România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)

1969-12-05 / nr. 7816

Delegaţia de partid şi de stat a R.D. Vietnam a sosit in Capitală La invitaţia C.C. al P.C.Lr. a sosit în Capitală delegaţia de partid şi de stat a Republicii Democrate Vietnam, condusă de tovarăşul Hoang Van Hoan, membru al Biroului Po­litic al C.C. al Partidului ce­lor ce muncesc din Vietnam, vicepreşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţio­nale a R. D. Vietnam, care a participat la festivităţile ce au avut loc la Tirana cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a eliberării Albaniei. La aeroport, oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşii Gh­eor­­ghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri şi Nicolae Ionescu, adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., de acti­vişti de partid. Au fost prezenţi Ho­su Truc, însărcinat cu afaceri ad-inte­­rim al Republicii Democrate Vietnam şi Nguyen Duc Van, ambasadorul Guvernului Re-­ voluţionar Provizoriu al Re­publicii Vietnamului de Sud în Republica Socialistă România, precum şi membri ai celor două ambasade. Erau de faţă Iosif Pogace, ambasadorul R. ,P. Albania şi Sándor Argyelan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Ungare la Bucureşti. (Agerpres) Plata cu ora a pensionarilor din învăţămînt Pensionarii din învăţămînt, cu pensii integrale pentru li­mită de vîrstă precum şi cei cu pensii acordate de Consi­liul de Miniştri şi de alte or­gane competente, angajaţi ca suplinitori pe funcţii didacti­ce vor putea fi retribuiţi prin plata cu ora. Pensionarii din aceste categorii vor putea pre­da, la ore vacante, pînă la ma­ximum şase ore pe săptămînă în învăţămîntul de cultură ge­nerală sau maximum 9 ore pe săptămînă (în medie săptămî-­­­nală) în învăţămîntul profesio­nal, tehnic şi liceal de specia­litate. Plata se va face pentru o­­rele efectiv prestate la clasă. n Joi dimineaţa s-a înapo­­iat de la Moscova Ale­xandru Roabă, ministrul in­dustriei chimice. Ministrul român a purtat convorbiri privind dezvolta­rea în continuare a colaboră­rii, şi cooperării între industri­ile chimice din ţara noastră, şi din Uniunea Sovietică.­­ Delegaţia Ministerului TM Comerţului Interior al R. P. Bulgaria, condusă de mi­nistrul Peko Takov, care, la invitaţia Ministerului Comer­ţului interior al ţării noastre ne-a vizitat ţara în vederea semnării protocoalelor privind schimburile directe de mărfuri şi colaborarea tehnico-ştiinţi­­fică dintre cele două ministe­re pe anul 1970, a părăsit joi dimineaţa «Capitala. tm Delegaţia Ministerului­­ Sănătăţii al R. S.­ Ceho­slovace, condusă de dr. Vladi­mir Plesko, prim-adjunct al ministrului sănătăţii al R.S. Slovace, care face o vizită în ţara noastră, a avut joi di­mineaţă o întrevedere cu dr. Dan Enăchescu, ministrul să­­ nătăţii, • - " ' i ■ ta Joi a sosit in Capitală delegaţia’ Ligii iugoslave pentru pace, independenţă şi egalitate în drepturi a popoa­relor, formată din Nikola Vu­­janovici, preşedintele Ligii şi Mara Rupena-Osolnik, mem­bru al Prezidiului Ligii, care ne vizitează ţara la invitaţia Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii.­­ între 10 şi 22 decembrie se vor desfăşura la Bucu­reşti, sub auspiciile Comite­tului de Stat pentru Cultură şi Artă,, finala Festivalului naţional de teatru 1969, în urma ,unei­­riguroase, se­lecţii, fgift­3„,de la­­ Bucureşti va cuprinde 28 de spectacole cu piese din dramaturgia ro­mânească, clasică şi contempo­rană. „ Spectacolele colectivelor din ţară vor fi găzduite în sala Comedia a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“. JB Un grup de istorici pi­ TM­­eşteni a terminat re­cent — după 14 ani de inves­tigaţii sistematice — o amplă lucrare arheologică efectuată pe văile rîurilor Argeş, Dîm­­bovnic, Doamnei şi Dîrjov. în aluviunile prospectate au fost