România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)
1970-05-30 / nr. 7963
Pagina a 2-a — 30 mai 1970 „România liberă" Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţul Ialomiţa (Urmare din pag. 1) cuprind în vîltoacea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Suntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei, şalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pină acum. In unele locuri, pe dig, se lucrează. Vîntul puternic care a stîrnit valuri grele zilele trecute a erodat stăvilarul înălţat de oameni, dar breşele se astupă repede, printr-o muncă fără istov, de zi şi noapte, în care sînt concentrate mari forţe umane şi materiale — lucrători ai întreprinderii, ostaşi, maşini puternice. Pretutindeni domneşte calmul, ordinea, hotărîrea. Ce apără cu atîta îndîrjire cei din Vlădeni ? O simplă privire panoramică în spatele acestui dig te face să înţelegi totul. Imense întinderi cultivate — peste 12 000 hectare, aflate cu ciţiva metri sub nivelul apelor care lovesc digul, sunt ameninţate de furia revărsărilor. Sunt pămînturi noi, scoase de sub ape cu doar ciţiva ani în urriţă, pămînturi mănoase, care anul trecut au dat rod bogat. Braţul enorm al digului dinspre Borcea — peste 23 de kilometri, apără 1 300 hectare cu grîu — şi niciodată nu ne-a emoţionat mai mult unduirea sa în adierea primăvăratică — cîteva alte mii de hectare de porumb, 2 900 cu floarea-soarelui, 700 cultivate cu orz, alte 700 cu ovăz. Ca un braţ de mamă apărîndu-şi copilul se întinde acest dig din fiecare lopată de pămînt, fiecare sac adus, fiecare par înfipt în apă a însemnat truda de zi şi noapte a oamenilor care înţeleg să ocrotească avuţia ţării, aşa cum ar ocroti viaţa propriului lor copil. Şi această luptă grea, eroică, se duce de 90 de zile şi 90 de nopţi, de cînd Dunărea şi Borcea au prevestit ameninţarea. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai periclitată. Dar din cuvîntul plin de siguranţă al tovarăşului Spiru Cristache, unul din cei care compun comandamentul de şoc al luptei, din certitudinea cu care ne vorbea despre recoltele mari ce se vor obţine în zona astăzi ameninţată, am înţeles că oamenii acestei lupte sunt hortărîţi pină la ultima picătură de energie să nu cedeze apelor nici un spic de grîu, nici o palmă de loc care ar putea să dea rod. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel, la Ţipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare’ e\°Siindu-le efortul, izvorât dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. — Cum merge, tovarăşi ? îl întreabă tovarăşul Ceaușescu. —Bine, tovarăşe secretar general! — Vom reuşi să apărăm pămîntul, să stăvilim apele ? — Reuşim, reuşim ! — Aşa tovarăşi ! Trebuie săle stăvilim, să fim mai puternici decit ele. Se cere muncă, e nevoie de eforturi, pentru a salva recolta. Ar fi păcat să o lăsăm pradă apelor. E o recoltă frumoasă. Vă felicit pentru eforturile depuse şi vă doresc succes în această grea bătălie pe care o duceţi! Şi, ca o confirmare a celor spuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată spre griul din apropiere, intră în lan, observă că paiul a dat în spic vînjos. De pe aceste ogoare, anul trecut s-au obţinut producţii frumoase care au adus întreprinderii locul II pe ţară şi beneficii suplimentare de 1,5 milioane lei. Secretarului general al partidului i se comunică hotărîrea lucrătorilor I.A.S. de a reedita foarte rapid orzul, pentru ca ogoarele să poată fi recultivate cu porumb. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază această iniţiativă, le urează succes în realizarea ei. De secretarul general al partidului se apropie apoi comandantul trupelor care ajută la înălţarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag. Un raport scurt, precis, în care se întrevăd imensele eforturi depuse de bravii ostaşi, voinţa lor neclintită de a fi alături de întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. ..Transmiteţi ostaşilor felicitări — spune comandantul suprem al Forţelor noastre armate. Au lucrat bine. Le doresc succes în această bătălie". „Servim Republica Socialistă România", răspunde