România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-07 / nr. 7893

Hr. 7893 — 7.III.1970 — pag. a 8-a Declaraţia Comitetului Central al Frontului Patriotic din Laos în­ legătură cu o soluţionare politică a problemei looţiene HANOI 6 (Agerpres). — în cursul unei conferinţe de presă or­ganizate vineri la Hanoi, Phao Phim Phanchanh, membru al Co­mitetului Central al Frontului Patriotic din Laos şi director al Biroului de informaţii al F.P.L. din capitala Republicii Democrate Vietnam, a prezentat o declaraţie în 5 puncte a Comitetului Cen­tral al Frontului Patriotic din Laos în legătură cu o soluţionare politică a problemei laoţiene. în declaraţie se arată, prin­tre altele : 1. Toate ţările trebuie să res­pecte suveranitatea, neutralita­tea, unitatea şi integritatea te­ritorială a regatului Laos, po­trivit dispoziţiilor acordurilor de la Geneva din 1962. Statele Uni­te trebuie să pună capăt inter­venţiei şi agresiunii lor în Laos, să înceteze escaladarea războiu­lui şi bombardamentele Împo­triva teritoriului laoţian, să-şi retragă toţi consilierii, întregul personal militar, armele şi ma­terialul de război, să renunţe la întrebuinţarea bazelor militare din Tailanda şi a mercenarilor tailandezi în agresiunea din Laos. S.U.A. trebuie să înceteze să folosească teritoriul Laosului pentru intervenţii şi agresiuni împotriva altor ţări. 2. în conformitate cu acordu­rile de la­­Geneva din 1962, Re­gatul Laosului se va abţine de la participarea la alianţe mili­tare cu alte ţări şi nu va auto­riza nici unei ţări străine să-şi instaleze baze militare sau să introducă trupe şi personal mi­litar pe teritoriul său. El­ va a­­plica o politică externă de pace şi neutralitate, va stabili relaţii cu celelalte ţări pe baza princi­piilor coexistenţei paşnice şi va accepta ajutoare neînsoţite de condiţii politice de la toate ţările. Laosul va respecta Indepen­denţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Viet­namului. Laosul va respecta, de asemenea, independenţa, suve­ranitatea,­ neutralitatea şi inte­gritatea teritorială a Regatului Cambodgiei, în cadrul frontie­relor sale actuale. 3. Se prevede respectarea tro­nului, organizarea de alegeri generale libere şi democratice, pentru crearea unei Adunări Naţionale, formarea unui gu­vern democratic de uniune na­ţională, reprezentant adevărat al poporului şi a diferitelor gru­pări etnice, edificarea haosului paşnic, independent, neutru, de­mocratic, unificat şi prosper. 4. In timpul perioadei de tranziţie, cuprinsă între instau­rarea păcii şi alegerile genera­le pentru Adunarea Naţională, partidele interesate trebuie să organizeze într-o atmosferă de înţelegere naţională, egalitate şi respect mutual, o conferinţă po­litică consultativă cu participa­rea reprezentanţilor tuturor partidelor, cu scopul de a anali­za toate,problemele Laosului şi de a crea un guvern provizoriu de coaliţie. Partidele trebuie să ajungă la un acord privind sta­bilirea unei zone de securitate pentru asigurarea funcţionării normale a conferinţei politice consultative şi a guvernului provizoriu de coaliţie. 5. Unificarea Laosului trebuie să fie realizată prin consultări între partidele politice pe baza principiului egalităţii şi înţele­gerii naţionale. In timpul aces­tei perioade de unificare, nici un partid nu va trebui să folo­sească forţa pentru­ a exercita influenţă asupra regiunilor con­trolate de către altul. ★ KEY BISCAYNE — FLORI­DA. — 6 (Agerpres). — Situa­ţia actuală a angajării militare a S.A.U. în Laos a constituit tema unei declaraţii făcută vi­neri de către preşedintele Nixon. El a subliniat că, în pre­zent, nu există trupe terestre a­­mericane în Laos şi că S.U.A. „nu plănuiesc introducerea unor asemenea trupe“. Totodată, Nixon a recunoscut