România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)
1969-11-08 / nr. 7793
Pe şantierele noilor obiective ale Ministerului Energiei Electrice ULTIMELE PREMIERE mi amili VOR PUTEA FI REALIZATE \m IN ACEASTĂ 11 VA ti de an, energeticii i-au revenit sarcini de o deosebită însemnătate şi in domeniul investiţiilor. Şi tot an de an, conştienţi de necesitatea asigurării „avansului energetic“ ■faţă de celelalte ramuri, lucrătorii Ministerului Energiei Electrice s-au achitat de aceste sarcini, îndeplinirea riguroasă a planului confirmîndu-le valenţele unei frumoase tradiţii. Avind în vedere tocmai importanţa energeticii in contextul ritmurilor inalte de dezvoltare cerute de industrializarea ţării ■in toate ramurile economice, am socotit util să aflăm, acum cind au rămas mai puţin de două luni de zile pînă la sfirşitul anului, CARE ESTE STADIUL ACTUAL ŞI CE PERSPECTIVE SUNT IN CE PRIVEŞTE REALIZAREA PLANULUI DE INVESTIŢII. — După zece luni — ne-a declarat ing. MIHAIL CHIVU, director adjunct al direcţiei de dezvoltare şi investiţii din M.E.E., — planul ministerului a fost îndeplinit în proporţie de 80,5 la sută la total investiţii şi respectiv 82,2 la sută la construcţii-montaj. Dacă procentele realizate de centrala industrială de producere a energiei electrice şi termice sunt superioare celor de mai sus centrala industrială de transport şi distribuţie a energiei electrice a obţinut procente mai scăzute — 75,3 şi respectiv 79,9 — luna noiembrie, cînd vor fi puse în funcţiune o serie de reţele şi staţii electrice, urmînd a ridica substanţial procentul realizărilor. Trebuie să arătăm că în bilanţul pozitiv pe minister atirnă greu realizările bune de pe şantierele de la Porţile de Fier, Deva, Govora, în timp ce procentele de îndeplinire a planului, la Lotru, Brazi sau Rovinari „trag în jos“ media realizărilor pe minister. De aceea, pe aceste şantiere, pe care în acest an nu se finalizează lucrări, se simte imperios necesară creşterea ritmului de execuţie pentru a asigura în anii următori respectarea termenelor de punere în funcţiune. — La sfîrşitul celui de al treilea trimestru ziarul nostru a publicat o anchetă din care reieşea că 7 din capacităţile planificate in acest an ridică probleme in ce priveşte punerea in funcţiune. Cum au evoluat lucrurile in ultima lună şi care sint perspectivele la această oră ? — Din cele 97 obiective şi capacităţi planificate a fi date în exploatare în 1969, un număr de 30 au termen în ultimul trimestru (n.n. : ca şi in alţi ani la M.E.E. s-a asigurat prin planificare o ritmicitate corespunzătoare a punerilor în funcţiune, ceea ce constituie o condiţie de bază pentru îndeplinirea planului) şi dintre acestea 7 au intrat în funcţiune în luna octombrie : linia de 220 kV Bucureşti Sud — Bucureşti Est, staţiile de 10 kV de la Roman, Căzăneşti, Caransebeş etc. Dezideratul nostru este ca sarcinile pe acest an să fie îndeplinite încă la sfirşitul acestei luni, marea majoritate a termenelor finale fiind in noiembrie. In orice caz planul de punere în funcţiune va fi integral realizat. — Trebuie să deducem că la ora actuală problemele ce se ridicau s-au rezolvat şi că deci „apele tulburi s-au limpezit" ? — Nu, nu se poate vorbi de o „limpezire" completă. In mare, desigur, semnele de întrebare au dispărut. Au rămas însă aşa cum le numim noi „micile necazuri“. Şi dac-aţi şti ce importante sînt acestea, acum cînd fiecare clipă pe şantiere trebuie bine drămuită... — Ne puteţi oferi citeva 6X6Tripl6 ? — La primul grup de 200 MW de la C.E.T. Deva, aflat actualmente în probe, a fost încheiată spălarea acidă la cazan, urmind a se da drumul focului pentru suflare. Preliminăm realizarea primului paralel în jur de 23 noiembrie şi în acest scop pe şantier este o uriaşă concentrare de forţe a constructorilor şi montorilor în vederea respectării termenului. Pentru ca eforturile lor să nu fie zadarnice este însă necesar pe de o parte ca Ministerul Comerţului Exterior să intervină de urgenţă în scopul obţinerii releelor de protecţie pentru liniile de 220 kV, iar pe de alta ca ultimii transformatori turnizaţi de „Electroputere" Craiova să sosească cit mai repede pe şantier. . O „dublă premieră“ va avea loc la C.E.T. Govora, unde primul grup de 50 MW ce va intra in funcţiune va fi în acelaşi timp primul grup de construcţie românească. Aici problemele de echipamente sunt astăzi rezolvate, greul cade pe umerii constructorilor şi montorilor şi numai o imobilizare intensă a forţelor — cu organizarea urgentă a lucrului în două schimburi aşa cum s-a procedat la Deva — poate asigura respectarea termenului din această lună. Sunt zile de vîrf pe şantierele noastre şi tocmai de aceea solicităm sprijinul uzinei „Vulcan“ pentru livrarea urgentă a ultimelor completări (robinete, supape) la armăturile cazanelor de 100 Gcal ce trebuie puse în funcţiune la Bucureşti , Sud şi Brazi şi al uzinei „Automatica“ pentru furnizarea panourilor de automatizare necesare staţiei Săvineşti. — Care sunt după părerea dv. aspectele care trebuie să stea in această perioadă in atenţia colectivelor ministerului pentru a garanta respectarea riguroasă a sarcinilor de plan ? — Consider că pentru staţiile electrice o sarcina deosebită o constituie respectarea graficului de transport a transformatorilor pe baza livrării acestora de către „Electroputere“ Craiova, a ajutorului ce ni-l poate acorda C.F.R. — lipsa de vagoane se face simţită în ultima vreme — sau a mijloacelor proprii de transport ale ministerului. De asemenea, furnizarea ultimelor echipamente şi aparataje va trebui urmărită cu toată atenţia de către cadrele de răspundere din centralele industriale şi delegaţii şantierelor. In fine, să nu neglijăm recepţia lucrărilor : aceasta trebuie făcută cu toată răspunderea în spiritul unei inalte exigenţe menită să asigure deplina funcţionare din prima zi a noilor capacităţi Suntem convinşi că în această perioadă eforturile colectivelor de energeticieni — conducerile şantierelor au acum ocazia să-şi dovedească capacitatea profesională — vor permite ministerului nostru să raporteze la sfirşitul anului respectarea riguroasă a sarcinilor planului de investiţii. Ing. C. VRINCEANU La uzina „Neferal" . Peste plan 32 milioane lei şi 25 produse noi Uzina chimico-metalurgica,,Neferal“ din Capitală a obţinut succese deosebite în realizarea sarcinilor pe 10 luni, consemnînd o depăşire a planului producţiei globale cu aproape 32 milioane lei, din care peste 10 milioane s-au obţinut prin asimilarea a circa 25 de produse noi, neplanificate. Astfel, în această perioadă au fost produse în plus 2500 tone de aliaje pentru diverse cabluri, 2700 tone de aliaj de plumb cu staniu pentru acumulatoare, 75 tone de diferite aliaje de aluminiu, şau, produse mult solicitate atît în ţară, cât şi peste hotare. Aceasta a permis totodată uzinei să obţină o depăşire cu 35,5 la sută a planului de export, precum şi realizarea unor beneficii suplimentare de 6,4 milioane lei. Este demn de