10—15 zile vor elibera terenul. Aceas­tă „planificare“ explică fără alte comentarii de, ce este scăzut aici ritmul lucrărilor, de ce au mai rămas de arat aproape 300 hectare. De asemenea, la coo­perativa „Viaţa nouă“ din DIOSIGUL DE CÎMP, o bună parte din terenul care urmează să fie arat este ocupat cu po­rumb sau coceni nestrînşi. O micşorare a producţiei la hectar — fie ea şi de ordinul cîtorva sute de kilograme — prin amînarea executării arătu­rilor în primăvară înseamnă, la scara întregii ţări, sute de mii de tone de produse care nu vor intra în fondul central. Există condiţii — ne referim la dotarea agriculturii noastre, la ploile căzute şi la timpul care se menţine în general favo­rabil — ca planul arăturilor de toamnă să fie realizat integral,­in toate unităţile, ca asemenea pagube să nu se mai pro­ducă. Raidul anchetă întreprins în citeva judeţe ale ţării a scos în evidenţă necesitatea rezolvării de către direcţiile agricole respective a unor sarcini urgente de care depinde realizarea integrală a planului arăturilor de toamnă , eliberarea grab­nică a tuturor suprafeţelor de produsele secundare ale cul­turilor tîrzii şi în special de cocenii de porumb, organizarea minuţioasă a muncii mecanizatorilor în cîmp, astfel incit programul de lucru să se desfăşoare din zori şi pînă seara tirziu (sau cel mai bine în două schimburi), o asistenţă teh­nică mai operativă pentru depanarea tractoarelor defecte. Conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii are obli­gaţia să ceară şi în această perioadă direcţiilor agricole ju­deţene şi trusturilor zonale I.A.S., să acţioneze cu toată răs­punderea în acest scop. TH. MARCAROV VIRGIL LAZAR în întreprinderile bucureştene __________—^——■—m PRODUCŢIA DE ULEI DIN NOUA RECOLTĂ A ÎNCEPUT SUB AUSPICII FAVORABILE I­n ansamblul industriei alimentare, producţia de ule­iuri comestibile ocupă un loc important, dată fiind ponderea mare a acestui produs in consumul zilnic al populaţiei. Eforturile făcute în ultimii ani de către stat atât pentru asigurarea unor cantităţi sporite de materii pri­me — în special de seminţe de floarea-soarelui — cît şi pentru construirea unor mari şi moderne întreprinderi pre­lucrătoare (ca, de pildă, fabricile intrate în producţie la Iaşi, Constanţa, Slobozia) s-au soldat cu satisfacerea în con­diţii, de la an la an îmbunătăţite, a cerinţelor populaţiei şi la asigurarea unor substanţiale disponibilităţi pentru export. La începutul noii campanii din acest an, de prelucrare a recoltei de floarea soarelui am întreprins o investigaţie în cele două întreprinderi bucu­reştene de acest profil, fabri­cile de ulei „Muntenia“ şi „13 Decembrie“, pentru a ne in­forma asupra situaţiei îndepli­nirii planului pe zece luni şi a perspectivelor de realizare a sarcinilor prevăzute pentru a­­cest an. In ambele unităţi — recent integrate în combi­natul de industrie alimentară ulei — zaharoase — cosmetice — am putut consemna veşti îmbucurătoare : pînă la 1 noiembrie sarcinile de plan au fost îndeplinite la prin­cipalii indicatori, realizîn­­du-se, în cele două fa­brici, producţii suplimentare de multe milioane de lei. La „Muntenia“, de exemplu, anganjamentul luat la începu­tul anului în întrecerea socia­listă de a se da o producţie globală suplimentară de 2,2 milioane lei a fost de mult în­deplinit, în zece luni produ­­cîndu-se peste plan uleiuri în valoare de 4,2 milioane lei. La fel, fabrica „13 Decembrie“ este în măsură să raporteze un plus de producţie de 242 tone ulei comestibil. Resursele plusurilor de pro­ducţie înregistrate trebuie cău­tate în capacitatea tehnică şi organizatorică a comitetelor de direcţie din cele două unităţi, în buna pregătire profesională a colectivelor de muncă. Gra­dul diferit de dotare tehnică — „Muntenia“ fiind o între­prindere modernă, integral re­construită şi reu­lată, în timp ce „13 Decembrie“ este una dintre cele mai vechi între­prinderi din sector — a deter­minat ca şi acţiunile concrete pentru obţinerea unei eficien­ţe economice mai înalte să fie diferenţiate, în funcţie de con­diţiile existente. Astfel, specia­liştii de la „Muntenia“ şi-au