că forţele aeriene americane întreprind o­­peraţiuni de luptă în Laos şi zbo­ruri de recunoaştere în nordul a­­cestei ţări, precum şi că operaţiu­nile în care sunt implicate aceste forţe sunt în creştere. El a confir­mat, de asemenea, că Statele Uni­te au în Laos 1 040 de specialişti , militari şi civili. Preşedinte­le a anunţat apoi că a adresat primului ministru al U.R.S.S.,­ Alexei Kosîghin, şi primului mi­nistru britanic, Harold Wilson, care sunt copreşedinţi ai Confe­rinţei pentru Laos de la Gene­va ,din 1962, scrisori privind si­tuația din această țară. Exponat românesc distins cu medalie de aur la Tirgul de la Leipzig BERLIN 6. — Coresponden­tul Agerpres, St. Deju, trans­mite : La Tirgul Internaţinal de la Leipzig au fost acordate vineri medaliile de aur celor mai bune exponate. Cu­ acest prilej, prevenitorul de erupţie, prezentat pentru prima oară de România la un tîrg inter­național, a fost distins cu me­dalia de aur. * La Leipzig a fost semnată o convenție care prevede ca România să livreze R.D. Ger­mane, în perioada 1970—1975, 3 000 de diferite tipuri de va­goane de cale ferată. «C­­e poate’ spune că pro­­­­blema dezarmării, deşi este una din cele mai vechi teme nerezolvate ale vieţii­­ internaţionale, revine cu o putere neobişnuită în centrul actualităţii, tocmai da­torită proporţiilor agravante ale cursei înarmărilor şi, tot­odată, creşterii conştiinţei opi­niei publice că acum este ne­cesar să se acţioneze cu hotă­­rîre şi energie pentru soluţio­narea ei. Se cheltuiesc sute de mili­arde de dolari în producerea de arme tot mai distrugătoa­re : diferite colţuri ale pămîn­­tului au devenit depozitare ale unor arsenale care pot dis­truge de mai multe ori orice urmă de viaţă pe glob ; re­surse incomensurabile sînt ri­sipite în momentul cînd o lu­me în plină dezvoltare are ne­voie de tot ceea ce poate ima­gina şi produce fiecare fărîmă de energie umană. Se pune cu ascuţime problema ca, pornind de la analiza lucidă a situa­ţiei create de cursa înarmări­lor, măsurînd cu răspundere consecinţele faptului că arme­le distrugătoare produse ar putea într-o zi să-şi afle utili­zare, să se respingă în prin­cipiu şi în practică teoriile şi politica ce învăluie cursa înar­mărilor, în faldurile stranii ale aşa-zisei „securităţi înarmate“. Este necesară transformarea în acţiuni practice a adevărului general ce-şi găseşte o largă recunoaştere că în epoca fo­coaselor nucleare şi a mijloa­celor de transport balistice, sin­gura armă capabilă să asigure pacea şi respectarea normelor relaţiilor interstatale, nu este nici puterea de explozie nici raza şi modul de acţiune a ra­chetelor, ci dezarmarea gene­rală şi, în primul rînd, cea nu­cleară. Este timpul, a spus to­varăşul Nicolae Ceauşescu, „ca toate popoarele, toate guver­nele, toţi oamenii politici să gîndească cu cea mai mare răspundere la pericolul care a­­meninţă planeta noastră şi să acţioneze in modul cel mai ho­tărît pentru a se pune capăt înarmărilor, în primul rînd, pentru distrugerea armamen­tului nuclear, chimic şi bacte­riologic. Pînă nu este prea tîrziu, po­poarele trebuie să-şi ridice glasul pentru a impune reali­zarea dezarmării, şi în primul rînd a dezarmării nucleare. Există în lume forţe uriaşe care,­ unindu-şi eforturile, pot zădărnici politica de război a imperialiştilor, pot impune pacea“. Consecventă acestor dezide­rate, în trecut ca şi în prezent, ţara noastră, alături de alte state iubitoare de pace, şi-a adus şi îşi aduce contribuţia la găsirea căilor adecvate, la promovarea unor măsuri con­crete de dezarmare. Această atitudine este în mod amplu ilustrată de propunerile româ­neşti prezentate la 5 m­artie în Comitetul pentru dezarma­re de la Geneva. România porneşte de la con­siderentul că dezarmarea