România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)

1970-05-31 / nr. 7964

Să apelăm la arsenalul agrotehnicii moderne P­­loile de mai, care re­prezintă de regulă bel­şug pentru ogoare, de­păşind cantitatea normală cu miliarde de metri cubi şi inundînd peste 800 000 de hectare au pricinuit pagube însemnate agriculturii. Este cazul să subliniem însă, că, pe restul terenurilor, au sporit în limite utile rezerva de apă a solului şi s-a creat posibi­litatea obţinerii unor recolte bune, chiar foarte bune la numeroase culturi. Ca să poată produce, fiecare suprafaţă agricolă trebuie în primul rind să fie grabnic în­sămânţată*. Soarele, vîntul, în­călzirea timpului usucă pă­­mîntul umed, fie că a stagnat pe el apa din ploi fie că s-a retras unul revărsat. în aces­te zile, o cultură de porumb, de sfeclă sau de floarea-soa­­relui crește zilnic în greutate cu 50—200 kg la hectar. Pier­derea provocată de întîrzierea executării lucrărilor agricole reduce recolta pentru fiecare zi întîrziere calculat la 100 hectare cu 5—20 tone masă totală sau cu cantitatea pro­porţională de boabe de po­rumb, de rădăcini de sfeclă sau de alt produs. Deci, GRĂ­BIREA EVACUĂRII apei, a zvîntarii solului, a pregătirii terenului şi A EXECUTĂRII SEMĂNA­TULUI SÎNT ELEMENTE ESENŢIALE ÎN FOLOSIREA SUPRAFEŢELOR CARE ÎNCĂ NU AU FOST INSA­­MÎNŢATE SAU AU IEŞIT DE SUB APE ŞI TREBUIE RE­­ÎNSAMÎNŢATE. Rezultatele experimentale obţinute prin însăminţări tîr­­zii la sfirşitul lunii mai şi la începutul lunii iunie după borceag de toamnă şi de pri­măvară sau alte culturi au arătat că în CONDIŢIILE unei bune aprovizio­nări CU APA A SOLULUI SE POT OBŢINE PRODUC­ŢII RIDICATE DE PORUMB, SOIA, FASOLE, FLOAREA­­SOARELUI, IN, CULTURI FURAJERE, în condiţiile lu­nilor de­ vară, cu mult soare, lumină şi căldură, creşterea şi dezvoltarea plantelor este ac­celerată. Fazele de vegetaţie se scurtează, înspicarea, for­marea boabelor decurg în timp mai scurt, maturizarea este grăbită. Pămîntul este bogat in apă, deci există o mare probabilitate ca şi cul­turile pentru boabe însămân­ţate acum să se dezvolte bine, să ajungă la maturitate în timp util pentru recoltat, să dea o producţie bună. Succesul însămînţărilor de­pinde în mare măsură de ca­litatea şi ritmul în care se execută lucrările, de alegerea cu multă chibzuinţă a cultu­rii, a speciei sau hibridului Dr. ing. Gh. Sipos şef de secţie la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea precoce cel mai potrivit. In­sămîntarea sau reînsămînţarea este O NECESITATE UR­GENTA nu numai pentru tar­lale întregi, ci și pentru păr­țile de tarla calamitate, com­pletările se vor face deci (me­canic sau manual) pe porţiu­nile unde au pierit. Ploile multe căzute din iar­nă pînă acum, apele revărsa­te au spălat din sol cel mai uşor solubil element : azotul. Plantele arată formele unei vizibile „FOAME DE AZOT“. Din cauza acestei lipse­­ de azot pe multe tarlale plantele sînt galbene, ritmul lor de creştere e încetinit, producţia e ameninţată să rămînă scă­zută. Aceeaşi lipsă de azot se va­ resimţi şi la culturile se­mănate în ultimul timp sau care se seamănă acum. APLI­­CAREA ÎNGRĂŞĂMINTE­LOR CU AZOT, a azotatului de amoniu, a ureei atît pentru culturile care se însăminţează, cît