România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)

1970-05-23 / nr. 7957

Anul XXVIII Nr. 7 957 8 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă­­ liberă COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE TOVARĂŞUL NICOL­AE CEAUŞESCU ÎN ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢELE BRĂILA ŞI GALAŢI în cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în ju­deţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele veşti despre inun­daţiile abătute asupra unor a­­şezări omeneşti — sate şi ora­şe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor, ci altor zone geografice, afec­tând sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba Iulia, Me­diaş, Sighişoara şi multe alte­le — oamenii muncii, răspun­­zind cu un înalt simţ patrio­tic chemării partidului, vibran,­tului apel al Biroului E­­xecutiv al Consiliului Na­ţional al Frontului Unită­ţii Socialiste, depun, acum eforturi uriaşe pentru lichi­darea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a ac­tivităţii economice şi sociale, pe făgaşul normal, alte locali­tăţi şi întinse suprafeţe agri­cole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului, străbătut cu elicopterul­ în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distin­ge largi suprafeţe cultivate, a­­coperite — continuu sau inter­mitent — de ape. Chiar şi a­­colo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumegîn­­de ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chis­­cani, fabricile şi întreprinde­rile din zona industrială a Bră­ilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreap­tă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Mă­­cin, pînă în apropierea oraşu­lui cu acelaşi nume din jude­ţul Tulcea. Peste tot, apele în­volburate ale Dunării s-au în­tins în lunci din care nu se­­ mai văd decit coroa­nele arborilor şi case inva­date sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în a­­cest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de ver­deaţă, netulburată, Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vîlceiu şi albia Dunării Vechi, aceas­tă insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari efor­turi materiale ale statului nos­tru o cîmpie fertilă. O supra­faţă de peste 72 000 ha. a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lun­gimea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moder­ne totalizează 1 400­ km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor cu 13 staţii de pompa­re. în urma desecărilor, a de­frişării stufărişurilor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafaţa ara­bilă a ajuns la 56 000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămîn­­turile smulse apelor s-au în­fiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe­­37 000 hectare au obţinut în medie 5 144 kg porumb la hectar. Nu­mai cantitatea de boabe livra­tă peste plan în 1969 însumea­ză 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capa­citate de zeci de mii de cape­te. Creatorii şi beneficiarii a­­cestor pămînturi noi se află, de mai multe sâptămîni, în­cleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învin­gători în momentele culmina­ţiei undei de viitură din apri­lie, iar acum continuă cu te­nacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul ofi­cial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi (Continuare in pag. a 3-aJ 'V-*', «V - Oamenii au muncit zi şi noapte pentru a ridica diguri rezistente ■ ■ Muncitorii de la Uzina „Progresul" au primit cu entuziasm pe înalţii oaspeţi. . Fiecare veste, un comunicat VOINŢA DE A INFRINGE APELE, DE A RECLĂDI VIAŢA ASA CUM A FOST in 39 de judeţe ale ţării, 37 au cunoscut — in proporţii diferite — urgia apelor revărsate. Numai judeţele Caraş-Severin şi Gorj au rămas în afara hărţii de­zastrului. Apa a intrat parţial sau total în aproape o mie de localităţi. Păminturi mănoase, culturi abia semănate au căzut pr­adă valului distrugător. Tăvălugul apelor a trecut peste 650 000 die hectare. Suferinţe cumplite au produs inun­daţiile familiilor care s-au trezit cu apa năvălind pe ferestre , au fost inundate 65 000 de case, un mare număr dintre ele fiind complet distruse. Bilanţul tragic nu s-a înche­iat. In zonele Galaţi, Brăila, Tulcea şi în alte părţi, peri­colul nu a trecut. TULCEA. Corespondentul nostru ION POPOVICI trans­mite : In suburbia „Tudor Vladimirescu“ din Tulcea se poate circula numai cu bărcile. Am văzut cum apele dezlăn­ţuite au cuprins peste 200 case. Multe dintre ele s-au prăbuşit. Ici şi colo, oamenii care nu s-au evacuat încearcă să-şi con­solideze locuinţele cu bîrne. In Delta Dunării sunt com­plet inundate nouă localităţi, iar 14 inundate parţial. Numeroase instalaţii hidro­tehnice şi căi de comunicaţie sunt distruse. Cetăţenii, cu aju­torul gărzilor patriotice şi al armatei, lucrează şi în cursul nopţii pentru consolidarea şi supraînălţarea digurilor. La ora cînd transmit aceste rinduri, apele Dunării la Tul­cea, sunt în creştere, atingînd cota