România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)
1970-03-07 / nr. 7893
Hr. 7893 — 7.III.1970 — pag. a 8-a Declaraţia Comitetului Central al Frontului Patriotic din Laos în legătură cu o soluţionare politică a problemei looţiene HANOI 6 (Agerpres). — în cursul unei conferinţe de presă organizate vineri la Hanoi, Phao Phim Phanchanh, membru al Comitetului Central al Frontului Patriotic din Laos şi director al Biroului de informaţii al F.P.L. din capitala Republicii Democrate Vietnam, a prezentat o declaraţie în 5 puncte a Comitetului Central al Frontului Patriotic din Laos în legătură cu o soluţionare politică a problemei laoţiene. în declaraţie se arată, printre altele : 1. Toate ţările trebuie să respecte suveranitatea, neutralitatea, unitatea şi integritatea teritorială a regatului Laos, potrivit dispoziţiilor acordurilor de la Geneva din 1962. Statele Unite trebuie să pună capăt intervenţiei şi agresiunii lor în Laos, să înceteze escaladarea războiului şi bombardamentele Împotriva teritoriului laoţian, să-şi retragă toţi consilierii, întregul personal militar, armele şi materialul de război, să renunţe la întrebuinţarea bazelor militare din Tailanda şi a mercenarilor tailandezi în agresiunea din Laos. S.U.A. trebuie să înceteze să folosească teritoriul Laosului pentru intervenţii şi agresiuni împotriva altor ţări. 2. în conformitate cu acordurile de laGeneva din 1962, Regatul Laosului se va abţine de la participarea la alianţe militare cu alte ţări şi nu va autoriza nici unei ţări străine să-şi instaleze baze militare sau să introducă trupe şi personal militar pe teritoriul său. El va aplica o politică externă de pace şi neutralitate, va stabili relaţii cu celelalte ţări pe baza principiilor coexistenţei paşnice şi va accepta ajutoare neînsoţite de condiţii politice de la toate ţările. Laosul va respecta Independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Vietnamului. Laosul va respecta, de asemenea, independenţa, suveranitatea, neutralitatea şi integritatea teritorială a Regatului Cambodgiei, în cadrul frontierelor sale actuale. 3. Se prevede respectarea tronului, organizarea de alegeri generale libere şi democratice, pentru crearea unei Adunări Naţionale, formarea unui guvern democratic de uniune naţională, reprezentant adevărat al poporului şi a diferitelor grupări etnice, edificarea haosului paşnic, independent, neutru, democratic, unificat şi prosper. 4. In timpul perioadei de tranziţie, cuprinsă între instaurarea păcii şi alegerile generale pentru Adunarea Naţională, partidele interesate trebuie să organizeze într-o atmosferă de înţelegere naţională, egalitate şi respect mutual, o conferinţă politică consultativă cu participarea reprezentanţilor tuturor partidelor, cu scopul de a analiza toate,problemele Laosului şi de a crea un guvern provizoriu de coaliţie. Partidele trebuie să ajungă la un acord privind stabilirea unei zone de securitate pentru asigurarea funcţionării normale a conferinţei politice consultative şi a guvernului provizoriu de coaliţie. 5. Unificarea Laosului trebuie să fie realizată prin consultări între partidele politice pe baza principiului egalităţii şi înţelegerii naţionale. In timpul acestei perioade de unificare, nici un partid nu va trebui să folosească forţa pentru a exercita influenţă asupra regiunilor controlate de către altul. ★ KEY BISCAYNE — FLORIDA. — 6 (Agerpres). — Situaţia actuală a angajării militare a S.A.U. în Laos a constituit tema unei declaraţii făcută vineri de către preşedintele Nixon. El a subliniat că, în prezent, nu există trupe terestre americane în Laos şi că S.U.A. „nu plănuiesc introducerea unor asemenea trupe“. Totodată, Nixon a