şi pentru plantele în creş­tere şi dezvoltare dacă aces­tea arată semnele unei lipse de azot, ESTE O MASURA IMPORTANTA A TEHNICII DIN ACEST AN. Fiecare va­gon de azotat de amoniu, de uree împrăştiat în, aceste zile şi săptămîni, permite realiza­rea în plus a 3—5 vagoane la recolta de porumb boabe, a 10—15 vagoane la recolta de sfeclă sau cea de plante fura­jere. Executarea lucrărilor de în­treţinere în condiţiile acestui an cere o atenţie mare. Apa stimulează, creşterea plante­lor cultivate, dar şi a buruie­nilor. Culturile de porumb, de sfeclă, de floarea-soarelui pot fi repede acoperite de buru­ieni, şi chiar dacă praşilele executate cu întîrziere le cu­răţă, producţia va suferi, to­tuşi. Să nu pierdem din ve­dere faptul că scăderile de recoltă provocate de buruieni sunt evaluate în anii normali la peste 10—15 la sută din producţie, deci, pe întreaga agricultură, la pierderea recol­tei de pe o suprafaţă mai mare decit cea care a suferit în prezent de inundaţii. Oricît de surprinzătoare e această cifră ea exprimă o realitate. Deci, PRINTR-O EXECUTA­RE LA TIMP A PRÂŞITU­­LUI, A RÂRITULUI, PRIN SPORUL DE RECOLTA REA­LIZAT, SE POATE ADUCE O COMPENSARE DEOSEBIT DE EFICACE A PIERDERI­LOR SUFERITE DE AGRI­CULTURA. Peste o lună, poate chiar mai curînd se eliberează su­prafeţe mari cultivate cu orz, grîu, mazăre şi alte plan­te ce se recoltează în prima parte a verii. De la data elibe­rării terenului mai sînt 100— 200 de zile prielnice vegetaţiei plantelor, zile însorite, cînd culturile pot realiza încă o producţie de masă verde sau chiar şi de boabe, atunci cînd apa necesară le e asigurată. Această suprafaţă care se eli­berează de culturi este de 3—4 ori mai mare ca cea afectată de inundaţii. Avem deci la indemînă o REZERVA VA­LOROASA, o­­­posibilitate îm­­semnată de compensare a pier­derilor de producţie cauzate de­ inundaţii, cu condiţia rea­lizării însămînţărilor în cel mai scurt timp. Insăminţind numai o treime — în judeţele din sud proporţia poate a­­junge la 80 la sută — din te­renul cultivat cu cereale pă­­ioase, mazăre şi alte culturi recoltate în iunie—iu­lie, culti­vând integral suprafaţa iriga­tă cu cea de a doua cultură există POSIBILITATEA OB­ŢINERII UNOR RECOL­TE MARI DE FURAJE (MA­SA verde, sau chiar de BOABE. Imediat ce o cultură este recoltată, o alta trece să-i ia locul S­ uprafaţa legumicolă cala­­mitată total de inundaţii la C.A.P. şi­ I.A.S. se ri­dică la circa 10 000 ha. în afară de aceasta, importante suprafeţe au avut de suferit efectele negative ale precipita­ţiilor prelungite, grindinei, temperaturilor scăzute și vii­turilor. Pierderile de produc­ţie sînt, aşadar, considerabile. ESTE ÎNSĂ POSIBIL CA PRINTR-O IMEDIATA ŞI BUNA ORGANIZARE A MUNCII ÎN FERMELE LE­GUMICOLE, ÎN GRĂDINILE DE LEGUME SA SE ASIGU­RE APROVIZIONAREA CO­RESPUNZĂTOARE ATÎT A POPULAȚIEI CÎT ȘI A IN­DUSTRIEI PRELUCRĂTOA­RE DE LEGUME. Cu cel mai mare efect se poate şi trebuie să se acţione­ze în primul rind în judeţele neafectate de inundaţii, în special în sudul ţării, unde şi clima este cea mai favorabilă culturii legumelor. Avem în vedere, înainte de toate, spo­rirea suprafețelor cultivate în aceste zone. Pentru ca produc­ția pe aceste terenuri să fie la nivelul dorit este