remarcat că la baza sporurilor de producţie realizate se află creşterea productivităţii muncii, cu peste 6 la sută faţă de prevederile planificate pentru acest indicator de bază. Rezultatele bune obţinute pînă în prezent de harnicul colectiv al uzinei bucureştene în îndeplinirea şi depăşirea atît a sarcinilor de plan, cît şi a angajamentelor luate In cadrul întrecerii socialiste permit o preliminare a realizării integrale a planului anual cu aproape o lună înainte de sfirșitul anului 1989. I Irigaţii pe 79 500 hectare de teren nisipos CRAIOVA (coresp. R. I.) La Dăbuleni, în judeţul Dolj întreprinderea de construcţii-irigaţii recent înfiinţată a început pregătirile în vederea construirii unui sistem de irigaţii în suprafaţă de 79 500 hectare pe terenurile nisipoase din stingă Jiului. Din această suprafaţă, 10 010 hectare aparţin sectorului agricol de stat iar restul de 60 490 hectare cooperativelor agricole din zona nisipurilor situate pe teritoriile judeţelor Dolj şi Olt. Valoarea Investiţiilor este de :1 657 259 000 lei din care 1 162 000 000 lei construcţii montaj, revenind o investiţie specifică de 20 846 la hectarul de teren irigat. Concomitent cu pregătirile în materie de organizare de şantiere la Ocolna şi Dăbuleni, au fost atacate lucrări de bază la priza de apă şi canalul aducţiunii principale a sistemului de irigaţii din triunghiul nisipos Craiova-Corabia-Bechet. Este prevăzută punerea eşalonată în exploatare a sistemului : 15 000 hectare la începutul verii viitoare şi 14 500 hectare în toamna anului 1971, 28 000 hectare în 1972 şi 22 000 hectare în 1973. A luat fiinţa Institutul de proiectări pentru construcţii Cu ocazia înfiinţării noului Institut de proiectare pentru construcţii, am solicitat citeva amănunte tovarăşului ing. Petru Vernescu, directorul Institutului, care ne-a spus : „ Institutul, care va funcţiona în cadrul Ministerului Construcţiilor Industriale, este menit să realizeze proiectarea pentru tipizarea lucrărilor de construcţii industriale, asimilarea de mijloace pentru mecanizarea lucrărilor de construcţii — montaj, studierea tehnologiilor noi de execuţie, tipizarea lucrărilor de organizare a şantierelor. O altă sarcină este aceea de a crea tipuri de construcţii industriale şi sisteme de realizare a acestora, la un înalt grad de competitivitate. Se va realiza astfel, pe lingă ridicarea nivelului cercetării propriu-zise, în domeniul construcţiilor industriale, o sporire a productivităţii muncii pe şantiere şi o creştere substanţială a eficienţei investiţiilor. Institutul va beneficia, în cursul anului viitor, de aportul noului Centru de calcul pentru proiectare şi construcţie, ce va lua naştere în cadrul Ministerului Construcţiilor Industriale. Astfel, se va putea trece, prin studiul comparat al unui număr mai mare de soluţii, la ridicarea calităţii proiectelor şi la reducerea ciclurilor de proiectare. O necesitate de prim ordin în agricultură . A. încheierea minim a tuturor Rămînerile în urmă care se mai constată în unele judeţe — în special în ceea ce priveşte terminarea recoltărilor şi executarea arăturilor — nu pot fi justificate altfel decît prin insuficienta preocupare a unor unităţi agricole pentru organizarea muncii şi folosirea la întreaga lor capacitate a mijloacelor mecanizate. Şi totuşi, unele organe agricole judeţene — pe motiv că realizările la recoltarea porumbului au depăşit 90—95 la sută — manifestă o nejustificată autoliniştire, şi nu iau toate măsurile ca restanţele