România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)
1970-05-26 / nr. 7959
— „Románia libera" — -■ - — — Pagina a 3-a - 26 mai 1970 ■ ȚARĂ, O SINGURA VOINȚA CM SE EXPLICĂ NOUL VAL DE INUNDAŢII Dramatică această recrudescenţă a forţelor dezlănţuite ale naturii. DE CE s-a produs? CUM? PÎNA CIND va mai continua ea ? Căutînd răspunsurile cele mai autorizate, am pătruns, ieri, în sala Comisiei Centrale de apărare împotriva inundaţiilor. — Buletinele meteorologice anunţau o ameliorare a timpului. Ce s-a întîmplat ? — ne-am adresat dr. ing. MIRCEA PODANI, şeful acestei comisii. — Aşa este, şi e perfect adevărat — ne-a răspuns interlocutorul. într-adevăr, de azi, de la ora 13,30, vremea s-a îmbunătăţit simţitor în toată ţara. Nu mai plouă nicăieri ! Aşadar, buletinele meteorologice n-au precizat cu exactitate numai momentul ameliorării stării meteorologice a ţării. O pană de aer polar infiltrată pe neaşteptate în atmosfera ţării noastre a produs recrudescenţa de care ne întrebaţi. Noaptea trecută a fost şi pentru noi o noapte foarte grea. Rezultatul acestei nopţi — iată-l concentrat în schiţele alăturate, alcătuite în vîltoarea comunicărilor telefonice, a buletinelor ce se completează mereu aici cu un singur scop: să avertizeze, să reducă la minimum pagubele, să salveze vieţi omeneşti. într-adevăr, a fost grea noaptea şi ziua începute alaltăieri de echipa care lucrează acum aici, de duminică seara de la 7. S-ar zice chiar echivalente în consum de energie cu aceea a primelor nopţi de înfrigurare din calendarul inundaţiilor. Urmăriţi aceste ultime ore pe cele patru schiţe — sunt simple alcătuiri cartografice, dar cită forţă de expresie intr-însele ! Căci ele aşează faţă în faţă, prin cite două iniţiale, cele două elemente primordiale ,ce suscită interesul general, C.I., însemnînd cota de inundaţii a unor localităţi şi C.A., însemnînd cota actuală a apelor din preajma lor. Iar în raporturile existente între ele înţelegem, de fapt, acum, mutaţiile ce s-au produs sau se vor produce curînd pe fronturile înverşunatei bătălii cu apa. Să ne oprim asupra porţiunilor haşurate de pe schiţele noastre. Specialiştii le explică aşa : sunt zonele în care precipitaţiile, începînd să cadă pe tot cuprinsul ţării încă de la 20 mai, şi continuând, în general, pînă duminică seara, au avut o influenţă mai puternică asupra debitului armelor lor. Să stăruim asupra primei dintre ele — aceea încercuind Miercurea Ciuc, Baraolt, Sf. Gheorghe, Făgăraş (schiţa 2). Cum scriam, aici a plouat — ca peste tot, de altfel. Destul ca nişte afluenţi altădată anonimi ai Oltului, să devină de nerecunoscut. Cam in trei sferturi din timpul zilei de duminică o apă ca Hîrtibaciu crescuse cu 2,20 m, în timp ce nivelul Homorodului, în trei ore numai, era cu 2,10 m mai ridicat ! Adăugaţi la aceasta şi faptul că şi aici, ca pretutindeni, de altfel, PAMINTUL, SUPRASATURAT DE UMEZEALA, A REFUZAT SA MAI ABSOARBA APA — şi aveţi explicaţia noii învolburări a Oltului. Cum se ştie, unul crescuse duminică seara la Făgăraş, unde unda de viitură atinsese un maximum cu circa 1,30 m peste cota de inundaşi. Crescînd vertiginos, unda s-a îndreptat la Sebeş-Olt iar ieri în continuarea operei sale