necesar SA FIE FOLOSITE SOIURILE DE LEGUME CELE MAI TIMPU­RII, CU O PERIOADA DE VEGETATIE CÎT MAI SCUR­TA. Insămînțările făcute zilele trecute pentru producerea ră­sadului de tomate trebuie în­grijite cu deosebită atenţie ast­fel ca acesta să fie bun de plantat pînă la 15 — 20 iunie. Pentru grăbirea vegetaţiei şi apărarea plantelor de intem­perii este bine ca straturile să fie protejate cu folii de polie­tilenă. în acelaşi scop, se vor efectua fertilizări repetate, la fiecare udare, cu soluţii nutri­tive. Culturilor ce se însămîn­­ţează sau plantează în această perioadă li se vor administra, la pregătirea terenului o în­­grfişare de pornire în vegetaţie cuprinzînd 3—400 kg/ha su­­perfosfat şi 2—300 kg/ha azo­tat de amoniu, în scopul gră­birii dezvoltării vegetaţiei şi ajungerii mai rapide a plante­lor la maturitate. ing. Sorin Sociu directorul Institutului de cercetări pentru legumicultură şi floricultură O altă rezervă hotărîtoare pentru acoperirea deficitului creat este OBŢINEREA UNOR PRODUCŢII MAXIME PE TOATE TERENURILE CUL­TIVATE CU LEGUME, CARE NU AU AVUT DE SUFERIT DE PE URMA INUNDAŢII­LOR. In mod deosebit, specia­liştii, toţi lucrătorii din legu­micultură, trebuie să asigure O ÎNGRIJIRE PERFECTA A CULTURILOR : să mobilizeze solul, să extirpeze buruienile, să combată bolile şi dăunăto­rii. Spre a se grăbi şi aici ve­getaţia şi a se asigura un spor cît mai substanţial de produc­ţie SE RECOMANDA INGRA­­SARI SUPLIMENTARE cu 2.300 kg/ha, azotat de amo­niu, diferenţiat, în funcţie de cultură. Cu deosebită grijă trebuie să se acţioneze în aceste zile în toate zonele afectate de inun­daţii. Important este că aici să se realizeze EVACUAREA IMEDIATĂ A APEI şi PRE­GĂTIREA SOLELOR ZVÎN­­TATE PENTRU CULTURA. De îndată ce este posibil SE RECOMANDĂ A SE DISCUI SOLUL. Odată cu executarea arăturii, TERENURILE VOR TREBUI SA FIE ÎNGRĂŞATE cu 3—500 kg./ha superfosfat şi obligatoriu cu 2—300 kg./ha azotat de amoniu, pentru com­pletarea substanţelor spălate de ape. Apoi, TERENURILE SE VOR MODELA ÎN BRAZ­DE ÎNĂLŢATE ŞI SE VOR ÎNSÂMÎNŢA SAU PLANTA FARA ÎNTÎRZIERE Menţio­năm că pentru unităţile care nu au rezervă de răsad, s-au luat măsuri de producerea a­­cestuia în zonele sudice nea­fectate de inundaţii, de unde vor putea să-l primească cel mai tirziu la 20 iunie. Altă cale de recuperarea a pagubelor este următoarea : REALIZAREA ÎN TOATE ZONELE, FARA EXCEPŢIE, DE CULTURI SUCCESIVE PE TOATE SUPRAFEŢELE IRI­GATE DIN GRĂDINI SAU CHIAR DUPĂ CULTURI DE CÎMP, CUM SÎNT : SECARA, MASA VERDE, ORZ, MA­ZĂRE. Imediat ce o cultură este recoltată, locul ei trebuie luat de alta. Furtunile şi viiturile au dis­trus numai la cooperativele a­­gricole suprafeţe mari de le­gume cultivate în SOLARII. Şi aici este necesar să se ac­ţioneze cu discernămînt. In solariile rămase trebuie să se asigure prin îngrijire minu­ţioasă, prin combaterea bolilor şi dăunătorilor, obţinerea u­­nor producţii timpurii maxi­me. Pentru a se putea livra to­mate toamna tirziu, după apa­riţia brumelor, legumicultorii să folosească practica culturii continue (prin recepare sau cîrnire), sau să asigure replan­­tarea suprafeţelor, pină la 15 iulie, cu răsad bine dezvoltat. L­upta desfăşurată pe ma­lul Mureşului cu apele învolburate a