să fie grabnic lichidate. Mai sunt, la ora actuală—cînd vremea se poate înrăutăţi de la o zi la alta — nerecoltate 15 070 ha cu sfeclă de zahăr, 51300 ha cu porumb, 256 ha cu cartofi, 7 000 ha cu struguri. La aceasta se mai adaugă o cantitate de aproape 318 000 tone de sfeclă de zahăr culeasă insă care se află şi în prezent pe cîmp. Cooperativele agricole de producţie din judeţele IALOMIŢA, OLT, CONSTANţA, TULCEA şi CLUJ mai au, bunăoară, de recoltat între 2 900 şi 5 770 ha cu porumb. Cele mai mari cantităţi de sfeclă de zahăr care aşteaptă să ia drumul fabricilor, se află in judeţele COVASNA, TIMIŞ, ARAD, BIHOR, BRAŞOV, BOTOŞANI şi SUCEAVA, adică tocmai în zonele unde nu-i exclusă, în următoarele zile, instalarea unui timp nefavorabil. Fiecare bibc din actuala recoltă , pentru care s-au investit în decursul unui an muncă şi bani — trebuie să ajungă în hambarele unităţilor cultivatoare şi ale statului. O cer interesele economiei naţionale, ale întregii noastre ţări. Conducerile unităţilor trebuie să treacă urgent la o verificare minuţioasă pe teren a fiecărei tarlale pentru a se stabili dacă întreaga recoltă a fost culeasă şi să ia măsuri pentru înmagazinarea acesteia, în unele unităţi din judeţul BRAŞOV, grăparul efectuat pe terenurile de pe care s-au recoltat cartofi a permis recuperarea a câteva sute de kilograme la hectar. Iată un exemplu concludent că printr-un efort sporit există condiţii ca fondul central să mai primească cantităţi de produse, chiar şi de acolo unde s-a decretat că totul a fost cules pînă la ultimul bob. De ce se amină executarea arăturilor la toamnă ? Tie unităţile agricole — fă nici o excepţie — caau scos producţii medii la P°ab cu mult peste prevederi..^ îngrijit încă din toamnng terenurile respective să _ fieite. De altfel, nu nu*mai P.°ibul, ci şi celelalte culturi -rimgvare sau pr0ducţii n\,e numai condiţiile cînd respectâ această cerinţă a&lnică. Executarea arăturilor toamng favorizează activitatea microorganismelor din sol, permite acumularea apei din precipitaţii, duce la refacerea structurii solului (prin acţiunea îngheţului şi dezgheţului), contribuie la distrugerea buruienilor, a dăunătorilor etc. Pînă ieri în cooperativele agricole de producţie s-au arat 1.888.600 ha, ceea ce reprezintă 62 la sută din prevederi. Dacă în judeţele MARAMUREŞ, OLT, SUCEAVA, TULCEA şi NEAMŢ, această lucrare se apropie de sfîrşit, în schimb în altele, ritmul în care acţionează mecanizatorii este cu totul nesatisfăcător. Un calcul atent ne arată că folosirea numai a 70 la sută din tractoarele cu care sunt dotate întreprinderile de mecanizare a agriculturii la executarea arăturilor (și acest lucru este pe deplin posibil pentru că recoltările se apropie de sfîrșit), asigură realizarea zilnică a 99 000—100 000 ha. Or, din cauza deficienţelor organizatorice — neeliberarea terenului, folosirea incompletă a tractoarelor — in ultimele zile se realizează abia jumătate din această viteză. In ultimele zile, în cooperativele agricole din judeţul, ILFOV, se ară în medie 500—600 ha, ceea ce fireşte că este cu mult sub posibilităţile reale. La fel se prezintă lucrurile şi în judeţele ARAD, BRAILA, BUZĂU, TELEORMAN, SĂLAJ şi altele. Se poate lucra şi la lumina farurilor în cooperativele agricole din judeţul SALAJ mai sunt de atat aproape 12 000 de ha. In vreme ce unele unități cum sunt cele din VÎRSOLT, VALCAU, PERICEI, ZAUANI, BADACIN, mecanizatorii au avat suprafeţe întinse (cuprinse între 300—500 de