nefaste, depăşea, în aceeaşi localitate, cota de inundaţie cu 1,25 m. Locuitorii din RÎMNICU-VÎLCEA sunt avertizaţi , miercuri, sau joi, viitura ce se îndreaptă către oraşul lor va depăşi cu circa un metru viitura anterioară. „Să privim, , în continuare, către Tîrnave. Catastrofa a navigat pe apele sale din acelaşi motiv al precipitaţiilor tot ploaia a făcut ca, de pe la miezul nopţii de sîmbătă, cota de inundaţie a localităţii Ţopa să fie depăşită, iar Sighişoara (situată numai la 11 km depărtare) să se afle din nou sub apă, iar mai departe, duminică, pe la orele 10 dimineaţa, Mediaşul să fie invadat. In continuare , în continuare — spuneau specialiştii ieri — apele cresc, dar nu vor depăşi cota de inundaţii cu mai mult de 2,50 metri. Iar mîine, oprindu-se la MIHALŢI, viitura va pătrunde în Mureş şi, o dată cu aceasta, ne bucurăm să consemnăm prima veste optimistă : unda de viitură se va atenua aici considerabil şi nu va provoca la Alba Iulia decit o creştere de circa 50—60 de cm. peste cota actuală ! Să privim două schiţe. Suntem peste munţi, în MOLDOVA, pe podişul BÎRLADULUI, dar din punct de vedere meteorologic explicaţia viiturilor e identică cu aceea consemnată pentru Olt şi Tîrnave : duminică, la 7 dimineaţa, cind apele Birladului năvăliseră peste cota de inundaţie a oraşului cu acelaşi nume, tot cei 30 de litri ploaie pe metrul pătrat căzuţi fără întrerupere zilele trecute fuseseră motivul. Ca atunci încoace, deplasîndu-se în aval, apele Bîrladului atinseseră ieri, ora 13, la TECUCI, la confluenţa cu Siretul, o depăşire cu 15 cm a cotei de inundaţie. Depăşirea cotei de inundaţie de-a lungul celor 74 km cîţi despart Bîrladul de Tecuci — străbătuţi de apă de aseară pînă azi dimineaţă , 140 cm. Referitor la TROTUŞ, apa care, dintre toate cite traversează cotul Carpaţilor ne-a produs în ultimele zile cea mai vie îngrijorare : după Tg. Ocna, unda lui de viitură ajunsese duminică, pe la 3 noaptea, la Adjud. Depăşirea cotei de inundaţii aici: circa 30 cm. Ce aflăm în veştile cele mai proaspete ? Optimism: şi la Tg. Ocna şi la Adjud, Trotuu! e în scădere cu cîţiva centimetri... In sfirşit, cîteva cuvinte despre prima schiţă (nr. 1) aceea din vestul ţării. Pe lingă ploi (aceleaşi cantităţi ca celelalte semnalate) şi o surpriză : zăpadă ! Noaptea trecută in Munţii Semenicului . Dar bine venită căci a avut consecinţe binefăcătoare asupra situaţiei inundaţiilor de pe aceste pămînturi, ninsoarea a stăvilit depăşirea cotei de inundaţii a Timişului la Lugoj, Birzava, Caraş, Bega, din mănunchiul de ape situate în acelaşi perimetru vor continua însă să depăşească cotele de inundaţie intre 15 şi 65 cm. Şi acum, să privim DUNĂREA. Da, aşa este, debitele ei sunt in creştere faţă de cotele de inundaţie, cam pe toată lungimea fluviului în ţara noastră. Cauza ? Ea este mai veche, anterioară ultimelor nopţi şi ei se numeşte: TISA şi ceilalţi afluenţi ca Sava. Morava. Drava, încă din 21 mai, se înregistraseră creşteri ale apelor sale, pricinuite de viiturile de pe Someş, Mureş. Tisa superioară, cinci, fluviul creşte la fîaziaş, pentru ca la 22 mai să se afle în creştere pe toată lungimea sa, pînă la BRAILA. Iar acum cînd scriem aceste rînduri, valurile ei