descoperite unelte de si­lex care se numără printre cele mai vechi din lume o­­biecte făurite de om în urmă cu 500 000 de ani, fosilele u­­nui elefant care a trăit acum un‘milion de ani, precum şi alte vestigii de mare interes ştiinţific. ■|' ' Un contract pentru li­­■­­vrarea în R. P. Polonă a 500 autocarpig­gie de 3 tope (dublu diferenţial) a fost în­cheiat­­recent de I.S.C.E. Auto­­­­tractor, Ip­ baza acestui con­­­tract, se vor livra 50 autoca­­mioane în anul 1969, iar 450 bucăți în anul 1970. De­ asemenea, s-a încheiat un alt contract pentru livrarea în R. S. Cehoslovacă l a 350 auto­camioane de 5 tone tip ,,Bu-Ligi“, cu livrarea în cursu­­lOCO, precum şi 2 500 autocamioane cu livrarea în anul 1970. WM I.C.S.E. Românoexport a TM încheiat noi contracte pentru exportul de încălţă­minte către firma engleză Louis Israel şi către firma vest-germa­nă­­Otterbeck. . Cu firma franceză Simco a fost semnat un nou contract pentru livrare a tricotajelor româneşti.­ ­ In judeţul Timiş alimen-9t tarea cu apă potabilă a populaţiei s-a bucurat în ulti­mul timp de o tot mai mare a­­tenţie din partea comitetelor e­­xecutive ale consiliilor popu­lare. Astfel în municipiul Ti­mişoara anul acesta a fost mă­rită capacitatea uzinei de apă nr. 2­­ cu 35 000 mc/zi, iar re­ţeaua de distribuţie a fost ex­tinsă cu încă 11 kilometri. Importante lucrări de acest fel au fost executate şi în ora­şele Lugoj, Buzău, Jimbolia. Totodată alimentarea centra­lizată cu apă potabilă a pă­truns şi în comunele Teremia Mare. Orţişoara Bethausen, Ştiuca şi în centrele munci­toreşti Nădrag, Tomeşti. Pînă la sfîrşitul anului va fi pre­dată documentaţia pentru ali­mentarea cu apă a încă 14 lo­calităţi rurale. TELEGRAMA Ministrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia a trimis o telegramă de condoleanţe ministrului apărării al U R.S.S., în­­ legă­tură cu încetarea din viaţă a mareşalului Uniunii Sovietice Kliment Efremovici Voroşilov. ■ în sala de arte a mu- KiK- zeului din Piteşti s-a deschis expoziţia unuia dintre cei mai cunoscuţi artişti popu­lari argeşeni, sculptorul Din Vasilescu din comuna Miroşi. Organizată cu prilejul împli­nirii vîrstei de 80 de ani, ex­poziţia artistului ţăran cu­prinde peste 30 de lucrări.­­ în oraşul Suceava a in­­Ts­trat în funcţiune Fabri­ca de tricotaje „Zimbrul“, în următorii doi ani noua între­prindere va avea o capacitate de 22 milioane bucăţi anual. PE SCURT • PE SCURT •­ PE SCURT • PE SCURT Balcaniada de fotbal pentru echipele re­prezenta­tive In cadrul conferinţei federa­ţiilor naţionale de fotbal din Balcani — care are loc la A­­tena — s-a stabilit ca din anul 1971 să se desfăşoare balca­niada rezervată echipelor re­prezentative. Balcaniada va fi organizată de federaţia din Grecia urmînd ca în anul 1972 această competiție să aibă loc la Istanbul. De asemenea, s-a hotărît ca turneul balcanic de fotbal pentru echipele de ti­neret (jucători sub 23 de ani) să se­ dispute­ anul viitor la So­fia între­ 8 și 1­5, iunie. Eşec categoric al baschetbaliştilor de la Dinamo N­e aşteptam la o bună evo­luţie a echipei belgiene Racing Bell Malines. Măr­turisim însă ca nu ne aşteptam ca diferenţa de valoare dintre campioana Belgiei şi campioana ţării noastre, Dinamo Bucureşti, să fie atît de categorică. Ade­vărul l-am aflat aseară, după numai cîteva schimburi de ba­lon, după numai cîteva acţiuni, care au evidenţiat net echipa belgiană. Aceasta avea să con­troleze jocul cu o siguranţă to­tală, dirijindu-l după, bunul ei plac, făcînd, intr-un cuvînt, cam tot ce şi-a dorit. Acţiunile lor de atac au fost în majoritatea cazurilor de o precizie matema­tică, iar aruncările la coş au mers foarte rareori alături de ţintă. Aceiaşi precizie au dove­dit-o baschetbalişti belgieni şi în jocul de apărare, stopâne, fă­ră să faulteze prea mult, o serie dintre incursiunile