România Liberă, februarie 1970 (Anul 28, nr. 7864-7887)
1970-02-21 / nr. 7881
A Organizarea temeinică a agriculturii judeţului Chezăşia unei mai bune aprovizionări a populaţiei de an partidul şi statul nostru fac eforturi tot mai mari pentru a asigura agriculturii o bază tehnicomaterială în continuă dezvoltare şi perfecţionare, care să ducă la creşterea contribuţiei acestei importante ramuri la progresul general al economiei naţionale, al întregii societăţi. Urmare, a acestor preocupări în anul care a trecut deşi condiţiile naturale nu au fost prea prielnice, cooperativele agricole din judeţul Vrancea au realizat o producţie globală de 645 milioane Iei, revenind în medie 435 984 lei la sută de hectar. Au muncit bine şi colectivele de ingineri şi muncitori de la întreprinderile agricole de stat, care în 1969 au încheiat activitatea economică cu un beneficiu de 60 844 000 lei. Rezultatele obţinute în condiţiile anului trecut, exprimă dinamismul agriculturii judeţului, dar evidenţiază in acelaşi timp existenţa unui însemnat potenţial care trebuie pus în valoare deplin într-o perioadă cit mai scurtă de timp. Măsurile preconizate de conducerea partidului creează condiţii pentru concentrarea eforturilor spre înfăptuirea politicii în domeniul agrar, asigură o conducere directă şi competentă a agriculturii Acţiunile întreprinse pină acum au şi început să dea roade. Prin simplificarea la strictul necesar a personalului tehnicoadministrativ, prin micşorarea numărului de specialişti din unităţile de coordonare , îndrumare şi trecerea acestora în sectoarele de producţie, de pildă in judeţul nostru s-a realizat o reducere de 60 de posturi. La indicaţia biroului comitetului judeţean de partid, direcţia agricolă a reanalizat situaţia tuturor specialiştilor cu studii agronomice din judeţ şi, în funcţie de experienţă, de nivelul de pregătire şi ca Simion Dobrovici prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean pacitate organizatorică, i-a redistribuit corespunzător nevoilor fiecărei unităţi. Un număr de74 specialişti au primit împuterniciri de ingineri şefi în cooperativele agricole aceştia urmînd să asigure o îndrumare tehnică competentă şi operativă, să poarte răspunderea rezultatelor economice şi de producţie ce vor fi obţinute. O atenţie deosebită s-a acordat încadrării celor mai buni ingineri la cooperativele agricole slab dezvoltate. In acelaşi timp, un număr de 62 ingineri au fost propuşi şi aleşi ca şefi de fermă. Specialiştii au acum condiţii să-şi valorifice mai bine cunoştinţele, să manifeste iniţiativă in adoptarea celor mai eficiente măsuri care să ducă la creşterea producţiei, la reducerea cheltuielilor şi sporirea veniturilor unităţilor cooperatiste. Organizarea in fiecare cooperativă agricolă a secţiilor de mecanizare cu caracter permanent este o altă măsură de o deosebită importanţă, menită să asigure valorificarea superioară şi deplină a bazei tehnico-materiale în continuă dezvoltare, sub directa îndrumare şi răspundere a specialiştilor din unităţile respective. In judeţul nostru au fost înfiinţate în acest an un număr de 11 noi secţii de mecanizare, creîndu-se astfel condiţii pentru ridicarea pe o treaptă superioară a relaţiilor dintre cooperativele agricole şi unităţile de mecanizare, în scopul aplicării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor, factor hotărîtor în creşterea producţiei pe hectar. O analiză recent, făcută la indicaţia comitetului judeţean de partid, a reliefat faptul că şi în agricultură ridicarea eficienţei activităţii este posibilă numai dacă în toate sectoarele se aplică pe scară largă tehnologii moderne. Pe baza concluziilor reieşite din analiza amintită au fost luate măsuri pentru concentrarea producţiei, profilarea şi specializarea unităţilor. S-a stabilit ca producţia marfă de legume să se concentreze numai în 17 cooperative agricole, cărora li s-au asigurat seminţe din cele mai productive soiuri, îngrăşăminte chimice, materiale şi îndeosebi tractoare şi maşini speciale care să permită introducerea unei tehnologii noi în cultura legumelor. (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, aniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 881 Simbătă 21 februarie 1970 6 pagini 30 bani Se apropia o premieră industrială mult aşteptată de cetăţeni : intrarea in funcţiune a Fabricii de frigidere cu compresor din Gâeşti, prevăzută pentru trimestrul IV al acestui an. In prezent se lucrează intens la montarea utilajelor care vor servi la fabricarea noilor produse, purtînd marca „Frigero", într-o gamă variată de mărimi — 140, 180 şi 240 litri. Un clişeu : Un aspect de la montarea unor instalaţii pentru pregătirea tablei înainte de laminare. Foto: NIGU VASILE I ntîlnirea, cu totul întîmplător în acea mare fabrică bucureşteană, drama care ni s-a relevat dintr-odată, aproape cu violenţă, ancheta pe care am considerat de datoria noastră s-o întreprindem, toate acestea au avut