România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-07 / nr. 7893

„România libera“ nr. 7893 — 7.111.1970 — pag. a 4-a GRANDIOASA MANIFESTAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN CAPITALĂ ACLAMAŢIILE VICTORIEI ! la ieri, o extraordinar­­, de frumoasă zi de mărţişor. Mai bine de o sută de mii de oameni ai muncii, adunaţi să-i sa­lute pe conducătorii Româ­niei socialiste trecind prin oceanul de oameni sau ie­şiţi în balconul Palatului Republicii după adunarea jubiliară festivă, aclamau in lumină memoria eroică a Capitalei lor mult încerca­te, sub un mare orizont su­veran. Scan­dînd iniţialele Par­tidului Comunist Român şi numele secretarului său general, acum rosteam cu toţii un legămînt de forţă şi încredere izbăvitoare, în faţa istoriei patriei care, pe acelaşi asfalt părăsit de zăpezi, scrisese cu singe o pagină fără seamăn la 24 februarie 1945. Lumea se apropia a­­tunci, traumatizată de ju­mătatea secolului cu un mare strigăt de speranţă. Iată-ne acum, mergînd spre ultimul asalt al nă­dejdilor ei, cu dorinţa a­­dîncă de pace şi prosiperi­­tate întipărită pe feţele noastre, tradusă în fap­tele construcţiei româ­neşti şi în suflet cu zarea visată a Comunismului — realitate. Atunci, vă amintiţi, era altfel. Coborînd pe marile bu­levarde către piaţa de pe malul Dîmboviţei, în a 10-a zi de la masacrul din Mihnea Gheorghiu faţa palatului regal şi a şa­sea a lui martie, alte şase sute de mii de oameni ai muncii mărşăluiau scan­­dind şi cintind, hotărîţi să impună adversarilor li­bertăţii, primul guvern democratic al României. Gigantica întrunire, de data asta pregătită să se preschimbe la nevoie în „insurecţia de primăvară“, — după aceea din August ’44 — s-a transformat, pes­te cîteva ceasuri de aştep­tare încordată, într-o infi­nită aclamaţie a victoriei populare, în acel miting al Victoriei, prezidat­e din balconul acelei vechi clă­diri avariate de ultimele schije ale războiului ce nu se terminase încă, de noul guvern, al poporului, strîns în jurul doctorului Petru Groza. Atunci, vă aduceţi amin­te, a răsărit brusc, printre norii plumburii ca praful de puşcă, soarele. Ni s-a părut, atunci, un fenomen al naturii înzestrat cu vra­ja unei făgăduieli infinite. Atunci, da, era altfel. Trecuseră zece zile de la demonstraţia paşnică din Piaţa Palatului, unde chemările unei vieţi noi fuseseră mitraliate, ca nişte ghiocei călcaţi de sălbăticia unor cizme cu pinteni şi ţinte murdare. Poporul, pregătit de lup­tă, nu voia să mai verse singe. Începea totuşi ve­ghea lui în arme, fiindcă Partidul, statul major al poporului, ştia, din experi­enţa lui revoluţionară în­delungată, să nu ne lase surprinşi de aventura îm­prejurărilor, ci să fim gata oricînd de suprema ripostă pentru salvarea primăve­rii naţiunii. In acele zile, — mereu repeta­ voi —, România cu­noştea destul de bine lecţia revoluţiei, ca să o aplice de potriva condiţiilor ei istorice, în modul cel mai decisivi la ea acasă, cu armele şi oamenii ei mi­nunaţi, minunaţii ei oa­meni iubitori de liberta­te socială şi naţională, vrednici urmaşi ai unor glorioase tradiţii de luptă. După un sfert de secol, ne-a fost dat ieri să salu­tăm amintirea victoriei, dar şi viitorul acesta se­nin şi suveran, sub primul cer albastru al acestei înal­te primăveri. Ieri, dragi tovarăşi care nu mai sînteţi aici şi noi cei vii, milioane şi milioa­ne de oameni minori şi li­beri ai patriei de azi, tre­buie să recunoaştem că a fost o neuitată zi de pri­măvară, înarmată cu cel mai mîndru soare şi cele mai