recunoscut că forţele aeriene americane întreprind operaţiuni de luptă în Laos şi zboruri de recunoaştere în nordul acestei ţări, precum şi că operaţiunile în care sunt implicate aceste forţe sunt în creştere. El a confirmat, de asemenea, că Statele Unite au în Laos 1 040 de specialişti , militari şi civili. Preşedintele a anunţat apoi că a adresat primului ministru al U.R.S.S., Alexei Kosîghin, şi primului ministru britanic, Harold Wilson, care sunt copreşedinţi ai Conferinţei pentru Laos de la Geneva ,din 1962, scrisori privind situația din această țară. Exponat românesc distins cu medalie de aur la Tirgul de la Leipzig BERLIN 6. — Corespondentul Agerpres, St. Deju, transmite : La Tirgul Internaţinal de la Leipzig au fost acordate vineri medaliile de aur celor mai bune exponate. Cu acest prilej, prevenitorul de erupţie, prezentat pentru prima oară de România la un tîrg internațional, a fost distins cu medalia de aur. * La Leipzig a fost semnată o convenție care prevede ca România să livreze R.D. Germane, în perioada 1970—1975, 3 000 de diferite tipuri de vagoane de cale ferată. «Ce poate’ spune că problema dezarmării, deşi este una din cele mai vechi teme nerezolvate ale vieţii internaţionale, revine cu o putere neobişnuită în centrul actualităţii, tocmai datorită proporţiilor agravante ale cursei înarmărilor şi, totodată, creşterii conştiinţei opiniei publice că acum este necesar să se acţioneze cu hotărîre şi energie pentru soluţionarea ei. Se cheltuiesc sute de miliarde de dolari în producerea de arme tot mai distrugătoare : diferite colţuri ale pămîntului au devenit depozitare ale unor arsenale care pot distruge de mai multe ori orice urmă de viaţă pe glob ; resurse incomensurabile sînt risipite în momentul cînd o lume în plină dezvoltare are nevoie de tot ceea ce poate imagina şi produce fiecare fărîmă de energie umană. Se pune cu ascuţime problema ca, pornind de la analiza lucidă a situaţiei create de cursa înarmărilor, măsurînd cu răspundere consecinţele faptului că armele distrugătoare produse ar putea într-o zi să-şi afle utilizare, să se respingă în principiu şi în practică teoriile şi politica ce învăluie cursa înarmărilor, în faldurile stranii ale aşa-zisei „securităţi înarmate“. Este necesară transformarea în acţiuni practice a adevărului general ce-şi găseşte o largă recunoaştere că în epoca focoaselor nucleare şi a mijloacelor de transport balistice, singura armă capabilă să asigure pacea şi respectarea normelor relaţiilor interstatale, nu este nici puterea de explozie nici raza şi modul de acţiune a rachetelor, ci dezarmarea generală şi, în primul rînd, cea nucleară. Este timpul, a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „ca toate popoarele, toate guvernele, toţi oamenii politici să gîndească cu cea mai mare răspundere la pericolul care ameninţă planeta noastră şi să acţioneze in modul cel mai hotărît pentru a se pune capăt înarmărilor, în primul rînd, pentru distrugerea armamentului nuclear, chimic şi bacteriologic. Pînă nu este prea tîrziu, popoarele trebuie să-şi ridice glasul pentru a impune realizarea dezarmării, şi în primul rînd a dezarmării nucleare. Există în lume forţe uriaşe care, unindu-şi eforturile, pot zădărnici politica de război a imperialiştilor, pot impune pacea“. Consecventă acestor deziderate, în trecut ca şi în prezent, ţara noastră, alături de alte state iubitoare de pace, şi-a adus şi îşi aduce contribuţia la găsirea căilor adecvate, la promovarea unor măsuri concrete de dezarmare. Această atitudine este în mod amplu ilustrată de propunerile româneşti prezentate la 5 martie în Comitetul pentru dezarmare de la Geneva. România porneşte de la considerentul că dezarmarea