România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)
1969-12-05 / nr. 7816
Delegaţia de partid şi de stat a R.D. Vietnam a sosit in Capitală La invitaţia C.C. al P.C.Lr. a sosit în Capitală delegaţia de partid şi de stat a Republicii Democrate Vietnam, condusă de tovarăşul Hoang Van Hoan, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vicepreşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a R. D. Vietnam, care a participat la festivităţile ce au avut loc la Tirana cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a eliberării Albaniei. La aeroport, oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost prezenţi Hosu Truc, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Democrate Vietnam şi Nguyen Duc Van, ambasadorul Guvernului Re- voluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud în Republica Socialistă România, precum şi membri ai celor două ambasade. Erau de faţă Iosif Pogace, ambasadorul R. ,P. Albania şi Sándor Argyelan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Ungare la Bucureşti. (Agerpres) Plata cu ora a pensionarilor din învăţămînt Pensionarii din învăţămînt, cu pensii integrale pentru limită de vîrstă precum şi cei cu pensii acordate de Consiliul de Miniştri şi de alte organe competente, angajaţi ca suplinitori pe funcţii didactice vor putea fi retribuiţi prin plata cu ora. Pensionarii din aceste categorii vor putea preda, la ore vacante, pînă la maximum şase ore pe săptămînă în învăţămîntul de cultură generală sau maximum 9 ore pe săptămînă (în medie săptămî-nală) în învăţămîntul profesional, tehnic şi liceal de specialitate. Plata se va face pentru orele efectiv prestate la clasă. n Joi dimineaţa s-a înapoiat de la Moscova Alexandru Roabă, ministrul industriei chimice. Ministrul român a purtat convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării, şi cooperării între industriile chimice din ţara noastră, şi din Uniunea Sovietică. Delegaţia Ministerului TM Comerţului Interior al R. P. Bulgaria, condusă de ministrul Peko Takov, care, la invitaţia Ministerului Comerţului interior al ţării noastre ne-a vizitat ţara în vederea semnării protocoalelor privind schimburile directe de mărfuri şi colaborarea tehnico-ştiinţifică dintre cele două ministere pe anul 1970, a părăsit joi dimineaţa «Capitala. tm Delegaţia Ministerului Sănătăţii al R. S. Cehoslovace, condusă de dr. Vladimir Plesko, prim-adjunct al ministrului sănătăţii al R.S. Slovace, care face o vizită în ţara noastră, a avut joi dimineaţă o întrevedere cu dr. Dan Enăchescu, ministrul să nătăţii, • - " ' i ■ ta Joi a sosit in Capitală delegaţia’ Ligii iugoslave pentru pace, independenţă şi egalitate în drepturi a popoarelor, formată din Nikola Vujanovici, preşedintele Ligii şi Mara Rupena-Osolnik, membru al Prezidiului Ligii, care ne vizitează ţara la invitaţia Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii. între 10 şi 22 decembrie se vor desfăşura la Bucureşti, sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă,, finala Festivalului naţional de teatru 1969, în urma ,uneiriguroase, selecţii, fgift3„,de la Bucureşti va cuprinde 28 de spectacole cu piese din dramaturgia românească, clasică şi contemporană. „ Spectacolele colectivelor din ţară vor fi găzduite în sala Comedia a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“. JB Un grup de istorici pi TMeşteni a terminat recent — după 14 ani de investigaţii sistematice — o amplă lucrare arheologică efectuată pe văile rîurilor Argeş, Dîmbovnic, Doamnei şi Dîrjov. în aluviunile prospectate au fost descoperite unelte de silex care se numără printre cele mai vechi din lume obiecte făurite de om în urmă cu 500 000 de ani, fosilele unui elefant care a trăit acum un‘milion de ani, precum şi alte vestigii de mare interes ştiinţific. ■|' ' Un contract pentru li■vrarea în R. P. Polonă a 500 autocarpiggie de 3 tope (dublu diferenţial) a fost încheiatrecent de I.S.C.E. Autotractor, Ip baza acestui contract, se vor livra 50 autocamioane în anul 1969, iar 450 bucăți în anul 1970. De asemenea, s-a încheiat un alt contract pentru livrarea în R. S. Cehoslovacă l a 350 autocamioane de 5 tone tip ,,Bu-Ligi“, cu livrarea în