frumoase steaguri tri­colore şi roşii ale Rormtâ­­niei. t Un singur o singură voinţă D­e pe toate arterele oraşu­lui, sub cerul de un al­bastru pur, uriaşul fluviu uman se revarsă în imensa via­ţă. Coloanele sărbătoreşti aduc cu ele prin entuziasmul mulţi­­mii, bucuria marilor izbinzi pe care le-am cucerit, sub condu­cerea Partidului Comunist Ro­mân, in pătrarul de veac care a trecut de la instaurarea primu­lui guvern democrat din isto­ria ţării. Sunt prezenţi tineri şi vîrst­­nici, bărbaţi, femei, muncitori, savanţi, oameni de artă, mili­tari. Sub flamurile roşii, trico­lore, cetăţenii Capitalei au ve­nit să cinstească victoria de a­­cum 25 de ani, să-şi exprime intr-un singur gînd, într-o sin­gură voinţă, hotărîrea de a în­făptui politica marxist-leninis­­tă a partidului nostru, de a fău­ri societatea socialistă multila­teral dezvoltată. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la a­­dunarea festivă din sala Palatu­lui, are un puternic ecou în ini­mile fiecăruia. Cuvintele secre­tarului general al partidului, e­­vocînd evenimentele din acele zile fierbinţi ale anului 1945 şi marile înfăptuiri ale poporului nostru pe drumul socialismului, sînt primite cu puternice ovaţii şi urale. Am întîlnit în rîndurile mari­lor coloane, mulţi dintre cei care în februarie-martie 1945, răspunzînd chemării partidului, au participat la bătălia pentru cucerirea puterii de către po­porul muncitor. Iată-i bunăoa­­ră pe comuniştii Ioan Mutules­­cu, Traian Călinescu şi Gheor­­ghe Bedoia de la Uzinele „23 August“. Au­ stat împreună tot aici, unul lingă altul, acum 25 de ani, cînd masele largi popu­lare, in frunte cu comuniştii, au învins, loan Mutulescu avea pe atunci 19 ani iar acum e maistru turnător de fontă la bi­necunoscutele uzine bucureşte­­ne. „Pe vremea aceea lucram toţi trei la Malaxa. La chema­rea organizaţiei de partid, am pornit împreună cu ceilalţi muncitori, cu muncitorii din alte întreprinderi, să impunem voinţa întregului nostru popor. Am învins pentru că partidul nostru comunist şi-a dovedit şi atunci, ca şi de-a lungul între­gii sale activităţi, strălucită sa capacitate de conducător încer­cat. A trecut de atunci un sfert de veac. Altul este astăzi chipul ţării, alta este viaţa fiecăruia dintre cetăţenii României socia­liste. Idealurile pentru care am luptat, conduşi de partid, s-au împlinit prin munca şi efortu­rile harnicului nostru popor“. „Atunci la 24 februarie 1945, —­ spune proiectantul Traian Călinescu — în acea seară după manifestaţie, m-am dus la or­ganizaţia noastră de partid de la „Malaxa“ şi am cerut să fiu primit în rîndurile partidului comunist. Sunt mîndru că fac parte dintr-un asemenea partid, exponentul cel mai fidel al as­piraţiilor poporului, forţa poli­tică conducătoare a societăţii noastre. Astăzi, vedem pretu­tindeni ce izbînzi am repurtat în anii care au trecut de la is­toricele evenimente de acum 25 de ani. La noi la uzinele „23 August“ producem astăzi maşini de înaltă tehnicitate, printre care locomotive Diesel hidrau­lice şi multe alte produse. Uzi­na noastră se numără printre cele mai bine utilate uzine din ţară, înălţate datorită politicii de industrializare socialistă, a­­plicată cu consecvenţă de parti­dul nostru comunist“. Gheorghe Bedoiu are acum 52 de ani şi la locul său de muncă la Uzinele „23 August", lucrează cu aceeaşi tinereţe şi devota­ment pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor ce stau în faţa acestei mari uzine constructoare de maşini. „Hotărîrile istoricului Congres al X-lea ne dau noi