făcut ca pagubele in agricultura judeţu­lui să fie mult diminuate. Au fost totuşi inundate 31 717 hb, d­in care 20 752 ha în C.A-P., au fost distruse 23 ha cu solarii unde se încheiase plantarea răsadurilor, au fost afectate în unele comune stocurile de fu­raje. Direcţia agricolă jude­ţeană — la indicaţia Comite­tului judeţean de partid — a elaborat un program amănun­ţit pentru rezolvarea operati­vă a multiplelor probleme care se pun în unităţile agri­cole pentru ca întreaga supra­faţă să reintre în circuitul a­­gricol. La Lipova, Semlac, Păuliş,­ Nădlac, Pecica şi în alte unităţi ce au avut de su­ferit de pe urma inundaţiilor, au fost repartizaţi specialişti cu multă experienţă pentru a acorda sprijin calificat la faţa locului. Acolo unde este posibil , apele Mureşului se menţin Încă la cote destul de înalte — S-A TRECUT LA EVA­CUAREA EXCESULUI DE UMIDITATE PRIN SAPA­­REA DE CANALE, PRIN FO­LOSIREA MOTOPOMPELOR ȘI AGREGATELOR DE AS­­PERSSUNE. Pentru ca tere­nurile zvîntate să poată fi lucrate într-un interval cît mai scurt, s-a stabilit ca unele mijloace mecanizate existente în unităţile din judeţ neafec­tate de inundaţii să fie tri­mise urgent în ajutor. Dacă situaţia o va impune se va apela şi la formaţiunile meca­nizate pregătite in judeţele li­mitrofe. La cererea unităţilor agricole, s-a asigurat, pentru Început, 170 de tone de po­rumb din grupa hibrizilor timpurii, urmînd ca, pe mă­sura cunoaşterii exacte a si­tuaţiei, să facă demersuri pentru noi cantităţi. Profit de prilejul care mi s-a oferit pentru a preciza că PE BAZA UNOR COMENZI FERME suNTEM în măsura să SATISFACEM INTEGRAL NEVOILE ÎN SEMINŢE ALE ARADULUI, PRECUM ŞI ALE CELORLALTE JUDEŢE CARE AU SUPRAFEŢE CA­LAMITATE. în ceea ce pri­veşte refacerea legumicul­turii, vreau să arăt că atît prin redistribuirea de răsad pe plan judeţean, cît şi prin sprijinul judeţelor Timiş şi­­ Bihor, această problemă va putea fi rezolvată în bune condiţiuni. Şi în sectorul creşterii ani­malelor se revine la normal. Cele 74 de adăposturi zooteh­nice care au fost inundate sunt la ora actuală curăţite, reparate şi dezinfectate. în cele şase unităţi afectate de inundaţii, specialiştii labora­torului veterinar din Arad au şi efectuat analiza probelor de apă şi acolo unde a fost cazul s-a făcut dezinfecţia. Un număr de 20 de medici vete­rinari execută examenul clinic sanitar-veterinar şi cu ajuto­rul a 40 de tehnicieni au tre­cut la vaccinarea animalelor. Repopularea adăposturilor s-a Dr. ing. Nicolae Ştefan, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, împărtăşeşte cititorilor noştri Experienţa judeţului Arad făcut numai atunci cînd s-au putut asigura cantităţi de vin pentru cel puţin zece zile de consum. Pentru rezolvarea bazei furajere, ministerul a repartizat, pentru primele urgenţe, 150 de tone de­con­centrate, iar organele silvice au permis, în mod excepţio­nal păşunatul animalelor în pădure pînă la 15—20 iunie. Modul cum se acţionează în judeţul Arad dă garanţie CA GREUTĂŢILE APĂRUTE VOR FI ÎNVINSE, CĂ ACTI­VITATEA ÎN AGRICULTU­RA VA REVENI PE FĂ­GAŞUL NORMAL. Măsurile întreprinse, cît şi cele care se vor lua in următoarele zile pentru redresarea agriculturii în judeţul Arad, îşi păstrează întreaga valabilitate