România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)

1970-05-30 / nr. 7963

Pagina a 2-a — 30 mai 1970 „România liberă" Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu in judeţul Ialomiţa (Urmare din pag. 1) cuprind în vîltoacea lor sate, şosele, livezi, Lunca, Brăiliţa, Piua Pe­trii — trei sate se succed a­­proape unite de apele Ialo­­miţei­, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un dru­meag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Suntem­ în faţa sediului fermei nr. 4 a între­prinderii agricole de stat Vlă­­deni — mare unitate de pro­ducţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celor­lalţi conducători de partid şi de stat, au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar ge­neral al Ministerului Agricul­turii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al parti­dului se interesează de măsu­rile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndi­­guite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei, şalupe, la cerce­tarea stării digului care îm­­prejmuieşte ogoarele întreprin­derii, ferindu-le de năvala a­­pelor. Cît vezi cu ochii, de-a lun­gul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai vede, apele sînt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pină acum. In unele locuri, pe dig, se lucrează. Vîntul puternic care a stîrnit valuri grele zilele tre­cute a erodat stăvilarul înăl­ţat de oameni, dar breşele se astupă repede, printr-o muncă fără istov, de zi şi noapte, în care sînt concentrate mari forţe umane şi materiale — lucrători ai întreprinderii, os­taşi, maşini puternice. Pretu­tindeni domneşte calmul, or­dinea, hotărîrea. Ce apără cu atîta îndîrjire cei din Vlădeni ? O simplă privire panoramică în spatele acestui dig te face să înţelegi totul. Imense întinderi culti­vate — peste 12 000 hectare, aflate cu ciţiva metri sub ni­velul apelor care lovesc digul, sunt ameninţate de furia re­vărsărilor. Sunt pămînturi noi, scoase de sub ape cu doar ciţiva ani în urriţă, pămîntu­ri mănoase, care anul trecut au dat rod bogat. Braţul e­­norm al digului dinspre Bor­cea — peste 23 de kilometri, apără 1 300 hectare cu grîu — şi nici­odată nu ne-a emoţio­nat mai mult unduirea sa în adierea primăvăratică — cîte­va alte mii de hectare de po­rumb, 2 900 cu floarea-soare­­lui, 700 cultivate cu orz, alte 700 cu ovăz. Ca un braţ de mamă apărîndu-şi copilul se întinde acest dig d­in fiecare lopată de pămînt, fiecare sac adus, fiecare par înfipt în apă a însemnat truda de zi şi noapte a oamenilor care în­ţeleg să ocrotească avuţia ţă­rii, aşa cum ar ocroti viaţa pro­priului lor copil. Şi această luptă grea, eroică, se duce de 90 de zile şi 90 de nopţi, de cînd Dunărea şi Borcea au prevestit ameninţarea. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare ame­ninţate de ape în incinta în­diguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai periclitată. Dar din cuvîntul plin de siguranţă al tovarăşului Spiru Cristache, unul din cei care compun co­mandamentul de şoc al luptei, din certitudinea cu care ne vorbea despre recoltele mari ce se vor obţine în zona astă­zi ameninţată, am înţeles că oamenii acestei lupte sunt ho­­rtărîţi pină la ultima picătură de energie să nu cedeze ape­lor nici un spic de grîu, nici o palmă de loc care ar putea să dea rod. Se lucrează la Gura Sălta­­vei, la fel, la Ţipirigelu, la Re­­pejoru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncito­ri, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi­ sa­lută cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un puternic optimism, pe secretarul gene­ral al partidului, care se o­­preşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbăta­­re’ e\°Siindu-le efortul, izvo­rât dintr-un profund patrio­tism, de a salva bogatele re­colte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror re­naștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în conti­nuare. — Cum merge, tovarăşi ? îl întreabă tovarăşul Ceaușescu. —­Bine, tovarăşe secretar general! — Vom reuşi să apărăm pă­­mîntul, să stăvilim apele ? — Reuşim, reuşim ! — Aşa tovarăşi ! Trebuie să­­le stăvilim, să fim mai pu­ternici decit ele. Se cere mun­că, e nevoie de eforturi, pen­tru a salva recolta. Ar fi pă­cat să o lăsăm pradă apelor. E o recoltă frumoasă. Vă feli­cit pentru eforturile depuse şi vă doresc succes în această grea bătălie pe care o duceţi! Şi, ca o confirmare a celor spuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată spre griul din apropiere, intră în lan, obser­vă că paiul a dat în spic vîn­­jos. De pe aceste ogoare, anul trecut s-au obţinut producţii frumoase care au adus între­prinderii locul II pe ţară şi beneficii suplimentare de 1,5 milioane lei. Secretarului ge­neral al partidului i se comu­nică hotărîrea lucrătorilor I.A.S. de a reedita foarte rapid orzul, pentru ca ogoare­le să poată fi recultivate cu porumb. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază această­­ iniţiativă, le urează succes în realizarea ei. De secretarul general al partidului se apropie apoi co­mandantul trupelor care aju­tă la înălţarea digului, genera­lul maior Gheorghe Briceag. Un raport scurt, precis, în care se întrevăd imensele eforturi depuse de bravii ostaşi, voinţa lor neclintită de a fi alături de întregul popor şi în aceste mo­mente de încordată luptă. ..Transmiteţi ostaşilor feli­citări — spune comandantul suprem al Forţelor noastre armate. Au lucrat bine. Le doresc succes în această bătă­lie". „Servim Republica So­cialistă România", răspunde generalul. Urate puternice au însoţit aceste cuvinte, care au continuat nesfîr­şite pină cînd elicopterul şi-a luat din nou zborul, îndreptîndu-se spre alte aşezări ale Ialomiţei, spre oraşul din sudul judeţului­­— noul şi puternicul centru in­dustrial Călăraşi. Aparatul de zbor, la bordul căruia se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, aterizează în zona indus­trială al Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflind de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmo­sferă entuziastă. Primul se­cretar al Comitetului munici­pal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit." Oaspeţii, sînt invitaţi să vi­ziteze Combinatul de hârtie şi celuloză, mare unitate in­dustrială care foloseşte paiele ca materie primă. Aici, paiele Bărăganului, aceste foste „de­şeuri“ ale agriculturii sunt va­lorificate superior. La intrarea în combinat conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de sute de muncitori, ingineri şi tehni­cieni care făc oaspeţilor o călduroasă primire. Prin in­termediul unei­ machete oas- ’­peţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de­­ investiţii ce se fac în unită­ţile combinatului, pentru ca din anul viitor el să atingă ca­pacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 66 000 tone hir­tie, 8 600 tone alte produse. Se vizitează fabricile de ce­luloză şi hirtie. Aproximativ 180 000 tone de paie se trans­formă anual în celuloză şi hirtie, economisindu-se circa 300 000 mc lemn de răşinoase. întregul proces de fabricaţie este automatizat. De la pupi­trul de comandă este urmărită şi dirijată fază cu fază com­plicata metamorfoză. Tova­­­răşul Nicolae Ceauşescu se in­teresează de stadiul unor lu­crări de investiţii, de calitatea produselor. Directorul general al combinatului, Vasile Ma­nole, informează pe oaspeţi că harnicul colectiv al acestei unităţi este hotărât să lucreze cu eforturi sporite în această perioadă, ca prin muncă sus­ţinută să contribuie şi el la recuperarea rapidă a pierderi­lor provocate de inundaţii. Angajamentele chimiştilor de aici prevăd ca anul acesta să realizeze în plus faţă de plan şi de angajamentul iniţial o producţie globală de 2,8 mi­lioane lei. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcind defici­enţele existente aici indică luarea neîntîrziată a unor mă­suri energice pentru a se or­ganiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai ju­dicios forţa de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, o contribuţie hotărâ­toare trebuie să aibă orga­nizaţia de partid, toţi comu­niştii, comitetul de direcţie. Adresîndu-se muncitorilor prezenţi, tovarăşul Ceauşescu întreabă : „Se poate tova­răşi ?“. „Se poate, tovarăşe secre­tar general“ — răspund cu toţii. „Vă asigurăm că vom munci cu toate forţele !“. După vizitarea combinatu­lui coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecţii. Pe întregul traseu conducătorii de partid şi de stat sunt salu­taţi cu multă căldură de populaţia oraşului, care cu mic cu mare aclamă înde­lung pentru Partidul Comu­nist Român, pentru secretarul său general. Se vizitează Fabrica de con­fecţii. Intrată în funcţiune acum 8 ani cu numai 300 de muncitori, ea s-a dezvoltat continuu ajungînd astăzi să lucreze cu peste 2 600 de lu­crători. Anual fabrica reali­zează o producţie globală de 320 de milioane lei, multe din confecţiile fabricate aici fiind destinate exportului, în ţări ca U.R.S.S., R.F.G., Cana­da, S.U.A., Iugoslavia, Franţa, Italia. Insusiţi de directorul între­prinderii, Constantin Vasila­­che, oaspeţii vizitează prin­cipalele secţii de producţie. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii pro­duselor şi preocupărilor ac­tuale de creştere a producţiei. Oaspeţii sunt informaţi că in primele 4 luni ale anului co­lectivul fabricii şi-a depăşit sarcinile de plan, iar în ulti­mele zile angajamentele ini­ţiale luate în întrecerea so­cialistă, au fost supliirio­ritate cu 6 milioane lei la producţia globală a unităţii. Directorul întreprinderii arată că pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate din zonele calami­tate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii, vor lucra in schimburi prelungite, în zilele de repaus pentru a realiza cît mai multe confecţii. în afară de aceasta, contribuţia bă­nească a întregului colectiv destinată ajutorării sinistra­ţilor se ridică la peste 830 000 lei. Se discută despre eficien­ţa economică a întreprinderii, despre relaţiile dintre fabrică şi combinat, se iau in dez­batere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fa­bricii. In încheierea vizitei, secre­tarul general al Partidului fe­licită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, urîndu-le noi realizări în pro­ducţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre Slobo­zia. De o parte şi de alta se întind cît vezi cu ochii lanuri de grîu, tarlale de porumb şi floarea-soarelui — culturi vi­guroase ale acestor meleaguri, care şi în anul acesta promit recolte bune. Conducătorii de partid şi de stat intră în unul din lanurile de grîu ale întreprinderii a­­gricole de stat — Dragalina, una dintre cele mai puternice unităţi cerealiere din această parte a ţării. Luînd­ în mîini cîteva spice de grâu, tovarăşul Ceauşescu îşi exprimă con­vingerea că recolta va fi îm­belşugată. Se subliniază ne­cesitatea luării unor măsuri e­­ficiente pentru a se organiza în cele mai bune­­ condiţii muncă de recoltare în întreg judeţul, pentru a se evita orice pierdere de recoltă.­­ In­ drum spre Slobozia, conducătorii partidului şi sta­tului vizitează Complexul de creştere şi îngrăşare a anima­lelor al întreprinderii agricole de stat — Ciulniţa. Această u­­nitate zootehnică modernă este numită de specialişti „fa­brica de carne a Bărăganului“. Anual, de aici se livrează că­tre populaţie 4 000 tone de carne de taurine, însoţiţi de directorul întreprinderii agri­cole de stat — Ciulniţa, Ion Timiş, oaspeţii vizitează graj­durile complexului, unde anu­al sunt îngrăşate peste 8 500 de taurine. Răspunzînd între­bărilor, gazdele informează că sporul zilnic al îngrăşării animalelor în acest complex a ajuns în prezent la 650 grame. In discuţia avută cu cadrele de conducere, tovarăşul Ceauşescu atrage atenţia asu­pra faptului că sectorul de în­grăşare trebuie să devină ren­tabil. Indicînd măsurile care trebuie luate pentru dezvol­tarea sectorului şi rentabili­zarea sa, secretarul general al partidului îşi exprimă con­vingerea că specialiştii, colec­tivul de muncitori vor face totul ca ferma să de­vină o unitate bună. Una dintre cele mai puter­nice cooperative agricole de producţie din judeţ este cea din comuna Gheorghe Lázar. Cooperativa are douăzeci de ani de viaţă , două­zeci de ani care au demonstrat limpede ca lumina ţăranilor de aici ca şi cele din întrega ţară că dru­mul arătat de partid, drumul înfrăţirii ogoarelor, al agri­culturii cooperatiste este dru­mul belşugului, al înfloririi satelor, al conectării la mare­le circuit al civilizaţiei so­cialiste. Cîteva cifre, cooperativa are 4 200 de hectare dintre care 3 800 teren arabil. Anul trecut, ea a obţinut 4 200 kg porumb ,şi 2 500 kg grâu la hectar. Veniturile­ cooperativei au fost de 25 milioane lei, co­operatorilor revenindu-le 32 lei la ziua-muncă. Se vizitează sectorul zooteh­nic. Impresionează plăcut spi­­­­ritul gospodăresc ce se vă­deşte aici, rezultatele obţinu­te : 2 100 litri lapte de la fie­care vacă şi 250 de ouă de la fiecare găină­­Unind cunoştin­ţele şi strădania specialiştilor de înaltă calificare cu hărni­cia ţăranilor cooperatori, aici în cooperativa vizitată s-au ob­ţinut rezultate al căror nume se poate condensa într-un sin­gur cuvînt: succese. Preşedintele cooperativei, Eroul Muncii Socialiste, Ni­colae Andrei, dînd glas hotă­rârii ţăranilor cooperatori, in­formează că ei­­şi-au supli­mentat de curând contractele cu statul şi vor da,­­suplimen­tar, 400 de porci îngrăşaţi. In timpul vizitării coopera­tivei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea coope­rării cu întreprinderile agri­cole de stat, arătînd că, în a­­cest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. La sfîrşitul vizitei, condu­cătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi din nou cu multă căldură de ţăranii co­operatori din comună. Adre­­sîndu-se celor prezenţi, tova­răşul Nicolae Ceauşescu feli­cită pe cooperatori cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea cooperativei şi pe preşedintele ei, care, de la în­fiinţarea cooperativei, condu­ce această unitate fruntaşă a agriculturii ţării