asupră-ne efectul unei revelaţii dureroase. Pur şi simplu ne refuzam ideea că e posibil să supravieţuiască toxinele morale care pot face ca un specialist, şi încă Unul care a binemeritat titlul de doctor în ştiinţe tehnice, să intîlnească în drumul lui spre deplina afirmare şi realizare, atîtea cotloane obscure. Incit la mai puţin de 40 de ani să ajungă intimidat, căutînd cu orice preţ liniştea! Chiar acea linişte care înăbuşe flacăra voinţei, dorinţa de a crea. Trecînd la vivisecţia cazului, cu toate implicaţiile sale, permiteţi-ne ca, din considerente umane — pentru cel care fără voia lui a ajuns eroul acestor rînduri, şi am vrea să se reţină că chiar împotriva voinţei lui — dintr-o jenă lesne explicabilă în cazul celor care au într-un fel sau altul tangenţă cu situaţia creată, să nu dăm nume. Cu ani în urmă, tînărul inginer M. R. se evidenţia ca un element înzestrat, cu o mare tenacitate, cu reale posibilităţi de afirmare în domeniul concepţiei şi proiectării de maşini-unelte, împreună cu colectivul din care făcea parte a proiectat noi linii tehnologice la uzinele braşovene „Steagul Roşu,“ surprinzînd printr-o concepţie originală. O calitate a sa rezidă în dorinţa de a-şi generaliza observaţiile, de a le da expresie în articole sau lucrări de mai mică sau mai mare întindere. Din această perioadă datează cartea pe care a scris-o împreună cu un coleg despre elementele noi apărute în domeniul său de specialitate şi pe care a tipărit-o Editura tehnică. Transmutat împreună cu alţi ingineri la o fabrică bucureşteană, pe vremea aceea prevăzută şi cu o formaţie proprie de cercetare şi proiectare, evoluţia sa a cunoscut o curbă ascendentă Nu este lipsit de interes să reţinem că perseverenţa în activitate, faptul că, într-un timp scurt, ajunge egal cu alţi colegi mai vîrstnici, îi atrag chiar din această perioa- LIA MĂRGĂRIT (Continuare in pag. a 5-a) Al doilea doctorat al doctorului R La Caransebeş a început construcţia unei importante uzine In judeţul Caraş Severin, lingă Caransebeş a început turnarea fundaţiilor la o importantă unitate industrială: Uzina de construcţi metalice. Proiectată in întregime de specialişti români uzina va cuprinde 6 hale industriale, secţii de mecanică şi sudură, o fabrică de oxigen şi alte anexe tehnice, ce vor fi înzestrate cu maşini şi utilaje de mare productivitate, menite să asigure organizarea producţiei în fluxuri tehnologice. Prevăzută să intre în funcţiune în anul 1971, uzina va realiza în prima etapă 20 000 tone construcţii metalice şi 2 000 tone subansamble sudate pe an. O dată cu construcţia halelor industriale, a început şi pregătirea primelor serii de lăcătuşi, mecanici, montori, sudori şi alţi muncitori metalurgişti, din cei 3 009 care vor lucra în această uzină. (Agerpres). hotărârea Consiliului - Miniştri privind acordarea din beneficiile în vederea stimulării salariaţilor din întreprinderi, centrale industriale şi ministere economice în realizarea şi depăşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continuă a eficienţei economice, care să conducă la: sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra benefificiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere şi deci premiul individual al salariaţilor vor fi cu atit mai mari cu cit unităţile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creşterii producţiei, a reducerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporţii corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii şi volumul beneficiului, precum şi condiţiile de realizare de către fiecare, unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unităţi economice se stabileşte (Continuare in pag. a 3-a) de premii realizate CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE a 1 - a——mh—— mm A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a fost ales preşedinte de onoare membrilor Prezidiului la secretarul general Vineri au continuat lucrările Adunării Generale de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In prima parte a şedinţei, comisia de redactare a prezentat un raport privind modificările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezbateri. Adunarea generală a aprobat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România. Documentul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi activitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndrumă şi coordonează în mod unitar munca de cercetare in domeniul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în această muncă concepţia materialismului dialectic şi istoric, asigurînd orientarea teoretică şi ideologică a cercetării ştiinţifice pe baza marxism-leninismului. Statutul stabileşte atribuţiile Academiei şi ale organelor sale de conducere, organizarea activităţii de cercetare, condiţiile de alegere a membrilor ei din raidurile oamenilor de ştiinţă, de cultură, cadrelor didactice şi altor persoane care se disting prin contribuţii de valoare teoretică