ofensive ale dinamoviştilor. Avind în faţă un adversar de o asemenea valoare, Dinamo nu putea emite pretenţii la victo­rie. Nimeni nu-i putea pretinde aşa ceva după ce s-au scurs cî­teva minute de joc şi s-a văzut clar că o victorie nu este posi­bilă. Am fi dorit însă cu toţii ca eşecul să fie cît mai limitat, ca înfrîngerea să fie cit mai ono­rabilă. Aşa ceva nu s-a întîm­­plat însă deoarece jocul de a­­seară al dinamoviştilor s-a si­tuat la un nivel foarte scăzut. Fără Novac, accidentat în con­tinuare, şi cu Albu şi Diacones­­cu în formă slabă Dinamo ne-a apărut ca o formaţie oarecare, lipsită de aplombul necesar unei confruntări de o asemenea im­portanţă, cum a fost acela de aseară din turul al doilea al „Cupei campionilor europeni“. Pierzînd la un scor net, 95—73 (41—33), dinamoviştii şi-au în­cheiat practic participarea lor în competiţia europeană. Retu­rul, programat săptămînă viitoa­re în Belgia, nu mai poate schimba cu nimic situaţia. ION BOCIOACA M­­­ERIDIANE • în cea de a doua ediţie a Raliului României, care va avea loc în anul viitor, vor lua startul şi primele autotu­risme româneşti echipate pen­tru concursurile sportive. La Uzinele de autoturisme din Piteşti s-au definitivat proiec­tele pentru producţia a 50 de maşini „Dacia 1100 S“. Prin­cipalele adaptări vizează sis­temul de transmitere a pute­rii motorului în vederea obţi­nerii unor viteze de 145 km la oră şi sistemul de iluminare care urmează să fie prevăzut cu 4 faruri din­ care două cu iod înscrierile se fac prin A.C.R. • Ieri la Tel Aviv, în pre­liminariile campionatului mosi­­dial de fotbal (finala zonei Asia—Oceania), selecționata Israelului a întrecut cu sco­rul de 1—0 (1—0) echipa Au­straliei. Returul va avea loc la 14 decembrie la Sydney. • La Giessen (R.F. a Ger­maniei) s-au întîlnit, în primul lor joc din cadrul „Cupei Cul­pelor“ la baschet masculin, formaţiile M.T.V. Giessen şi Steaua Bucureşti. La capătul unui joc echilibrat victoria a revenit la limită cu scorul de 85—84 (40—40) baschetbalişti­lor vest-germani. • Echipa de fotbal a Angli­ei, deţinătoarea titlului mon­dial, va susţine la 10 decem­brie pe stadionul „Wembley“ din Londra un meci amical, cu caracter de verificare, în com­pania echipei Portugaliei. Se­lecţionerul unic Alf Ramsey a anunţat că în linii mari for­maţia care va juca împotriva Portugaliei va avea următoa­rea componenţă: Banks, Wright, Keith Ncwton-Mulle­­ry, Labone, Moore-Ball, Lee, B. Charlton, Hurst şi Peters. 0 delegaţie a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ■­ a plecat la Budapesta Joi seara a plecat la Buda­pesta o delegaţie a Consiliu­lui Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, care, la invi­taţia Consiliului Naţional al Frontului Patriotic Popular maghiar, va face o vizită în Republica Populară Ungară, pentru schimb de experienţă. Delegaţia este formată din tovarăşii Vasile Potop, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şeful delegaţiei. Szilagyi Dezi­­deriu, membru al Consiliului Naţional al­ Frontului U­nităţii Socialiste şi Constantin Du­­mitrescu, secretar al Consiliu- u­lui municipal Bucureşti al Frontului Unităţii Socialiste. Delegaţia a fost condusă de Stelian Ionescu, membru al Consiliului Naţional, de acti­vişti ai Frontului Unităţii So­cialiste. Au fost de faţă membri ai ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti. Sub sem­nul responsabilităţii faţă de mandatul încredinţat de cetăţeni !