hectare), în altele cum sunt GILGAU, GLOD, LOZNA, POIANA BLENCHI, ZALHA, lucrarea abia a început. Cînd l-am întrebat pe inginerul G. COPIL de la cooperativa din Zalha de ce s-au arat pînă acum doar 20 de ha. n-a putut să aducă nici un argument care să justifice cît de cît această rămînere în urmă. Teren eliberat există, suficient, dar ce folos că munca mecanizatorilor nu este aproape de loc controlată. De aici, ieşim tîrzii pe ogoare şi... intrăm timpurii, cînd soarele mai e încă pe cer, a tractoarelor la sediul secţie, de aici numeroase deplasări în gol şi randamente scăzute în brazdă. Nu mai vorbim de faptul că deşi ar trebui să se lucreze şi la lumina farurilor, nimeni nu s-a îngrijit să organizeze munca în două schimburi pentru a recupera rămînerile în urmă. în unităţile agricole din judeţul ARAD, unde procentul de realizare a arăturilor este de numai 54 la sută, am constatat că există tendinţa de a ţine tractoarele... în rezervă, în unităţile GAI, ALUNIŞ PEREGUL MIC, in unităţile din raza I.M.A. PECICA— SEMLAC o parte din tractoare le-am găsit între orele 9—12 iar secţii. La Aluniş din cele 532 hectare abia s-a arat... 92, iar la Gai nici un sfert nu s-a arat din suprafaţa prevăzută de peste 1 000 hectare. La FRUMUŞENI, la orele 13 am găsit la sediul secţiei patru tractoare , două îşi aşteptau mecanizatori, iar două nu se puteau urni pentru că nu au sosit piesele cerute de la I.M.A., Aradul Nou. La cooperativa agricolă din TAMAŞEU, judeţul Bihor am găsit avînd doar 7 din cele 12 tractoare ale secţiei de mecanizare. Tractoriştii lucrează cu ţîrîita pentru că nu li s-a asigurat „front de lucru“. La data vizitei noastre mai aveau disponibil teren doar pentru o zi de lucru, mai precis 15 ha. Ingine-* rul unităţii — GH. KISS — ne-a asigurat că în circa 10—15 zile vor elibera terenul. Această „planificare“ explică fără alte comentarii de, ce este scăzut aici ritmul lucrărilor, de ce au mai rămas de arat aproape 300 hectare. De asemenea, la cooperativa „Viaţa nouă“ din DIOSIGUL DE CÎMP, o bună parte din terenul care urmează să fie arat este ocupat cu porumb sau coceni nestrînşi. O micşorare a producţiei la hectar — fie ea şi de ordinul cîtorva sute de kilograme — prin amînarea executării arăturilor în primăvară înseamnă, la scara întregii ţări, sute de mii de tone de produse care nu vor intra în fondul central. Există condiţii — ne referim la dotarea agriculturii noastre, la ploile căzute şi la timpul care se menţine în general favorabil — ca planul arăturilor de toamnă să fie realizat integral,in toate unităţile, ca asemenea pagube să nu se mai producă. Raidul anchetă întreprins în citeva judeţe ale ţării a scos în evidenţă necesitatea rezolvării de către direcţiile agricole respective a unor sarcini urgente de care depinde realizarea integrală a planului arăturilor de toamnă , eliberarea grabnică a tuturor suprafeţelor de produsele secundare ale culturilor tîrzii şi în special de cocenii de porumb, organizarea minuţioasă a muncii mecanizatorilor în cîmp, astfel incit programul de lucru să se desfăşoare din zori şi pînă seara tirziu (sau cel mai bine în două schimburi), o asistenţă tehnică mai operativă pentru depanarea tractoarelor defecte. Conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii are obligaţia să ceară şi în această perioadă direcţiilor agricole judeţene şi trusturilor zonale I.A.S., să acţioneze cu toată răspunderea în acest scop. TH. MARCAROV VIRGIL LAZAR în întreprinderile bucureştene __________—^——■—m PRODUCŢIA DE ULEI DIN NOUA RECOLTĂ A ÎNCEPUT SUB AUSPICII FAVORABILE In ansamblul industriei alimentare, producţia de uleiuri comestibile ocupă un loc important, dată fiind ponderea mare a acestui produs in consumul zilnic al populaţiei. Eforturile făcute în ultimii ani de către stat atât pentru asigurarea unor cantităţi sporite de materii prime — în special de seminţe de floarea-soarelui — cît şi pentru construirea unor mari şi moderne întreprinderi prelucrătoare (ca, de pildă, fabricile intrate în producţie la Iaşi, Constanţa, Slobozia) s-au soldat cu satisfacerea în condiţii, de la an la an îmbunătăţite, a cerinţelor populaţiei şi la asigurarea unor substanţiale disponibilităţi pentru export. La începutul noii campanii din acest an, de prelucrare a recoltei de floarea soarelui am întreprins o investigaţie în cele două întreprinderi bucureştene de acest profil, fabricile de ulei „Muntenia“ şi „13 Decembrie“, pentru a ne informa asupra situaţiei îndeplinirii planului pe zece luni şi a perspectivelor de realizare a sarcinilor prevăzute pentru acest an. In ambele unităţi — recent integrate în combinatul de industrie alimentară ulei — zaharoase — cosmetice — am putut consemna veşti îmbucurătoare : pînă la 1 noiembrie sarcinile de plan au fost îndeplinite la principalii indicatori, realizîndu-se, în cele două fabrici, producţii suplimentare de multe milioane de lei. La „Muntenia“, de exemplu, anganjamentul luat la începutul anului în întrecerea socialistă de a se da o producţie globală suplimentară de 2,2 milioane lei a fost de mult îndeplinit, în zece luni producîndu-se peste plan uleiuri în valoare de 4,2 milioane lei. La fel, fabrica „13 Decembrie“ este în măsură să raporteze un plus de producţie de 242 tone ulei comestibil. Resursele plusurilor de producţie înregistrate trebuie căutate în capacitatea tehnică şi organizatorică a comitetelor de direcţie din cele două unităţi, în buna pregătire profesională a colectivelor de muncă. Gradul diferit de dotare tehnică — „Muntenia“ fiind o întreprindere modernă, integral reconstruită şi reulată, în timp ce „13 Decembrie“ este una dintre cele mai vechi întreprinderi din sector — a determinat ca şi acţiunile concrete pentru obţinerea unei eficienţe economice mai înalte să fie diferenţiate, în funcţie de condiţiile existente. Astfel, specialiştii de la „Muntenia“ şi-au îndreptat preocuparea, în primul rînd, spre depăşirea substanţială a parametrilor proiectaţi. Cel mai spectaculos rezultat în acest sens a fost obţinut în secţia „cheie“ a fabricii, cea de uleiuri brute , proiectată la o capacitate de 148,9 tone ulei în 24 de ore, secţia produce azi, datorită îmbunătăţirilor aduse tehnologiei şi utilajelor, 183 tone, deci cu peste 17 la sută mai mult. Paralel, la „13 Decembrie“ s-a acordat o atenţie deosebită întreţinerii utilajelor existente precum şi autoutilării, în vederea prelucrării superioare a materiei prime. Măsurile tehnico-organizatorice luate au permis ca, în condiţiile precare de utilare tehnică de care am vorbit să se înregistreze totuşi rezultate bune în producţie. Aprovizionarea ritmică cu materii prime, în cantităţi suficiente, ca şi folosirea deplină a capacităţilor de prelucrare existente creează toate condiţiile pentru ca magazinele alimentare să fie asigurate în continuare în mod ritmic cu cantităţi de ulei în măsură să satisfacă toate cerinţele, ca şi pentru depăşirea prevederilor la planul de export. Pentru aceasta ar trebui însă ca şi