îndreptat preocuparea, în pri­mul rînd, spre depăşirea subs­tanţială a parametrilor proiec­taţi. Cel mai spectaculos re­zultat în acest sens a fost ob­ţinut în secţia „cheie“ a fa­bricii, cea de uleiuri brute , proiectată la o capacitate de 148,9 tone ulei în 24 de ore, secţia produce azi, datorită îm­bunătăţirilor aduse tehnologiei şi utilajelor, 183 tone, deci cu peste 17 la sută mai mult. Pa­ralel, la „13 Decembrie“ s-a a­­cordat o atenţie deosebită în­treţinerii utilajelor existente precum şi autoutilării, în vede­rea prelucrării superioare a materiei prime. Măsurile teh­­nico-organizatorice luate au permis ca, în condiţiile pre­care de utilare tehnică de care am vorbit să se înregis­treze totuşi rezultate bune în producţie. Aprovizionarea ritmică cu materii prime, în cantităţi su­ficiente, ca şi folosirea depli­nă a capacităţilor de prelucra­re existente creează toate con­diţiile pentru ca magazinele a­­limentare să fie asigurate în continuare în mod ritmic cu cantităţi de ulei în măsură să satisfacă toate cerinţele, ca şi pentru depăşirea prevederilor la planul de export. Pentru a­­ceasta ar trebui însă ca şi re­laţiile cu beneficiarii — res­pectiv întreprinderile comerci­ale cu ridicata să se îmbunătă­ţească La gradul de dotare tehnică al „Munteniei“ desele schimbări la instalaţia de îm­­buteliere datorită nehotărîrii comerţului de a opta pentru sticle de un litru sau jumătate de litru provoacă mari pier­deri de producţie. Numai în­­tr-o lună au intervenit 14 ast­fel de schimbări care echiva­lează cu o oprire a producţiei de 28 ore ! Căci, după ce a contractat o cantitate impor­tantă de ulei îmbuteliat în sti­cle de 1/2 litru, I.C.R.A. s-a răzgîndit, blocînd depozitele fabricii cu stocuri de sticle ne­ridicate. In contratimp, o altă organizaţie comercială, IRVA, oferă fabricii prelucrătoare mari cantităţi de sticle de */* litru. Uşor de înţeles că ase­menea practici îngreunează şi activitatea de producţie şi cea de desfacere. La „13 Decembrie“, care li­vrează uleiul neîmbuteliat, principalele greutăţi în desfa­cere se referă la lipsa vagoa­nelor cisternă care sosesc în fabrică, pentru încărcare, în mod neritmic, în octombrie, de exemplu, timp de 8 zile nu a sosit în fabrică nici un vagon. O problemă de care este solicitat şi Ministerul Trans­porturilor să ţină seama în mai mare măsură. Aşa cum am amintit, de cir­ca o lună de zile, cele două în­treprinderi împreună cu alte 5 fabrici bucureştene, sunt inte­grate într-un combinat de in­dustrie alimentară. Este, desi­gur, prematur, să putem trage concluzii asupra activităţii a­­cestui combinat aflat la înce­put de drum. Totuşi, unele ob­servaţii făcute de interlocuto­rii noştri ni se par bine venite pentru conducerea Ministeru­lui Industriei Alimentare. Ing. CORNELIA TEODORESCU, directorul fabricii „Muntenia“ ne atrăgea, de exemplu, aten­ţia asupra concentrării unui număr exagerat de cadre teh­nice, în special ingineri, în di­feritele servicii ale combina­tului. Izbitor, în acest sens, este că la combinat numărul de in­gineri existenţi — peste 40 — întrece pe cel existent în toate cele şapte fabrici la un loc. Or, nu numai de ingineri e nevoie în conducerea combinatului a cărui funcţie este economico­­financiară, ci şi de economişti. Ce fac cei 40 ingineri ? Solici­tă diferite situaţii şi cifre pu­ţinelor cadre tehnice ce au mai rămas în fabrici, (la Munte­nia, întreprindere cu un înalt grad de tehnicitate, există a­­cum doar 12 ingineri) îngreu­­nîndu-le munca. Se conturea­ză de pe acum, tendinţa spre „şedinţo manie“ care răpeşte cadrelor de conducere din fa­brică ore preţioase ce ar fi trebuit dedicate producţiei. Semnalarea acestor tendinţe directorului general, ing. dr. O­­VIDIU POPESCU, le facem în speranţa că noul combinat se va pune mai iute „pe picioare", sprijinind realmente unităţile subordonate şi nici de cum în­­greunîndu-le activitatea. PAUL MARIAN îndeplinirea la toţi indicatorii (Urmare din pag. I) gradul de eficienţă solicitat de împrejurări, a tuturor forţelor umane şi materiale. — O anumită practică, pe care situaţiile statistice glo­bale n-o pot evidenţia