­­ Însemnări de la Consfătuirea deputaţilor argeşeni organizată de Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste * *"*C­onsfătuirea de lucru orga­nizată de Frontul Unităţii Socialiste la Piteşti s-a­ transformat intr-un valoros schimb de experienţă, intr-o mo­alitate de rezolvare opera­tivă a numeroase probleme. In Oraşul nostru, spunea depu­tatul VASILE MOHAN primarul oraşului Curtea de Argeş, au şi început consultările cu alegăto­rii, în vederea stabilirii acţiu­nilor pentru anul 1970. Am re­nunţat la obiceiul de a ne în­­tîlni doar în ocazii festive ; în­treţinem cu cetăţenii oraşului un contact viu, permanent, des­chis. Bunăoară, ne-am reafirmat — ca şi la începutul acţiunilor din acest an — intenţia rac a nu întreprinde nici o lucrare de in­teres, obştesc, care să necesite concursul obştei,­ înainte de a ne asigura de participarea tu­turor celor interesaţi. Aceasta este de altfel calea prin care am reuşit să facem din oraşul nostru un oraş fruntaş în între­cerea patriotică, într-adevăr, la Curtea de Ar­geş, aşa cum s-a arătat şi în informarea prezentată consfă­tuirii, s-a cîştigat o experienţă valoroasă în atragerea maselor de cetăţeni la gospodărirea ora­­­şului. Mobilizarea la acţiunile obşteşti a fost însoţită de­ urmă­rirea zilnică a rezultatelor, de evidenţierea fruntaşilor, de ana­liza concretă a ceea ce s-a fă­cut şi a ceea ce a mai rămas fie făcut. Participanţii la consfătuire au fost deosebit de receptivi la acest exemplu, ca şi la cel al deputatului GHEORGHE MI­­­LOŞ, primarul comunei Rucăr. El semnala, de pildă, că în a­­ceastă comună a acţionat un alt cuvînt ■ de ordine : „In fiecare casă, o cameră pentru turişti“. Acest fapt a adus locuitorilo­­r şi ’comunei noi surse de venituri, un standard gospodăresc mai ri­dicat, un aspect edilitar mai frumos, un aflux de turişti mul­ţumiţi să beneficieze şi ei de roadele­ acestei iniţiative. Ast­fel întreţinut, în spiritul cointe­resării directe a maselor, dia­­logul „cetăţean-deputat“ a dat naştere şi altor acţiuni gospo­dăreşti valoroase : extindrea conductelor de apă potabilă, as­faltarea trotuarelor, moderniza­rea diferitelor locuri publice ale comunei. Orientarea spre aspectul prac­tic al lucrurilor, începind cu cele din bătătura casei — căci, ne spunea cineva — „casă cu casă fac comuna, oraşul“ — a fost şi pentru unii deputaţi mai vîrstnici un plus de experienţă cîştigată în această consfătuire. — Responsabilitatea faţă de mandatul de deputat, sublinia tovarăşul FLORIAN POPESCU, vicepreşedinte al Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii So­cialiste, înseamnă în primul rînd responsabilitate faţă de cetăţeni, faţă de felul cum sunt soluţionate propunerile şi pro­blemele lor. Iar ca membri ai consiliilor populare, deputaţii poartă răspunderea atît pentru propria lor activitate, cit şi pentru cea a organelor in care ei au fost aleşi. In sala se afla unul dintre cei mai vechi deputaţi din judeţul Argeş şi poate unul dintre cei mai vechi primari din ţara , ION VASILE, de douăzeci de ani în fruntea treburilor gospo­dăreşti ale comunei Coşeşti. Hărnicia, spiritul de iniţiativă, conlucrarea cu ceilalţi deputaţi, consultarea periodică a cetăţeni­lor, toate calităţile sale, se sub­sumează unui înalt simţ de responsabilitate civică, în sesiu­nile consiliului popular, el su­pune dezbaterii proplemele cele mai arzătoare care frămîntă sa­tul şi după a căror rezolvare au de cîştigat toţi cetăţenii. Aşa se explică încrederea mereu reîn­noită ce i-a fost acordată de a­­legători. Utilitatea acestei consfătuiri — prezentă sub cele mai variate aspecte, între care şi criticile aduse unor deputaţi mai puţin activi, interpelările adresate unor şefi de instituţii şi între­prinderi, s-a materializat în fi­nal sub forma unei ample in­formări asupra­ sarcinilor ce re­vin în continuare deputaţilor pe tărâm economic, social şi cultu­ral, informare expusă de tova­răşul GHEORGHE NASTASE, prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al consi­liului popular judeţean, preşe­dintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. P. LAMPERT Reinnoiţi-vă abonamentul * la ziarul dumneavoastră preferat Abonamentele se primesc la toate ofi­ciile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii