România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-26 / nr. 7909

nr. 7909 — 26.Ii.1976 — pag. a 3-a „România liberă“ LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE (Urmare din pag. a l-a) ti buc» gospodărire a fonduri­lor materiale şi bănești, _ de masurile pentru îndeplinirea integrala si 1» timp a sarcini­lor »ie plan, de respectarea pr­itic­ipiilor și normelor n­’sin­­plinei socialiste. A fost apre­ciată, de asemenea, ca bine­­venitâ, măsura da a se iniție.a contracte de muncă în formă scrisă, intre unităţile socialis­te de stat fi salariatul anga­.Imbunătăţirile aduse pe baza aplicării noului sistem de sa­larizare, aflat în curs de ex­perimentare şi generalizare, au creat deja in schela nor­stra­­ condiţii noi de­­ cointeresare a muncitorilor, a cadrelor teh­nice si, implicit, au dus la în­tărirea ordinii şi disciplinei. Aproape 30 la sută din totalul salariaţilor au vechime in muncă de peste 20 ani în a­­ceeaşi unitate. Aceşti salaraţi au beneficiat, în perioada de la aplicarea noului sistem _ de salarizare și pînă la sfîrșitul lunii februarie, ele _un spor pentru­­ vechime neîntrerupta în unitatea­ noastră in valoare de peste 1,3 milioane lei. , In .'vederea întăririi discipli­nei în producție au fost elabo­rate si repartizate atribuţi de serviciu pentru toţi salariaţii din schelă - pe meserii şi­ funcţii — avîftdu-se în­ vedere specificul activităţii şi particu­larităţile locurilor de munca. Aceste măsuri, au contribuit la "îndeplinirea ritmică, lunii de lună, a sarcinilor de plan cu un număr mult mai mic d de salariaţi,­­ productivitatea mun­cii a crescut cu 6,12 la suta fată de plan, anul trecut oo­­tinindu-se beneficii suplimen­tare de pes­te 0 000 000 lei. Cele­, arătate mai sus ne mn­tăresc­­ convingerea că « adopta­rea­ sb aplicarea acestei legi, vor contribui la folosirea supe­rioară­ a i potenţi­alului material si Um­al ale ţării, la mobiliza­­rea­ oamenilor muncii pentru realizarea programului stabi­lit de cel de-al X-lea Congres al partidului, privind făurirea societăţii socialiste, multilate­ral dezvoltate. Dezbaterea in adunările oamenilor muncii a proiectu­lui de lege, a spus deputatul UBORNUI MIHAI, se înscrie ca o nouă şi grăitoare manifes­tare a democratism­ului profund al orânduirii noastre. Adunările care au avut loc în întreprinderi şi instituţii pentru dezbaterea proiectului de lege­ s-au caracterizat şi in judeţul Hargita pintr-o, înaltă­­ responsabilitate faţa de organizarea .Şi disciplina muncii,­­problen­e a căror reg­­lementare fac obiectul noului a­­fc legislativ. Muncitorii, tehnicienii, inginerii, func­ţionarii, activiştii au partid, ai sindicatelor, ai organiza­, fiilor UTC, — oameni ai mun­cii români şi maghiari... de al­te naţionalităţi, din jude­u nostru — au apreciat rolul pozitiv pe Ciăre-l va , avea noua reglementare în întări­rea ordinii şi disciplinei, m creşterea simţului de răs­pundere ^ al­-tuturor salariaţi­lor indiferent de funcţia ,.e care o ocupă în unitatea res­pectivă. Referind,u-.se. la unele pro­puneri din întreprinderile ju­deţului, deputatul a arăt^ că în cursul anului tr­ecu, fondul de­ timp. fost utilizat în medie do--* S proporţie de 94-93 la su­tă. Or, un singur procent m plus ar fi condus la Pl^l ducţie suplimentară echiv­a­­lentă cu circa 20 milioane lei. Peste 2,6 milioane orn­­ore au fost • irosite datorita stagnărilor in producţie, .„ap senţele nemotivate, şi­.tereiig lor. Situaţia relevă, *pe lnia carenţele în organizarea pro­ducţiei şi a muncii din partea unor „ salariaţi,­­necesitatea creării unei opinii de masa Terme, intransigente faţă de cei indisciplinaţi. în continuare aş dori — a spus vorbitorul — să mă op­resc asupra câtorva aspecte in legătură cu aplicarea noii legi în primul rînd cred ca ar trebui să se găsească so­luţii pent'U reglementarea avariilor de lucru ale unor instituţii care lucrează publicul : organe­­ judecăto­reşti, notariate, birourile e evidenţă, a populaţiei din or­ganele ele miliţie etc­., care prin programul actual de lucru pun numeroşi _ oameni ai muncii în situaţia de a ,­­învoi din producţie pentru rezolvarea unor treburi per­sonale. De asemenea, mai ales în perioada­ campaniilor agricole, mi se pare oportun să se organizeze munca­­ la consiliile populare astfel incit să stea la dispoziţia cetăţeni­­or sîmbăta dupa-amiază şi duminica dimineaţă, fapt ca­re ar evita neparticiparea unora la lucrările agricole de urgenţă. Ţinînd seama de b­una necesitate de cadre cu pregătire superioară mai ales­­ noile judeţe, de faptul ca ncă mulţi absolvenţi nu se prezintă la, posturile­­unde au fost repartizaţi, aş propune ■a la admiterea în facultăţi să