imbolduri în muncă şi vom face totul pentru a le traduce în via­ţă. Aşa cum spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,­în du­bla calitate de stăpîni, de produ­cători de bunuri materiale, tre­buie să dovedim un înalt spirit de răspundere, să muncim mereu mai bine. Numai astfel va spori avuţia naţională, va creşte bună­starea fiecărui cetăţean“. Iată-i, trei comunişti căliţi in focul luptelor revoluţionare, pă­şind umăr la umăr după un sfert de veac în aceeaşi viaţă. Cu braţele lor vinioase poartă o i­­mensă pancardă pe care scrie : „P.C.R. — CEAUŞESCU“. Din zeci de mii de piepturi răsună urale, se aud lozinci care afir­mă cu vigoare unitatea de ne­zdruncinat a întregului nostru popor in jurul Partidului Comu­nist Român­ia aceeaşi coloană, o tinără poartă un steag care flutură in adierea viatului de primăvară timpurie. — Cum vă numiţi 7 — Sonia Oprea şi lucrez tot la Uzinele „23 August“. Am 25 de ani. — In ce lună v-aţi născut ? — In martie 1945. — în ce zi 7 — In 6. Tinara aceasta venită pe lume exact acum un sfert de veac, trăieşte astăzi în orînduirea noastră socialistă, se bucură din plin, laolaltă cu tot tineretul patriei, de minunatele condiţii de muncă şi viaţă create de par­tid. Ea îşi exprimă calda recu­noştinţă, hotărîrea de a răspunde prin fapte acestei griji părin­teşti. O adevărată furtună de ovaţii străbate viaţa atunci cind tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, se adresează de la balconul Palatului Repu­blicii, uriaşei mulţimi. Este o e­­moţionantă manifestare a dra­gostei şi ataşamentului întregu­lui nostru popor faţă de Parti­dul Comunist Român. In aceste clipe, întreaga ţară e prezentă aici prin intermediul imaginilor de la televiziune, al transmisiilor de la radio. Gîndurile şi simţă­mintele întregii ţări se regăsesc în gîndurile şi simţămintele în­tregii populaţii a Capitalei. Poporul nostru, stăpin pe des­tinele sale, păşeşte cu însufle­ţire, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Român, pe drumul transpunerii în viaţă a măreţului program de dezvol­tare multilaterală a societăţii noastre socialiste, elaborat de Congresul al X-lea. DUMITRU TABACU O deegaţie a Consiliului municipal al oraşului Copenhaga ne vizitează ţara Vineri după-amiază a sosit în Capitală o delegaţie a Con­siliului municipal al oraşului Copenhaga, condusă de Henry Stjernqvist, preşedintele Con­siliului, care ne va vizita ţara la invitaţia Comitetului Execu­tiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de Ion Borca, vicepreşedinte şi Vasile Drăgoescu, secretar al Consiliului popular al munici­piului Bucureşti, de reprezen­tanţi ai Ministerului Afaceri­lor Externe precum şi de membri ai ambasadei Dane­marcei la Bucureşti În aceeaşi zi, delegaţia Consiliului municipal al ora­şului Copenhaga, însoţită de Torben Busch-Nielsen, am­basadorul Danemarcei în Re­publica Socialistă România, a făcut o vizită la Consiliul popular al municipiului Bucu­reşti, unde a fost primită de Dumitru Popa, primarul ge­neral al Capitalei, Ion Cos­­ma, prim-vicepreşedinte al Co­mitetului Executiv, şi de alţi membri ai Comitetului Exe­cutiv. Cu acest prilej, oaspeţii au luat cunoştinţă de preocupă­rile municipalităţii bucureş­­tene, privind dezvoltarea eco­nomică şi social-culturală a Capitalei noastre. Conducătorul delegaţiei da­neze, mulţumind pentru pri­mirea călduroasă cu care au fost întîmpinaţi, a relevat le­găturile de prietenie ce s-au statornicit între capitalele României şi Danemarcei, ne­cesitatea continuării lor în scopul