au depărt grindurile fluviale şi au pătruns în zonele neindiguite ale luncii. E greu — spun specialiştii — să măsori înălţarea valurilor fluviului în cifre, dar, în general vorbind, creşterile sînt relativ mici — Cernavodă consemnează bunăoară, 12 cm, Tulcea 4 cm, la Brăila sau la Galaţi chiar se înregistrează o scădere uşoară. Nu ne-am ocupat, în cele de faţă, de apele care au inundat suprafaţa ţării în săptămînile precedente sîmbetei şi duminicii trecute. GRAZIELA VANTU LEGENDA REHIRU CILE TREI HĂRȚI CI. COM ne INUNDATII c.p. cota rwul// CA. COTA MI DC 25 MR1S70 &RCGioniff/ menetit aumirea, "^CRESTEREA PUTERNICA"a apelor •locAurAn N care persistă PERICOLUL imJOATI/LCR HarU 1 Herta 2 OCULARI TULCEA—febra salvării satelor inundate Am coborit în Tulcea sub o ploaie necruţătoare şi un vînt puternic. Peste cheiurile inundate se zbuciumau valurile înalte ale Dunării. Oraşul părea asediat de ele. Pentru noi, care abia sosisem, imaginea talazurilor era ameninţătoare. Dar în foarte puţin timp — cît am încercat să găsim o legătură spre Sulina — ne-am convins că oamenii de aici nu se lasă impresionaţi de ele. Tulcea trăieşte, în primul rînd, febra salvării satelor inundate din lunca şi Delta Dunării. Nu se poate spune însă că nu? îşi are grijile sale. Ieri, cotele fluviului atinseseră aici 430 cm. Astăzi 435 cm. Suburbia Tudor Vladimirescu — insula din faţa portului — a fost complet inundată. 50 de case sunt distruse. Altele ameninţă să se surpe în orice moment. Dar oamenii au fost evacuaţi cu toţii. Oraşul este adăpostit. Digul ridicat în urmă cu o lună este supravegheat şi consolidat continuu. Lingă uzina de apă, pe mai bine de 3 km se lucrează zi şi noapte la brîul de apărare. DUMINICA AU MUNCIT ACOLO PESTE 3 200 DE OAMENI în ciuda furtunii — vîntul a atins 80 km. pe oră — în port este agitaţie. Toate mijloacele disponibile sunt îndreptate către locurile critice. La cîţiva paşi de port se află comandamentul judeţean de urgenţă care arată în aceste ceasuri ca un stat major în bătălie. Telefoanele zbîrnîie. De peste tot se comunică ultimele date. Sunt peste 400 km de diguri în judeţ, 400 de kilometri pe care oamenii luptă cu ploaia, cu vîntul, cu valurile Dunării în creştere, 12 sate inundate complet, 16 parţial. Pe o hartă se prind note care consemnează marcarea unităţilor militare trimise în ajutorul localităţilor înconjurate de valuri. Tocmai acum, un nou semnal de alarmă. Este în pericol digul din dreptul satului Smirdan. Inginerul UŢANU IOAN, aflat la aparat, notează cererile de maşini şi oameni. Dispoziţiile urmează imediat. „Rezistaţi. Vă sosesc ajutoare din Măcin". încă de la 4 dimineaţa, spre Smirdan fusese trimisă cu vaporul o unitate militară. Dar furtuna puternică îngreunează mult circulaţia pe Dunăre. O altă situaţie dramatică. La Uganii de Jos, în digul care apără incinta Rusca s-a produs o spărtură de aproape 20 cm. Aceşti 20 cm au cerut patru zile de muncă continuă. Peste tot digurile sunt foarte greu apărate; vîntul puternic triplează forţa de şoc a valurilor şi se înalţă peste parapete. Mai rezistă încă neinundate nouă incinte agricole, nouă piscicole şi două stuficole. La Comandament, în camera arhiplină în care ne aflam, ştirile