se extindă . .sistemul de contracte între unităţile eco­­nom­ice şi viitorii specialişti. In­­legătură cu obligaţiile con­­ducerilor unităţilor privind perfecţionarea calificării ■ murd­­­itorilor, consider că tot prin unele acte normative în apli­carea noii legislaţii să se pre­vadă obligaţii clare referitoa­re la organizarea de cursuri de calificare, ridicarea califi­cării şi policalificării, deoarec­­e în ultima serie s-a cons­tatat — în special din partea Ministerului Industriei Lem­nului — o slabă preocupare în acest domeniu. Aceeaşi ce­­rinţă se pune cu deosebită acuitate şi în ceea ce priveş­te calificarea la locul de mun­că pe şantierele de construc­ţii, sector care — cel puţin­­ judeţul nostru — nu are asi­gurat necesarul de zidari, fie­­rari-betohişti, instalatori, cioplitori la piatră Consider că o dată cu aplicarea noii legi este necesar să se acorde întreaga atenţie calificării unor mhecanizatori din Unită­ţile agricole în vederea folo­sirii din plin a maşinilor şi utilajelor. Prevederile proiectului de lege, la elaborarea­­căruia a participat şi Uniunea­ Crenera­­la a Sindicatelor din Româ­nia,' a spus deputatul Io­v­ COTOI, ' pune bazele unei reglementări care permite aşezarea în drepturile fi fost, a disciplin­ei, rinduitelii şi res­ponsabilităţii' d­in muncă. Este necesar acest lucru,­ 'deoarece în legislaţia noastră prevede­­rile referitoare la disciplina si responsabilitate itt ni un,.a sint. h esîstematizate si insufi­cient conturate. Dacă ne oprim numai asu­pra unui asemenea, aspect cum este folosirea fondului de timp de lucru, constatam că, în multe întreprinderi, pierderile datorită absenţelor nemotivate, întinderilor, în­voirilor ne­justificate, repre­zintă procente ridicate, care la nivelul economiei naţionale însumează milioana de zile­­omi anual. Spre a avea o ima­gine mai ef­icventă a acestora, consider suficient de ilustra­tivă valoarea scăzuta a moi­­v­elui de utilizare a timpului de lucru al muncitorilor, care se realizează in industie in jur de 94 la sută. La această frînă în calea sporim pro­ductivităţii muncii sociale se adaugă frecventele deficienţe organ­i­zatori­ce. intre­ruperile în funcţionarea unor între­prinderi, avariile şi acciden­tele tehnice care se produc datorită neglijenţei unor sa­lariaţi şi care nu sunt sanc­ţionate ,corespunzător preju­­diciilor aduse societăţii noas­*! Fără a relua fiecare preve­dere in parte, aş vrea­ să sub­liniez, ca element importam, concepţia care sta la baze­ proiectului: disciplina este tratată in întreg complexul ei. luîndu-se mn cons.aeram atit obligațiile oamenilor mun­cii ca proprietari ai mijloa­celor de producție cit si cel. ce decurg din calitatea lor de ^Faptul că se vor elabora noi regulamente de ordine in­terioară, încheierea contracte­lor de munca scrise, aplica­rea principiului conform că­ruia întreruperea vechimii în muncă și a vechimii în a­­­ceeași unitate atrage diminua­rea sau, după caz,pierderea unor drepturi derivind din contractul de mimă, obliga­ta pentru angajatul trimis la „ scoală sau curs de speciali­zare pentru documentare sau specializare, în străinătate, de a lucra ,în unitatea respecti­vă cel puțin cinci ani. Pre­­cum si­ alte­­ prevederi, «conferă legii un caracter concret si_o eficiență corespunzătoare in aplicare. O trăsătură caracte­ristică a legii este aceea ca îndeplinirea exemplara a­ sar­cinilor de plan este stimu­lată creîndu-se un echilibru judicios între drepturi şi în­­datoriţi,, între recompense și sancţiuni. Consecvent practicii sale de a lărgi democratismul pe toate­ treptele vieţii sociale de a se sfătui cu oamenii muncii, partidul a pus­­ acest proiect de lege in dez­­baterea colectivelor din uni­tăţile socialiste de stat. Sindicatele, cărora le-a re­venit misiunea de a organiza aceste dezbateri şi a crea ca­dru­ propice participari cit mai largi si efective a­ mase­lor la îmbunătăţirea­ prevede­rilor proiectului, s-au preocu­pat cu toată răspunderea de îndeplinirea ei in cele mai bune condiţii. Cele peste 11000­ de adunări ce s-au ţi­nut, la care au participat a­­proape un milion şi jumăta­te de salariaţi, au scos in evidenţă deplina adeziune a oamenilor muncii la prevede­rile proiectului, simţul de res­ponsabilitate ce anima mase­le de oameni ai­ muncii in a­­bordarea problemelor majore ale activităţii. Interesul an care oamenii­­muncii au in­­tîmpinat noua­­reglementara rezultă şi din cele aproape 12 000 de propuneri primite la Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor care au permis să se desprindă di­recțiile principale spre care s-a­ îndreptat atenția pârtiei­, nanţilor, direcții ce au fost, după o examinare atenta, luate