întăririi păcii in lume. La încheierea vizitei, mem­brii delegaţiei au semnat în cartea de onoare a Consiliu­lui popular. (Agerpres) Primul grup de la centrala termoelectrică Mintia la parametrii proiectaţi MINTIA (coresp. R.I.). După o perioadă de pregătire şi veri­ficare impusă de normele teh­nice, energeticienii de la cen­trala termoelectrică Mintia au înregistrat un important suc­ces : primul grup energetic de 210 Mw a ajuns să funcţione­ze la puterea proiectată con­­firmînd calculele prealabile. Paralel cu preocupările pentru exploatarea raţională a acestui grup la Mintia se construiesc încă 2 grupuri energetice de 210 Mw care urmează să intre în funcţiune pînă la sfirşitul acestui an. Telegrame cu prilejul zilei de 6 Martie Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. trimit sincere felicitări Consiliului de Miniştri şi oamenilor muncii din Re­publica Socialistă România cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a primului guvern democratic din istoria României în frunte cu remarcabilul om politic și de stat, Petru Groza. Acest important act politic a constituit un jalon important în lupta oamenilor muncii români sub conducerea partidului lor comunist pentru instaurarea şi consolidarea orînduirii de­­mocrat-populare. În Uniunea Sovietică se dă o înaltă apreciere activităţii lui Petru Groza în direcţia dezvoltării şi întăririi prieteniei şi colaborării sovieto-române in interesul popoarelor ţărilor noas­tre, al cauzei păcii şi socialismului. Primiţi urări de noi succese pentru poporul român frate în construcţia socialistă. I. A. KOSÎGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate tovarăşe preşedinte, Cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a remarcabilului eve­niment revoluţionar — formarea primului guvern democratic din istoria României , permiteţi-mi să vă transmit dumnea­voastră şi prin dumneavoastră guvernului Republicii Socialiste România felicitările mele cordiale. Popoarele Cehoslovaciei, care sunt legate de poporul frate român printr-o prietenie tradiţională şi prin scopurile comune ale construirii societăţii socialiste, marchează astăzi, împreu­nă cu acesta, semnificaţia istorică a acestui eveniment — ve­rigă de bază în lanţul transformărilor revoluţionare care au creat condiţiile pentru victoria definitivă a revoluţiei socialiste în România. Poporul cehoslovac se bucură sincer de toate succesele ţării dv. şi-i doreşte noi victorii importante. Dr. LUBOMIR STROUGAL Preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace Preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER BUCUREŞTI In numele Consiliului­ de Miniştri al Republicii Populare Mon­gole, al întregului popor mongol şi al meu personal vă transmit dumneavoastră, şi prin dv. Consiliului de Miniştri şi întregului popor român, felicitări cordiale şi cele mai bune urări cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a formării primului guvern democratic din istoria României, în frunte cu Petru Groza, remarcabil om de stat şi activist politic. Formarea guvernului democratic în România a însemnat un mare eveniment în viaţa politică a ţării, care a jucat un rol im­portant în lupta clasei muncitoare române pentru transformarea radicală a vieţii politice, economice şi culturale a patriei sale, pe baze socialiste. Mă folosesc de acest prilej pentru a vă dori din inimă, dv. şi poporului român frate, mari succese, în viitor, în dezvoltarea şi înflorirea României socialiste, în lupta pentru consolidarea păcii şi prieteniei între