cursulOCO, precum şi 2 500 autocamioane cu livrarea în anul 1970. WM I.C.S.E. Românoexport a TM încheiat noi contracte pentru exportul de încălţăminte către firma engleză Louis Israel şi către firma vest-germanăOtterbeck. . Cu firma franceză Simco a fost semnat un nou contract pentru livrare a tricotajelor româneşti. In judeţul Timiş alimen-9t tarea cu apă potabilă a populaţiei s-a bucurat în ultimul timp de o tot mai mare atenţie din partea comitetelor executive ale consiliilor populare. Astfel în municipiul Timişoara anul acesta a fost mărită capacitatea uzinei de apă nr. 2 cu 35 000 mc/zi, iar reţeaua de distribuţie a fost extinsă cu încă 11 kilometri. Importante lucrări de acest fel au fost executate şi în oraşele Lugoj, Buzău, Jimbolia. Totodată alimentarea centralizată cu apă potabilă a pătruns şi în comunele Teremia Mare. Orţişoara Bethausen, Ştiuca şi în centrele muncitoreşti Nădrag, Tomeşti. Pînă la sfîrşitul anului va fi predată documentaţia pentru alimentarea cu apă a încă 14 localităţi rurale. TELEGRAMA Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România a trimis o telegramă de condoleanţe ministrului apărării al U R.S.S., în legătură cu încetarea din viaţă a mareşalului Uniunii Sovietice Kliment Efremovici Voroşilov. ■ în sala de arte a mu- KiK- zeului din Piteşti s-a deschis expoziţia unuia dintre cei mai cunoscuţi artişti populari argeşeni, sculptorul Din Vasilescu din comuna Miroşi. Organizată cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani, expoziţia artistului ţăran cuprinde peste 30 de lucrări. în oraşul Suceava a inTstrat în funcţiune Fabrica de tricotaje „Zimbrul“, în următorii doi ani noua întreprindere va avea o capacitate de 22 milioane bucăţi anual. PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT Balcaniada de fotbal pentru echipele reprezentative In cadrul conferinţei federaţiilor naţionale de fotbal din Balcani — care are loc la Atena — s-a stabilit ca din anul 1971 să se desfăşoare balcaniada rezervată echipelor reprezentative. Balcaniada va fi organizată de federaţia din Grecia urmînd ca în anul 1972 această competiție să aibă loc la Istanbul. De asemenea, s-a hotărît ca turneul balcanic de fotbal pentru echipele de tineret (jucători sub 23 de ani) să se dispute anul viitor la Sofia între 8 și 15, iunie. Eşec categoric al baschetbaliştilor de la Dinamo Ne aşteptam la o bună evoluţie a echipei belgiene Racing Bell Malines. Mărturisim însă ca nu ne aşteptam ca diferenţa de valoare dintre campioana Belgiei şi campioana ţării noastre, Dinamo Bucureşti, să fie atît de categorică. Adevărul l-am aflat aseară, după numai cîteva schimburi de balon, după numai cîteva acţiuni, care au evidenţiat net echipa belgiană. Aceasta avea să controleze jocul cu o siguranţă totală, dirijindu-l după, bunul ei plac, făcînd, intr-un cuvînt, cam tot ce şi-a dorit. Acţiunile lor de atac au fost în majoritatea cazurilor de o precizie matematică, iar aruncările la coş au mers foarte rareori alături de ţintă. Aceiaşi precizie au dovedit-o baschetbalişti belgieni şi în jocul de apărare, stopâne, fără să faulteze prea mult, o serie dintre incursiunile ofensive ale dinamoviştilor. Avind în faţă un adversar de o asemenea valoare, Dinamo nu putea emite pretenţii la victorie. Nimeni nu-i putea pretinde aşa ceva după ce s-au scurs cîteva minute de joc şi s-a văzut clar că o victorie nu este posibilă. Am fi dorit însă cu toţii ca eşecul să fie cît mai limitat, ca înfrîngerea să fie cit mai onorabilă. Aşa ceva nu s-a întîmplat însă deoarece jocul de aseară al dinamoviştilor s-a situat la un nivel foarte scăzut. Fără Novac, accidentat în continuare, şi cu Albu şi Diaconescu în formă slabă Dinamo ne-a apărut ca o formaţie oarecare, lipsită de aplombul necesar unei confruntări de o asemenea importanţă, cum a fost acela de aseară din turul al doilea al „Cupei campionilor europeni“. Pierzînd la un scor net, 95—73 (41—33), dinamoviştii şi-au încheiat practic participarea lor în competiţia europeană. Returul, programat săptămînă viitoare în Belgia, nu mai poate schimba cu nimic situaţia. ION BOCIOACA MERIDIANE • în cea de a doua ediţie a Raliului României, care va avea loc în anul viitor, vor