ge­nerală constituie calea ra­di­ca­lă care corespunde în cea mai mare măsură soluţionării com­plexului de probleme generate de cursa înarmărilor. In ca­drul unui asemenea program dezarmarea nucleară trebuie să se bucure de o prioritate absolută, de cea mai mare ur­genţă fiind interzicerea folo­sirii armelor nucleare, înceta­rea experienţelor subterane cu astfel de arme, crearea de zone denuclearizate însoţite de garanţii adecvate, oprirea pro­ducţiei, reducerea şi in cele din urmă lichidarea stocurilor de arme nucleare şi a mijloa­celor de transportare a lor la ţintă. Dacă nu există nici un motiv pentru tergiversarea ne­gocierilor pe această temă, în aceeaşi măsură nu există nici o piedică să se acţioneze de urgenţă în direcţia unor paşi concreţi cum ar fi: îngheţarea de către toate statele, la o dată cit mai apropiată a volu­mului bugetelor lor militare şi în continuare reducerea lor treptată. Intrucît între lupta pentru dezarmare şi lupta pentru abolirea forţei există o legătură strînsă, este necesa­ră, în cadrul acestor măsuri, asumarea, printr-un document internaţional, a unor angaja­mente ferme de nerecurgere, în relaţiile interstatale, la for­ţă sau la ameninţarea cu folo­sirea forţei, de neamestec sub nici o formă şi în nici o îm­prejurare in treburile interne ale altor state. In acest docu­ment şi-ar găsi rezolvarea co­respunzătoare şi problema ga­ranţiilor de securităţi ce tre­buie acordate ţărilor nepose­­soare de arme nucleare. însăşi evoluţia vieţii internaţionale reliefează faptul că numai ac­­ţionînd astfel, concret, pentru respectarea principiilor inde­pendenţei şi suveranităţii na­ţionale, egalităţii, neamestecu­lui în afacerile interne), se creează condiţiile statornicirii unei păci trainice. O mare importanţă pentru desfăşurarea tratativelor de dezarmare ar avea-o lichida­re a bazelor militare de pe te­ritorii străine, retragerea tru­pelor de pe teritoriul altor state în limitele frontierelor naţionale, înfăptuirea unor măsuri care să ducă la lichi­darea blocurilor militare. Pen­tru a preveni înrăutăţirea si­tuaţiei existente şi a crea cli­matul necesar trecerii la ac­ţiuni mai complexe, se propu­ne renunţarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul sau la graniţele altor state, interzicerea creării de noi ba­ze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritoriul altor state. Un alt element de seamă în acţiunea de consolidare a re­laţiilor de încredere între sta­te, l-ar oferi înfăptuirea de zone denuclearizate în diferi­te părţi ale lumii, inclusiv in regiunea Balcanilor, îmbinată cu angajamentul ferm al sta­telor nucleare de a nu folosi ar­mele nucleare împotriva ţări­lor participante. Este limpe­de în acest context cit de ac­tuale sunt cunoscutele propu­neri ale ţării noastre de tran­sformare a Balcanilor într-o zonă de bună vecinătate, libe­ră de arme nucleare, ca o con­tribuţie­ de seamă la realiza­rea securităţii pe continentul european. O importantă tema de negociere care se impune a­­tenţiei Comitetului dezarmării este aceea a opririi înarmări­lor convenţionale, reducerea armamentelor clasice şi a for­ţelor armate. încă în urmă cu un an ţara noastră a iniţiat ideea organi­zării unui Deceniu al dezarmă­rii, care să fie caracterizat prin ample acţiuni politico­­diplomatice în vederea promo­vării atît a unor măsuri gene­rale de dezarmare cit şi a u­­nor măsuri parţiale. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, acţionînd în acest spirit, a a­­doptat o rezoluţie care procla­mă perioada anilor 70 drept Deceniul dezarmării. In aceas­tă direcţie ar fi oportună con­vocarea unei conferinţe mon­diale de dezarmare la care să fie invitate toate statele lumii. Elaborarea cit mai amplă a u­­nui program de acţiuni ale De­ceniului dezarmării ar da o perspectivă concretă împlinirii ideilor care au stat la baza a­­cestei iniţiative. Dar chiar şi In cadrul Co­mitetului de la Geneva se poa­te crea un cadru mai adecvat dezbaterii problemelor aflate In sarcina sa prin participarea la dezbateri a tuturor statelor care doresc să-şi exprime pozi­ţia In legătură cu problemele dezarmării. De asemenea, tre­buie manifestată o preocupare deosebită pentru crearea con­diţiilor necesare participării tuturor puterilor nucleare la tratativele de dezarmare. După cum se vede, România vine în faţa Comitetului de la Geneva cu un ansamblu de propuneri, rod al studierii multilaterale, a actualei situa­ţii internaţionale, a posibilită­ţilor ce există în domeniul de­zarmării, a necesităţilor vita­le ale omenirii. Diferite ziare şi agenţii de presă internaţio­nale subliniază atît­ semnifica­ţia cit şi oportunitatea aces­tei iniţiative a ţării noastre. Comentatorul lui „Journal de Généve“, apreciază că „cele opt propuneri ale guvernului român sunt de natură să facili­teze progresul în domeniul de­zarmării“, iar „Gazette de Lausanne“ scrie că „transfor­marea Balcanilor într-o zonă a păcii ar contribui în mod esen­ţial la realizarea securităţii eu­ropene“. In sfîrşit, „Tribune de Lausanne“ publică propunerile guvernului român pe prima pa­gină. Propunerile prezentate Co­mitetului dezarmării întrunesc adeziunea unanimă a opiniei publice din ţara noastră, pro­fund ataşată ideii că nu tre­buie precupeţit nici un efort, că trebuie făcut totul, pentru asigurarea unui climat favora­bil păcii și progresului la lu­mea întreagă. NICOLAE LUPU SA SE ACTIONEZE CU HOTARIRE PE CALEA DEZARMĂRII GENERALE ! SESIUNEA COMISIEI O.N.U. PENTRU DEZVOLTAREA SOCIALĂ Cuvîntarea delegatului român GENEVA 6­2 (Agerpres). Participanţii la cea de-a 21-a sesiune a Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea So­cială au început dezbaterea te­mei: „Aspectele sociale ale nu­triţiei“. Luînd cuvîntul, dele­gatul român, Ovidiu Bădină, vicepreşedinte al comisiei a insistat asupra necesităţii de a se înlătura obstacolele de or­din social din calea amelio­rării condiţiilor de hrană. In acest context, a spus vorbito­rul, o mare importanţă trebuie acordată soluţiilor naţionale, în ce priveşte proprietatea asupra mijloacelor de produc­ţie, reforma agrară, cooperati­vizarea agriculturii şi coope­rarea in general, introducerea şi dezvoltarea ştiinţei şi tehni­cii etc. Problemele alimenta­ţiei, a adăugat delegatul ro­mân, trebuie să-şi găsească un loc determinat In cadrul politicilor naţionale, în con­textul relaţiilor lor cu cele­lalte domenii ale vieţii so­ciale. In elaborarea politici­lor naţionale în acest dome­niu ,un rol­­important II pot juca O.N.U. şi instituţiile sale specializate, după cum coope­rarea internaţională, bilaterală şi multilaterală, in­­cadrul O.N.U. sau pa alte căi, poate stimula îmbunătăţirea ali­mentaţiei în ţările aflate în curs de dezvoltare, în condi­ţii conforme principiilor ega­lităţii în drepturi Intra­na­ţiuni şi ale avantajelor re­ciproce. CUBA: Realizarea celui de al patrulea milion de tone de zahăr HAVANA 6 (Agerpres). — In Cuba a fost realizat cel de-al patrulea milion de tone de za­hăr in numai 22 de zile de ac­tivitate intensivă a 140 de fa­brici. Datorită îmbunătăţirii procesului de fabricaţie şi a a­­plicării unor noi metode In ca­drul „Zafrei celor 10 000 000 de tone“ In prezent din materia primă, trestia de zahăr, se ex­trage mai mult zahăr, ajungîn­­du-se la peste 12 la sută. UThant despre intrarea in vigoare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare NAŢIUNILE UNITE 6 (A­gerpres). — Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, şi-a exprimat profunda satisfacţie în legătu­ră cu intrarea în