popoare. JUMJAAGHIM­ TEDENBAL Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole Primire la U.G.S.R. Preşedintele Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Flo­rian Dănălache, a primit vi­neri la Consiliul Central al U.G.S.R. delegaţia Federaţiei Muncitorilor din Luxemburg, condusă de Benny Berg, pre­şedintele Federaţiei, care ne vizitează ţara. La întrevedere, care s-a des­făşurat intr-o atmosferă cor­dială, au fost de faţă Constan­tin Drăgan, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului Central, şi Nicolae Gavrilescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Cu acest prilej, au fost în­cheiate convorbirile asupra problemelor care au constituit obiectul vizitei delegaţiei sin­dicale luxemburgheze in ţara noastră. Oaspeţii au adresat mulţu­miri conducerii U.G.S.R. pen­tru posibilitatea oferită de a cunoaşte direct realizările şi preocupările poporului nostru, precum şi activitatea desfăşu­rată de sindicatele din Româ­nia. (Agerpres). Ministrul Comerţului Exterior s-a înapoiat de la Cairo Vineri seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia guverna­mentală română, condusă de Cornel Burtică, ministrul co­merţului exterior, care a par­ticipat la lucrările celei de-a VI-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale a Republicii Socialiste România şi Republi­cii Arabe Unite. Din delegaţie au mai făcut parte Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Ion Mi­­ncu, adjunct al ministrului minelor, precum şi consilieri şi experţi. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de membri ai conducerii Mi­nisterului Comerţului Exterior, de funcţionari superiori din Ministerul Minelor, precum şi de Fikry Mahanny Nakhla, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al R.A.U. la Bucureşti. (Agerpres). Frigiderul cu nr. 1 080 000 TG. JIU (Coresp. R.I.).­­ In cursul zilei de ieri de pe ban­da de montaj a uzinei meca­nice Sadu, din judeţul Gorj, a ieşit frigiderul cu numărul 1 000 000. De la o producţie a­­nuală de 10 400 frigidere reali­zată o dată cu prima serie mare în anul 1960, s-a ajuns anul acesta la peste 13 000 fri­gidere lunar. De menţionat că un număr de 65 000 aparate din producţia acestui an vor fi din noul tip „Fram 112“ a cărui fabricaţie va începe în a doua jumătate a anului. Festivalul şi concursul „Cerbul de aur" ASTĂZI, z­iua de ieri a început pentru participanţii la Concurs şi Festival cu o excursie la Poiana Braşov, cu toate surprizele plăcute pe care le oferă această minu­nată staţiune de munte. Dar, în afara atracţiilor şi a programului de destindere oferit participanţilor, con­cursul şi festivalul continuă să se afirme, ca şi anii tre­cuţi, drept o manifestare de real prestigiu. In legătură cu aceasta, Julio Herrero, repre­zentantul Televiziunii spani­ole în juriu, care a venit pen­tru a doua oară la Braşov, ne-a declarat : „Festivalul cîştigă mult cu fiecare an. El devine, astfel, una dintre cele mai importante şi apre­ciate manifestări colective ale muzicii uşoare europene“. Atenţia de care se bucură concursul şi festivalul este i­­lustrată şi de echipele de fil­mare ale unor televiziuni din străinătate. Printre acestea televiziunea bavareză a tur­nat un film în care vor apă­rea Dorin Anastasia şi Petra Pascal. La prînz a avut loc întîl­­nirea de presă cu una din cele mai cunoscute cintăreţe de muzică uşoară din Polonia — Ewa Demarczyk. Este o interpretă multilaterală care abordează cu uşurinţă rit­muri şi melodii dintre cele mai diverse. „Cîntecul trebuie să