lua startul şi primele autoturisme româneşti echipate pentru concursurile sportive. La Uzinele de autoturisme din Piteşti s-au definitivat proiectele pentru producţia a 50 de maşini „Dacia 1100 S“. Principalele adaptări vizează sistemul de transmitere a puterii motorului în vederea obţinerii unor viteze de 145 km la oră şi sistemul de iluminare care urmează să fie prevăzut cu 4 faruri din care două cu iod înscrierile se fac prin A.C.R. • Ieri la Tel Aviv, în preliminariile campionatului mosidial de fotbal (finala zonei Asia—Oceania), selecționata Israelului a întrecut cu scorul de 1—0 (1—0) echipa Australiei. Returul va avea loc la 14 decembrie la Sydney. • La Giessen (R.F. a Germaniei) s-au întîlnit, în primul lor joc din cadrul „Cupei Culpelor“ la baschet masculin, formaţiile M.T.V. Giessen şi Steaua Bucureşti. La capătul unui joc echilibrat victoria a revenit la limită cu scorul de 85—84 (40—40) baschetbaliştilor vest-germani. • Echipa de fotbal a Angliei, deţinătoarea titlului mondial, va susţine la 10 decembrie pe stadionul „Wembley“ din Londra un meci amical, cu caracter de verificare, în compania echipei Portugaliei. Selecţionerul unic Alf Ramsey a anunţat că în linii mari formaţia care va juca împotriva Portugaliei va avea următoarea componenţă: Banks, Wright, Keith Ncwton-Mullery, Labone, Moore-Ball, Lee, B. Charlton, Hurst şi Peters. 0 delegaţie a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ■ a plecat la Budapesta Joi seara a plecat la Budapesta o delegaţie a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Patriotic Popular maghiar, va face o vizită în Republica Populară Ungară, pentru schimb de experienţă. Delegaţia este formată din tovarăşii Vasile Potop, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şeful delegaţiei. Szilagyi Dezideriu, membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi Constantin Dumitrescu, secretar al Consiliu- ului municipal Bucureşti al Frontului Unităţii Socialiste. Delegaţia a fost condusă de Stelian Ionescu, membru al Consiliului Naţional, de activişti ai Frontului Unităţii Socialiste. Au fost de faţă membri ai ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti. Sub semnul responsabilităţii faţă de mandatul încredinţat de cetăţeni ! Însemnări de la Consfătuirea deputaţilor argeşeni organizată de Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste * *"*Consfătuirea de lucru organizată de Frontul Unităţii Socialiste la Piteşti s-a transformat intr-un valoros schimb de experienţă, intr-o moalitate de rezolvare operativă a numeroase probleme. In Oraşul nostru, spunea deputatul VASILE MOHAN primarul oraşului Curtea de Argeş, au şi început consultările cu alegătorii, în vederea stabilirii acţiunilor pentru anul 1970. Am renunţat la obiceiul de a ne întîlni doar în ocazii festive ; întreţinem cu cetăţenii oraşului un contact viu, permanent, deschis. Bunăoară, ne-am reafirmat — ca şi la începutul acţiunilor din acest an — intenţia rac a nu întreprinde nici o lucrare de interes, obştesc, care să necesite concursul obştei, înainte de a ne asigura de participarea tuturor celor interesaţi. Aceasta este de altfel calea prin care am reuşit să facem din oraşul nostru un oraş fruntaş în întrecerea patriotică, într-adevăr, la Curtea de Argeş, aşa cum s-a arătat şi în informarea prezentată consfătuirii, s-a cîştigat o experienţă valoroasă în atragerea maselor de cetăţeni la gospodărirea oraşului. Mobilizarea la acţiunile obşteşti a fost însoţită de urmărirea zilnică a rezultatelor, de evidenţierea fruntaşilor, de analiza concretă a ceea ce s-a făcut şi a ceea ce a mai rămas fie făcut. Participanţii la consfătuire au fost deosebit de receptivi la acest exemplu, ca şi la cel al deputatului GHEORGHE MILOŞ, primarul comunei Rucăr. El semnala, de pildă, că în această comună a acţionat un alt cuvînt ■ de ordine : „In fiecare casă, o cameră pentru turişti“. Acest fapt a adus locuitorilor şi ’comunei noi surse de venituri, un standard gospodăresc mai ridicat, un aspect edilitar mai frumos, un aflux de turişti mulţumiţi să beneficieze şi ei de roadele acestei iniţiative. Astfel întreţinut, în spiritul cointeresării directe a maselor, dialogul „cetăţean-deputat“ a dat naştere şi altor acţiuni gospodăreşti valoroase : extindrea conductelor de apă potabilă, asfaltarea trotuarelor, modernizarea diferitelor locuri publice ale comunei. Orientarea spre aspectul practic al lucrurilor, începind cu cele din bătătura casei — căci, ne spunea cineva — „casă cu casă fac comuna, oraşul“ — a fost şi pentru unii deputaţi mai vîrstnici un plus de experienţă cîştigată în această consfătuire. — Responsabilitatea faţă de mandatul de deputat, sublinia tovarăşul FLORIAN POPESCU, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, înseamnă în primul rînd responsabilitate faţă de cetăţeni, faţă de felul cum sunt soluţionate propunerile şi problemele lor. Iar ca membri ai consiliilor populare, deputaţii poartă răspunderea atît pentru propria lor activitate, cit şi pentru cea a organelor in care ei au fost aleşi. In sala se afla unul dintre cei mai vechi deputaţi din judeţul Argeş şi poate unul dintre cei mai vechi primari din ţara , ION VASILE, de douăzeci de ani în fruntea treburilor gospodăreşti ale comunei Coşeşti. Hărnicia, spiritul de iniţiativă, conlucrarea cu ceilalţi deputaţi, consultarea periodică a cetăţenilor, toate calităţile sale, se subsumează unui înalt simţ de responsabilitate civică, în sesiunile consiliului popular, el supune dezbaterii proplemele cele mai arzătoare care frămîntă satul şi după a căror rezolvare au de cîştigat toţi cetăţenii. Aşa se explică încrederea mereu reînnoită ce i-a fost acordată de alegători. Utilitatea acestei consfătuiri — prezentă sub cele mai variate aspecte, între care şi criticile aduse unor deputaţi mai puţin activi, interpelările adresate unor şefi de instituţii şi întreprinderi, s-a materializat în final sub forma unei ample informări asupra sarcinilor ce revin în continuare deputaţilor pe tărâm economic, social şi cultural, informare expusă de tovarăşul GHEORGHE NASTASE, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. P. LAMPERT Reinnoiţi-vă abonamentul * la ziarul dumneavoastră preferat Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii Tehnica electronică de calcul (Urmare din pag. 1) ţări, valorificînd unele invenţii româneşti de specialitate, vom putea ajunge in acest domeniu la un export de produse originale româneşti în condiţii competitive. De aceea, o sarcină de primă urgenţă pe care ne-am propus-o este organizarea activităţii de prognoză ştiinţifică a ramurii, de detectare a noutăţilor şi sesizare a tendinţelor de dezvoltare a calculatoarelor şi elementelor lor asociate. Aducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate constructorilor de calculatoare electronice implică in primul rînd o concentrare deosebită a forţelor existente, o descoperire şi stimulare a rezervelor interne, o organizare şi coordonare la un nivel in deplină concordanţă cu dezvoltarea producţiei însăşi. Există în toate acestea o serie de factori externi a căror acţiune poate accelera sau frîna dezvoltarea ramurii. Nu de mult se arăta pe drept cuvînt într-o intervenţie în presă că producerea de calculatoare electronice ca şi a dispozitivelor semiconductoare reprezintă tehnici de vîrf şi că asimilarea într-un ritm intens a acestor tehnici cere măsuri speciale de stimulare a dezvoltării lor. In acest sens pot fi relevate cîteva aspecte ale dezvoltării bazei materiale a cercetării. Conducerea de partid și de stat a alocat prin planurile de stat și ce perspectivă fonduri însemnate pentru a fi folosite pentru cercetare. Ele înseamnă laboratoare moderne echipate, instrumente de cercetare, materiale etc. Sunt insă frecvente cazurile cind fondurile alocate devin disponibile cu mari intirzieri, iar formalităţile de avizare a investiţiilor sunt lungi şi anevoioase. Aşa, de exemplu, pentru avizarea studiului tehnico-economic al institutului a fost nevoie de nu mai puțin de un an, depășindu-se cu mult nu numai termenul legal dar, de departe, şi pe cel posibil în situația concretă. O altă deficiență actuală este separarea artificială a cercetării de proiectare. Este, normal să se facă distincţie, între activitatea de cercetare şi activitatea de proiectare propriuzisă care se referă la investiţii fie construcţii, fie uzine