şi pentru alte zone calamitate. O sintetizare a indicaţiilor teleconferinţei pe care o vom organiza la Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii în cursul zilei de miine va stabili în acelaşi timp direcţiile în care trebuie să acţioneze, cu maxi­mum de operativitate, toţi oamenii muncii de la sate . — IDENTIFICAREA TUTUROR SUPRAFEŢELOR CARE TREBUIE REINSAMINTATE ŞI DEFINITIVAREA PLA­NULUI DE ÎNLOCUIRE A CULTURILOR COMPROMISE. — EVACUAREA APELOR CARE STAGNEAZĂ PE TEREN. — EXECUTAREA ÎN SCURT TIMP A SEMĂNATULUI, PRE­CUM ŞI A LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE A CULTU­RILOR. — FORŢAREA VEGETAŢIEI ÎNTÎRZIATE PRIN APLICA­REA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE. — ÎNSĂMÎNȚAREA UNOR SUPRAFEŢE CÎT MAI MARI DE CULTURI SUCCESIVE ȘI DUBLE. Pagina a 2-a — 37 mai 1970 Trei specialişti răspund la întrebările puse de redactorii noştri: CUM POT REDEVENI FERTILE OGOARELE INUNDATE ? ŢM CUM PUTEM RECUPERA PAGUBELE PROVOCATE AGRICULTURII ? Bătălia începută pentru normalizarea activităţii în a­­gricultură obligă ca, diferenţiat, în funcţie de condiţiile de pe fiecare parcelă, să se folosească din arsenalul agroteh­nicii armele cele mai potrivite. Pentru a veni în sprijinul celor care dau acum bătălia recoltei, redacţia ziarului nostru s-a adresat unor specialişti din agricultură cu ru­gămintea de a prezenta cititorilor principalele măsuri, ce se impun acum aşa cum reies din cercetările ştiinţifice sau din practica unor judeţe, măsuri care trebuie luate în toa­te unităţile agricole pentru ca producţia de cereale, plan­te tehnice, şi legume să crească cît mai mult. ,România liberă. UN CUVlNT TULBURĂTOR ACASĂ Prin grija partidului fi statului cei ce şi-au pierdut locuintele in timpul inundafiilor, ii vor putea rosti din nou H­otărîrea partidului ţi statului nostru referitoare la unele măsuri de ajutorare a populaţiei ţi a cooperativelor agri­cole a deschis, pe temeiul sprijinului material hotărîtor al statului, etapa refacerii. Ceea ce apele au distrus trebuie reclă­dit şi, în multe locuri, mai bine decît a fost. Refacerea solicită eforturi extrem de mari. Pentru a doua oară, poporul nostru este chem­at să acţioneze hotărit, să-şi dirijeze energia deopotri­vă spre activitatea de refacere propriu-zisă şi spre sprijinirea re­facerii, în primul rînd printr-o muncă exemplară în unităţile eco­nomice, pentru a fi compensate pagubele deosebit de grave cau­zate de inundaţii. OAMENII — spre ei s-a îndreptat din prima clipă grija parti­dului şi statului nostru. UGRAN ROZALIA, munci­toare la întreprinderea de panificaţie din TÎRGU MU­REŞ : „Am avut o casă pro­prietate personală. Aveam te­levizor, radio, iar ultima ra­tă la mobilă o plătisem chiar în 12 mai. Casa a fost dusă cu totul de apă. Acum locu­iesc cu cele două fete în bi­rou la întreprindere. Am aflat din Hotărîre că pot op­ta ~­entru un apartament în ilo" și că-1 fot primi, fără rită. în proprietari persona­li Sîntem numai noi trei, cu si ‘tele. Singure nu ne pu­tem c­onstrui o casă Poate să-și­­hucuie oricine ce în­seamnă pentru a­jutorul statului.