vigoare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. în luna iunie 1968. Acest Tra­tat, a subliniat , Thant, re­prezintă unul dintre cele mai importante acorduri interna­ţionale în domeniul dezarmă­rii, de la începutul erei nu­cleare, care serveşte promovă­rii utilizării în scopuri paşnice a energiei nucleare şi colabo­rării internaţionale în acest domeniu. Secretarul general al O.N.U. a relevat, totodată, că Tratatul de neproliferare a armelor nucleare nu este decit o­ etapă pe calea dezarmării. El a amintit faptul că puterile nucleare, care au ratificat tra­tatul, au acceptat să continue negocierile în vederea limită­rii cursei înarmării nucleare, exprimîndu-și totodată dorința ca tratatul să capete un carac­ter universal. Proiect de rezoluţie britanic prezentat Consiliului de Securitate in problema Rhodesiei NEW YORK­­ (Agerpres).­­ Consiliul de Securitate al O.N.U. s-a reunit vineri, la cererea Ma­rii Britanii, pentru a examina­­măsurile ce se impun în urma proclamării „republicii“ de către guvernul rasist din Rhodesia. Reprezentantul britanic, lordul Caradon, a făcut apel ca nici o ţară să nu recunoască actul u­­nilateral al rasiştilor de la Salis­bury „nu numai acum, dar nici un viitor“. Prin proclamarea aşa zisei „republici“, regimul mino­ritar al lui Ian Smith, a spus ambasadorul britanic, doreşte „mult mai mult decit o recunoaş­tere“. „De fapt el crede că dacă va obţine recunoaşterea va fi în sta­re să obţină şi celelalte scopuri ale sale“. Lordul Caradon a in­trodus cu acelaşi prilej un pro­iect de rezoluţie prin care cere Consiliului de Securitate să condamne „actele ilegale ale regimului rasist minoritar“ şi să hotărască „ca toate statele membre ale O­­ N.U. să se abţi­nă de la recunoaşterea regimu­lui ilegal sau de la acordarea o­­ricărui fel de asistenţă acestu­ia“. Proiectul de rezoluţie brita­nic cere, de asemenea, Consiliu­lui de Securitate să ia poziţie împotriva „constituţiei“ rasiste intrată recent în vigoare şi în baza căreia în Rhodesia vor a­­vea loc „alegeri“ luna viitoare. Delegaţii ţărilor africane s-au o­­pus cererii lui Caradon ca Con­siliul să ia în dezbatere imediat proiectul de rezoluţie propus spre examinare, relevînd că tre­buie să se aştepte sosirea şi a celor trei reprezentanţi ai Orga­nizaţiei Unităţii Africane (O.U.A.), respectiv a miniştrilor de externe al Algeriei, Senega­lului şi Zambiei. Preşedintele Consiliului de Securitate pe luna în curs, Joaquin Vallejo Arbe­­laez (Columbia) a amînat şedin­ţa pentru marţi la ora 20,00 G.M.T. COPENHAGA 6 (Agerpres). — După Norvegia, Danemarca este a doua ţară scandinavă care a hotărît ruperea relaţii­lor consulare cu Rhodesia în urma proclamării republicii de către această ţară. Ministrul de externe danez, Poul Hart­­­ing, a anunțat oficial joi sea­ra că guvernul său a hotărât închiderea micului oficiu con­sular pe care-l avea în Rho­desia. Sărbă­torirea împlinirii a o sută de ani de la înfiinţarea societăţilor culturale româneşti din Viena VIENA 8 — Corespondentul Agerpres, P.Stăncescu, transmi­te : In prezenţa unui numeros public, în capitala Austriei a avut loc joi seara festivitatea împlinirii a o sută de ani de la înfiinţarea societăţilor cultu­rale româneşti din Viena şi inaugurarea noului, sediu al grupului de cetăţeni aus­trieci de origine română. Au luat cuvîntul ing. Vir­gil Similache, preşedintele grupului, conducători ai Bi­sericii ortodoxe române din Viena, precum­­şi Ion Dodu Bălan, vicepreşedinte al comi­tetului de Stat pentru Cultu­ră şi Artă din România. Au fost prezenţi Wilfried Platzer, secretar general în ministerul de externe al Austriei, Bruno Marek, primând Vienei, înalţi funcţionari de stat, reprezen­tanţi ai vieţii culturale şi ai cultelor, precum şi ambasado­rul