în considerare cu oca­zia lucrărilor de definitivare a proiectului . Participînd activ la aceste dezbateri­, făcînd propuneri valoroase, clasa muncitoare din ţara noastră — care a adu­c at aiini'is o /»intribuţie hotărîtoare la realizarea ope­rei de construire a socialis­mului — se dovedeşte a fi la înălţimea sarcinii ce ii revi­ne în înfăptuirea neabătută & politicii ,partidului de dez­voltare rapidă şi multilatera­lă a economiei naţionale, de ridicare continuă a bunăstă­rii poporului. Proiectul de lege, privitor la organizarea şi disciplina muncii, a spus deputata VE­RONICA ARDELEAN, 88 în­­­scrie ca im tot unitar in an­samblul de acte legislative, elaborate in tara noastră, in ultimul timp si pa­za*3 că­rora întreprinderile, institu­ţiile precum si angajaţii a­­­cestora îşi vor desfăşura ac­tivitatea în procesul­ muncii. Asigurarea disciplinei şi ordinii în proctu­cţie, apărarea şi întărirea proprietăţii so­cialiste. Apar ,în acest context ca, înalte responsabilităţi so­ciale ale oamenilor muncii, în ultimă instanţă, de aceasta depinde realizarea planurilor de dezvoltare economică, creşterea continuă a venitului­­naţional, baza ridicării nive­lului de trai­ al oamenilor muncii. Specificul deosebit al unităţii în care lucrez — Fa­brica de antibiotice din Iaşi — acela de a realiza­­mijloa­ce terapeutice pentru... asi­gurarea sănătăţii publice, im­plică o înaltă răspundere pro­fesională şi morală faţă de produse.­ Datorită acestui spe­cific ce impune măsuri orga­nizatorice corespunzătoare noi am avut în vedere folosirea mai bună a cadrelor cu pre­gătire superioară, repartizarea judicioasă a­ acestora pe schimburi de" producţie şi locuri de muzică,­­ precum şi creşterea continuă a­ califi­cării cadrelor­­ de operatori, laboranţi, personal auxiliar, tehnicieni etc. pentru a asi­gura conducerea proceselor tehnologice în condiţii de mare eficienţă, îmbinarea armonioasă a acestor importanţi­­factori în procesul muncii, a făcut ca aspectul aparent simplu al disciplinei muncii să se trans­forme într-un aspect com­plex de participare cu răs­pundere bazat pe autodisci­­plină, integrată într-un pro­ces modernizat de muncă, pentru asigurarea folosirii complete a timpului de mun­că şi obţinerea­ unor rezultate superioare. Un aspect deosebit al acti­vităţii întreprinderii noastre îl constituie și durat de uti­­­lizare a medicamentelor, care nu este, în general, mai mare de 5—10 ani, ele fiind înlo­cuite cu­­forme superioare. Aceasta impune luarea unor măsuri de organizare a cer­cetării, în scopul unei perma­nente reînnoiri a sortimente­lor medicamento­as­i în realizarea acestei sarcini, care necesită elaborarea de procese de fabricaţie pentru "noi produse, intr-un timp scurt, se impune o înaltă dis­ciplină în procesul muncii şti­inţifice şi o utilizam corectă a timpului de cercetare şi dezvoltare. Referindu-se la semnifica­ţia proiectului­ de lege, depu­tatul MARIN TUDORAN a subliniat că întărirea ordinei şi disciplinei in producţie şi în muncă condiţionează în măsură hotărîtoare, valorifi­carea întregului potenţial ma­terial şi uman din fiecare u­­nitate economică, înseamnă o participare activă a tuturor salariaţilor, pe măsura capa­cităţii lor profesionale, la re­alizarea sarcinilor din planul de stat, la ridicarea eficienţei producţiei. Lucrînd în una dintre ma­rile întreprinderi agricole de stat din ţara noastră — Med­gidia — sunt conştient de sar­cinile deosebite ce -mi revin prin aplicarea prevederilor acestei legi. Re­zultatele bune obținute de noi în cei trei ani, care au trecut de la organiza­rea pe ferme a întreprinderi­lor agricole de stat, vor putea fi amplificate aplicînd cu răs­pundere prevederile noii legi. Dacă mă­ refer l­in­ar la fo­losirea, raţională a salariaţilor, la nivelul strict al realizărilor in producţie, la calificarea oamenilor în vederea Îndepli­nirii cu competenţă a sarcini­lor de plan, extinderea­­meca­nizării, la măsura de a nu mai fi scos nimeni de către nimeni din producţie — iată numai câteva din­­multiplele rezerve pe care le avem încă de valorificat în întreprinde­rile în care lucrăm. Apreciez ca avind o deose­bită importanță prevederea din proiectul de Urce privind receptivitatea pe care trebuie să­­ o manifeste conducătorii de unități la examinarea și luarea în considerare ,a tu­turor sugestiilor şi propuneri­lor de măsuri observaţiilor critice formulate de salariaţii unităţii în cadrul adunărilor generale sau în alte împreju­rări. Pornind de la stilul de muncă nou, promovat cu con­secvenţă in ultimii ani de conducerea­­de partid şi, de stat, ca măsurile pentru solu­ţionarea problemelor econo­mice de bază ale întreprin­derilor