Tehnica electronică de calcul (Urmare din pag. 1) ţări, valorificînd unele invenţii româneşti de specialitate, vom putea ajunge in acest domeniu la un export de produse origi­nale româneşti în condiţii com­petitive. De aceea, o sarcină de primă urgenţă pe care ne-am propus-o este organizarea acti­vităţii de prognoză ştiinţifică a ramurii, de detectare a nou­tăţilor şi sesizare a tendinţelor de dezvoltare a calculatoarelor şi elementelor lor asociate. Aducerea la îndeplinire a sar­cinilor trasate constructorilor de calculatoare electronice im­plică in primul rînd o concen­trare deosebită a forţelor exis­tente, o descoperire şi stimu­lare a rezervelor interne, o or­ganizare şi coordonare la un nivel in deplină concordanţă cu dezvoltarea producţiei însăşi. Există în toate acestea o serie de factori externi a căror ac­ţiune poate accelera sau frîna dezvoltarea ramurii. Nu de mult se arăta pe drept cuvînt într-o intervenţie în presă că produ­cerea de calculatoare electro­nice ca şi a dispozitivelor semi­conductoare reprezintă tehnici de vîrf şi că asimilarea într-un ritm intens­­ a acestor tehnici cere măsuri speciale de stimu­lare a dezvoltării lor. In acest sens pot fi relevate­ cîteva as­pecte ale dezvoltării bazei ma­teriale a cercetării. Conducerea de partid și de stat a alocat prin planurile de stat și c­e perspectivă fonduri însemnate pentru a fi folosite pentru cer­cetare. Ele înseamnă labora­toare moderne echipate, instru­mente de cercetare, materiale etc. Sunt insă frecvente cazurile cind fondurile alocate devin dis­ponibile cu mari intirzieri, iar formalităţile de avizare a in­vestiţiilor sunt lungi şi anevo­ioase. Aşa, de exemplu, pentru avizarea studiului tehnico-eco­­nomic al institutului a fost ne­voie de nu mai puțin de un an, depășindu-se cu mult nu numai termenul legal dar, de departe, şi pe cel posibil în si­tuația concretă. O altă deficiență actuală este separarea artificială a cerce­tării de proiectare. Este, nor­mal să se facă distincţie, între activitatea de cercetare şi acti­vitatea de proiectare propriu­­zisă care se referă la investiţii fie construcţii, fie uzine sau linii tehnologice. în conformi­tate­ cu normele în vigoare, do­cumentaţia de fabricaţie poate fi elaborată numai în sectoare de proiectare și nu de către sec­torul de cercetare, ceea­­ ce în cazul specific al producției de calculatoare — ținind cont de uzura morală rapidă a echipa­mentelor — constituie un fac­tor de intirziere foarte dăună­tor. în domeniul nostru de ac­tivitate, colectivul de cercetare ar trebui să aibă calitatea le­gală de a valorifica cercetarea până la elaborarea prototipului, inclusiv elaborarea documenta­ţiei de fabricaţie deoarece fiind vorba de produse absolut noi, proiectantul nelegat de cerce­tare, oricare ar fi el, nu dis­pune independent de criteriile necesare proiet­tării, în aceste colective trebuie să intre şi cer­cetători şi proiectanţi şi tehno­logi şi realizatorii*, prototipului. Şcoala prototipului este aceea care dă constructorului de cal­culatoare satisfacţia reuşitei. Un aspect specific tehnicii de calcul ii reprezintă acela al mi­­croproducției, adică al realizării unor serii mici de echipamente de calcul chiar de către colec­tivul de cercetători fără a apela la o fabrică de profil. Cazurile, cînd anumite produse sunt ne­cesare numai în unicat sau serii mici sunt frecvente în ramura calculatoarelor electronice şi realizarea lor în institutul de cercetări este nu numai renta­bilă dar reprezintă o soluţie rapidă şi, deci, eficace. Propu­nem, de aceea, acordarea unei baze mai largi producţiei din institutul nostru. Am putea pro­duce, astfel, prin mijloace pro­prii plane și blocuri de memorie cu ferite, aparatură de test pen­tru calculatoare, anumite dis­pozitive periferice, adică în ge­neral echipamente de