sau linii tehnologice. în conformitate cu normele în vigoare, documentaţia de fabricaţie poate fi elaborată numai în sectoare de proiectare și nu de către sectorul de cercetare, ceea ce în cazul specific al producției de calculatoare — ținind cont de uzura morală rapidă a echipamentelor — constituie un factor de intirziere foarte dăunător. în domeniul nostru de activitate, colectivul de cercetare ar trebui să aibă calitatea legală de a valorifica cercetarea până la elaborarea prototipului, inclusiv elaborarea documentaţiei de fabricaţie deoarece fiind vorba de produse absolut noi, proiectantul nelegat de cercetare, oricare ar fi el, nu dispune independent de criteriile necesare proiettării, în aceste colective trebuie să intre şi cercetători şi proiectanţi şi tehnologi şi realizatorii*, prototipului. Şcoala prototipului este aceea care dă constructorului de calculatoare satisfacţia reuşitei. Un aspect specific tehnicii de calcul ii reprezintă acela al microproducției, adică al realizării unor serii mici de echipamente de calcul chiar de către colectivul de cercetători fără a apela la o fabrică de profil. Cazurile, cînd anumite produse sunt necesare numai în unicat sau serii mici sunt frecvente în ramura calculatoarelor electronice şi realizarea lor în institutul de cercetări este nu numai rentabilă dar reprezintă o soluţie rapidă şi, deci, eficace. Propunem, de aceea, acordarea unei baze mai largi producţiei din institutul nostru. Am putea produce, astfel, prin mijloace proprii plane și blocuri de memorie cu ferite, aparatură de test pentru calculatoare, anumite dispozitive periferice, adică în general echipamente de care nu este nevoie în cantitate mare dar care ar reprezenta o reducere apreciabilă a cheltuielilor de valută. Este necesară crearea de staţii pilot şi înzestrarea lor cu baza materială corespunzătoare. De asemenea, este necesară elaborarea unui sistem de cointeresare a întreprinderilor de a permite accesul cercetătorului la anumite utilaje scumpe şi in general nerentabil a fi achiziţionate pentru institut. Acest acces se realizează şi în prezent dar mai mult prin bunăvoinţa şi viziunea mai largă a unor conducători de întreprinderi, decât printr-o reglementare corespunzătoare obligatorie pentru toţi. Legătura cercetare — producţie prezintă pentru noi şi unele aspecte cu totul specifice. Elaborarea de programe in institut, necesită o verificare practică în centre de calcul care vor fi în majoritate unităţi productive, deci experimentările sunt de natură să oprească activitatea normală a centrului decalcul. Sîunt necesare, şi în această direcţie reglementări care să faciliteze aceste experimentări, reglementări a căror lipsă ar putea avea consecinţe negative asupra dezvoltării reţelei decalculatoare electronice din ţară. Desigur, aşa cum spuneam, multe din probleme se pot rezolva prin propriile noastre eforturi. Trecerea cercetătorilor prin şcoala experienţei practice, finalizarea temelor pînă la faza de prototip, specializările, organizarea unor cursuri de ridicare a calificării, etc. etc. sunt tot atitea forme prin care acţionăm pentru ridicarea nivelului pregătirii cadrelor tinere ce formează peste 80 la sută din personalul institutului. In încheiere, aş dori, să subliniez că cercetătorii institutului nostru sînt hotărîţi să contribuie cu toate forţele lor la îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului. " Atenţie la generozitatea dumneavoastră Una din trăsăturile care înnobilează pe om este generozitatea. Ne-am convins însă că nu trebuie să fii generos şi cu cei care cerşesc pe străzi. Iată, concret, ce am „depistat" în cursul unei cercetări efectuate împreună cu organele de miliţie printre cei ce se pun în situaţia umilitoare şi anacronică de cerşetori. N. Ilie, om zdravăn, în vîrstă de 41 de ani, poposise — „drapat“ pur şi simplu în zdrenţe — la Consignaţia din pasajul Victoria cu suma de 1 800 Iei, spre a-şi cumpăra un... magnetofon. Cercetat de către organele de miliţie, a mărturisit că primise această sumă de la soţia sa, care cerşea în faţa magazinului „Doi ursuleţi“. Ne-a replicat cu o serie de argumente din care rezulta, în mod evident, că nici măcar nu