şi practică şi participă activ la viaţa ştiinţifică şi ideologică a ţării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinei de zi., Comisia de propuneri, alcătuită din reprezentanţi ai diferitelor institute şi centre de cercetări, ai catedrelor din învăţămîntul superior din întreaga ţară, desemnaţi de către delegaţi, a întocmit listele de candidaţi pentru membrii Academiei şi le-a supus discuţiei adunării generale. Prin vot secret pe buletine, Adunarea Generală a ales 125 membri titulari şi 93 membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In continuare, a fost stabilită componenţa celor 8 secţii ale Academiei după care, în şedinţele separate de constituire, au fost aleşi preşedinţii acestora. Declarîndu-se constituită, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, s-a trecut la alegerea, prin vot deschis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Constantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înfiinţării noii Academii, faptul că ea va aduce o contribuţie esenţială la perfecţionarea activităţii lucrătorilor (Continuare in pag. a 5-a) Vineri la amiază, după încheierea lucrărilor de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat ,s-a întîlnit la sediul C. C. al P.C.R. cu membrii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Miron Constantinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşurării lucrărilor Adunării generale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a exprimat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfârşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbitorul a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimind sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe care cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale, ca de altfel întregul, nostru popor, le poartă secretarului general al partidului, contribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea generală a ales in unanimitate şi într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul general al partidului să accepte această funcţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice reprezintă un eveniment deosebit de important în viaţa patriei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au obţinut rezultate bune în al partidului diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste domenii mai avem încă multe de făcut; de altfel, dezvoltarea ştiinţelor sociale — ca a oricărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, ai transformărilor profunde care au loc in societatea noastră şi în lume; numai tinînd seama de aceste schimbări, aceste ştiinţe vor putea contribui atit la înţelegerea fenomenelor sociale, cit şi la orientarea activităţii de transformare a societăţii. Constituirea Academiei va marca — sunt convins de aceasta — o cotitură, în domeniul ştiinţelor sociale din ţara noastră. După cine am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi invitaţi. Dezbaterile care au avut loc în prealabil în centrele mai importante ale ţării ca şi discuţiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea şi orientarea activităţii ce urmează să o desfăşoare Academia constituită astăzi. E de înţeles că era greu, în timpul celor două zile cit a durat sesiunea de constituire a Academiei, să se dezbată în amănunţime toate problemele de fond ale activităţii în domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Unele chestiuni ridicate, unele critici sau unele dorinţe exprimate de tovarăşi constituie doar câteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în faţa ştiinţelor sociale în ţara noastră. Sunt convins că prezidiul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, secţiile nou constituite, vor trece la elaborarea unui program concret de muncă şi că, pe baza acestui program, se va realiza intensificarea muncii de cercetare în institute, în universităţi,in centrele sociale şi economice ale patriei noastre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii vieţi culturale, ştiinţifice şi educative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Academie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde trebuie să fim mai activi, să aducem o contribuţie mai mare la înţelegerea atît a momentelor esenţiale din istoria patriei cit şi a marilor evenimente din istoria universală. Pentru a înţelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei naţionale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul economiei, al filozofiei, sociologiei şi în toate celelalte compartimente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Aşteptăm de la dumneavoastră, de la toţi membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Dorim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a problemelor, al confruntării libere a părerilor de pe poziţiile noastre marxist-leniniste, de pe platforma concepţiei noastre materialist dialectice despre natură şi societate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe care i-o acordă partidul şi poporul nostru. Doresc ca în numele Comitetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe preşedintele Academiei, pe toţi membrii Academiei şi să vă urez succes în activitatea viitoare, în ce priveşte cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii partidului, propunîndu-mă preşedinte de onoare al Academiei, nu pot decit să exprim cele mai calde mulţumiri. Acceptîndl această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuţia la numca Academiei nu numai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul ştiinţelor sociale, al gîndirii şi teoriei noastre revoluţionare, marxist-leniniste. Primirea Academiei COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la adunarea de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România adresează Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un fierbinte salut şi îşi exprimă sentimentele lor de adîncă recunoştinţă pentru preocuparea pe care o manifestaţi faţă de ştiinţele sociale şi politice, preocupare ce-şi găseşte încă o expresie în crearea acestui nou for ştiinţific al ţării. Suntem conştienţi de înalta răspundere ce ne revine nouă, tuturor celor ce lucrează în domeniul ştiinţelor sociale şi politice, şi avem ferma convingere că înfiinţarea Academei de Ştiinţe Sociale şi Politice va constitui un moment de seamă în eforturile îndreptate spre ridicarea nivelului cercetării ştiinţifice in acest important sector de activitate. Ne angajăm cu toate forţele să răspundem marilor sarcini trasate de partid, să milităm pentru sporirea contribuţiei ştiinţelor sociale la progresul economiei, ştiinţei şi culturii, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, la dezvoltarea generală a societăţii socialiste, întreaga noastră activitate se va inspira statornic din realităţile vieţii, va urmări să descifreze şi să interpreteze fenomenele noi, să generalizeze experienţa transformării societăţii pe calea socialismului, să se încadreze organic în eforturile oamenilor muncii pentru propăşirea patriei, pentru făurirea unui înalt grad de civilizaţie materială şi spirituală a poporului nostru. Pentru noi toţi este un exemplu însufleţitor stilul în care Partidul Comunist Român, conducerea sa abordează şi rezolvă marile şi complexele probleme pe care le ridică procesul făuririi noii orînduiri sociale, spiritul novator pe care-l promovează cu consecvenţă în viaţa economică şi politică, culturală, ştiinţifică şi ideologică a ţării, contribuind prin acestea la îmbogăţirea tezaurului marxism-leninismului. Slujitorii ştiinţelor sociale şi politice găsesc în cuvântările dumneavoastră, tovarăşe secretar general, în lucrările dumneavoastră teoretice care dau răspuns problemelor arzătoare ale dezvoltării societăţii noastre, problemelor social-politice ale lumii contemporane, un înalt model de analiză creatoare a fenomenelor, de îndrăzneală şi originalitate în gîndire. Suntem hotărîţi să ne însuşim şi să încetăţenim spiritul creator, propriu activităţii conducerii partidului, în întreaga noastră muncă, să lichidăm orice manifestări de superficialitate, de închistare şi rigiditate în cercetarea şi predarea ştiinţelor sociale, să ridicăm investigarea realităţilor la nivelul cerinţelor societăţii noastre, al exigenţelor partidului comunist. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice va milita neobosit pentru promovarea concepţiei materialist-dialeetice în întreaga muncă de cercetare, va participa activ la confruntările de idei ce au foc pe plan internaţional, va adopta o atitudine combativă, de pe platforma ideologiei marxist-leniniste împotriva concepţiilor retrograde, idealiste, antiştiinţifice, împotriva ideologiei burgheze. Academia noastră se angajează să-şi aducă contribuţia la întreaga activitate politicoideologică desfăşurată de Partidul Comunist Român, la înfăptuirea politicii sale interne şi externe, la edificarea societăţii socialiste multilateral desvoltate. Spiritul în care s-au desfăşurat lucrările Adunării de constituire a Academiei, dezbaterile ample purtate în legătură cu orientarea şi organizarea activităţii ei oferă garanţia că noul cadru instituţional va determina o puternică emulaţie în nodul oamenilor de ştiinţă, al cadrelor didactice, va genera un climat prielnic pentru manifestarea largă şi valorificarea rodnică a capacităţii creatoare a tuturor lucrătorilor din domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Dînd încă o dată expresie satisfacţiei faţă de grija şi preţuirea pe care Comitetul Central al partidului nostru, dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, le acordaţi cercetării din domeniul ştiinţelor sociale şi politice, vă asigurăm că vom munci cu abnegaţie alături de întregul popor pentru îndeplinirea programului adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român pentru a contribui tot mai activ la înflorirea patriei noastre, România socialistă.