care nu este nevoie în cantitate mare dar care ar reprezenta o redu­cere apreciabilă a cheltuielilor de valută. Este necesară crearea de staţii pilot şi înzestrarea lor cu baza materială corespunză­toare. De asemenea, este nece­sară elaborarea unui sistem de cointeresare a întreprinderilor de a permite accesul cercetăto­rului la anumite utilaje scumpe şi in general nerentabil a fi achiziţionate pentru institut. A­­cest acces se realizează şi în prezent dar mai mult prin bu­năvoinţa şi viziunea mai largă a unor conducători de întreprin­deri, decât printr-o reglemen­tare corespunzătoare obligatorie pentru toţi. Legătura cercetare — produc­ţie prezintă pentru noi şi unele aspecte cu totul specifice. Elaborarea de programe in institut, necesită o verificare practică în centre de calcul care vor fi în majoritate unităţi pro­ductive, deci experimentările sunt de natură să oprească ac­tivitatea normală a centrului de­­calcul. Sîunt necesare, şi în această direcţie reglementări care să faciliteze aceste experi­mentări, reglementări a căror lipsă ar putea avea consecinţe negative asupra dezvoltării reţe­lei de­­calculatoare electronice din ţară. Desigur, aşa cum spuneam, multe din probleme se pot re­zolva prin propriile noastre eforturi. Trecerea cercetători­lor prin şcoala experienţei prac­tice, finalizarea temelor pînă la faza de prototip, specializările, organizarea unor cursuri de ri­dicare a calificării, etc. etc. sunt tot atitea forme prin care ac­ţionăm pentru ridicarea nive­lului pregătirii cadrelor tinere ce formează peste 80 la sută din personalul institutului.­­ In încheiere, aş dori, să sub­liniez că cercetătorii institutu­lui nostru sînt hotărîţi să con­­tribuie cu toate forţele lor la îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al parti­dului. " Atenţie la generozitatea dumneavoastră U­na din trăsăturile care înnobilează pe om este generozitatea. Ne-am convins însă că nu trebuie să fii generos şi cu cei care cerşesc pe străzi. Iată, con­cret, ce am „depistat" în cursul unei cercetări efectua­te împreună cu organele de miliţie printre cei ce se pun în situaţia umilitoare şi a­­nacronică de cerşetori. N. Ilie, om zdravăn, în vîr­­stă de 41 de ani, poposise — „drapat“ pur şi simplu în zdrenţe — la Consignaţia din pasajul Victoria cu suma de 1 800 Iei, spre a-şi cumpă­ra un... magnetofon. Cerce­tat de către organele de mi­liţie, a mărturisit că primise această sumă de la soţia sa, care cerşea în faţa magazi­nului „Doi ursuleţi“. Ne-a replicat cu o serie de argu­mente din care rezulta, în mod evident, că nici măcar nu îi este ruşine. Ca ei mai sînt şi alţii. I-am intîlnit într-una din zile pe „cerşetorii“ Marin şi Anica Nicolae, vechi clienţi ai mi­liţiei, care ne-au mărturisit că numai in ziua aceea strînseseră din... milă, aproxi­mativ 900 de Iei. Am văzut la Inspectoratul de miliţie al municipiului Bucureşti, foto­grafiile unor oameni, apa­rent, respectabili, dichisiţi în cele mai perfecte haine „de lume“. ^Alături, alte po­ze , de data aceasta susnu­­raiţii arborau „fcostumele de cerşetori“. Am intîlnit, un costum de cerşetor, o femeie care era de­­răit un... bărbat. .Cerşetorul deghizat“, I. Ma­rin, înărtu­seşte că aşa „îi duce mai bine,pe „fraieri“. „Cit strîngirintr-o zi ?“ l-am întrebat. „Depinde de sector. Cel de acum (zona parcului Sf. Gheorghe Nou — n.n.) e mai puţin rentabil. Aţ­ avut eu altele...