cons­tituie o cale spre poezie — ne spune ea. Îmi plac mult acele texte a căror încărcă­tură depăşeşte banalităţile cîntecului comercial, din pă­cate atit de des triumfător“. Poetul preferat , Rilke, îi plac aplauzele pentru că­­ele înseamnă că publicul a înţe­les-o. „Aplauzele ne leagă“. Aş vrea să revin in aceas­tă corespondenţă asupra re­citalului oferit de Nicoletta, care a apărut tuturor ca o personalitate cuceritoare da­torită interpretării sale pline de dramatism şi ştiinţei de a se mişca pe scenă cu un far­mec deosebit. In plus, mi s-a părut că, cu prilejul acestui De la trimisul nostru recital, televiziunea a folosit cel mai bine luminile de sce­nă, realizind o ambianţă din­tre cele mai frumoase. Din păcate nu pot spune acelaşi lucru despre cadrele pentru emisiune care n-au fost în­totdeauna bine alese, artista fiind prezentată într-un plan apropiat atunci când mişcar­rea scenică ar fi solicitat un plan mai larg. Ieri seară,pe scena Teatru­lui din Braşov, au apărut ul­timii participanţi la Con­cursul internaţional de muzi­că uşoară — „Cerbul de aur“. Therese Steinmetz (Olanda) a prezentat melodiile „O fată mai găseşti, dar un prieten nu“ de­­ H. Mălineanu şi „Ştiu că eşti tu". Birthe Claer (Danemarca) a interpretat cîntecul lui Florentin Delmar, „Viaţa e prietena mea“ şi piesa „Cintind şi dansînd“. Melodia „Nici o lacrimă“ de Ion Cristinoiu, a răsunat din nou in interpretarea lui Ildi­kó Monyoc (R.P. Ungară), care a prezentat apoi melo­dia lui Ferenc Darvas .„O lu­me dispărută“. Lize Marke (Belgia), a interpretat „Cînte­cul vîntului“ de Al. Mandy şi „Ascultă vîntul“ de Cli­­ques­ Poppe. Man Cristiani (Italia) a cîntat „Tangoul de demult“, de Gherase Dendri­­no şi „Scrisorile tale“, de Martini şi Naţii. Suedeza Li­ly Berglund a prezentat me­lodia „Serenada tinereţii“ de George Grigoriu şi „Acum bate vîntul peste munţi“, de Jules Sylvain. Angela Simi­­lea, cea de-a treia dintre concurenţii noştri, a interpre­tat „Marea cîntâ“ de Paul Urmuzescu şi „După noapte vine zi“ de Aurel Giroveanu. Michel Hansen (R.D. Ger­mană) s-a prezentat cu cin­­tecul lui H. Mălineanu, „O fată mai găseşti, dar un pri­eten nu“ şi compoziţia „Ştiu doar“. Joe Dolan (Irlanda) a interpretat „Pentru nimic in lume“, de Mişu Iancu şi „Fă-mi o insulă“, de Mike Hammond. Ultima concuren­tă a fost Esin Afsar (Turcia) care a cvitat melodiile „Of inimioară“, de Edmond Deda şi „Pentru că te-am­­iubit“ de Muammer Sun. Recitalurile serii au fost susţinute de Eva Demarczyk (Polonia) şi Marie Laforet (Franţa). Sinceritatea şi di­versitatea interpretării, care au condus-o pe Ewa Demar­czyk, pe multe scene ale lu­mii, au fost din plin aprecia­te şi de publicul Festivalului de la Braşov. Marie Laforet, cîntăreaţă de succes şi remarcabilă ac­triţă de film, a cucerit publi­cul cu acea rara poezie a cin­­tecului autentic. Cu multă sensibilitate, Marie Laforet a interpretat şi o melodie româ­nească din repertoriul Măriei Tănase. * Azi este ziua juriului, care se va retrage pentru a deli­bera. Seara vom asista la re­citalurile Mihaelei Mihai, Evei Pilarova (Cehoslovacia), Andei Călugăreanu şi a lui Claude Nougaro (Franţa). Despre acesta din urmă Ni­coletta ne-a spus „că îl consi­deră un mare cintăreţ". Recitalurile vor fi deschi­se de Hora Staccato de Gri­­goraş Dinicu intr-o nouă pre­lucrare orchestrală de Sile Di­nicu. MIHAI CREANGA ZIUA DELIBERĂRILOR fil lin precursor remarcabil: Thuri Zoltán A­m recitit nu de mult, cite­­va nuvele al scriitorului Thuri Zoltán și m-au sur­prins îndrăzneala