România Liberă, februarie 1970 (Anul 28, nr. 7864-7887)

1970-02-21 / nr. 7881

A Organizarea temeinică a agriculturii judeţului Chezăşia unei mai bune aprovizionări a populaţiei­ ­ de an partidul şi sta­tul nostru fac eforturi tot mai mari pentru a asigu­ra agriculturii o bază tehnico­­materială în continuă dezvol­tare şi perfecţionare, care să ducă la creşterea contribuţiei acestei importante ramuri la progresul general al economi­ei naţionale, al întregii socie­tăţi. Urmare, a acestor preo­cupări în anul care a trecut deşi condiţiile naturale nu au fost prea prielnice, cooperati­vele agricole din judeţul Vran­­cea au realizat o producţie globală de 645 milioane Iei, revenind în medie 435 984 lei la sută de hectar. Au muncit bine şi colectivele de ingineri şi muncitori de la întreprin­derile agricole de stat, care în 1969 au încheiat ac­tivitatea economică cu un beneficiu de 60 844 000 lei. Rezultatele ob­ţinute în condiţiile anului tre­cut, exprimă dinamismul agri­culturii judeţului, dar eviden­ţiază in acelaşi timp existen­ţa unui însemnat potenţial care trebuie pus în valoare de­plin într-o perioadă cit mai scurtă de timp. Măsurile preconizate de conducerea partidului creează condiţii pentru concentrarea eforturilor spre înfăptuirea po­liticii în domeniul agrar, asi­gură o conducere directă şi competentă a agriculturii Ac­ţiunile întreprinse pină acum au şi început să dea roade. Prin simplificarea la strictul nece­sar a personalului tehnico­­administrativ, prin micşorarea numărului de specialişti din unităţile de coordonare , în­drumare şi trecerea acestora în sectoarele de producţie, de pildă in judeţul nostru s-a re­alizat o reducere de 60 de pos­turi. La indicaţia biroului co­mitetului judeţean de partid, direcţia agricolă a reanalizat situaţia tuturor specialiştilor cu studii agronomice din judeţ şi, în funcţie de experienţă, de nivelul de pregătire şi ca­ Simion Dobrovici prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean pacitate organizatorică, i-a re­distribuit corespunzător nevo­ilor fiecărei unităţi. Un­ nu­măr de­­74 specialişti au pri­mit împuterniciri de ingineri şefi în cooperativele agricole aceştia urmînd să asigure o îndrumare tehnică competen­tă şi operativă, să poarte răs­punderea rezultatelor econo­mice şi de producţie ce vor fi obţinute. O atenţie deosebită s-a acordat încadrării celor mai buni ingineri la coopera­tivele agricole slab dezvoltate. In acelaşi timp, un număr de 62 ingineri au fost propuşi şi aleşi ca şefi de fermă. Speci­aliştii au acum condiţii să-şi valorifice mai bine cunoştin­ţele, să manifeste iniţiativă in adoptarea celor mai eficiente măsuri care să ducă la creşte­rea producţiei, la reducerea cheltuielilor şi sporirea veni­turilor unităţilor cooperatiste. Organizarea in fiecare coo­perativă agricolă a secţiilor de mecanizare cu caracter per­manent este o altă măsură de o deosebită importanţă, meni­tă să asigure valorificarea su­perioară şi deplină a bazei teh­nico-materiale în continuă dezvoltare, sub directa îndru­mare şi răspundere a specia­liştilor din unităţile respecti­ve. In judeţul nostru au fost înfiinţate în acest an un nu­măr de 11 noi secţii de meca­nizare, creîndu-se astfel con­diţii pentru ridicarea pe o treaptă superioară a relaţiilor dintre cooperativele agricole şi unităţile de mecanizare, în scopul aplicării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor, factor hotărîtor în creşterea producţiei pe hectar. O analiză recent, făcută la indicaţia­ comitetului judeţean de partid, a reliefat faptul că şi în agricultură ridicarea efi­cienţei activităţii este posibi­lă numai dacă în toate sectoa­rele se aplică pe scară largă tehnologii moderne. Pe baza concluziilor reieşite din analiza amintită au fost luate măsuri pentru concentrarea producţiei, profilarea şi specializarea u­­nităţilor. S-a stabilit ca pro­ducţia marfă de legume să se concentreze numai în 17 coo­perative agricole, cărora li s-au asigurat seminţe din cele mai productive soiuri, îngrăşă­minte chimice, materiale şi îndeosebi tractoare şi maşini speciale care să permită intro­ducerea unei tehnologii noi în cultura legumelor. (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, aniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 881 Simbătă 21 februarie 1970 6 pagini 30 bani Se apropia o premieră industrială mult