“ Un alt caz : Ra­du Nicolae. Sumă „cerşită“ într-o zi : 312 lei. Sumă „cu­sută“ în căptuşeala hainei (numai bilete de 50 şi 100 Iei) , 60 000 lei. Este evident faptul că, în faţa unor asemenea oameni, legea nu poate rămîne nepă­­sătoare, în prezent însă san­cţiunile de care sunt pasibili aceşti indivizi sunt mult prea blinde. E destul să menţio­năm că sumele de bani gă­site asupra lor nu sunt con­fiscate, ci doar „afectate“ de o amendă moralizatoare. Cre­dem că se cuvine cu g­riso­­sinţă din partea organelor de miliţie — prin interme­diul unor prevederi legale precise — o atitudine mult mai fermă în privinţa aces­tor indivizi. Ne gîndim mai ales la faptul că în aceste cazuri sancţiunea trebuie să fie nu numai educativă. Pe de altă parte, cetăţenilor le sugerăm,­ în faţa acestor in­divizi, o atenţie sporită şi o revizuire a­ unui anume fel de generozitate. ANDREI BÂRSAN nr. 7816 — 5.xiiísi969 — pap. a 5-a „Románia libera" intîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovaca, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și U.R.S.S. (Urmare din pag. 1) J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., J. Fock, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., preşedintele Guver­nului Revoluţionar Muncito­resc Ţărănesc Ungar, 2. Ko­mócsin, membru­­ al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., K. Erdélyi, membru al C.C. al P.M.S.U., locțiitor al ministrului afacerilor externe al R.P. Ungare ; L. I. Brejnev, secretar gene­ral al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., pre­ședintele Consiliului de Miniş­tri, N. V. Podgornii, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem, M. A. Suslov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secre­tar al C.C. al P.C.U.S., B. N. Ponomariov, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, mem­bru al C.C. al P.C.U.S., minis­trul afacerilor externe al U.R.S.S. Participanţii la întîlnire au procedat la un schimb de pă­reri asupra unui­ larg cerc de probleme legate de întărirea păcii şi securităţii internaţio­nale O atenţie deosebită s-a acordat securităţii europene. A fost exprimată satisfacţia în legătură cu faptul că pro­punerile elaborate în comun de ţările socialiste cu privire la pregătirea şi ţinerea unei con­ferinţe a statelor europene se bucură de un larg sprijin in­ternaţional. Ţările socialiste vor milita cu perseverenţă şi în viitor pentru ca, pe pămîn­­­tul Europei în locul încordării, să fie promovate relaţiile de bună vecinătate, pentru ca co­existenţa paşnică să devină norma universală în raportu­rile reciproce dintre statele europene cu orînduiri sociale diferite, pentru ca năzuinţa popoarelor spre securitate şi progres să fie întruchipată în fapte concrete, în rezolvarea problemelor actuale din acea-s­tă regiune a lumii. Ţările socialiste, prezente la întîlnire, militează pentru lăr­tfirea şi repzvultarea rplo­xiilor dintre toate statele pe baza principiilor egalităţii în drep­turi, neamestecului în treburi­le interne, respectării suvera­nităţii, integrităţii teritoriale şi intangibilităţii frontierelor e­­xistente ; ele sunt hotărîte să dezvolte relaţii cu celelalte state europene care doresc să colaboreze pe baza acestor principii. Ele au reafirmat punctul de vedere potrivit căruia interese­le păcii­ şi securităţii cer ca toate statele să stabilească re­laţii de egalitate în drepturi cu Republica Democrată Ger­mană, conform dreptului inter­naţional, să recunoască ca de­finitive şi intangibile frontie­rele existente în Europa, in­clusiv frontiera Oder-Neisse. Cu prilejul schimbului de păreri asupra problemelor in­ternaţionale actuale s-a con­statat­­ că rezultatul alegerilor din Republica Federală a Ger­maniei şi formarea noului gu­vern constituie o expresie a schimbărilor care au loc în rîndurile unei părţi a opiniei publice din R.F.G., a creşterii în cadrul acesteia, a tendinţe­lor îndreptate spre o politică realistă, de colaborare şi înţe­legere între state. Ca un mo­ment pozitiv s-a remarcat semnarea de către Republica Federala a Germaniei a Trata­tului de neproliferare a arme­lor atomice. în acelaşi timp, participanţii la întîlnire au ex­primat părerea unanimă că nu se poate scăpa din vedere fap­tul că în R.F.G. nu încetează manifestările periculoase