generală constituie calea radicală care corespunde în cea mai mare măsură soluţionării complexului de probleme generate de cursa înarmărilor. In cadrul unui asemenea program dezarmarea nucleară trebuie să se bucure de o prioritate absolută, de cea mai mare urgenţă fiind interzicerea folosirii armelor nucleare, încetarea experienţelor subterane cu astfel de arme, crearea de zone denuclearizate însoţite de garanţii adecvate, oprirea producţiei, reducerea şi in cele din urmă lichidarea stocurilor de arme nucleare şi a mijloacelor de transportare a lor la ţintă. Dacă nu există nici un motiv pentru tergiversarea negocierilor pe această temă, în aceeaşi măsură nu există nici o piedică să se acţioneze de urgenţă în direcţia unor paşi concreţi cum ar fi: îngheţarea de către toate statele, la o dată cit mai apropiată a volumului bugetelor lor militare şi în continuare reducerea lor treptată. Intrucît între lupta pentru dezarmare şi lupta pentru abolirea forţei există o legătură strînsă, este necesară, în cadrul acestor măsuri, asumarea, printr-un document internaţional, a unor angajamente ferme de nerecurgere, în relaţiile interstatale, la forţă sau la ameninţarea cu folosirea forţei, de neamestec sub nici o formă şi în nici o împrejurare in treburile interne ale altor state. In acest document şi-ar găsi rezolvarea corespunzătoare şi problema garanţiilor de securităţi ce trebuie acordate ţărilor neposesoare de arme nucleare. însăşi evoluţia vieţii internaţionale reliefează faptul că numai acţionînd astfel, concret, pentru respectarea principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii, neamestecului în afacerile interne), se creează condiţiile statornicirii unei păci trainice. O mare importanţă pentru desfăşurarea tratativelor de dezarmare ar avea-o lichidare a bazelor militare de pe teritorii străine, retragerea trupelor de pe teritoriul altor state în limitele frontierelor naţionale, înfăptuirea unor măsuri care să ducă la lichidarea blocurilor militare. Pentru a preveni înrăutăţirea situaţiei existente şi a crea climatul necesar trecerii la acţiuni mai complexe, se propune renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul sau la graniţele altor state, interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritoriul altor state. Un alt element de seamă în acţiunea de consolidare a relaţiilor de încredere între state, l-ar oferi înfăptuirea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii, inclusiv in regiunea Balcanilor, îmbinată cu angajamentul ferm al statelor nucleare de a nu folosi armele nucleare împotriva ţărilor participante. Este limpede în acest context cit de actuale sunt cunoscutele propuneri ale ţării noastre de transformare a Balcanilor într-o zonă de bună vecinătate, liberă de arme nucleare, ca o contribuţie de seamă la realizarea securităţii pe continentul european. O importantă tema de negociere care se impune atenţiei Comitetului dezarmării este aceea a opririi înarmărilor convenţionale, reducerea armamentelor clasice şi a forţelor armate. încă în urmă cu un an ţara noastră a iniţiat ideea organizării unui Deceniu al dezarmării, care să fie caracterizat prin ample acţiuni politicodiplomatice în vederea promovării atît a unor măsuri generale de dezarmare cit şi a unor măsuri parţiale. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, acţionînd în acest spirit, a adoptat o rezoluţie care proclamă perioada anilor 70 drept Deceniul dezarmării. In această direcţie ar fi oportună convocarea unei conferinţe mondiale de dezarmare la care să fie invitate toate statele lumii. Elaborarea cit mai amplă a unui program de acţiuni ale Deceniului dezarmării ar da o perspectivă concretă împlinirii ideilor care au stat la baza acestei iniţiative. Dar chiar şi In cadrul Comitetului de la Geneva se poate crea un cadru mai adecvat dezbaterii problemelor aflate In sarcina sa prin participarea la dezbateri a tuturor statelor care doresc să-şi exprime poziţia In legătură cu problemele dezarmării. De asemenea, trebuie manifestată o preocupare deosebită pentru crearea condiţiilor necesare participării tuturor puterilor nucleare la tratativele de dezarmare. După cum se vede, România vine în faţa Comitetului de la Geneva cu un ansamblu de propuneri, rod al studierii multilaterale, a actualei situaţii internaţionale, a posibilităţilor ce există în domeniul dezarmării, a necesităţilor vitale ale omenirii. Diferite ziare şi agenţii de presă internaţionale subliniază atît semnificaţia cit şi oportunitatea acestei iniţiative a ţării noastre. Comentatorul lui „Journal de Généve“, apreciază că „cele opt propuneri ale guvernului român sunt de natură să faciliteze progresul în domeniul dezarmării“, iar „Gazette de Lausanne“ scrie că „transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii ar contribui în mod esenţial la realizarea securităţii europene“. In sfîrşit, „Tribune de Lausanne“ publică propunerile guvernului român pe prima pagină. Propunerile prezentate Comitetului dezarmării întrunesc adeziunea unanimă a opiniei publice din ţara noastră, profund ataşată ideii că nu trebuie precupeţit nici un efort, că trebuie făcut totul, pentru asigurarea unui climat favorabil păcii și progresului la lumea întreagă. NICOLAE LUPU SA SE ACTIONEZE CU HOTARIRE PE CALEA DEZARMĂRII GENERALE ! SESIUNEA COMISIEI O.N.U. PENTRU DEZVOLTAREA SOCIALĂ Cuvîntarea delegatului român GENEVA 62 (Agerpres). Participanţii la cea de-a 21-a sesiune a Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Socială au început dezbaterea temei: „Aspectele sociale ale nutriţiei“. Luînd cuvîntul, delegatul român, Ovidiu Bădină, vicepreşedinte al comisiei a insistat asupra necesităţii de a se înlătura obstacolele de ordin social din calea ameliorării condiţiilor de hrană. In acest context, a spus vorbitorul, o mare importanţă trebuie acordată soluţiilor naţionale, în ce priveşte proprietatea asupra mijloacelor de producţie, reforma agrară, cooperativizarea agriculturii şi cooperarea in general, introducerea şi dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii etc. Problemele alimentaţiei, a adăugat delegatul român, trebuie să-şi găsească un loc determinat In cadrul politicilor naţionale, în contextul relaţiilor lor cu celelalte domenii ale vieţii sociale. In elaborarea politicilor naţionale în acest domeniu ,un rolimportant II pot juca O.N.U. şi instituţiile sale specializate, după cum cooperarea internaţională, bilaterală şi multilaterală, incadrul O.N.U. sau pa alte căi, poate stimula îmbunătăţirea alimentaţiei în ţările aflate în curs de dezvoltare, în condiţii conforme principiilor egalităţii în drepturi Intranaţiuni şi ale avantajelor reciproce. CUBA: Realizarea celui de al patrulea milion de tone de zahăr HAVANA 6 (Agerpres). — In Cuba a fost realizat cel de-al patrulea milion de tone de zahăr in numai 22 de zile de activitate intensivă a 140 de fabrici. Datorită îmbunătăţirii procesului de fabricaţie şi a aplicării unor noi metode In cadrul „Zafrei celor 10 000 000 de tone“ In prezent din materia primă, trestia de zahăr, se extrage mai mult zahăr, ajungîndu-se la peste 12 la sută. UThant despre intrarea in vigoare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare NAŢIUNILE UNITE 6 (Agerpres). — Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, şi-a exprimat profunda satisfacţie în legătură cu intrarea în