aşteptată de cetăţeni : intrarea in funcţiune a Fabricii de frigidere cu compresor din Gâeşti, prevăzută pentru trimestrul IV al acestui an. In­ prezent se lu­crează intens la montarea utilajelor care vor servi la fabricarea noilor produse, purtînd marca „Fri­­gero", într-o gamă variată de mărimi — 140, 180 şi 240 litri. Un clişeu : Un aspect de la montarea unor instalaţii pentru pregătirea tablei înainte de laminare. Foto: NIGU VASILE I­ ntîlnirea, cu totul întîm­­plător în acea mare fa­brică bucureşteană, dra­ma care ni s-a relevat din­­tr-odată, aproape cu violenţă, ancheta pe care am considerat de datoria noastră s-o între­prindem, toate acestea au avut asupră-ne efectul unei revela­ţii dureroase. Pur şi simplu ne refuzam ideea că e posibil să supravieţuiască toxinele mora­le care pot face ca un specia­list, şi încă Unul care a bine­meritat titlul de doctor în ştiinţe tehnice, să intîlnească în drumul lui spre deplina a­­firmare şi realizare, atîtea cot­loane obscure. Incit la mai pu­ţin de 40 de ani să ajungă in­timidat, căutînd cu orice preţ liniştea! Chiar acea linişte care înăbuşe flacăra voinţei, dorinţa de a crea. Trecînd la vivisecţia cazului, cu toate implicaţiile sale, per­­miteţi-ne ca, din considerente umane — pentru cel care fără voia lui a ajuns eroul acestor rînduri, şi am vrea să se re­ţină că chiar împotriva voin­ţei lui — dintr-o jenă lesne explicabilă în cazul celor care au într-un fel sau altul tan­genţă cu situaţia creată, să nu dăm nume. Cu ani în urmă, tînărul in­giner M. R. se evidenţia ca un element înzestrat, cu o mare tenacitate, cu reale posibilităţi de afirmare în domeniul con­cepţiei şi proiectării de ma­­şini-unelte, împreună cu colec­tivul din care făcea parte a proiectat noi linii tehnologice la uzinele braşovene „Steagul Roşu,“ surprinzînd printr-o concepţie originală. O calitate a sa rezidă în dorinţa de a-şi generaliza observaţiile, de a le da expresie în articole sau lu­crări de mai mică sau mai mare întindere. Din această perioadă datează cartea pe care a scris-o împreună cu un coleg despre elementele noi a­părute în domeniul său de specialitate şi pe care a tipă­rit-o Editura tehnică. Trans­mutat împreună cu alţi ingi­neri la o fabrică bucureşteană, pe vremea aceea prevăzută şi cu o formaţie proprie de cer­cetare şi proiectare, evoluţia sa a cunoscut o curbă ascen­dentă Nu este lipsit de inte­res să reţinem că perseveren­ţa în activitate, faptul că, în­tr-un timp scurt, ajunge egal cu alţi colegi mai vîrstnici, îi atrag chiar din această perioa- LIA MĂRGĂRIT (Continuare in pag. a 5-a) Al doilea doctorat al doctorului R La Caransebeş a început construcţia­­ unei importante uzine In judeţul Caraş Severin, lingă Caransebeş a început turnarea fundaţiilor la o im­portantă unitate industrială: Uzina de construcţi metalice. Proiectată in întregime de specialişti români uzina va cu­prinde 6 hale industriale, sec­ţii de mecanică şi sudură, o fa­brică de oxigen şi alte anexe tehnice, ce vor fi înzestrate cu maşini şi utilaje de mare productivitate, menite să asi­gure organizarea producţiei în fluxuri tehnologice. Prevăzută să intre în func­ţiune în anul 1971, uzina va realiza în prima etapă 20 000 tone construcţii metalice şi 2 000 tone subansamble suda­te pe an. O dată cu construc­ţia halelor industriale, a în­ceput şi pregătirea primelor serii de lăcătuşi, mecanici, montori, sudori şi alţi munci­tori metalurgişti, din cei 3 009 care vor lucra în această uzi­nă. (Agerpres). hotărârea Consiliului - Miniştri privind acordarea din beneficiile în vederea stimulării sala­riaţilor din întreprinderi, cen­trale industriale şi ministere economice în realizarea şi de­păşirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum şi pentru creşterea continuă a e­­ficienţei economice, care să conducă la: sporirea beneficii­lor, pe baza principiilor apro­bate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român Consi­liul de Miniștri a emis o ho­tărî­re prin care se introduce sistemul de acordare de pre­mii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, în­­cepînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice vor putea beneficia de premii, din­­tr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplica­rea unor cote asupra benefi­­ficiului total realizat de fie­care unitate economică. Fon­dul de premiere şi deci pre­miul