să fie rodul gindirii colective, consi­vm , de admi­nistraţie din întreprinderea noastră a antren­at la elabora­rea măsurilor economice şi organizatorice pe toţi specia­liştii, precum şi un mare nu­măr de­ muncitori cu experi­enţă pentru găsirea căilor co­respunzătoare condiţiilor din întreprinderea noastră. Vorbitorul a propus ca ,­in reglementările ce vor fi ela­borate pentru aplicarea pre­vederi­lor­ legii, să se precizeze mai clar cazurile in care, in perioada de virf a campa­niilor agricole, cind fiecare oră de intîrziere înseamnă pierdere de producţie şi im­plicit scăderea ve­niturilor sa­lariaţilor, se stabileşte pro­gram de lucru special, inclu­siv în zile de duminici şi săr­bători legale. Cuprinderea în larg a tuturor problemelor din sfera organizării şi discipli­nei muncii, amploarea pe care a luat-o dezbaterea pu­blică a proiectului de lege, ne îndreptăţesc, să credem ca prin traducerea lui în viaţă se vor crea un climat şi mai bun­ele ordine şi disciplină în toate unităţile. Consultarea largă a oame­nilor muncii din uzine, fa­brici şi şantiere, din toate u­­nităţile­ socialiste de stat a­­supra proiectului de lege cu privire la organizarea şi dis­ciplina muncii în unităţile socialiste da stat. dezbaterea lui publică în presă, a spus in cuvîntul său deputatul MARIN ENACHE, ilustrează cit de profund este ancorată în viaţă socială şi­­politică metoda folosită de partidul nostru de consultare a mase­lor asupra tuturor probleme­lor care privesc dezvoltarea economică, socială şi pontica­­ a ţării. Constructorii de maşini de la Uzinele „23 August-­4 din Ca­pitală şi-au spus părerea a-­­­supra proiectului de lege pus in , discuţie , în cadrul adu­nărilor care au avut loc în toate secţiile de producţie şi în celelalte compartimente ale întreprinderii. Ideea domi­nantă a acestor dezbateri a constituit-o înţelegerea pro­fundă a conţinutului acestei legi menită să asigure­ în fie­care întreprindere, la „fiecare loc de muncă o desăvârşită ordine şi disciplină, utilizarea eficientă a timpului şi a for­­ţei de muncă, a capacităţii utilajelor şi instalaţiilor, apa­­rarea şi întărirea proprietăţii socialiste. -la Uzinele „23 August­, comitetul de direcţie se pre­ocupă stăruitor de ridicarea nivelului activităţii econo­mice a întreprinderii, de perfecţionarea stilului şi me­todelor sale de muncă. In cursul anului trecut el a acordat o atenţie deosebita fundamentării sarcinilor de plan pe 1970, în vederea în­deplinirii exemplare a planu­lui au fost întreprinse ample acţiuni pentru economisirea metalului, îmbunătăţirea uti­lizării fondului de timp, ridi­carea indicilor de utilizare a maşinilor, asigurarea td­o­­vizion­arii tehn­ico-m­ater­i­ale, ridicarea calificării profesio­nale a muncitorilor. Ca ur­mare, în ultimele luni ale anului trecut şi in mod deo­sebit în trimestrul în curs, planul de producţie s-a rea­lizat mai ritmic, reuşidu-se ca‘în fiecare decadă să­­ se înfăptuiască circa, o treime din ‘ planul lunar. Faptul ca produsele fabricate se livrea­ză la termenele contractuale, că a scăzut substanţial numă­rul reclamaţiilor de calitate dovedesc că atunci când există o bună organizare a produc­ţiei şi a muncii, ordine şi disciplină pe toate, treptele procesului de producţie, sar­cinile se îndeplinesc în­­ cele mai bune condiţii de­­ către toţi salariaţii. Preocupările la care m­-am referit îmi dau temei să­ asi­gur Marea Adunare Naţiona­lă că comitetul de direcţie al uzinelor, toţi factorii de con­ducere împreună cu întregul colectiv al întreprinderii se vor achita in mod exemplar de obligaţiile ce li se stabi­lesc prin lege. Proiectul de lege pe care-l dezbatem, a spus deputatul CONSTANTIN PITARIU, se­integrează în mod organic în ansamblul de măsuri elaborate in ultimul timp pe linia per­fecţionării, organizării şi con­ducerii economiei. Asigurarea ordinii şi disci­plinei în producţie... apărarea şi întărirea proprietăţii socia­liste condiţionează realizarea planurilor de dezvoltare eco­nomică, creşterea continuă a venitului naţional, baza ridi­cării nivelului de trai al celor ce muncesc. De aceea, fiecare om al muncii poartă răspun­derea faţă­­de societate, atât pentru înfăptuirea obligaţiilor personale de serviciu, cât şi pentru contribuţia la realiza­rea sarcinilor ce revin unităţii în care munceşte. Ca pretutindeni în ţară, proiectul de lege a fost larg dezbătut şi de salariaţii de la Uzina constructoare de maşini ,,înfrăţirea“ din Oradea. Unul din aspectele cele mai subli­niate în cadrul dezbaterilor a fost cel referitor la buna apro­vizionare a locurilor de muncă cu materii prime şi materiale. Deoarece uneori această cerin­ţă nu a fost