generalul. Urate puternice au însoţit aceste cuvinte, care au continuat nesfîrşite pină cînd elicopterul şi-a luat din nou zborul, îndreptîndu-se spre alte aşezări ale Ialomiţei, spre oraşul din sudul judeţului— noul şi puternicul centru industrial Călăraşi. Aparatul de zbor, la bordul căruia se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, aterizează în zona industrială al Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflind de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit." Oaspeţii, sînt invitaţi să viziteze Combinatul de hârtie şi celuloză, mare unitate industrială care foloseşte paiele ca materie primă. Aici, paiele Bărăganului, aceste foste „deşeuri“ ale agriculturii sunt valorificate superior. La intrarea în combinat conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de sute de muncitori, ingineri şi tehnicieni care făc oaspeţilor o călduroasă primire. Prin intermediul unei machete oas- ’peţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combinatului, pentru ca din anul viitor el să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hirtie, 8 600 tone alte produse. Se vizitează fabricile de celuloză şi hirtie. Aproximativ 180 000 tone de paie se transformă anual în celuloză şi hirtie, economisindu-se circa 300 000 mc lemn de răşinoase. întregul proces de fabricaţie este automatizat. De la pupitrul de comandă este urmărită şi dirijată fază cu fază complicata metamorfoză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de stadiul unor lucrări de investiţii, de calitatea produselor. Directorul general al combinatului, Vasile Manole, informează pe oaspeţi că harnicul colectiv al acestei unităţi este hotărât să lucreze cu eforturi sporite în această perioadă, ca prin muncă susţinută să contribuie şi el la recuperarea rapidă a pierderilor provocate de inundaţii. Angajamentele chimiştilor de aici prevăd ca anul acesta să realizeze în plus faţă de plan şi de angajamentul iniţial o producţie globală de 2,8 milioane lei. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcind deficienţele existente aici indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai judicios forţa de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, o contribuţie hotărâtoare trebuie să aibă organizaţia de partid, toţi comuniştii, comitetul de direcţie. Adresîndu-se muncitorilor prezenţi, tovarăşul Ceauşescu întreabă : „Se poate tovarăşi ?“. „Se poate, tovarăşe secretar general“ — răspund cu toţii. „Vă asigurăm că vom munci cu toate forţele !“. După vizitarea combinatului coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. Pe întregul traseu conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi cu multă căldură de populaţia oraşului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se vizitează Fabrica de confecţii. Intrată în funcţiune acum 8 ani cu numai 300 de muncitori, ea s-a dezvoltat continuu ajungînd astăzi să lucreze cu peste 2 600 de lucrători. Anual fabrica realizează o producţie globală de 320 de milioane lei, multe din confecţiile fabricate aici fiind destinate exportului, în ţări ca U.R.S.S., R.F.G., Canada, S.U.A., Iugoslavia, Franţa, Italia. Insusiţi de directorul întreprinderii, Constantin Vasilache, oaspeţii vizitează principalele secţii de producţie. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. Oaspeţii sunt informaţi că in primele 4 luni ale anului colectivul fabricii şi-a depăşit sarcinile de plan, iar în ultimele zile angajamentele iniţiale luate în întrecerea socialistă, au fost supliirioritate cu 6 milioane lei la producţia globală a unităţii. Directorul întreprinderii arată că pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate din zonele calamitate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii, vor lucra in schimburi prelungite, în zilele de repaus pentru a realiza cît mai multe confecţii. în afară de aceasta, contribuţia bănească a întregului colectiv destinată ajutorării sinistraţilor se ridică la peste 830 000 lei. Se discută despre eficienţa economică a întreprinderii, despre relaţiile dintre fabrică şi combinat, se iau in dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secretarul general al Partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, urîndu-le noi realizări în producţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Slobozia. De o parte şi de alta se întind cît vezi cu ochii lanuri de grîu, tarlale de porumb şi floarea-soarelui — culturi viguroase ale acestor meleaguri, care şi în anul acesta promit recolte bune. Conducătorii de partid şi de stat intră în unul din lanurile de grîu ale întreprinderii agricole de stat — Dragalina, una dintre cele mai puternice unităţi cerealiere din această parte a ţării. Luînd în mîini cîteva spice de grâu, tovarăşul Ceauşescu îşi exprimă convingerea că recolta va fi îmbelşugată. Se subliniază necesitatea luării unor măsuri eficiente pentru a se organiza în cele mai bune condiţii muncă de recoltare în întreg judeţul, pentru a se evita orice pierdere de recoltă. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului şi statului vizitează Complexul de creştere şi îngrăşare a animalelor al întreprinderii agricole de stat — Ciulniţa. Această unitate zootehnică modernă este numită de specialişti „fabrica de carne a Bărăganului“. Anual, de aici se livrează către populaţie 4 000 tone de carne de taurine, însoţiţi de directorul întreprinderii agricole de stat — Ciulniţa, Ion Timiş, oaspeţii vizitează grajdurile complexului, unde anual sunt îngrăşate peste 8 500 de taurine. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează că sporul zilnic al îngrăşării animalelor în acest complex a ajuns în prezent la 650 grame. In discuţia avută cu cadrele de conducere, tovarăşul Ceauşescu atrage atenţia asupra faptului că sectorul de îngrăşare trebuie să devină rentabil. Indicînd măsurile care trebuie luate pentru dezvoltarea sectorului şi rentabilizarea sa, secretarul general al partidului îşi exprimă convingerea că specialiştii, colectivul de muncitori vor face totul ca ferma să devină o unitate bună. Una dintre cele mai puternice cooperative agricole de producţie din judeţ este cea din comuna Gheorghe Lázar. Cooperativa are douăzeci de ani de viaţă , douăzeci de ani care au demonstrat limpede ca lumina ţăranilor de aici ca şi cele din întrega ţară că drumul arătat de partid, drumul înfrăţirii ogoarelor, al agriculturii cooperatiste este drumul belşugului, al înfloririi satelor, al conectării la marele circuit al civilizaţiei socialiste. Cîteva cifre, cooperativa are 4 200 de hectare dintre care 3 800 teren arabil. Anul trecut, ea a obţinut 4 200 kg porumb ,şi 2 500 kg grâu la hectar. Veniturile cooperativei au fost de 25 milioane lei, cooperatorilor revenindu-le 32 lei la ziua-muncă. Se vizitează sectorul zootehnic. Impresionează plăcut spiritul gospodăresc ce se vădeşte aici, rezultatele obţinute : 2 100 litri lapte de la fiecare vacă şi 250 de ouă de la fiecare găinăUnind cunoştinţele şi strădania specialiştilor de înaltă calificare cu hărnicia ţăranilor cooperatori, aici în cooperativa vizitată s-au obţinut rezultate al căror nume se poate condensa într-un singur cuvînt: succese. Preşedintele cooperativei, Eroul Muncii Socialiste, Nicolae Andrei, dînd glas hotărârii ţăranilor cooperatori, informează că eişi-au suplimentat de curând contractele cu statul şi vor da,suplimentar, 400 de porci îngrăşaţi. In timpul vizitării cooperativei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. La sfîrşitul vizitei, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi din nou cu multă căldură de ţăranii cooperatori din comună. Adresîndu-se celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe cooperatori cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea cooperativei şi pe preşedintele ei, care, de la înfiinţarea cooperativei, conduce această unitate fruntaşă a agriculturii ţării noastre. Apreciind rezultatele bune obţinute în creşterea, producţiei agricole şi zootehnice în toate sectoarele cooperativei, secretarul general al partidului urează ţăranilor cooperatori din comuna Gheorghe Lazăr noi succese în activitate. Sosirea la Slobozia In zona Vlădenilor unde digul a fost înălţat pentru apărarea celor 100 000 ha La cooperativa agricolă de producţie „Gh. Lazăr'' Adunarea populară de la Slobozia După vizitarea cooperativei agricole de producţie din comuna „Gheorghe Doja", conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre reşedinţă judeţului Slobozia. De-a lungul străzilor oraşului, împodobite cu steaguri roşii şi tricolore, mii şi mii de cetăţeni aclamă, ovaţionează pe secretarul general al partidului. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Ilie Verdeţ, răspund aclamaţiilor populaţiei. In piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu acelaşi entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu.Intr-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară. Apariţia secretarului general al partidului la tribuna amenajată în piaţă, este întîmpinată cu urale şi ovaţii. Se scandează ,,P C.R.“, „Ceauşescu". Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialomiţei. „Vizita dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, în judeţul nostru demonstrează încă o dată, în mod convingător, grija permanentă a conducerii încercatului nostru partid faţă de destinele ţării, faţă de prezentul şi viitorul poporului român, capacitatea şi forţa inepuizabilă a partidului nostru de a ne mobiliza pentru învingerea greutăţilor şi asigurarea mersului mereu înainte pe drumul edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în patria noastră. Cu un înalt umanitarism şi cu o deosebită conştiinţă patriotică, toţi locuitorii Ialomiţei s-au integrat în marele efort general pentru ajutorarea zonelor calamitate, acordînd circa 35 milioane lei, însemnate cantităţi de produse agroalimentare, confecţii şi încălţăminte. Pentru înfăptuirea integrală a sarcinilor din ultimul an al cincinalului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii unităţilor economice din judeţ au hotărât să realizeze suplimentar peste angajamentul iniţial pe acest an, 10 milioane lei la producţia marfă industrială, iar la produsele destinate pieţii interne 5 milioane lei. Lucrătorii din unităţile agricole, analizînd posibilităţile de care dispun s-au angajat să dea suplimentar la fondul de stat mari cantităţi de produse agroalimentare. Harnicii noştri meşteri ai ogoarelor folosesc în aceste zile orice oră prielnică pentru recuperarea pagubelor pricinuite de revărsarea apelor pe cele 28 000 hectare teren arabil, care au fost inundate în judeţul nostru. Profund recunoscători grijii ce ne-o purtaţi, exprimîndu-ne încă odată marea bucurie de a vă avea în mijlocul nostru, vă asigurăm iubite tovarăşe Ceauşescu că vom investi toată puterea şi capacitatea noastră de muncă în scopul realizării şi depăşirii planului şi angajamentelor suplimentare asumate pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne-au fost încredinţate de partid“. Luînd cuvîntul în numele muncitorilor şi specialiştilor din cadrul şantierului Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Slobozia, maistrul constructor Emilian Dicu, a spus printre altele . „Pentru colectivul nostru de muncă, ca şi pentru toţi oamenii muncii din judeţul Ialomiţa vizita dumneavoastră, tovarăşe secretar general al partidului, are semnificaţii multiple şi profunde. Cunoaştem preocuparea conducerii partidului pentru dezvoltarea armonioasă a ţării şi în special a judeţelor odinioară rămase în urmă. Cunoaştem că judeţul Ialomiţa se bucură de o deosebită atenţie din partea dumneavoastră personal. Comuniştii, toţi lucrătorii şantierului nostru vă asigură, iubite tovarăşe Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci mai mult şi mai bine pentru a da cît mai repede in folosinţă acest important obiectiv. Ne angajăm totodată, să accelerăm ritmul lucrărilor pentru a da în exploatare înainte de termen cele două obiective importante ce vor intra în producţie pină la sfirşitul acestui an — fabrica de produse lactate şi Filatura de bumbac din Slobozia“. Noi intelectualii, a spus in cuvîntul său profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, participăm din tot sufletul alături de întregul nostru popor la recuperarea pierderilor pricinuite de furia (Continuare in pag. a 3-a)