individual al salariaţilor vor fi cu atit mai mari cu cit unităţile economice vor reali­za un volum de beneficii spo­rit, ca urmare a creşterii pro­ducţiei, a reducerii preţului de cost, a sporirii productivităţii muncii, a ridicării eficienţei întregii activităţi economice. La stabilirea cotei de pre­miere se are în vedere asigu­rarea unei proporţii corespun­zătoare între fondul de pre­miere, fondul de salarii şi vo­lumul beneficiului, precum şi condiţiile de realizare de că­­tre fiecare, unitate a beneficiu­lui planificat. Fondul de pre­miere ce se cuvine fiecărei u­­nităţi economice se stabileşte (Continuare in pag. a 3-a) de premii realizate CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE a 1 - a——mh—— mm A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a fost ales preşedinte de onoare membrilor Prezidiului la secretarul general Vineri au continuat lucrări­le Adunării Generale de con­stituire a Academiei de Ştiin­ţe Sociale şi Politice. In prima parte a şedinţei, comisia de redactare a prezen­tat un raport privind modifi­cările ce urmează a fi aduse proiectului de statut pe baza propunerilor făcute în dezba­teri. Adunarea generală a a­­probat apoi în unanimitate Statutul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republi­cii Socialiste România. Do­cumentul prevede că acest for ştiinţific, desfăşurîndu-şi ac­tivitatea sub îndrumarea C.C. al P.C.R., organizează, îndru­mă şi coordonează în mod uni­tar munca de cercetare in do­meniul ştiinţelor sociale şi politice, promovează în aceas­tă muncă concepţia materia­lismului dialectic şi istoric, a­­sigurînd orientarea teoretică şi ideologică a cercetării ştiin­ţifice pe baza marxism-leni­­nismului. Statutul stabileşte a­­tribuţiile Academiei şi ale or­ganelor sale de conducere, or­ganizarea activităţii de cerce­tare, condiţiile de alegere a membrilor ei din raidurile oa­menilor de ştiinţă, de cultură, cadrelor didactice şi altor per­soane care se disting prin con­tribuţii de valoare teoretică şi practică şi participă activ la viaţa ştiinţifică şi ideologică a ţării. S-a trecut apoi la cel de-al doilea punct al ordinei de zi­., Comisia de propuneri, alcătui­tă din reprezentanţi ai diferi­telor institute şi centre de cercetări, ai catedrelor din în­­văţămîntul superior din în­treaga ţară, desemnaţi de că­­­tre delegaţi, a întocmit listele de candidaţi pentru membrii Academiei şi le-a supus dis­cuţiei adunării generale. Prin vot secret pe buletine, Adu­narea Generală a ales 125 membri titulari şi 93 membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. In continuare, a fost stabilită componenţa celor 8 secţii ale Academiei după care, în şedin­ţele separate de constituire, au fost aleşi preşedinţii aces­tora. Declarîndu-se constituită, A­­cademia de Ştiinţe So­ciale şi Politice a Republicii Socialiste România, s-a tre­cut la alegerea, prin vo­t des­chis, a organelor de conducere ale Academiei. A luat cuvîntul acad. Con­stantin Daicoviciu. Vorbitorul a relevat marea însemnătate a înfiinţării noii Academii, faptul că ea va aduce o con­tribuţie esenţială la perfecţio­narea activităţii lucrătorilor (Continuare in pag. a 5-a) Vineri la amiază, după în­cheierea lucrărilor de constitu­ire a Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice a Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat ,s-a întîlnit la se­diul C. C. al P.C.R. cu mem­brii Prezidiului noii Academii. La întîlnire au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Rău­­tu, Ion Iliescu. Preşedintele Academiei de Ştiinţe­ Sociale şi Politice, Mi­ron Con­stan­tinescu, a făcut o scurtă prezentare a desfăşură­rii lucrărilor Adunării gene­rale şi, în numele membrilor Prezidiului Academiei, a ex­primat conducerii partidului recunoştinţa pentru încrederea acordată, precum şi hotărîrea de a depune întreaga energie pentru a duce la bun sfârşit sarcinile complexe de mare răspundere ce le revin. Vorbi­torul a arătat că, dînd glas gîndurilor şi propunerilor multor participanţi, exprimind sentimentele de adîncă stimă şi preţuire pe­­ care cercetăto­rii din domeniul ştiinţelor so­ciale, ca de altfel întregul, nos­tru popor, le poartă secretaru­lui general al partidului, con­tribuţiei sale la dezvoltarea creatoare a gîndirii sociale din ţara noastră. Adunarea gene­rală a ales in unanimitate şi într-o atmosferă de puternic entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. El l-a rugat pe secretarul ge­neral al partidului să accepte această funcţie. Luînd­ cuvîntul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Stimaţi tovarăşi, Constituirea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice re­prezintă un eveniment deose­bit de important în viaţa pa­­triei noastre socialiste. Desigur, este cunoscut că în ţara noastră s-au desfăşurat şi în trecut activităţi pozitive, s-au obţinut rezultate bune în al partidului diferitele discipline reunite astăzi în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu toate acestea, în aceste dome­nii mai avem încă multe de făcut; de altfel, dezvoltarea ştiinţelor sociale — ca a ori­cărei ştiinţe — nu se va opri niciodată la o anumită limită maximă. Ştiinţele sociale se vor dezvolta permanent sub impulsul evoluţiei sociale, ai transformărilor profunde ca­re au loc in societatea noastră şi în lume; numai tinînd sea­ma de aceste schimbări, aces­te ştiinţe vor putea contribui atit la înţelegerea fenomene­lor sociale, cit şi la orienta­rea activităţii de transformare a societăţii. Constituirea A­­cademiei va marca — sunt convins de aceasta — o coti­tură, în domeniul ştiinţelor so­ciale din ţara noastră. După cine am fost informat, la adunare a participat un număr mare de delegaţi şi in­vitaţi. Dezbaterile care au a­­vut loc în prealabil în cen­trele mai importante ale ţă­rii ca şi discuţiile purtate în adunarea de constituire, au contribuit în bună măsură la precizarea şi orientarea acti­vităţii ce urmează să o des­făşoare Academia constituită astăzi. E de înţeles că era greu, în timpul celor două zile cit a durat sesiunea de consti­tuire a Academiei, să se dez­bată în amănunţime toate pro­blemele de fond ale activită­ţii în domeniul ştiinţelor so­ciale şi politice. Unele ches­tiuni ridicate, unele critici sau unele dorinţe exprimate de tovarăşi constituie doar câte­va aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în faţa ştiinţelor sociale în ţara noa­stră. Sunt convins că prezidiul A­­cademiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, secţiile nou consti­tuite, vor trece la elaborarea unui program concret de mun­că şi că, pe baza acestui pro­gram, se va realiza intensifi­carea muncii de cercetare în institute, în universităţi,­in centrele sociale şi economice ale patriei noastre. Ne expri­măm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe o treaptă supe­rioară a întregii vieţi cultu­rale, ştiinţifice şi educative din patria noastră. Sunt multe probleme care trebuie abordate de Acade­mie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde tre­buie să fim mai activi, să a­­ducem o contribuţie mai ma­re la înţelegerea atît a mo­mentelor esenţiale din istoria patriei cit şi a marilor eveni­mente din istoria universală. Pentru a înţelege mai bine e­­venimentele trebuie să îmbi­năm studiul istoriei naţionale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare se deschide în domeniul econo­miei, al filozofiei, sociologiei şi în toate celelalte comparti­mente ale gîndirii sociale ce intră în sfera de preocupări a Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice. Aşteptăm de la dumnea­voastră, de la toţi membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Do­rim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoase a probl­emelor, al confruntă­rii libere a părerilor de pe poziţiile noastre marxist-le­­niniste, de pe platforma con­cepţiei noastre materialist dia­lectice despre natură şi socie­tate. Numai astfel Academia va răspunde încrederii pe ca­re i-o acordă partidul şi po­porul nostru. Doresc ca în numele Comi­tetului Central, al Comitetului Executiv să vă felicit pe dum­­neavoastr­ă, pe preşedintele A­­cademiei, pe toţi membrii A­­cademiei şi să vă urez suc­ces în activitatea viitoare, în ce priveşte cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie şi, în acelaşi timp, conducerii partidului, propu­­nîndu-mă preşedinte de onoa­re al Academiei, nu pot de­cit să exprim cele mai calde mulţumiri. Acceptîndl această cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuţia la numca Acade­miei nu numai ca preşedinte de onoare, ci ca activist pe tărîmul ştiinţelor sociale, al gîndirii şi teoriei noastre re­voluţionare, marxist-leniniste. Primirea Academiei COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la