respectată, s-a ajuns la folosirea neraţională a fondului de timp, la nereali­­zarea unor sarcini de plan şi a salariilor planificate. Mă de­clar satisfăcut de faptul că proiectul de lege stabileşte, ca una dintre principalele obliga­ţii ale cadrelor de conducere din unităţi, îndatorirea, de ,a asigura­­la timp şi în bune cond­iţiu şi aprovizionarea teh­­nico-materială a tuturor com­partimentelor de muncă. Un alt domeniu la care aş vrea să mă refer în continuare este cel care priveşte stabili­rea vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate. Prin stimulen­tele pe care le prevede pentru salariaţii care realizează o mare continuitate în aceeaşi unitate, prin diminuarea sau pierderea lor pentru­’ cei­ care o întrerup, legea stimulează pe salariaţi să continue neîntre­rupt activitatea în aceeaşi în­treprindere şi instituţie, îi mo­bilizează la continua ridicare a calificării profesionale, la îndeplinirea în tot mai mune condiţiiuni­ a sarcinilor de plan. Desigur, toate acestea au efect pozitiv în sporirea veniturilor fiecărui salariat. Aplicarea noului sistem de subu­riza­re în uzina noastră a dus­ la o îmbunătăţire evidentă a disciplinei, a contribuit la dezvoltarea spiritului nou faţă de muncă, de îndatoririle de serviciu, a legat mai sirios preocuparea salariaţilor de ob­ţinerea unor rezultate supe­rioare ln­ producţie, fie folosi­rea mai deplină a mijloacelor tehnice,­ a materiilor prime, a timpului de lucru. Dezbaterea cu întreaga masă ,de­ salariaţi a proiectului de lege, a stimu­lat şi mai mu­­lt întărirea dis­­cip­linei, creşterea răspunderii pentru realizarea obiectivelor de plan. O dată cu aprobarea acestei legi, va trebui să desfăşurăm în continuare o­­activitate vie, pentru înfăptuirea şi­­respecta-­­' rea prevederilor ei de către toti salariaţii, indiferent de funcţiile pe care le ocupă. Legile statului nostru, a spus in cuvîntul­ său deputa­tul MARCEL DOBRA, asigu­ră fiecărui cetăţean dreptul . şi [.«sibilitatea de a contribui la edificarea socialistă a ţării, potrivit pregătirii şi capaci­tăţii sale, a cerinţelor socie­tăţii. Răcind parte din orga- ’ nele de conducere colectivă a unităţilor, reprezentanţii oamenilor, muncii contribuie la dezbaterea, şi rezolvarea­­problemelor majore ale între­prinderilor, la elaborarea mă­surilor privind îmbunătăţirea activităţii şi modul de rezol­vare a sarcinilor. în acest context general, asigurarea ordinii şi disciplinei in pro­ducţie, organizarea muncii, apărarea şi întărirea proprie­tăţii socialiste apar ca una din cele mai­ înalte responsa­bilităţi sociale a oamenilor muncii. Deşi proiectul de­ le­ge pe­­care îl discutăm se re­feră la organizarea şi discipli­na muncii in­ unităţile so­cialiste de stat, - eu­­ consider că principiile pe­ care le,cons­finţeşte, spiritul acestei legi, au o valabilitate­­, mult mai largă, vizind printre niţele şi activitatea ce se desfăşoară în cooperativele agricole de pro­ducţie, ţinnîndu-se bineînţeles, seama de specificul organi­zării muncii şi al procesului de producţie în­ aceste uni­tăţi. Am în vedere mai ales faptul că se află în plină des­făşurare procesul de moder­nizare a producţiei agricole, prin introducerea pe scară largă şi într-un ritm rapid a tehnologiilor avansate, atît în sectorul vegetal, cit şi în zootehnie, creşte continuu gradul de mecanizare şi chi­mizare al lucrărilor agricole, iar începînd din aceat an — după cum se știe — am tre­cut la organizarea fermelor specializate. In continuare deputatul a spus că toate aceste fenomene și forme de organizare care apropie tot mai mult sectorul cooperatist al agriculturii de ’■ nivelul Si tehnologia întreprinderilor agricole de stat — vor cu­noaşte în viitor o dezvoltare şi mai mare, aşa cum este prevăzut de altfel în progra­mele naţionale , adoptate­­ de recenta plenară a Comitetului Central al partidului cu pri­vire la extinderea lucrărilor de­­îmbunătăţiri funciare şi la dezvoltarea creşterii ani­malelor. Iată de ce,­ cred eu, că şi în cooperativele agrico­le de producţie se simte ne­voia unei reglementări mai stricte­­a problemelor privind organizarea şi disciplina muncii. ■Propun să se studieze posi­bilitatea şi modalităţile de reglementare a activităţii în, cooperativele agricola de pro­ducţie, în sensul elaborării unor norme mai precise pri­vind corelaţia ce trebuie să existe intre drepturile şi în­datoririle membrilor coopera-­ tori, atribuţiile consiliului de, conducere şi ale cadrelor cu­ muncă de răspundere, princi­piile de organizare a muncii, toate acestea .'