îi este ruşine. Ca ei mai sînt şi alţii. I-am intîlnit într-una din zile pe „cerşetorii“ Marin şi Anica Nicolae, vechi clienţi ai miliţiei, care ne-au mărturisit că numai in ziua aceea strînseseră din... milă, aproximativ 900 de Iei. Am văzut la Inspectoratul de miliţie al municipiului Bucureşti, fotografiile unor oameni, aparent, respectabili, dichisiţi în cele mai perfecte haine „de lume“. ^Alături, alte poze , de data aceasta susnuraiţii arborau „fcostumele de cerşetori“. Am intîlnit, un costum de cerşetor, o femeie care era derăit un... bărbat. .Cerşetorul deghizat“, I. Marin, înărtuseşte că aşa „îi duce mai bine,pe „fraieri“. „Cit strîngirintr-o zi ?“ l-am întrebat. „Depinde de sector. Cel de acum (zona parcului Sf. Gheorghe Nou — n.n.) e mai puţin rentabil. Aţ avut eu altele...“ Un alt caz : Radu Nicolae. Sumă „cerşită“ într-o zi : 312 lei. Sumă „cusută“ în căptuşeala hainei (numai bilete de 50 şi 100 Iei) , 60 000 lei. Este evident faptul că, în faţa unor asemenea oameni, legea nu poate rămîne nepăsătoare, în prezent însă sancţiunile de care sunt pasibili aceşti indivizi sunt mult prea blinde. E destul să menţionăm că sumele de bani găsite asupra lor nu sunt confiscate, ci doar „afectate“ de o amendă moralizatoare. Credem că se cuvine cu grisosinţă din partea organelor de miliţie — prin intermediul unor prevederi legale precise — o atitudine mult mai fermă în privinţa acestor indivizi. Ne gîndim mai ales la faptul că în aceste cazuri sancţiunea trebuie să fie nu numai educativă. Pe de altă parte, cetăţenilor le sugerăm, în faţa acestor indivizi, o atenţie sporită şi o revizuire a unui anume fel de generozitate. ANDREI BÂRSAN nr. 7816 — 5.xiiísi969 — pap. a 5-a „Románia libera" intîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovaca, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și U.R.S.S. (Urmare din pag. 1) J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., J. Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, 2. Komócsin, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., K. Erdélyi, membru al C.C. al P.M.S.U., locțiitor al ministrului afacerilor externe al R.P. Ungare ; L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniştri, N. V. Podgornii, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem, M. A. Suslov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., B. N. Ponomariov, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. Participanţii la întîlnire au procedat la un schimb de păreri asupra unui larg cerc de probleme legate de întărirea păcii şi securităţii internaţionale O atenţie deosebită s-a acordat securităţii europene. A fost exprimată satisfacţia în legătură cu faptul că propunerile elaborate în comun de ţările socialiste cu privire la pregătirea şi ţinerea unei conferinţe a statelor europene se bucură de un larg sprijin internaţional. Ţările socialiste vor milita cu perseverenţă şi în viitor pentru ca, pe pămîntul Europei în locul încordării, să fie promovate relaţiile de bună vecinătate, pentru ca coexistenţa paşnică să devină norma universală în raporturile reciproce dintre statele europene cu orînduiri sociale diferite, pentru ca năzuinţa popoarelor spre securitate şi progres să fie întruchipată în fapte concrete, în rezolvarea problemelor actuale din acea-stă regiune a lumii. Ţările socialiste, prezente la întîlnire, militează pentru lărtfirea şi repzvultarea rploxiilor dintre toate statele pe baza principiilor egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi intangibilităţii frontierelor existente ; ele sunt hotărîte să dezvolte relaţii cu celelalte state europene care doresc să colaboreze pe baza acestor principii. Ele au reafirmat punctul de vedere potrivit căruia interesele păcii şi securităţii cer ca toate statele să stabilească relaţii de egalitate în drepturi cu Republica Democrată Germană, conform dreptului internaţional, să recunoască ca definitive şi intangibile frontierele existente în Europa, inclusiv frontiera Oder-Neisse. Cu prilejul schimbului de păreri asupra problemelor internaţionale actuale s-a constatat că rezultatul alegerilor din Republica Federală a Germaniei şi formarea noului guvern constituie o