se întretaie rapid. Cer hotărîri imediate. Se anunţă noi rupturi în stăvilar la mila 28 şi 29. La Sulina se amenajează un dig de centură. Consolidări la incinta Tarasuhat. Şoseaua asfaltată dintre Tulcea spre Nufărul este în pericol. Drumul naţional 22 este rupt pe 3 km, între Măcin şi Smirdan. Sunt concentrate acolo 50 de maşini şi două escavatoare. Peste 250 oameni. Ne reîntoarcem în port. Un şlep cu vite evacuate urcă greoi pe Dunăre împotriva valurilor. Ploaia s-a potolit. Plecăm cu o şalupă, trecem pînă pe Ungă înaltul hotel „Delta“, lingă care există un mic şi delicat grup statuar. Sînt trei copii care se ţin după umăr şi privesc Dunărea. Trei siluete puternice încremenite într-o contemplare a fluviului. în spatele lor, un oraş întreg trăieşte in primul rînd febra salvării satelor inundate din lunca şi delta Dunării. ION PAVELESCU MIHAI CREANGA Fabrica din Zagna nu capitulează Făgăraşul îşi apără fiecare casă, fiecare stradă • Convorbire pe acoperişul întreprinderii cu inginerul şef • Asediaţii declară : „Vom continua să luptăm pentru apărarea fabricii!“ Cu cîteva zile mai înainte fusesem pe aici, mergînd în satul Vădeni şi nutrind pe atunci speranţa că peste cîteva zile apele se vor retrage. Dar acum aveam impresia că ele crescuseră. Priveam peste sat, în goana vagonetului, înghesuiţi unii în alţii, şi rememoram drumul sfîşietor ce-l făcusem pe uliţele satului complet desfiinţat. După cîteva minute avea să ne apară în faţă fabrica din Zagna, cucerită cu greu de ape abia vineri seara. Parcă cineva ar fi apăsat-o pe creştet, scufundînd-o în turbureala în care se zbate acum. Gheretele de la intrare sint in apă pînă la streaşină. In curte, cîteva panouri care, vorbesc despre angajamentele luate de muncitori în vederea sporirii producţiei. Apa încearcă să şteargă şi vopseaua cu care sunt scrise. O camionetă sanitară a fost surprinsă chiar la intrare, venind probabil pentru vreo urgenţă. Poarta fabricii, larg deschisă, lasă să intre şi să iasă fără oprire valurile. Pregătindu-ne să suportăm cu tărie acest tablou înfricoşător, privirile surprind pe acoperiş o mişcare. Un om îmbrăcat într-un halat albastru apare de după un colţ şi după aceea dispare după un altul, ca o nălucă. Ne frecăm cu toţii la ochi. Omul în halat îşi face din nou apariţia. Se opreşte şi ne face cu mina. O fi rămas cineva aici izolat ? Cind sîntem în dreptul lui vedem că jos, lingă o scară roşie, se află o barcă şi un barcagiu, îi facem semn şi după cinci minute se află lingă noi. — Cum, nu aţi părăsit fabrica ? — De ce? ne întreabă el mirat. — Fiindcă este inundată. — Nu am plecat — uite sus pe tovarăşul inginer şef. Urc în barcă şi îl las pe barcagiu să meargă pînă la scară. Apa clipoceşte ameninţătoare dedesubt. Pe acoperiş, omul în halat albastru era în aşteptare . — Sînt inginerul şef Constantin Scînteie, se recomandă el. Vîntul ne suflă pulpanele. Ne tragem după un colţ. De sus, priveliştea este şi mai zguduitoare. De acolo se văd şi halele unde apa s-a înălţat cuprinzând o bună parte din maşini. — Ce este dedesubtul nostru ? — Linia de suc de roşii. Este în zadar să mai pun alte întrebări, căci toate halele seamănă. Pretutindeni apa le-a luat în