.corespunzător' noilor­­condiţii, în care se des­făşoară activitatea în unită­ţile noastre. Am­­în vedere şi subliniera făcută­ de ■ tovarăşul Nico­lae Ceauşescu la plenara­­, Consi­­liu­ui Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie­ din ianuarie anul trecut că executarea lucrări­lor agricole este o necesitate, şi deci, o obligaţie pentru toţi cei ce lucrează în acest domeniu, pâmîntul fiind un bun al întregii naţiuni, el tre­buind să asigure hrana tu­turor oamenilor muncii, a în­tregii ţări. ’ In acest sens, propun să se­­urgenteze legiferarea obliga­ţiilor­ legate­­de­ lucrarea pă­­mîntului, prevăzînd­u-se în­datorirea tuturor lucrărilor din agricultură de a partici­pa la muncă nu după bunul lor plac, ci corespunzător, ne­r­­oilor, unităţilor socialiste la­ care activează. La elaborarea unor noi reglementări trebuie să fie consultaţi tm­­ mare nu­măr de reprezentanţi ai, unor cooperative agricole cu un grad diferit de dezvoltare şi cu , profila de producţie dife­rite. In cuvîntul său, deputatul IO­AN AVRAM, a spus:. La­ nivelul actual de dotare teh­nică şi de modernizare a pro ■ cedeelor tehnologice, este cl­ar­că o bu­­ă organizare­­­ă ,pro­­du­cţiei şi a miibei, întărirea ordinei şi disciplinei, consti­tuie­ pîrgi­ii importante­­ pentru desfăşurarea­­unei activităţi economice eficiente. Este de relevat făptui că se precizează :obligaţiile condu­cătorilor la toate nivelele ie­rarhice, de a stabili atribuţii şi­­răspunderi precise colecti­velor pe care le conduc sau le coordonează şi de a asi­gura acestora condiţii­ tehnico­­i m­ateriale pentru îndeplinir­e sarcinilor , ce le revin. ..De, a­­sem­enea, prin prevederile le­gii se asigură creşterea răs­punderii­­ tuturor factorilor în valorificarea maximă şi efi­cientă a potenţialului econo­mic, în scopul accelerării pro­gresului multilateral al ţarii. În continuare, vorbitorul ,­s-a referit la importanţa atri­buită apărării şi bunei gospo­dăriri a­ bunurilor proprietate socialistă de către fiecare ca tartat, comportării corecte la locul de muncă în spiritul atitudinii comuniste faţă de muncă şi societate, prelevînd efortul pe care îl fac partidul şi statul nostru pentru pregătirea şi perfecţio­narea cadrelor­­ necesare eco­nomiei naţionale, vorbitorul a arătat că numai în ramura construcţiilor de maşini, în anul­­19­­9 au fost pregătite m­d.vcr.­:% forme învăţă ruri -ul 000 ci­dre, dintre­ care peste 800 la forme, post-universitare, statul cheltuind în acest scop importante fonduri băneşti, în­­ vederea perfecţionării şi specializării au fost trimise in străinătate în, anul 1959 un număr, de­ 930 cadre de marta calificare, iar la anul acesta urmează a fi trimişi in dife­rite acţiuni de­ specializare „peste 700 cadre medii şi­­su­perioare. Consider bine venită preve­derea din proiectul de lege •privind încheierea­­ contractu­lui de muncă în form­ă scrisă m care se vor stabili drep­turile şi obligaţiile adminis­traţiei cit şi ale salariatului, ceea ce va duce la definirea concretă a conţinutului muncii fiecărui­ ■ salariat și, implicit, la întărirea răspunderii per­sonale.­­ . Apreciez, de asemenea, în­semnătatea prevederilor pro­iectului de lege care regle­mentează vechimea neîntre­ruptă în aceiași­ unitate, dind dreptul salariaților de a be­neficia de cote procentuale din salariul tarifar pentru această vechime. Pentru uni­tăţile din ramură construcţii­lor de­ maşini această preve­dere prezintă o deosebită im­­portanţă, întrucît din numărul total de­ muncitori 49,3 la­­sută au o vechime sub: 5 ani în producţie. Fluctuaţiile mari de personal au influenţat ade­seori îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. Numai in anul 1969, s-au înregistrat 101 000 intrări şi 34.000 ieşiri de salariaţi, situaţie care evi­dent a creat dificultăţi în bună­ desfăşurar­e a programe­lor de producţie. Măsurile luate, şi eforturile demise pînă in prezent, de a îmbunătăți indicii de utilizare a fondului a cte timp și de a înlătura actele de­­indisciplina in muncă, nu au condus întot­deauna la eliminarea deficien­țelor existente. . Prevederile privind asigurarea u­nor­ con­diții optime de lucru la fie­care loc de muncă, acordarea de recompense salariaţilor în codul îndeplinirii la timp şi în,,bune­­condiţiuni a sarcini­­lor, precum­ şi pentru conduită ireproşabilă,­­iar din­ cazul în­călcării cu vinovăţie a­ obli­gaţiilor de muncă ,aplicarea de sancţiuni disciplinare, vor conduce la obţinerea unui indice de utilizare a fondului de timp superior celui realizat în amil •• 1960 „şi, implicit, la mărirea grad­ul­ui de folosire a utilajului. Am studiat cu multă aten­ţie proiectul de lege privind organizarea şi disciplina mun­cii, a spus deputatul NICO­­LAE ROVINARU, şi am deosebita­­satisfacţie de a constate şi­ cu acest prilej modul