relaţiile cu beneficiarii — respectiv întreprinderile comerciale cu ridicata să se îmbunătăţească La gradul de dotare tehnică al „Munteniei“ desele schimbări la instalaţia de îmbuteliere datorită nehotărîrii comerţului de a opta pentru sticle de un litru sau jumătate de litru provoacă mari pierderi de producţie. Numai într-o lună au intervenit 14 astfel de schimbări care echivalează cu o oprire a producţiei de 28 ore ! Căci, după ce a contractat o cantitate importantă de ulei îmbuteliat în sticle de 1/2 litru, I.C.R.A. s-a răzgîndit, blocînd depozitele fabricii cu stocuri de sticle neridicate. In contratimp, o altă organizaţie comercială, IRVA, oferă fabricii prelucrătoare mari cantităţi de sticle de */* litru. Uşor de înţeles că asemenea practici îngreunează şi activitatea de producţie şi cea de desfacere. La „13 Decembrie“, care livrează uleiul neîmbuteliat, principalele greutăţi în desfacere se referă la lipsa vagoanelor cisternă care sosesc în fabrică, pentru încărcare, în mod neritmic, în octombrie, de exemplu, timp de 8 zile nu a sosit în fabrică nici un vagon. O problemă de care este solicitat şi Ministerul Transporturilor să ţină seama în mai mare măsură. Aşa cum am amintit, de circa o lună de zile, cele două întreprinderi împreună cu alte 5 fabrici bucureştene, sunt integrate într-un combinat de industrie alimentară. Este, desigur, prematur, să putem trage concluzii asupra activităţii acestui combinat aflat la început de drum. Totuşi, unele observaţii făcute de interlocutorii noştri ni se par bine venite pentru conducerea Ministerului Industriei Alimentare. Ing. CORNELIA TEODORESCU, directorul fabricii „Muntenia“ ne atrăgea, de exemplu, atenţia asupra concentrării unui număr exagerat de cadre tehnice, în special ingineri, în diferitele servicii ale combinatului. Izbitor, în acest sens, este că la combinat numărul de ingineri existenţi — peste 40 — întrece pe cel existent în toate cele şapte fabrici la un loc. Or, nu numai de ingineri e nevoie în conducerea combinatului a cărui funcţie este economicofinanciară, ci şi de economişti. Ce fac cei 40 ingineri ? Solicită diferite situaţii şi cifre puţinelor cadre tehnice ce au mai rămas în fabrici, (la Muntenia, întreprindere cu un înalt grad de tehnicitate, există acum doar 12 ingineri) îngreunîndu-le munca. Se conturează de pe acum, tendinţa spre „şedinţo manie“ care răpeşte cadrelor de conducere din fabrică ore preţioase ce ar fi trebuit dedicate producţiei. Semnalarea acestor tendinţe directorului general, ing. dr. OVIDIU POPESCU, le facem în speranţa că noul combinat se va pune mai iute „pe picioare", sprijinind realmente unităţile subordonate şi nici de cum îngreunîndu-le activitatea. PAUL MARIAN îndeplinirea la toţi indicatorii (Urmare din pag. I) gradul de eficienţă solicitat de împrejurări, a tuturor forţelor umane şi materiale. — O anumită practică, pe care situaţiile statistice globale n-o pot evidenţia este aceea a neîndeplinirii planului de către una sau două întreprinderi în condiţiile cînd toate celelalte colective şi-au depăşit sarcinile. Ce concluzii degajă, din acest punct de vedere, bilanţul primelor zece luni ! — Pe ansamblul judeţului, două colective n-au îndeplinit planul producţiei globale : Industria cărnii şi unitatea de bumbac Sighişoara. Existenţa unor asemenea situaţii conduce la concluzia că în întreprinderile respective comitetele de direcţie nu dovedesc un suficient spirit de responsabilitate pentru îndeplinirea planului pe