stăpînire. — Credeam că aţi plecat. — Nu, nu am plecat. Şi nu vom pleca, fiindcă avem multe aici. Priviţi ! Şi după ce ne lasă să facem un tur de orizont continuă : — Puteam lăsa toate acestea aici ? Pe acoperişul fabricii, fără a mai folosi caietul care se înmuiase din cauza ploii, inginerul şef ne acordă un interviu. — Mai sunt oameni în fabrică ? — Încă nouă plus trei barcagii. — Unde v-aţi stabilit ? — In laborator, la etaj. Clădirea este din beton, suportă. — Care sunt obiectivele pe care le aveţi ? — Am evacuat sute de tone de zahăr, de acizi citrici şi alte materiale, dar nu am mai apucat să punem la adăpost lăzile şi butoaiele. — Şi ce veţi face cu ele ? — Sîntem hotărîţi, dacă apa va creşte, să mai tragem citeva sîrme peste gard pentru a opri între ele ambalajele. — Veţi reuşi ? — Fără îndoială. — Aveţi tot ce vă trebuie ? — Sîntem aprovizionaţi cu alimente, chiar şi cu apă, deşi o consumăm cu multă economie pentru a ne ajunge pînă la terminarea misiunii. — După ce criterii v-aţi ales oamenii ? — Ei s-au ales singuri, după curajul şi dragostea faţă de întreprindere. S-au oferit mai mulţi dar nu am reţinut decit atîţia. Cei aleşi trebuie să mai îndeplinească o condiţie : să fie atît de supli îneît să poată intra pe geamul îngust care dă din laborator spre acoperiş. — Sîntem hotărîţi ca, atîta timp cit vom avea puteri, să luptăm pentru a apăra bunurile întreprinderii noastre. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL NOSTRU NE-A ÎMBĂRBĂTAT, NE-A SPORIT FORŢELE. Ne rînduim la odihnă şi la alarmă în aşa fel încît să nu fim surprinşi nepregătiţi. Ca într-o cetate asediată, OAMENII DE LA FABRICA DIN ZAGNA ŢIN SA DOVEDEASCĂ, PRIN DÎRZENIA LOR, CA EA NU CAPITULEAZĂ, oricîte greutăţi ar avea de întîmpinat. In adevăr, fabrica este sub apă dar aceasta nu înseamnă o înfringere. Un om venea cu o barcă dinspre strada Podului, îl cheamă Simion Haţeganu. In orele dramatice de aici, acest mijloc de locomoţie a devenit obişnuit pe unele dintre străzile scufundate sub apă ale oraşului. SIMION HAȚEGANU îmi spunea: — Mă evacuez acum a doua oară. Săptămîna trecută, cind a venit prima năvală a apei, casa mea de pe strada Cînepii a fost trecută prin viitoare. M-am mutat apoi la socrul meu. A venit azi noapte și aici apa. Acum voi primi adăpost într-un bloc din centrul oraşului. Dar ne vom întoarce în curînd cu toţii la casele noastre. Astfel de bărci vin în aceste clipe din unele cartiere aflate în pericol spre zidurile istorice înalte şi roase de timpuri ale bătrînei cetăţi a Făgăraşului. IN CRENELURILE BĂTRÎNEI CETĂŢI Apa a pătruns pînă în subsolul cetăţii şi sus printre creneluri, prin sălile lungi, se înalţă piramide de mobile, lucruri adunate de prin case pe care oamenii le salvaseră in faţa furiei Oltului. începînd de sîmbătă noaptea, cind pe aceste locuri s-au abătut ploi şi furtuni, puternice, locuitorii Făgăraşului se află intr-o continuă alarmă. Am sentimentul că trăiesc din nou epopeea de acum o săptămînă a Aradului aflat pe baricade. Şi atunci ca şi acum un oraş întreg îşi apără cu încleştare fiecare casă, fiecare stradă. IERI LA ORA 9 DIMINEAŢA APELE AU ATINS COTA MAXIMA. Pericolul este mai mare decit acum o săptămîna, deoarece unda viiturilor a lovit cu mai multă pu tere.