realist, profund dem­o­cratic,­ în care a fost con­cepută. Principiile şi norme­­­­le înscrise în proiectul de lege sînt în concordanţă cu cerinţele obiective ale­­ dez-' voltării economice şi sociale a patriei, norme ce au fost subliniate de secretarul ge­neral al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la­ Congresul al X-lea al P.C.R. prin cuvintele: ,,edi-­ ficarea socialismului şi ce­­rt­ unismu­lui cere muncă, or­dine, disciplină şi răspunde­re“, însufleţit de măreţul program elaborat de congres, tineretul aduce o contribuţie activă la înfăptuirea obiec­tivelor­’ economice stabilite de­­partid, munceşte cu entu­ziasm pentru dezvoltarea multilaterală a economiei na­­ţionale, pentru­ înflorirea pa­triei. . Am participat la multe a­dunări, discuţii cu colective de salariaţi — vâ­stnici şi ti­neri — din judeţul Teleor­man, din circumscripţia elec­torală­, pe care o reprezint. Cu „acest prilej am constatat ,adeziunea deplină, ecoul pu­­ternic pe­ care îl au prevede­rile noilor reglementări în relaţiile de crnucă ale tutu­ror salariaţilor din unităţile socialiste, î­i perfecţionarea­­ continuă a acestora. Pornind de la sarcinile deosebite puse de partid în faţa întregului tineret pentru perioada viitoare de dezvol­tare a ţării, de la rolul spo­rit pe care acesta îl are în viaţa socială a patriei, orga­nizaţiile U.T.C. , desfăşoară o activitate, susţinută pentru ridicarea conştiinţei socialis­te, sprijină prin forme utile, eficiente, specifice tineretu­lui, conducerile unităţilor în asigurarea ordin­ei şi discipli­nei în muncă, folosirea raţio­nală­­ a timpului de lucru, u­­tilizarea cu randament sporit a maşinilor şi utilajelor. Ini­ţiativele „Fiecare minut folo­sit cu eficienţă maximă pen­tru producţie“, „Cu microfo­nul printre­­întîrziaţi“, „Pro­ces rebuturilor“ şi altele se bucură de un larg ecou în rîndul tineretului şi consti­tuie, în acelaşi timp, forme utile de influenţare a atitu­dinii tinerilor faţă de muncă. Este cunoscut că deşi în întreprinderile industriale, p® şantierele de construcţii şi în unităţile de transport­ s-au obţinut rezultate bune în fo­losirea efectivă a timpului de lumi,­­a arătat în continuare vorbitorul, totuşi, în activita­tea unor colective se mani­festă încă neajunsuri incom­patibile cu cerinţele produc­ţiei moderne. La apariţia u­­nor­­ asemenea neajunsuri au contribuit şi unii tineri, faţă de care organizaţiile U.T.C. nu au luat atitudine hotărîtă. Anul­ trecut, în unităţile eco­­n­omice din judeţul Teleor­man,­din cele peste 60 000 am­ore absenţe nemotivate, o treime a revenit tineretului. Organizaţiile U.T.C., cola­­borând­ îndeaproape cu­ con­ducerile tehnico-admi­nistra­­tive ,şi cu sindicatele,­­în spi­rite­ noilor reglementări pri­vind organizarea şi disciplina muncii Vor­­ intensifica efor­turile pentru­­ generalizarea şi permanentizarea formelor şi metodelor de educare prin muncă şi pentru muncă a ti­neretului care şi-au dovedit eficacitatea practică, influen­ţează pozitiv comportarea ti­nerilor în procesul de creare a bunurilor materiale. S­­­criam in cronica noastră parlamentară de ieri con­sacrată lucrărilor unor co­misii, că actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale se înscrie în cadrul larg al ansamblului de măsuri statornicit de partid pen­tru adîncirea continuă a demo­craţiei socialiste in întreaga viaţă socială, subliniind îr,ca o­­dată faptul că prin perfecţionarea activităţii forului suprem al pu­terii de stat, acesta îşi exercită cu înaltă responsabilitate atribu­ţiile constituţionale, dezvoltînd activitatea sa legislativă. Urmărind in şedinţa de dimi­neaţă discuţiile generale pe mar­ginea proiectului de lege privind organizarea şi disciplina­­muncii în unităţile socialiste de stat, as­­cultind cuvîntul numeroşilor de­putaţi­­, reprezentanţi ai mili­oanelor de cetăţeni ai patriei - am avut totodată prilejul să des­luşesc din spusele vorbitorilor care s-au referit la­ amplele dez­bateri ce au avut loc în întreaga țară, o altei trăsătură fundamen­tală a democratismului profund al orinduirii noastre : participa­rea nemijlocită, a întregului nos­tru popor la elaborarea și înfăp­tuirea politicii marxist-lenin­ista a partidului nostru. La acest amplu dialog, au luat parte peste un­ milion şi jumătate de muncitori, tehnicieni, ingineri, pe cadrul celor 11 000 de adunări din întreprinderi, instituţii, pe marile şantiere sau in unităţile agricole de stat, la care s-au făcut mii şi mii de propuneri, sugestii şi observaţii, menite să ducă la îmbunătăţirea prevederi­lor lui. A­cest larg şi profund interes este explicabil prin faptul că proiectele de legi incluse pe or­dinea de zi a actualei