vigoare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. în luna iunie 1968. Acest Tratat, a subliniat , Thant, reprezintă unul dintre cele mai importante acorduri internaţionale în domeniul dezarmării, de la începutul erei nucleare, care serveşte promovării utilizării în scopuri paşnice a energiei nucleare şi colaborării internaţionale în acest domeniu. Secretarul general al O.N.U. a relevat, totodată, că Tratatul de neproliferare a armelor nucleare nu este decit o etapă pe calea dezarmării. El a amintit faptul că puterile nucleare, care au ratificat tratatul, au acceptat să continue negocierile în vederea limitării cursei înarmării nucleare, exprimîndu-și totodată dorința ca tratatul să capete un caracter universal. Proiect de rezoluţie britanic prezentat Consiliului de Securitate in problema Rhodesiei NEW YORK (Agerpres). Consiliul de Securitate al O.N.U. s-a reunit vineri, la cererea Marii Britanii, pentru a examinamăsurile ce se impun în urma proclamării „republicii“ de către guvernul rasist din Rhodesia. Reprezentantul britanic, lordul Caradon, a făcut apel ca nici o ţară să nu recunoască actul unilateral al rasiştilor de la Salisbury „nu numai acum, dar nici un viitor“. Prin proclamarea aşa zisei „republici“, regimul minoritar al lui Ian Smith, a spus ambasadorul britanic, doreşte „mult mai mult decit o recunoaştere“. „De fapt el crede că dacă va obţine recunoaşterea va fi în stare să obţină şi celelalte scopuri ale sale“. Lordul Caradon a introdus cu acelaşi prilej un proiect de rezoluţie prin care cere Consiliului de Securitate să condamne „actele ilegale ale regimului rasist minoritar“ şi să hotărască „ca toate statele membre ale O N.U. să se abţină de la recunoaşterea regimului ilegal sau de la acordarea oricărui fel de asistenţă acestuia“. Proiectul de rezoluţie britanic cere, de asemenea, Consiliului de Securitate să ia poziţie împotriva „constituţiei“ rasiste intrată recent în vigoare şi în baza căreia în Rhodesia vor avea loc „alegeri“ luna viitoare. Delegaţii ţărilor africane s-au opus cererii lui Caradon ca Consiliul să ia în dezbatere imediat proiectul de rezoluţie propus spre examinare, relevînd că trebuie să se aştepte sosirea şi a celor trei reprezentanţi ai Organizaţiei Unităţii Africane (O.U.A.), respectiv a miniştrilor de externe al Algeriei, Senegalului şi Zambiei. Preşedintele Consiliului de Securitate pe luna în curs, Joaquin Vallejo Arbelaez (Columbia) a amînat şedinţa pentru marţi la ora 20,00 G.M.T. COPENHAGA 6 (Agerpres). — După Norvegia, Danemarca este a doua ţară scandinavă care a hotărît ruperea relaţiilor consulare cu Rhodesia în urma proclamării republicii de către această ţară. Ministrul de externe danez, Poul Harting, a anunțat oficial joi seara că guvernul său a hotărât închiderea micului oficiu consular pe care-l avea în Rhodesia. Sărbătorirea împlinirii a o sută de ani de la înfiinţarea societăţilor culturale româneşti din Viena VIENA 8 — Corespondentul Agerpres, P.Stăncescu, transmite : In prezenţa unui numeros public, în capitala Austriei a avut loc joi seara festivitatea împlinirii a o sută de ani de la înfiinţarea societăţilor culturale româneşti din Viena şi inaugurarea noului, sediu al grupului de cetăţeni austrieci de origine română. Au luat cuvîntul ing. Virgil Similache, preşedintele grupului, conducători ai Bisericii ortodoxe române din Viena, precumşi Ion Dodu Bălan, vicepreşedinte al comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă din România. Au fost prezenţi Wilfried Platzer, secretar general în ministerul de externe al Austriei, Bruno Marek, primând Vienei, înalţi funcţionari de stat, reprezentanţi ai vieţii culturale şi ai cultelor, precum şi ambasadorul