României în Austria, Du­mitru Aninoiu. Înfiinţarea asociaţiilor cultu­rale româneşti din Viena se datorează în mare parte lui Eminescu, prin ale cărui stră­danii,, la 5­­martie 1870 s-a constituit societatea „România jună“. . După ce a scos în evidenţă tradiţionalele legături între cultura română şi instituţiile culturale din Viena, Ion Dodu Bălan a prezentat pe scurt tră­săturile specifice ale culturii româneşti şi aportul ei la pa­trimoniul culturii universale. Vorbitorul a mulţumit autori­tăţilor austriece pentru con­cursul acordat la înființarea noului sediu cultural menit a fi im mijloc de apropiere în­tre popoarele român și aus­triac. Problema aderărilor pe agenda reuniunii Consiliului Ministerial al Pieţei comune BRUXELLES 6 (Agerpres). — Începînd de vineri, în capitale, belgiană se desfăşoară un nou Consiliu Ministerial al Pieţei comune. Pe ordinea de zi a reuniunii figurează pregătirea tra­tativelor de aderare a ţărilor candidate, viitoarele atribuţii ale Parlamentului european şi elaborarea­­definitivă a noului regulament de finannţare a C.E.E. Observatorii politici aprecia­ză că între miniştrii de exter­ne ai „celor şase“ vor apare numeroase divergenţe în legă­tură cu stabilirea unei poziţii comune în viitoarele negocieri privind lărgirea comunităţii. Divergenţele, se menţionează în cercurile din Bruxelles, pri­vesc mai ales perioada de tran­ziţie ce ar putea fi acordată ţă­rilor candidate (Anglia, Irlan­da, Norvegia şi Danemarca), între „cei şase”, există puncte de vedere diferite referitor la natura şi durata perioadei de tranziţie, precum şi cu impli­­caţiile pe care le va avea lărgi­rea C.E.E., asupra instituţiilor comunitare. Potrivit Franţei şi comisiei G.E.E.,„ perioada de tranziţie n-ar trebui să fie decit un „răgaz de adaptare“ care să permită acomodarea ţărilor candidate la regimul comuni­tar. în opinia celorlalte state membre, perioada de tranziţie nu ar avea decit „în principiu" un rol de adaptare, în anumi­te cazuri putîndu-se acorda derogări. Dezvoltarea relaţiilor economice iugoslavo-vestgermane BELGRAD 6 (Agerpres).­­ La Belgrad a fost dat publici­tăţii comunicatul cu privire la vizita în Iugoslavia a minis­trului economiei al R.F.G., Karl Schiller, în care se arată că, în cursul convorbirilor pur­tate cu Tom­a Granfil, mem­bru al Vecei Executive Fede­rale a R.S.F. Iugoslavia, au fost discutate probleme ale dezvol­tării relaţiilor economice din­tre cele două ţări. Constituirea Comitetului mixt interguver­­namental pentru colaborare economică, industrială şi teh­nică între R.S.F. Iugoslavia şi R. F. a Germaniei, se arată în comunicat, are o mare însem­nătate pentru dezvoltarea şi adîncirea cooperării dintre cele două ţări. In cursul con­vorbirilor au fost abordate In special chestiuni referitoare la schimburile de mărfuri, fibe-,­ralizarea comerţului, coopera­rea în producţia industrială, investiţii, credite financiare, probleme referitoare la balan­ţele de plăţi şi turism. Cei doi miniştri au fost de acord că există posibilităţi pentru dez­voltarea în continuare a legă­turilor economice dintre Iugo­slavia şi R.F.G. încheierea lucrărilor sesiunii Adunării de Stat a R.P. Ungare BUDAPESTA 0. — Cores­pondentul Agerpres, AL Pin­­tea, transmite : Vineri, la Bu­dapesta au luat sfîrşit lucrări­le primei sesiuni din acest an a Adunării de Stat a Republi­cii Populare Ungare. Sesiunea a dezbătut şi aprobat raportul de activitate al Guvernului revoluţionar muncitoresc-ţără­­nesc ungar, prezentat de Jeno Fock, preşedintele guvernului, precum şi dările de seamă ale procurorului general şi pre­şedintelui Tribunalului Su­prem al republicii. ,Románia liberó­ Preşedintele Republicii Arabe Unite a primit pe ministrul român al comerţului exterior CAIRO 6 — Corespondentul Agerpres, C. Oprică, transmite: Preşedintele R.A.U., Gamal Abdel Nasser, a primit joi du­­­pă-amiază pe ministrul român al comerţului exterior, Cornel Burtică, şeful delegaţiei ro­mâne la lucrările reuniunii Co­misiei mixte guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia şi Republicii Arabe Unite, în cursul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de sinceritate, au fost discutate o serie de probleme de interes comun, printre care ■ relaţiile bilaterale şi perspecti­vele de dezvoltare a acestora. Au asistat, din partea română, Titus Sinu, ambasadorul Ro­mâniei la Cairo, iar din cea egipteană, Hassan Abbas Zaki, CAIRO 6. — Coresponden­tul Agerpres, C. Oprică, transmite : Intre 2 şi 5 mai­­­tie a avut loc, la Cairo, reu­niunea Comisiei mixte gu­vernamentale a Republicii Socialiste România şi a Re­publicii Arabe Unite. Cu a­­cest prilej, părţile au exa­minat, intr-un spirit de cor­dialitate şi înţelegere recipro­că , desfăşurarea schimburilor comerciale şi a relaţiilor eco­nomice dintre cele două ţări şi au convenit asupra măsu­rilor necesare în vederea sporirii şi în viitor a acesto­ra. Ca rezultat al convorbiri­lor, au fost semnate Acordul comercial şi de plăţi pe o nouă perioadă de cinci ani şi ministrul economiei şi comer­ţului exterior. In cursul zilei de joi, minis­trul român al comerţului exte­rior a conferit, de asemenea, cu Aziz Sidky ministrul indus­triei şi resurselor miniere şi petroliere, cu Sayed Marei, mi­nistrul agriculturii şi al refor­mei agrare, şi cu Ali Zein Saleh, ministrul transporturi­lor. Ministrul român a avut cu oficialităţile egiptene un schimb amical de vederi asu­pra cooperării economice şi tehnice dintre cele două ţări în diferite domenii. Ministrul român a avut, totodată, o în­trevedere cu Labib Shukeir, preşedintele Adunării Naţiona­le a R.A.U. Protocolul schimburilor de mărfuri pe perioada 1970— 1971. Conform protocolului semnat, volumul schimburi­lor comerciale dintre Repu­blica Socialistă România și Republica Arabă Unită se va cifra la aproximativ 27 mi­lioane lire sterline, ceea ce reprezintă o creștere de pes­te­­ 10 la sută la export şi de 8 la sută la import în raport cu anul precedent. In cursul reuniunii, care s-a desfăşurat într-un spirit­ constructiv, delegaţiile au e­­xaminat, totodată, probleme de cooperare economică în­tre cele două ţări, în scopul găsirii unor noi posibilităţi de cooperare reciproc avan­tajoase. O atenţie specială a fost acordată celor două o­­biective industriale în curs de realizare în R.A.U., fabri­ca de sodă de la Alexandria şi complexul de fosfaţi de la Hamrawein — pentru care partea română furnizează e­­chipamentul şi utilajele ne­cesare, părţile căzind de a­­cord asupra măsurilor nece­sare in vederea accelerării lucrărilor de construcţie. Au fost, de asemenea, examinate posibilităţile de realizare a altor proiecte industriale in cadrul Acordului de coope­rare economică şi tehnică e­­xistent între cele două ţări. La încheierea lucrărilor a fost semnat Protocolul celei de-a șasea reuniuni a Comi­siei mixte guvernamentale. ★ • AMBASADORUL ROMÂNIEI IN AUSTRALIA, Iosif Gheorghiu, a fost primit succesiv de guvernatorul şi premierul statului New South Wales din Australia, Roden Cutler, şi R. W. Askin. Oficialităţile statului australian au oferit in onoa­rea ambasadorului român o recepţie, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Au participat numeroşi membri ai guver­nului şi ai Parlamentului din statul New South Wales. • APROXIMATIV 320 DE PILOŢI AMERICANI capturaţi In Vietnamul de nord au fost autorizaţi să corespondeze cu familiile lor din Statele Unite, a anunţat Departamentul poş­telor, al R.D. Vietnam. Aplicînd politica umanitară a guver­nului