“­­. NICOLAE MOLDOVAN^ nume la uzina Automeca­­nica din MEDIAȘ : „Sîntem în familie șapte persoane. Ca­sa a fost­ distrusă cu totul. Am avut o casă proprietatea noastră. Aş fi bucuros dacă aş putea primi un apartament in bloc. Știu că-mi pot con­strui o altă casă, că statul mă ajută cu o sumă pînă la 20 000 lei. Dar dacă primesc o locuinţă în bloc, fără plată şi care să devină proprieta­tea mea, asta înseamnă pen­tru mine un ajutor neînchi­puit.“ FRIEDRICH WEBER. g*l­ vanizator la uzina „Emailul Roşu“ din MEDIAŞ: „Au că­zut toţi­­pereţii casei, au ră­mas doar doi în interior. Acoperişul a rămas şi el pe jumătate. Dar eu doresc să-mi refac casa, s-o clădesc pe acelaşi loc, pe o temelie mai înaltă. Vreau s-o refac exact aşa cum a fost. Statul mă ajută şi familia mea va face tot ce stă in putinţa ei ca să vedem la loc gospodăria.“ Hotărîrea a creat două posibilităţi pentru cei că­rora le-au fost distruse lo­cuinţele proprietate perso­nală : să opteze pentru un apartament în bloc, fără plată şi cu dreptul la tit­lul de proprietate, sau să folosească ajutorul bănesc al statului pentru reclădi­rea casei. Dar să conti­nuăm relatarea. DUMITRU OLARU, electri­cian, MEDIAŞ : „Casa noas­tră a fost avariată, dar ca s-o refacem trebuie s-o de­molăm. Cu banii pe care îi vom primi ca ajutor din par­tea statului, vom reuşi să re­clădesc casa.“ Recuperarea materiale­lor de­­construcţie are o însemnătate de prim or­din. Orice posibilitate tre­buie folosită pentru gră­birea refacerii. BALOJI FRANCISC, mun­citor la I.R.V.A., TÎRGU MU­REŞ : „Casa mi-a fost distru­să, acoperişul mai stă nu ştiu cum, dar totul trebuie reclădit. Apa mi-a luat vreo două mii de cărămizi. Am strîns tot ce-am mai găsit şi acum, cînd am aflat că voi primi ajutor din partea sta­tului, ştiu că-mi voi vedea casa la loc, chiar dacă n-are să fie uşor. O să depunem muncă şi tot ce trebuie.“ Da, nu va fi uşor şi nici simplu. Consiliile populare vor trebui să facă uz de întreaga lor experienţă şi capacitate organizatorică pentru a îndruma activi­tatea de refacere. O sea­mă de măsuri au şi fost luate, în multe locuri, cu sprijinul unităţilor indus­triale, al cooperativelor a­­gricole, s-au format echi­pe speciale de meseriaşi, care să ajute la reclădirea şi repararea caselor. EMANOIL ŞICLOVAN, om in vîrstă de 71 de ani, din Bodrogul Vechi, JUDEŢUL ARAD : „Mă doare sufletul că­­trebuie să plec la bătrâ­neţe de pe locurile unde am copilărit şi am stat pînă acum. Musai să plecăm, într­­un loc mai ferit de ape. Sa­tul nostru nu mai există. To­­tu-i ruină. Nici clini nu mai are.“ în Bodrogul Vechi, 130 de familii au rămas fără case. Ajutorul statului aici, ca şi in toate celelalte locuri, este piatra de te­melie a refacerii. „MUL­ŢUMIM DIN TOATĂ INI­MA PARTIDULUI NOS­TRU, TOVARĂŞULUI NI­COLAE CEAUŞESCU — spunea bătrînul EMANOIL SICLOVAN — PENTRU AJUTORUL CE NE-A FOST DAT NOUA, CARE NE-AM PIERDUT CASE­LE. CU SPRIJINUL PRI­MIT DE LA STAT, NE VOM REFACE VIAŢA“. E un sentiment de recunoş­tinţă pe care l-au expri­mat toţi oamenii cu care au stat de vorbă în aces­te zile, in zonele sinistra­­te, reporterii noştri. 