temelor sale, viziunea lui modernă, stilul con­cis. Spun , surprins, căci acest scriitor talentat precursor al prozei moderne maghiare care s-a născut acum 100 de ani la Cluj şi care a trăit doar 36 de ani, poate fi considerat un scriitor contemporan cu noi. Thuri Zoltán, fiu al unor oa­meni nevoiaşi, a rămas el însuşi şi toată viaţa lui un om nevoiaş dar totod­ată un revoltat care a în­cercat să dea glas ideilor sale printr-o proză remarcabilă şi o publicistică de inaltă ţinută. A avut parte de o viaţă tumul­tuoasă, grea, lipsită de satisfac­ţii şi de o moarte prea tim­purie, în vara anului 1906. Om sensibil, talentat, a simţit mişcările tectonice ale societăţii in care a trăit şi parcă a pre­simţit ceva din ceea ce va urma De aceea, Ady Endre îl numeşte un predecesor al lui. Dar poate că e bine să ne în­toarcem la viaţa lui. Thuri Zoltán a urmat cursurile Cole­giului reformat din Cluj, de unde a fost exmatriculat pentru că a recitat poeziile revoluţio­nare şi antihab­sburgice ale lui Petőfi Sándor. El s-a alăturat unei trupe artistice care colinda Transilvania. în anul 1890 e an­gajat la ziarul clujean „Ko­lozsvár“. Un an mai tîrziu, se angajează la un ziar din Buda­pesta. In 1893, îl găsim cores­pondent de presă la München. Aici face cunoştinţă cu emi­granţi ruşi şi intră în grupul pictorului maghiar Hollosy Si­mon, un cerc dornic de cu­noaştere, deschis noului. Re­întors la Budapesta in anul 1895, Thuri e un publicist şi scriitor format, cu idei revolu­ţionare. La ziarul „Pesti Napló“, rubrica lui Thuri devine un for luminos de idei. Aici a luat atitudine contra naţionalismului susţinut de clasele exploatatoare şi de habsburgi, aici a scris despre mişcările revoluţionare din Europa, de aici a adresat cuvinte calde către Maxim Gorki. Influenţat de şcoala realistă europeană, Thuri Zoltán scrie o proză legată de realităţile so­ciale, de frămintările populare. Este un maestru desăvîrşit al genului scurt, al schiţei con­chise, al nuvelei. El creează o serie de eroi puternic conturaţi şi reuşeşte să redea cu o fide­litate remarcabilă atmosfera timpului său. Schiţele şi nuve­lele lui Thuri au apărut in peste 15 volume şi au avut o influenţă mare asupra scriitori­lor de limba maghiară din Transilvania. Piesa lui intitula­tă „Katonák“ (Soldaţii“) a stâr­nit un larg ecou şi, cu toate că are unele lacune artistice, a fost salutată şi apreciată de critica vremii, în schimb autorităţile au interzis-o. Cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la naşterea acestui scriitor remarcabil, cinstim în el precursorul unei literaturi le­gate de popor, de năzuinţele sale, cinstim in el un publicist combativ care a ştiut să folo­sească cuvîntul cotidian pentru triumful dreptăţii şi al progre­sului social. DÁNOS MIKLÓS « Sf*Q • Tenismanul român Ilie Năstase a obţinut o nouă vic­torie în cadrul turneului in­ternaţional pe teren acoperit de la Hampton (Virginia). In turul II al probei de simplu masculin, Năstase l-a învins cu 6—1, 5—7, 6—4 pe tenis­manul american Jim Mc­Manus, iar cehoslovacul Jan Kukái a dispus cu 6—4, 5—7, 7—5 de Ion Ţiriac (România). • Începînd de azi, fotbalul di­vizionar A reintră în actualitate. Devansînd cu o zi etapa a XVI-a — prima a returului — la Cluj se va disputa întîlnirea dintre for­maţia locală „U" şi Universitatea Craiova. • La Cadiz, într-un meci internaţional de fotbal, con­­tînd pentru preliminariile turneului de juniori U.E.F.A, s-au întîlnit echipele Spa­niei şi Portugaliei. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 4—2. • Comentînd surprinzătoa­rea victorie a echipei Argenti­nei asupra selecţionatei Bra­ziliei în meciul de la Porto Alegre (scor 2—0 ) corespon­dentul din Brazilia al agenţiei France Presse notează, printre altele: „Echipa Argentinei, una din „victimele“ prelimina­riilor campionatului mondial, a învins ,,11-le“ antrenat de Sal­­danha tocmai acum cind toate pronosticurile erau favorabile brazilienilor. Dar ceea ce i-a uimit pe observatori a fost faptul că victoria argentinie­nilor, renumiţi ca jucători in­dividualişti, se datorează unui joc prin excelenţă colectiv. Apărarea ermetică a argenti­nienilor a făcut aproape impo­sibilă orice pătrundere a liniei de atac condusă de Pele. S-ar putea ca pînă duminică, 8 martie, cind cele două echipe se vor întîlni în meci revanşă pe stadionul „Maracana“ din Rio de Janeiro, Joao Saldanha să efectueze o serie de rema­nieri în formaţie“. LOTO Numerele extrase la tra­gerea „Mărţişorului“ din 6 Martie 1970 : Extragerea I : 54 73 64 1 14 5 12 88 20 Extragerea a II-a : 65 63 13 37 78 53 43 Extragerea a IlI-a: 67 26 66 8 70 58 Extragerea a IV-a­ 29 89 28 30 49 75 Extragerea a V-a i 77 15 72 14 33 24 88 63 Fond de premii provizoriu i 3 382 000 lei Prof. dr. docent CORNEL CĂRPINIŞAN In ziua de 5 martie 1970, după o lungă şi grea suferin­ţă s-a stins din viaţă prof. dr. doc. Cornel Cărpinişan — creatorul şcolii româneşti de chirurgie toracică. Cornel Cărpinişan s-a năs­cut la 5 aprilie 1904, în co­muna Orăştie, judeţul Hune­doara, într-o familie de ţă­rani. După terminarea studiilor universitare la Facultatea de Medicină din Cluj, s-a îndrep­tat spre cariera didactică în care a parcurs cu succes e­­tapele de la asistent la profe­sor. A condus cu multă com­petenţă învăţămîntul de chi­rurgie toracică la Facultatea pentru specializarea şi perfec­ţionarea medicilor şi farma­ciştilor din Bucureşti. De numele lui Cornel Căr­pinişan este legată fundamen­tarea teoretică şi practică a concepţiilor de patologie şi terapeutică în specialitatea chirurgiei toracice în ţara noastră, materializată în pes­te 300 lucrări ştiinţifice şi numeroase tratate şi mono­grafii. Cornel Cărpinişan a fost de asemenea, şi acela ca­re a pus bazele chirurgiei toracice experimentale în ţara noastră. Strălucit chi­rurg, el a adus numeroase contribuţii originale în tehni­ca chirurgicală din care multe îi poartă şi numele. Dezvoltarea chirurgiei to­racice a împletit-o şi cu ne­obosita activitate de instruire şi pregătire a cadrelor. Această prodigioasă şi mul­tilaterală activitate a fost preţuită prin acordarea a nu­meroase titluri şi distincţii ca: Laureat al Premiului de Stat, Medic Emerit, ordine şi medalii ale Republicii So­cialiste România. Cornel Cărpinişan a fost ales membru titular al Aca­demiei de Ştiinţe Medicale precum şi în numeroase so­cietăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate. O dată cu moartea lui Cor­nel Cărpinişan, chirurgia noas­tră pierde unul dintre re­prezentanţii de seamă ai săi care timp de peste 40 de ani şi-a închinat activitatea ridi­cării prestigiului medicinii ro­mâneşti. MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, MINISTERUL INVAŢAMINTULUI, Corpul defunctului va fi de­pus în Aula Facultăţii de me­dicină generală din b-dul Dr. Petru Groza nr. 8. Publicul are acces în ziua de 7 martie a.c., între orele 9—11, mitingul de doliu va avea loc în aceeaşi zi, la ora 12, la Facultatea de medicină generală. înhumarea se va face la Braşov — duminică 8 mar­tie 1970. ACADEMIA DE ŞTIINŢE MEDICALE

Next