adunarea de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste Româ­nia adresează Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae­ Ceauşescu, un fier­binte salut şi îşi exprimă sen­timentele lor de adîncă recu­noştinţă pentru preocuparea pe care o manifestaţi faţă de ştiinţele sociale şi politice, preocupare ce-şi găseşte încă o expresie în crearea acestui nou for ştiinţific al ţării. Suntem­ conştienţi de înalta răspundere ce ne revine nouă, tuturor celor ce lucrea­ză în domeniul ştiinţelor so­ciale şi politice, şi avem fer­ma convingere că înfiinţarea Academei de Ştiinţe Sociale şi Politice va constitui un moment de seamă în efortu­rile îndreptate spre ridicarea nivelului cercetării ştiinţifice in acest important sector de activitate. Ne angajăm cu toate forţele să răspundem marilor sarcini trasate de partid, să milităm pentru spo­rirea contribuţiei ştiinţelor sociale la progresul econo­miei, ştiinţei şi culturii, la dezvoltarea conştiinţei socia­liste a maselor, la dezvolta­rea generală a societăţii so­cialiste, întreaga noastră ac­tivitate se va inspira stator­nic din realităţile vieţii, va urmări să descifreze şi să in­terpreteze fenomenele noi, să generalizeze experienţa tran­sformării societăţii pe calea socialismului, să se încadreze organic în eforturile oameni­lor muncii pentru propăşirea patriei, pentru făurirea unui înalt grad de civilizaţie ma­terială şi spirituală a po­porului nostru. Pentru noi toţi este un e­­xemplu însufleţitor stilul în care Partidul Comunist Ro­mân, conducerea sa abordează şi rezolvă marile şi complexele probleme pe care le ridică pro­cesul făuririi noii orînduiri so­ciale, spiritul novator pe care-l promovează cu consecvenţă în viaţa economică şi politică, culturală, ştiinţifică şi ideo­logică a ţării, contribuind prin acestea la îmbogăţirea tezau­rului marxism-leninismului. Slujitorii ştiinţelor sociale şi politice găsesc în cuvântările dumneavoastră, tovarăşe se­cretar general, în lucrările dumneavoastră teoretice care dau răspuns problemelor ar­zătoare ale dezvoltării so­cietăţii noastre, problemelor social-politice ale lumii con­temporane, un înalt model de analiză creatoare a fenomene­lor, de îndrăzneală şi origina­litate în gîndire. Suntem­ hotărîţi să ne însu­şim şi să încetăţenim spiritul creator, propriu activităţii con­ducerii partidului, în întreaga noastră muncă, să lichidăm orice manifestări de superfi­cialitate, de închistare şi rigi­ditate în cercetarea şi preda­rea ştiinţelor sociale, să ridi­căm investigarea realităţilor la nivelul cerinţelor societăţii noastre, al­­ exigenţelor parti­dului comunist. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, Acade­mia de Ştiinţe Sociale şi Po­litice va milita neobosit pen­tru promovarea concepţiei ma­ter­ial­ist-d­ia­leeti­ce în întreaga muncă de cercetare, va parti­cipa activ la confruntările de idei ce au foc pe plan inter­naţional, va adopta o atitudine combativă, de pe platforma ideologiei marxist-leniniste îm­potriva concepţiilor retrogra­de, idealiste, antiştiinţifice, îm­potriva ideologiei burgheze. Academia noastră se angajea­ză să-şi aducă contribuţia la întreaga activitate politico­­ideologică desfăşurată de Par­tidul Comunist Român, la în­făptuirea politicii sale interne şi externe, la edificarea socie­tăţii socialiste multilateral des­­voltate. Spiritul în care s-au des­făşurat lucrările Adunării de constituire a Academiei, dezba­terile ample purtate în legă­tură cu orientarea şi organiza­rea activităţii ei oferă garan­ţia că noul cadru instituţional va determina o puternică e­­mulaţie în nodul oamenilor de ştiinţă, al cadrelor didacti­ce, va genera un climat pri­elnic­ pentru manifestarea lar­gă şi valorificarea rodnică a capacităţii creatoare a tuturor lucrătorilor din domeniul ştiin­ţelor sociale şi politice. Dînd încă o dată expresie satisfacţiei faţă de grija şi preţuirea pe care Comitetul Central al partidului nostru, dumneavoastră personal, sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, le acordaţi cerce­tării din domeniul ştiinţelor sociale şi politice, vă asigurăm că vom munci cu abnegaţie alături de întregul popor pen­tru îndeplinirea programului adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân pentru a contribui tot mai activ la înflorirea patriei noastre, România socialistă.

Next