1. SOLCAN La fabrica „Tîrnava" din Mediaş sunt uscate instalaţiile cu radianţi cu infraroşii Foto : NICU VASILE La Satu Mare a început numărătoarea normalizării (Urmare din pag. I) noaşteţi odihna ! Cît de mare cît de imensă este forţa voas­tră ! LÁSZLÓ BENEDEK care conduce grupul ne dă detalii. Sunt de toţi zece. Zece tineri între 10 şi 25 de ani. Cel mai mic — ANTAL COCA. Au ce­rut să li se dea cite o săptă­­mină din concediu şi au venit să muncească aici voluntar. Solidaritate... Cit de amplă este rezonanţa cuvîntului sub cupola acestei fabrici, care, printr-o coincidenţă, se chea­­­­mă tocmai „SOLIDARITA­TEA“. De pretutindeni vin ajutoa­re. Două fabrici din ORADEA — ,,Drum nou" şi „Textila“ — şi o alta din Timişoara — „Garofiţa“ — s-au oferit să le recondiţioneze firele salvate din apă. Mecanici din BUCU­REŞTI, de la CLUJ şi de la SUCEAVA au venit să le veri­fice maşinile. Să le pună în funcţiune. Pătrundem împreună cu di­rectorul Radu Romaniuc în­­tr-una din secţiile în care s-a reluat lucrul. De­asupra fiecă­rei maşini, muncitoare. Tăcu­te, concentrate, purtînd pe chip, încă proaspete, urmele încercărilor prin care au tre­cut. Calme, ştiind că nimeni n-a fost uitat, că partidul, sta­tul nostru poartă fiecăruia de grijă. Aproape la fiecare loc de muncă o foaie volantă pe care este tipărit textul Ho­tărârii Consiliului de Miniş­tri privitoare la ajutorul ce se va acorda zonelor şi oame­nilor ce au suferit de pe urma inundaţiilor. Trebuie să trăi­eşti aici, să fi trecut prin ce au trecut oamenii aceştia pen­tru a înţelege cită încredere le-au dat, cit de mult le-au ri­dicat moralul măsurile prevă­zute prin recenta Hotărîre. Dar cel mai bine o spun ei înşişi. MARIA PAUL, munci­toare : „Am 21 de ani. Soţul meu Paul Grigore lucrează la „Unio“, vopsitor meca­nic. Aveam casă pe strada Alexandru Vlahuţă. Nu mai avem. Ne-am trimis fetiţa la curţi, la părinţi. Lucrăm. Vom primi 20 000 de lei pentru casă şi 5 000 de lei pentru mobilă. Am şi pri­mit din donaţii obiecte de strictă necesitate. Pentru noi asta înseamnă totul". ŞTEFAN BEREŢKI, mai­stru : „Nu ne-a rămas ni­mic. Numai copiii. O casă de copii. Acum ne-am re­căpătat nădejdea că o să ne refacem avutul, viaţa“. MEZEI TEREZA, 36 de ani: „Nu ştiu cine m-a salvat. Nu-i cunosc numele. Locu­iesc în cort. Pînă la toam­nă. Atunci vom avea o ca­să. Casa noastră“... Părăsim fabrica şi ne în­dreptăm spre Comitetul jude­ţean de partid. Aceeaşi înaltă tensiune de muncă. De peste tot sosesc veşti. Fabrica „1 Septembrie“ anunţă intrarea în funcţiune a secţiei scula­re. Linia Botiz — Negreşti — Bi­­xad s-a refăcut şi a fost reda­tă traficului. Pe cîmpurile scoase de sub apă s-au semă­nat aproape 10 000 ha. cu po­rumb, cu cartofi, cu legume. Necontenit vin caravane. Vin de pretutindeni. De la Reşiţa, de la Bucureşti. Azi noapte a sosit un transport de la Gala­ţi, în cite feluri se poate ex­prima omenia... De pe melea­gurile Gorjului au fost trimise peste 100 de pachete conţinînd 12 000 de obiecte. Din judeţul Timiş 80 000 de obiecte. De la Bucureşti 3 caravane succesiv. Ascultaţi ce scrie eleva Anca Şerban din Ploieşti celei că­reia ii trimite micul ei dar : „DRAGĂ FETIŢO ! ÎŢI DAU O ROCHIŢA. O TRĂISTUŢĂ, UN MAIEU ŞI NIŞTE GHISM­­­E. ÎŢI DORESC MULTA SĂNĂTATE“. Mai este ceva de comentat la acest mesaj ?... Toate arterele oraşului au fost împînzite de constructori. Alături de lopata cu care se îndepărtează nămolul, intră în acţiune mistria. LA SATU MARE A ÎNCE­PUT NUMĂRĂTOAREA NOR­MALIZĂRII.

Next