sesiuni, răspund unor cerinţe logice ale dezvoltării, ţării în actuala etapă şi se înscriu ca o parte integran­tă a complexului de măsuri, a­­doptate de partidul nostru la Congresul al X-lea, în vederea perfecţionării continua a activită­ţii economice şi sociale. Într-o pauză ai lucrărilor şe­dinţei de ieri, dep­utatul Sava Costa­che, directorul general al Centralei de petrol­o­chimie din Piteşti, ioni spunea : ,jA-m­ avut marea bucurie, cu puţin, timp în urmă, să-l primim cu toată dra­gostea pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a venit într-o vizită de lucru şi la Combinatul petrochimic din oraşul nostru. .Cu acest prilej secretarul gene­ral al partidului nostru, ne-a dat indicaţii preţioase în legătură cu grija ce trebuie s-o avem», pen­tru realizarea indicataritor pro­iertaţi, pentru o competitivitate şi o calitate superioară a produ­selor noastre. Există fără îndo­ială o legătură directă între ca­litatea produselor şi aspecte­le disciplinei muncii în sensul creş­terii răspunderii pe fiecare veri­gă, în parte, a fiecărui salariat, a sporirii aportului fiecărui co­lectiv de muncă. Cu toate că s-au obţinut bune rezultate în u­­tilizarea timpului de lucru, tre­buie să spun că mai avem încă urmite de făcut. Este necesar să acordăm mai multă­­atenţie pe viitor, la nivelul conducerilor u­­nităţilor economice, asigurării cu materii prime, materiale şi ener­gie a tuturor sectoarelor şi com­partimentelor de lucru, crearea unor condiţii corespunzătoare de protecţia muncii, obligaţia­­de a respecta şi a duce la îndeplinire angajamentele asumate prin con­tractare, colective,­­ în industria chimică, unde procesele tehno­logice sunt complexe, se lucrează la presiuni şi temperaturi ridica­te, nu se poate concepe funcţio­narea corespunzătoare a , acestor unităţi fără o disciplină fermă în muncă. Disciplina­­ în muncă vi­zează luarea unor masuri orga­nizatorice şi tehnice, calificarea cadrelor. Cred că acest proiect care va deveni lega prin votul nostru, va contribui la îmbunătă­ţirea şi­­ perfecţionarea­­ continuă a procesului de producţie,, la creşterea productivităţii muncii in fiecare unitate în­ parte“. Şn cadrul discuţiilor care au avut loc ieri în plenul Marii A­­daniii Naţionale, deputaţii s-au referit intr-un ascuţit spirit cri­tic, la faptul că există încă unele carenţe, şi unele, neajunsuri, ma­nifestate în utilizarea timpului de lucru. Uneori din motive su­biective (întreruperi in cadrul schimburilor, absenţe­ nemotiva­­te, instabilitatea în muncă etc.) se pierd ore preţioase din pro­ducţie,­ se înregistrează întârzieri in livrarea unor produse. Despre acest lucru îmi vorbea deputatul Dobre Pope­scu, maistru la secţia freze a uzinelor ,,Progresul" din Brăila. Vă cer permisiunea să vă dau­ un amănunt semnificativ din biografia lui. Maistrul de la „Progresul* lucrează de 32 de ani in această uzină și a intrat la ucenic urând cu hărnicie treptele pînă la calificarea de astăzi. în dezbaterile pe care le-am avut în uzina noastră — ne spunea el — pa secţii, sau în schimburi, mulţi­­ muncitori i-au criticat pa acei „voiajori“ care aleargă da la 1 0 uzină la alta, fără să prin­dă rădăcini într-un anumit loc de muncă. Va trebui să creăm o largă opinie de masă pentru ca fiecare in parte şi toţi , laolaltă să respectăm prevederile acestei legi, în aşa fel ca prin respecta­rea disciplinei în muncă, să con­stituie o caracteristică de bază a activităţii de­­fiecare zi în între-,­prinderile noastre. Sunt pe deplin de acord cu prevederea din acest proiect care subliniază că folo­sirea salariaţilor in cadrul pro­gramului de lucru pentru activi­tăţi nelegate de producţie sau de obligaţiile de serviciu, este inter­zisă. Ar fi de dorit ca tot mai mult, ministerele şi centralei­­să-şi mute centrul de greutate a­ activităţii direct în întreprinderi adică acolo unde se produc bunu­rile materiale. Sunt ferm convins că adoptarea acestui proiect, pentru care voi vota din toată inima, va contribui la creşterea responsabilităţii­ fiecăruia dintre noi, la creşterea eficienţei fiecă­rui colectiv de muncă“. Luările de cuvint ale deputa­ţilor, care azi adus cu ei în in­cinta Marii Adunări Naţionale, adeziunea ■milioanelor de oameni ai muncii de pe tot cuprinsul ţării, au exprimat hotărîrea tu­turor de a da literă de lege a­­cestui proiect pentru ca rezul­tatele activităţii economice să fie la înălţimea eforturilor fă­cute de partidul şi guvernul nostru pentru dezvoltarea sus­ţinută a tuturor ramurilor de ac­tivitate, pentru ridicarea, con­tinuă a nivelului de trai al po­porului. Lucrările sesiunii Marii Adu­nări Naţionale, continuă. DUMITRU TABACU CRONICA parlamentara

Next