ale revanşismului, precum şi ac­tivizarea forţelor neonazis­te faţă de care trebuie să se menţină permanent trează vigilenţa. Dacă noul gu­vern vest-german, trăgînd în­văţăminte din istorie, debara­­sîndu-se de balastul trecutului şi acţionînd în concordanţă cu spiritul vremii, va adopta o atitudine realistă faţă de pro­blemele care provoacă încor­dare în relaţiile dintre statele europene, acest fapt va fi sa­lutat­ atît de ţările socialiste, cit ,şi de toate popoarele iu­bitoare de pace. Considerînd că este de mare importanță ca Tratatul de ne­proliferare a armelor nucleare să servească pe deplin cauzei întăririi păcii, Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Repu­blica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republica Populară Ungară, şi Uniunea Republicilor Sovieti­ce Socialiste se pronunţă pen­tru aderarea unui număr cit mai mare de state la tratat, pentru ratificarea şi intrarea în vigoare cît mai grabnică a acestuia. A fost exprimată unanim convingerea că pentru asigura­rea unei păci trainice şi sta­bile, trebuie urmată calea în­cetării cursei înarmărilor, a de­zarmării generale şi totale, in­ Ţările socialiste, care au făcut în repetate rinduri propuneri concrete în acest domeniu, cheamă toate statele să mani­feste bunăvoinţă şi să fie gata să procedeze în practică la o dezarmare reală. Ţările particiante la întîlnire au reafirmat dorinţa lor ca şi în viitor să se consulte,asu­pra celor mai importante pro­bleme ale vieţii internaţionale, în vederea înfăptuirii coordo­nate a unor acţiuni comune, în lupta pentru pacea şi securita-­ tea popoarelor, inclusiv pentru securitatea europeană. Intîlnirea de la Moscova, care a confirmat unitatea de vederi a participanţilor, s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de priete­nie, înţelegere şi colaborare tovărăşească. Masă tovărăşească oferită de C.C. al P.C.U.S. şi guvernul U.R.S.S. MOSCOVA 4 (Agerpres). — Comitetul Central al P.C.U.S. şi guvernul­ U.R.S.S. au oferit joi, la Kremlin, o masă în cin­stea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germa­nă R.P. Polonă, Republica­­Socialistă România și R.P. Un­gară, care au participat la intîlnirea de la Moscova. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, tovără­șească. La catafalcul lui Kliment Efremovici Voroşilov MOSCOVA. — Coresponden­tul .Agerpres, Al. Duţă, trans­mite : Joi după-amiază oame­nii muncii din Moscova au în­ceput pelerinajul la catafalcul lui Kliment Efremovici Voro­şilov, depus în Sala coloane­lor a Casei sindicatelor din Moscova. Ei îşi iau un ultim rămas bun de la credinciosul discipol şi tovarăş de luptă al lui V. I. Lenin, unul din fău­ritorii forţelor armate ale U.R.S.S., eminent activist de partid şi de stat al Uniunii Sovietice. La catafalc au fost depuse coroane de flori din partea C.C. al P.C.U.S., guver­nului sovietic, Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Primele gărzi la catafalc au fost făcute de L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, N. V. Podgor­nii şi alţi conducători de par­tid şi de stat sovietici. In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condu de tovarăşul Nicolae Ceauşesc secretar general al Partidul Comunist Român preşedint­­e Cons­iulu­i de Stat, care participat la Intîlnirea de­­Moscova, a depus o coroană , flori şi a făcut de gardă la c­­afalcul lui Kliment Efrem vnei Voroşilov. Pe panglica coroanei era înscrise cuvintele : „Din pa­cea delegaţiei de partid şi­­ stat a Republicii Social­is România“. La solemnitate a luat par Teodor Marinescu, ambasado­rul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Socialis­ România în Uniunea Sovietic De asemenea, au depus ci­roane şi au făcut de gard la catafalc delegaţiile de par­tid şi de stat din ţările so­cialiste care au participat­­ intîlnirea de la Moscova.’

Next