României în Austria, Dumitru Aninoiu. Înfiinţarea asociaţiilor culturale româneşti din Viena se datorează în mare parte lui Eminescu, prin ale cărui strădanii,, la 5martie 1870 s-a constituit societatea „România jună“. . După ce a scos în evidenţă tradiţionalele legături între cultura română şi instituţiile culturale din Viena, Ion Dodu Bălan a prezentat pe scurt trăsăturile specifice ale culturii româneşti şi aportul ei la patrimoniul culturii universale. Vorbitorul a mulţumit autorităţilor austriece pentru concursul acordat la înființarea noului sediu cultural menit a fi im mijloc de apropiere între popoarele român și austriac. Problema aderărilor pe agenda reuniunii Consiliului Ministerial al Pieţei comune BRUXELLES 6 (Agerpres). — Începînd de vineri, în capitale, belgiană se desfăşoară un nou Consiliu Ministerial al Pieţei comune. Pe ordinea de zi a reuniunii figurează pregătirea tratativelor de aderare a ţărilor candidate, viitoarele atribuţii ale Parlamentului european şi elaborareadefinitivă a noului regulament de finannţare a C.E.E. Observatorii politici apreciază că între miniştrii de externe ai „celor şase“ vor apare numeroase divergenţe în legătură cu stabilirea unei poziţii comune în viitoarele negocieri privind lărgirea comunităţii. Divergenţele, se menţionează în cercurile din Bruxelles, privesc mai ales perioada de tranziţie ce ar putea fi acordată ţărilor candidate (Anglia, Irlanda, Norvegia şi Danemarca), între „cei şase”, există puncte de vedere diferite referitor la natura şi durata perioadei de tranziţie, precum şi cu implicaţiile pe care le va avea lărgirea C.E.E., asupra instituţiilor comunitare. Potrivit Franţei şi comisiei G.E.E.,„ perioada de tranziţie n-ar trebui să fie decit un „răgaz de adaptare“ care să permită acomodarea ţărilor candidate la regimul comunitar. în opinia celorlalte state membre, perioada de tranziţie nu ar avea decit „în principiu" un rol de adaptare, în anumite cazuri putîndu-se acorda derogări. Dezvoltarea relaţiilor economice iugoslavo-vestgermane BELGRAD 6 (Agerpres). La Belgrad a fost dat publicităţii comunicatul cu privire la vizita în Iugoslavia a ministrului economiei al R.F.G., Karl Schiller, în care se arată că, în cursul convorbirilor purtate cu Toma Granfil, membru al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, au fost discutate probleme ale dezvoltării relaţiilor economice dintre cele două ţări. Constituirea Comitetului mixt interguvernamental pentru colaborare economică, industrială şi tehnică între R.S.F. Iugoslavia şi R. F. a Germaniei, se arată în comunicat, are o mare însemnătate pentru dezvoltarea şi adîncirea cooperării dintre cele două ţări. In cursul convorbirilor au fost abordate In special chestiuni referitoare la schimburile de mărfuri, fibe-,ralizarea comerţului, cooperarea în producţia industrială, investiţii, credite financiare, probleme referitoare la balanţele de plăţi şi turism. Cei doi miniştri au fost de acord că există posibilităţi pentru dezvoltarea în continuare a legăturilor economice dintre Iugoslavia şi R.F.G. încheierea lucrărilor sesiunii Adunării de Stat a R.P. Ungare BUDAPESTA 0. — Corespondentul Agerpres, AL Pintea, transmite : Vineri, la Budapesta au luat sfîrşit lucrările primei sesiuni din acest an a Adunării de Stat a Republicii Populare Ungare. Sesiunea a dezbătut şi aprobat raportul de activitate al Guvernului revoluţionar muncitoresc-ţărănesc ungar, prezentat de Jeno Fock, preşedintele guvernului, precum şi dările de seamă ale procurorului general şi preşedintelui Tribunalului Suprem al republicii. ,Románia liberó Preşedintele Republicii Arabe Unite a primit pe ministrul român al comerţului exterior CAIRO 6 — Corespondentul Agerpres, C. Oprică, transmite: Preşedintele R.A.U., Gamal Abdel Nasser, a primit joi după-amiază pe ministrul român al comerţului exterior, Cornel Burtică, şeful delegaţiei române la lucrările reuniunii Comisiei mixte guvernamentale a Republicii Socialiste România şi Republicii Arabe Unite, în cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de sinceritate, au fost discutate o serie de probleme de interes comun, printre care ■ relaţiile bilaterale şi perspectivele de dezvoltare a acestora. Au asistat, din partea română, Titus Sinu, ambasadorul României la Cairo, iar din cea egipteană, Hassan Abbas Zaki, CAIRO 6. — Corespondentul Agerpres, C. Oprică, transmite : Intre 2 şi 5 maitie a avut loc, la Cairo, reuniunea Comisiei mixte guvernamentale a Republicii Socialiste România şi a Republicii Arabe Unite. Cu acest prilej, părţile au examinat, intr-un spirit de cordialitate şi înţelegere reciprocă , desfăşurarea schimburilor comerciale şi a relaţiilor economice dintre cele două ţări şi au convenit asupra măsurilor necesare în vederea sporirii şi în viitor a acestora. Ca rezultat al convorbirilor, au fost semnate Acordul comercial şi de plăţi pe o nouă perioadă de cinci ani şi ministrul economiei şi comerţului exterior. In cursul zilei de joi, ministrul român al comerţului exterior a conferit, de asemenea, cu Aziz Sidky ministrul industriei şi resurselor miniere şi petroliere, cu Sayed Marei, ministrul agriculturii şi al reformei agrare, şi cu Ali Zein Saleh, ministrul transporturilor. Ministrul român a avut cu oficialităţile egiptene un schimb amical de vederi asupra cooperării economice şi tehnice dintre cele două ţări în diferite domenii. Ministrul român a avut, totodată, o întrevedere cu Labib Shukeir, preşedintele Adunării Naţionale a R.A.U. Protocolul schimburilor de mărfuri pe perioada 1970— 1971. Conform protocolului semnat, volumul schimburilor comerciale dintre Republica Socialistă România și Republica Arabă Unită se va cifra la aproximativ 27 milioane lire sterline, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10 la sută la export şi de 8 la sută la import în raport cu anul precedent. In cursul reuniunii, care s-a desfăşurat într-un spirit constructiv, delegaţiile au examinat, totodată, probleme de cooperare economică între cele două ţări, în scopul găsirii unor noi posibilităţi de cooperare reciproc avantajoase. O atenţie specială a fost acordată celor două obiective industriale în curs de realizare în R.A.U., fabrica de sodă de la Alexandria şi complexul de fosfaţi de la Hamrawein — pentru care partea română furnizează echipamentul şi utilajele necesare, părţile căzind de acord asupra măsurilor necesare in vederea accelerării lucrărilor de construcţie. Au fost, de asemenea, examinate posibilităţile de realizare a altor proiecte industriale in cadrul Acordului de cooperare economică şi tehnică existent între cele două ţări. La încheierea lucrărilor a fost semnat Protocolul celei de-a șasea reuniuni a Comisiei mixte guvernamentale. ★ • AMBASADORUL ROMÂNIEI IN AUSTRALIA, Iosif Gheorghiu, a fost primit succesiv de guvernatorul şi premierul statului New South Wales din Australia, Roden Cutler, şi R. W. Askin. Oficialităţile statului australian au oferit in onoarea ambasadorului român o recepţie, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Au participat numeroşi membri ai guvernului şi ai Parlamentului din statul New South Wales. • APROXIMATIV 320 DE PILOŢI AMERICANI capturaţi In Vietnamul de nord au fost autorizaţi să corespondeze cu familiile lor din Statele Unite, a anunţat Departamentul poştelor, al R.D. Vietnam. Aplicînd politica umanitară a guvernului R. D. Vietnam, serviciul