„ Pătrundem cu greu pe străzile lovite de inundaţii. Peisajul acvatic se întinde pe partea de jos a oraşului. Pe strada Podului la nr. 5, o casă este înconjurată cu un brîu de viituri. Familia Pantelimon tocmai îşi urcă aparatul de radio sus pe şifonier. Se aşteaptă ca apa să scadă. Dar pînă atunci, oamenii sunt atenţi la fiecare unduire periculoasă. Mai departe, în drumul nostru lacustru întîlnesc acelaşi tragic nomenclator urban. Fotoreporterul ziarului nostru, Nicu Vasile, prinde în obiectiv, din mijlocul apei străzile Cînepii, Livezii, Libertăţii. Dar nu sunt numai ele în pericol. Pe străzile Pălărierilor, Oltului, şi pe multe altele, lupta îndîrjită cu furia Oltului sau a Berevoiului continuă cu îndîrjire. VOM REPUNE DIN NOU FABRICA ÎN FUNCŢIUNE Cu trei zile in urmă, în urma eforturilor pline de abnegaţie ale muncitorilor, fabrica de cărămidă din Făgăraş a fost dată în funcţiune. Fusese lovită puternic de prima viitură. Oamenii răsuflau uşuraţi. Dar iată că sîmbătă noaptea s-a abătut asupra lor din nou urgia. — Motoarele electrice, abia montate, zac acum la circa 1,50 m. sub apă, ne spune TRAIAN LICARU. La primul val al apelor pagubele au fost estimate la circa 4 500 000 lei. Acum, ele au crescut. Dar au crescut şi vigoarea şi îndirjirea noastră de a reface totul la loc. Nici ogoarele din preajma Făgăraşului nu au fost cruţate. Peste 20 000 de ha. sînt izbite de viituri, de mîlul negru, vîscos care se întinde ca o rană dureroasă peste păminturi. FUG VIILE La comitetul orăşenesc de partid sînt martorul nenumăratelor convorbiri telefonice care descriu din minut un minut situaţia din oraş şi din împrejurimi. — Alo! Podul Oltului de lingă Ileni s-a umflat. Este pericol de inundaţii. — Vom lua măsuri imediate. — In comuna Şoarş se semnalează alunecări de terenuri. Drumul este în pericol. La Felmer, unele viituri alunecă la vale. — Vom lua măsuri imediate. Fiecare apel este însoţit de o intervenţie lapidară. Asistăm la o cartografie ciudată, căci datorită alunecărilor de teren, multe pămînturi se deplasează dintr-o zonă in alta. Tovarăşul ALEXANDRU, PANDREA, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Făgăraş, ne informează despre măsurile concrete pe care Comandamentul de apărare împotriva inundaţiilor le ia tot timpul pentru a înlătura primejdiile ce se ivesc . „ Sîntem atenţi pentru a interveni direct şi a salva familiile în pericol. Am mobilizat toate forţele spre străzile din partea de jos a oraşului pentru a ajuta oamenii să-şi apere bunurile, să-şi apere viaţa. Atenţia noastră principală se îndreaptă, bineînţeles, şi spre Combinatul chimic şi uzina de prototipuri şi reparaţii care se află în afară de orice pericol. Dar pericolul care ameninţă oraşul nu a trecut. Atit timp cit se menţine cota ridicată a apelor, sîntem cu toţii un singur gind, o singură voinţă pentru a apăra Făgăraşul de furia viiturilor . Aşadar, pericolul încă nu a trecut. Trăim aici împreună cu locuitorii oraşului o luptă acerbă de apărare împotriva stihiilor dezlănţuite. Pe străzi trec maşinile cu militari şi gărzi patriotice spre zonele ameninţate. Oamenii sunt pregătiţi pentru orice eventualitate. DUMITRU TABACU I