absolut toate fronturile. Altfel spus, nu se urmăreşte uneori realizarea tuturor obligaţiilor, ignorîndu-se faptul că eficienţa economică a unei activităţi, preocuparea pentru întronarea unui spirit ştiinţific de muncă se recomandă nu prin rezultate obţinute pe o „felie“ sau alta, ci prin rezultatele dobîndite pe ansamblul producţiei respective şi pe fiecare element component al acestuia De aceea, niciodată nu trebuie săni se pară prea mare insistenţa depusă privind obligativitatea pentru fiecare comitet de direcţie sau consiliu de administraţie al proaspetelor înfiinţate combinate industriale de a asigura îndeplinirea planului în totalitatea sa fără derogări la un indicator sau altul. — In încheierea discuţiei am dori să ne spuneţi ce măsuri se preconizează a fi luate în vederea asigurării îndeplinirii planului anual pînă la 31 decembrie ? — In ultima vreme au fost organizate analize pe grupuri de întreprinderi, cu participarea membrilor comitetelor de direcţie, în cadrul cărora a fost cintărită cu obiectivitate şi discernămînt situaţia îndeplinirii planului în toate verigile sale Aceste analize au evidenţiat posibilitatea punerii în valoare a noi rezerve de inteligenţă şi priceperea umană, utilizării mai complete a utilajelor, reducerii cheltuielilor de producţie. Totodată, confruntările de opinii au scos la iveală necesitatea unor intervenţii rapide, operative din partea ministerelor de resort. Aş dori să zăbovesc puţin asupra acestui aspect al relaţiilor minister-întreprindere judeţeană, intrucît consider că în acest domeniu am dobindit o experienţă pozitivă Este vorba de faptul că am reuşit permanentizarea unor dialoguri fructuoase, la faţa locului , pe şantier sau în hala de producţie — cu cele mai înalte personalităţi din conducerea unor ministere. Recent am avut asemenea dialoguri pe platforma industriei chimice de la Tîrnaveni şi Tg. Mureş, la fabrica de geamuri, la complexul pentru prelucrarea lemnului din Reghin cu conducătorii ministerelor industriei chimice, industriei materialelor de construcţii, industriei lemnului, construcțiilor industriale etc. Rezultatul practic al acestor consultări a fost aprobarea pe loc a unor soluţii tehnico-economice, elaborarea promptă a unor hotărîri de importanţă pentru întreprinderea în cauză. Pentru a cita un singur exemplu, prezenţa la combinatele chimice a conducerii ministerului de resort a rezolvat operativ începerea unor lucrări de investiţii, probleme care condiţionau într-un anumit fel îndeplinirea planului. Din cele spuse nu doresc însă să se tragă concluzia că intervenţia ministerului într-o întreprindere oarecare reprezintă singura condiţie a îndeplinirii planului in unitatea respectivă. Realizarea acestui obiectiv depinde în principal de simţul de răspundere, priceperea organizatorică şi tehnică a comitetului de direcţie, a colectivului fiecărei întreprinderi în parte Noi elemente prefabricate din beton CONSTANŢA (coresp R.l.) la I.P.M.C. din Constanţa a intrat in fabricaţie cel mai mare tip de cheson prefabricat din beton : chesonul cu dublă curbură în suprafaţă de 45 m. p. Fiind de 5 ori rrtţji mare decît chesonul obişnuit, noul tip de element prefabricat este utilizat numai in construcţia halelor industriale. Pentru o cît mai bună aprovizionare a şantierelor cu prefabricate, întreprinderea constănţeană îşi va mări capacitatea de producţie cu incă 3 linii tehnologice în care vor fi produse panouri mari destinate construcţiilor turistice şi de locuinţe