expresie a schimbărilor care au loc în rîndurile unei părţi a opiniei publice din R.F.G., a creşterii în cadrul acesteia, a tendinţelor îndreptate spre o politică realistă, de colaborare şi înţelegere între state. Ca un moment pozitiv s-a remarcat semnarea de către Republica Federala a Germaniei a Tratatului de neproliferare a armelor atomice. în acelaşi timp, participanţii la întîlnire au exprimat părerea unanimă că nu se poate scăpa din vedere faptul că în R.F.G. nu încetează manifestările periculoase ale revanşismului, precum şi activizarea forţelor neonaziste faţă de care trebuie să se menţină permanent trează vigilenţa. Dacă noul guvern vest-german, trăgînd învăţăminte din istorie, debarasîndu-se de balastul trecutului şi acţionînd în concordanţă cu spiritul vremii, va adopta o atitudine realistă faţă de problemele care provoacă încordare în relaţiile dintre statele europene, acest fapt va fi salutat atît de ţările socialiste, cit ,şi de toate popoarele iubitoare de pace. Considerînd că este de mare importanță ca Tratatul de neproliferare a armelor nucleare să servească pe deplin cauzei întăririi păcii, Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republica Populară Ungară, şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste se pronunţă pentru aderarea unui număr cit mai mare de state la tratat, pentru ratificarea şi intrarea în vigoare cît mai grabnică a acestuia. A fost exprimată unanim convingerea că pentru asigurarea unei păci trainice şi stabile, trebuie urmată calea încetării cursei înarmărilor, a dezarmării generale şi totale, in Ţările socialiste, care au făcut în repetate rinduri propuneri concrete în acest domeniu, cheamă toate statele să manifeste bunăvoinţă şi să fie gata să procedeze în practică la o dezarmare reală. Ţările particiante la întîlnire au reafirmat dorinţa lor ca şi în viitor să se consulte,asupra celor mai importante probleme ale vieţii internaţionale, în vederea înfăptuirii coordonate a unor acţiuni comune, în lupta pentru pacea şi securita- tea popoarelor, inclusiv pentru securitatea europeană. Intîlnirea de la Moscova, care a confirmat unitatea de vederi a participanţilor, s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, înţelegere şi colaborare tovărăşească. Masă tovărăşească oferită de C.C. al P.C.U.S. şi guvernul U.R.S.S. MOSCOVA 4 (Agerpres). — Comitetul Central al P.C.U.S. şi guvernul U.R.S.S. au oferit joi, la Kremlin, o masă în cinstea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană R.P. Polonă, RepublicaSocialistă România și R.P. Ungară, care au participat la intîlnirea de la Moscova. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovărășească. La catafalcul lui Kliment Efremovici Voroşilov MOSCOVA. — Corespondentul .Agerpres, Al. Duţă, transmite : Joi după-amiază oamenii muncii din Moscova au început pelerinajul la catafalcul lui Kliment Efremovici Voroşilov, depus în Sala coloanelor a Casei sindicatelor din Moscova. Ei îşi iau un ultim rămas bun de la credinciosul discipol şi tovarăş de luptă al lui V. I. Lenin, unul din făuritorii forţelor armate ale U.R.S.S., eminent activist de partid şi de stat al Uniunii Sovietice. La catafalc au fost depuse coroane de flori din partea C.C. al P.C.U.S., guvernului sovietic, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Primele gărzi la catafalc au fost făcute de L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, N. V. Podgornii şi alţi conducători de partid şi de stat sovietici. In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condu de tovarăşul Nicolae Ceauşesc secretar general al Partidul Comunist Român preşedinte Consiului de Stat, care participat la Intîlnirea deMoscova, a depus o coroană , flori şi a făcut de gardă la cafalcul lui Kliment Efrem vnei Voroşilov. Pe panglica coroanei era înscrise cuvintele : „Din pacea delegaţiei de partid şi stat a Republicii Socialis România“. La solemnitate a luat par Teodor Marinescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialis România în Uniunea Sovietic De asemenea, au depus ciroane şi au făcut de gard la catafalc delegaţiile de partid şi de stat din ţările socialiste care au participat intîlnirea de la Moscova.’