poştelor asigură legătura normală între piloţii americani capturaţi şi familiile lor din S.U.A., relevă agenţia V.N.A. • FOSTUL REPREZENTANT AL S.U.A. LA O.N.U., Arthur Goldberg, a sugerat ca preşedintele Nixon să-i renumească pe Averell Harriman ca şef şi pe Cyrus Vance ca adjunct al delegaţiei americane la convorbirile cvadripartite de la Paris în problema Vietnamului. • GUVERNUL ALGERIAN a anunţat“ naţionalizarea întreprinderilor care se ocupă cu importul produselor confecţionate din piele, textile şi lemn. • LARRY O’BRIEN, fostul colaborator al preşedinţilor John Kennedy şi Lyndon Johnson, a fost ales, în unanimitate, preşedinte naţional al Partidului democrat din Statele Unite, în locul senatorului Fred Harris, care şi-a prezentat demisia luna trecută. • PREŞEDINTELE Prezidiului Consiliului Unional al Camerei de Comerţ a U.R.S.S., Mihail Nesterov a primit vineri misiunea comercială americană din statul Delaware, condusă de Pierre Dupont, preşedintele firmei ,,Dupont Chemical Corporation“. Misiunea americană urmează să aibă o serie de convorbiri cu reprezentanţi ai unor organizaţii de comerţ exterior sovietice şi ai Comitetului de Stat pentru ştiinţă şi tehnică. • ZIARUL „NEPSZABADSAG", într-un articol consacrat dezvoltării comerţului exterior al R. P. Ungare în cursul anului 1969, scoate în evidenţă faptul că la evoluţia favorabilă a tranzacţiilor externe ale ţării a contribuit lărgirea cooperării directe în producţie cu firme occidentale. Numărul acordurilor de cooperare încheiate în anul care a trecut cu firme străine este de aproape 70. Au fost create în străinătate o serie de noi întreprinderi mixte, cu participare de capital maghiar. In prezent, funcţionează 29 asemenea întreprinderi mixte şi sunt în curs tratative pentru înfiinţarea altor 38. • PREŞEDINTELE R.S.F. IUGOSLAVIA, Josip Broz Tito, a primit pe ministrul de externe al Ciprului, Spyros Kyprianou, care se află într-o vizită oficială la Belgrad. Au fost de faţă secretarul de stat pentru afacerile externe, Mirko Tepavat, şi şeful cabinetului preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, loje Smole. • CU OCAZIA ZILEI DE 1 MARTIE — Ziua Internaţională a Femeii F.D.I.F. a adresat felicitări organizaţiilor naţionale de femei, urări de succese în lupta pentru realizarea deplinei egalităţi In drepturi, pentru apărarea independenţei naţionale, pentru democraţie şi pace. • IN SALOANELE DE ARTA MODERNA DIN LODZ (R. P. Polonă) a avut loc vernisajul unei expoziţii de grafică contemporană românească, care cuprinde 77 de lucrări. Cu acest prilej 30 de lucrări, din cele expuse au fost oferite în dar Muzeului de artă contemporană din Lodz. La vernisaj, au fost prezenţi reprezentanţi ai organelor orăşeşti şi ai Uniunii Artiştilor Plastici, muzeografi, critici de artă, precum şi membri ai Ambasadei române la Varşovia. • PROF. DR. C. GIURÄS CU a ţinut o conferinţă la „Academia di Romania“ din Roma despre „Transilvania în istoria României“. In încheierea conferinţei, la care au participat Iacob Ionaşcu, ambasadorul României la Roma, profesor Alexandru Bălăci, directorul Academiei României din Roma, personalităţi ale vieţii culturale italiene, a fost prezentată o gală de filme documentare româneşti. • CAMERA COMUNELOR a aprobat joi seara, după două zile de aprinse dezbateri, cu o majoritate de numai 21 de voturi, Cartea Albă anuală în problemele apărării. Slaba majoritate cu care a fost adoptată Cartea Albă se datoreşte abţinerii a 40 de deputaţi laburişti. REDACŢIA : Piaţa Scînteii Telefon 17 60 10. Administraţia Int 1 400. Interurban 30. Telex 1179 — Bucureşti Abonamentele se privesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii 1 40 340s