R. D. Vietnam, serviciul poştelor asigură legătura nor­mală între piloţii americani capturaţi şi familiile lor din S.U.A., relevă agenţia V.N.A. • FOSTUL REPREZEN­TANT AL S.U.A. LA O.N.U., Arthur Goldberg, a sugerat ca preşedintele Nixon să-i renumească pe Averell Har­­riman ca şef şi pe Cyrus Vance ca adjunct al delega­ţiei americane la convorbi­rile cvadripartite de la Paris în problema Vietnamului. • GUVERNUL ALGERIAN a anunţat“ naţionalizarea în­treprinderilor care se ocupă cu importul produselor con­fecţionate din piele, textile şi lemn. • LARRY O’BRIEN, fostul colaborator al preşedinţilor John Kennedy şi Lyndon Johnson, a fost ales, în una­nimitate, preşedinte naţional al Partidului democrat din Statele Unite, în locul sena­torului Fred Harris, care şi-a prezentat demisia luna tre­cută. • PREŞEDINTELE Prezi­diului Consiliului Unional al Camerei de Comerţ a U.R.S.S., Mihail Nesterov a primit vineri misiunea co­mercială americană din sta­tul Delaware, condusă de Pierre Dupont, preşedintele firmei ,,Dupont Chemical Corporation“. Misiunea ame­ricană urmează să aibă o serie de convorbiri cu re­prezentanţi ai unor organi­zaţii de comerţ exterior so­vietice şi ai Comitetului de Stat pentru ştiinţă şi teh­nică. • ZIARUL „NEPSZABADSAG", într-un articol consacrat dezvoltării comerţului exterior al R. P. Ungare în cursul anului 1969, scoate în evidenţă faptul că la evoluţia favorabilă a tran­zacţiilor externe ale ţării a contribuit lărgirea cooperării direc­te în producţie cu firme occidentale. Numărul acordurilor de cooperare încheiate în anul care a trecut cu firme străine este de aproape 70. Au fost create în străinătate o serie de noi în­treprinderi mixte, cu participare de capital maghiar. In pre­zent, funcţionează 29 asemenea întreprinderi mixte şi sunt în curs tratative pentru înfiinţarea altor 38. • PREŞEDINTELE R.S.F. IUGOSLAVIA, Josip Broz Tito, a primit pe ministrul de externe al Ciprului, Spy­­ros Kyprianou, care se află într-o vizită oficială la Bel­grad. Au fost de faţă secre­tarul de stat pentru aface­rile externe, Mirko Tepavat, şi şeful cabinetului preşedin­telui R.S.F. Iugoslavia, loje Smole. • CU OCAZIA ZILEI DE 1 MARTIE — Ziua Interna­ţională a Femeii F.D.I.F. a adresat felicitări organizaţii­lor naţionale de femei, urări de succese în lupta pentru realizarea deplinei egalităţi In drepturi, pentru apărarea independenţei naţionale, pen­tru democraţie şi pace. • IN SALOANELE DE ARTA MODERNA DIN LODZ (R. P. Polonă) a avut loc vernisajul unei expoziţii de grafică contemporană ro­mânească, care cuprinde 77 de lucrări. Cu acest prilej 30 de lucrări, din cele expuse au fost oferite în dar Mu­zeului de artă contemporană din Lodz. La vernisaj, au fost prezenţi reprezentanţi ai organelor orăşeşti şi ai U­­niunii Artiştilor Plastici, mu­zeografi, critici de artă, pre­cum şi membri ai Ambasadei române la Varşovia. • PROF. DR. C. GIURÄS­ CU a ţinut o conferinţă la „Academia di Romania“ din Roma despre „Transilvania în istoria României“. In înche­ierea conferinţei, la care au participat Iacob Ionaşcu, am­basadorul României la Roma, profesor Alexandru Bălăci, directorul Academiei Româ­niei din Roma, personalităţi ale vieţii culturale italiene, a fost prezentată o gală de filme documentare româ­neşti. • CAMERA COMUNELOR a aprobat joi seara, după două zile de aprinse dezba­teri, cu o majoritate de nu­mai 21 de voturi, Cartea Al­bă anuală în problemele a­­părării. Slaba majoritate cu care a fost adoptată Cartea Albă se datoreşte abţinerii a 40 de deputaţi laburişti. REDACŢIA : Piaţa Scînteii Telefon 17 60 10. Administraţia Int 1 400. Interurban 30. Telex 1179 — Bucureşti Abonamentele se privesc la toate oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scinteii 1 40 340s

Next