este aceea a neîndeplinirii planu­lui de către una sau două întreprinderi în condiţiile cînd toate celelalte colective şi-au depăşit sarcinile. Ce concluzii degajă, din acest punct de vedere, bilanţul primelor zece luni ! — Pe ansamblul judeţului, două colective n-au îndeplinit planul producţiei globale : In­dustria cărnii şi unitatea de bumbac Sighişoara. Existenţa unor asemenea situaţii condu­ce la concluzia că în între­prinderile respective comitetele de direcţie nu dovedesc un su­ficient spirit de responsabilita­te pentru îndeplinirea­­ planului pe absolut toate fronturile. Alt­fel spus, nu se urmăreşte une­ori realizarea tuturor obligaţi­ilor, ignorîndu-se faptul că efi­cienţa economică a unei activi­tăţi, preocuparea pentru întro­narea unui spirit ştiinţific de muncă se recomandă nu prin rezultate obţinute pe o „felie“ sau alta, ci prin rezultatele do­­bîndite pe ansamblul produc­ţiei respective şi pe fiecare ele­ment component al acestuia De aceea, niciodată nu trebuie să­­ni se pară prea mare insistenţa depusă privind obligativitatea pentru fiecare comitet de di­recţie sau consiliu de adminis­traţie al proaspetelor înfiinţate combinate industriale de a asi­gura îndeplinirea planului în totalitatea sa fără derogări la un indicator sau altul. — In încheierea discuţiei am dori să ne spuneţi ce măsuri se preconizează a fi luate în vederea asigurării îndeplinirii planului anual pînă la 31 decembrie ? — In ultima vreme au fost organizate analize pe grupuri de întreprinderi, cu participa­rea membrilor comitetelor de direcţie, în cadrul cărora a fost cintărită cu obiectivitate şi dis­­cernămînt situaţia îndeplinirii planului în toate verigile sale­ Aceste analize au evidenţiat posibilitatea punerii în valoare a noi rezerve de inteligenţă şi priceperea umană, utilizării mai complete a utilajelor, reducerii cheltuielilor de producţie. Tot­odată, confruntările de opinii au scos la iveală necesitatea u­­nor intervenţii rapide, operati­ve din partea ministerelor de resort. Aş dori să zăbovesc pu­ţin asupra acestui aspect al re­laţiilor minister-întreprindere judeţeană, intrucît consider că în acest domeniu am dobindit o experienţă pozitivă Este vor­ba de faptul că am reuşit per­manentizarea unor dialoguri fructuoase, la faţa locului , pe şantier sau în hala de pro­ducţie — cu cele mai înalte per­sonalităţi din conducerea unor ministere. Recent am avut ase­menea dialoguri pe platforma industriei chimice de la Tîrna­­veni şi Tg. Mureş, la fabrica de geamuri, la complexul pentru prelucrarea lemnului din Re­ghin cu conducătorii ministere­lor industriei chimice, industriei materialelor de construcţii, in­dustriei lemnului, construcțiilor industriale etc. Rezultatul prac­tic al acestor consultări a fost aprobarea pe loc a unor soluţii tehnico-economice, elaborarea promptă a unor hotărîri de im­portanţă pentru întreprinderea în cauză. Pentru a cita un sin­gur exemplu, prezenţa la com­binatele chimice a conducerii ministerului de resort a rezol­vat operativ începerea unor lu­crări de investiţii, probleme care condiţionau într-un anumit fel îndeplinirea­ planului. Din cele spuse nu doresc însă să se tragă concluzia că intervenţia ministerului într-o întreprinde­re oarecare reprezintă singura condiţie a îndeplinirii planului in unitatea respectivă. Realiza­rea acestui obiectiv depinde în principal de simţul de răspun­dere, priceperea organizatorică şi tehnică a comitetului de di­recţie, a colectivului fiecărei întreprinderi în parte Noi elemente prefabricate din beton CONSTANŢA (coresp R.l.) la I.P.M.C. din Constan­ţa a intrat in fabricaţie cel mai mare tip de cheson prefabricat din beton : che­­sonul cu dublă curbură în suprafaţă de 45 m. p. Fiind de 5 ori rrtţji mare decît che­­sonul obişnuit, noul tip de element prefabricat este u­­tilizat numai in construcţia halelor industriale. Pentru o cît mai bună aprovizionare a şantierelor cu prefabrica­­te, întreprinderea constăn­­ţeană îşi va mări capacitatea de producţie cu incă 3 linii tehnologice în care vor fi produse panouri mari desti­nate construcţiilor turistice şi de locuinţe

Next