noastre. A­­preciind rezultatele bune ob­ţinute în creşterea, producţiei agricole şi zootehnice în toate sectoarele cooperativei, secre­tarul general al partidului urează ţăranilor cooperatori din comuna Gheorghe Lazăr noi succese în activitate. Sosirea la Slobozia In zona Vlădenilor unde digul a fost înălţat pentru apărarea celor 100 000 ha La cooperativa agricolă de producţie „Gh. Lazăr'' Adunarea populară de la Slobozia După vizitarea cooperativei agricole de producţie din co­muna „Gheorghe Doja", con­ducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre reşedinţă judeţului­­ Slobozia. De-­a lungul străzilor oraşului, îm­podobite cu steaguri roşii şi tricolore, mii şi mii de cetă­ţeni aclamă, ovaţionează pe secretarul general al partidu­lui. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Ilie Verdeţ, răspund aclamaţiilor popu­laţiei. In piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sunt salutaţi cu acelaşi entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu.­­Intr-o atmosferă de puterni­că însufleţire are loc apoi o a­­dunare populară. Apariţia se­cretarului general al partidu­lui la tribuna amenajată în piaţă, este întîmpinată cu urale şi ovaţii. Se scandează­­ ,,P C.R.“, „Ceauşescu". Deschizînd adunarea, tova­răşul Vasile Marin, prim-se­cretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din judeţ prezenţa conducăto­rilor de partid şi de stat pe meleagurile Ialomiţei. „Vizita dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, în judeţul nostru demonstrează încă o dată, în mod convingător, grija per­manentă a conducerii încerca­tului nostru partid faţă de destinele ţării, faţă de prezen­tul şi viitorul poporului ro­mân, capacitatea şi forţa ine­puizabilă a partidului nostru de a ne mobiliza pentru învin­gerea greutăţilor şi asigurarea mersului mereu înainte pe drumul edificării societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, în patria noastră. Cu un înalt umanitarism şi cu o deosebită conştiinţă patriotică, toţi lo­cuitorii Ialomiţei s-au inte­grat în marele efort general pentru ajutorarea zonelor ca­lamitate, acordînd circa 35 milioane lei, însemnate canti­tăţi de produse agroalimenta­­re, confecţii şi încălţăminte. Pentru înfăptuirea integrală a sarcinilor din ultimul an al cincinalului, muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii unităţilor economice din judeţ au hotă­rât să realizeze suplimentar peste angajamentul iniţial pe acest an, 10 milioane lei la producţia marfă industrială, iar la produsele destinate pieţii interne 5 milioane lei. Lucrătorii din unităţile agricole, analizînd posibilită­ţile de care dispun s-au anga­jat să dea suplimentar la fon­dul de stat mari cantităţi de produse agroalimentare. Har­nicii noştri meşteri ai ogoare­lor folosesc în aceste zile orice oră prielnică pentru recupera­rea­­ pagubelor pricinuite de revărsarea apelor pe cele 28 000 hectare teren arabil, ca­re au fost inundate în judeţul nostru. Profund recunoscători grijii ce ne-o purtaţi, expri­­mîndu-ne încă odată marea bucurie de a vă avea în mij­locul nostru, vă asigurăm iu­bite tovarăşe Ceauşescu că vom investi toată puterea şi capacitatea noastră de muncă în scopul realizării şi depăşirii planului şi angajamentelor suplimentare asumate pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne-au fost încredinţate de partid“. Luînd cuvîntul în numele muncitorilor şi specialiştilor din cadrul şantierului Combi­natului de îngrăşăminte azo­­toase din Slobozia, maistrul constructor Emilian Dicu, a spus printre altele . „Pentru colectivul nostru de muncă, ca şi pentru toţi oamenii muncii din judeţul Ialomiţa vizita dumneavoastră, tovarăşe se­cretar general al partidului, are semnificaţii multiple şi profunde. Cunoaştem preocu­parea conducerii partidului pentru dezvoltarea armonioasă a ţării şi în special a judeţe­lor odinioară rămase în urmă. Cunoaştem că judeţul Ialomiţa se bucură de o deosebită aten­ţie din partea dumneavoastră personal. Comuniştii, toţi lu­crătorii şantierului nostru vă asigură, iubite tovarăşe Ceauşescu, că nu vom precu­peţi nici un efort, că vom munci mai mult şi mai bine pentru a da cît mai repede in folosinţă acest important obi­ectiv. Ne angajăm totodată, să accelerăm ritmul lucrărilor pentru a da în exploatare îna­inte de termen cele două obi­ective importante ce vor intra în producţie pină la sfirşitul acestui an — fabrica de pro­duse lactate şi Filatura de bumbac din Slobozia“. Noi intelectualii, a spus in cuvîntul său profesoara Vic­toria Radu, de la liceul din lo­calitate, participăm din tot sufletul alături de întregul nostru popor la recuperarea pierderilor pricinuite de furia (Continuare in pag. a 3-a)

Next