de ■ 431 cm. Toată atenţia este concentrată în­­momentul de faţă spre digurile de prote­jare a zonei industriale şi a o­­raşului, care sunt înălţate şi consolidate. In Deltă, în cursul zilei de vineri, a continuat evacuarea populaţiei din zonele aflate în pericol, iar în comunele Păt­­lăgeanca şi Mila 23 s-au tri­mis noi bacuri pentru a servi ca dormitoare sinistraţilor. Aflăm din CERNAVODA. Apele Dunării au inundat utilajele portului, care şi-a încetat complet activitatea. După o staţionare de câte­va zile, apele Dunării sunt din nou în creştere. Vineri dimineaţa, la orele 7, a fost atinsă cota de 672 cm, cm 4 cm mai mult ca în ziua pre­cedentă, iar pentru zilele următoare se prevăd noi creşteri, cm 10—15 cm. Par­tea de jos a oraşului, care se află sub nivelul­ apei, este în pericol de a fi inun­dată. Se lucrează intens la (Continuare în pag. a . Oamenii s-au întors, vor reconstrui totul /*w­\ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Profund mişcat de ştirile privind inundaţiile catastrofale care lovesc în aceste zile România prietenă, vă adresez, în numele popoarelor Iugoslaviei şi al meu personal, dumnea­voastră, poporului român şi îndeosebi locuitorilor din regiunile cuprinse de inundaţii, expresia sincerei solidarităţi. Vă rog să transmiteţi familiilor celor care au avut de sufe­rit, profundele noastre condoleanţe. IOSIP BROZ TITO Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La vestea că România are de suferit de pe urma inundaţiilor, îmi exprim, faţă de dumneavoastră şi populaţia din zonele devastate, profunda mea simpatie. Cred că poporul român se va reface cît se poate de repede de pe urma pagubelor şi că viaţa populaţiei din zonele care au avut de suferit va reveni la normal. KIM IR SEN secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Premierul Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene Secretar general al Partidului Comunist Român Comitetului Central al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI In urma gravelor inundaţii care s-au produs în ţara dumnea­voastră,­ vă exprimăm compasiunea noastră tovărăşească ; vă ru­găm să transmiteţi condoleanţe familiilor victimelor, precum şi sentimentele noastre de solidaritate cu poporul român dureros încercat SECRETARIATUL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ A Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu delegaţia P. C. Irakian Vineri dimineaţă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului­­Comu­nist Român împreună cu to­varăşul Paul Niculescu-Mig­il, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţ­ia P.C. Irakian, formată din tovarăşii Aziz Mohammed, prim­-secre­­tar al C.C. al P.C. Irakian şi Ara Khad­atur, membru al C.C. al P.C. Irakian, care face o vizită în ţara noastră. Au participat Stan Bujor, şef de secţie la C.C. al P.C.R. şi Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a efecutat o informare reciprocă, asupra preocupărilor şi a activităţii celor două partide şi s-a rea­lizat un schimb de păreri asu­pra unor probleme ale situa­ţiei internaţionale actuale, ale mişcării comuniste şi munci­toreşti. S-a exprimat, deopo­trivă, dorinţa de a dezvolta şi amplifica în viitor cola­borarea tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Irakian în interesul celor două partide şi popoare, al­ unităţii mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor for­ţelor anti­imperialiste. Intîlnirea s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă caldă, de prie­tenie şi înţelegere reciprocă. Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele guvernului U.R.S.S. şi al meu personal, exprim­ guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român sinceră compasiune în legătură cu calamităţile — inun­daţiile pe teritoriul Republicii Socialiste România, care au cauzat mari daune economiei naţionale a ţării. Guvernul sovietic a hotărît să acorde României ajutor constînd din materiale de construcţie, medicamente, alimente şi alte obiecte de primă necesitate. In afară de aceasta, Comitetul Executiv al Societăţii Crucii Roşii şi Semilunii Roşii ale U.R.S.S. vor trimite, de asemenea, în România medicamente, aparatură medicală, alimente şi alte mărfuri. ALEXEI KOSIGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN BUCUREŞTI Profund impresionaţi de ştirile cu privire la inundaţiile dis­trugătoare care s-au abătut asupra ţării dumneavoastră, cauzînd şi pierderi de vieţi omeneşti, vă exprimăm sentimentele noas­tre de sinceră compasiune şi de solidaritate frăţească. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ITALIAN PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Dragi tovarăşi, Partidul Muncii din Elveţia vă exprimă dumneavoastră şi poporului român profunda sa compasiune în legătură cu catas­trofa care loveşte şi îndoliază ţara dumneavoastră. Partidul nostru va susţine prin toate mijloacele o vastă miş­care de solidaritate pentru ajutorarea victimelor și vă asigură de solidaritatea sa tovărășească. ÎN NUMELE PARTIDULUI MUNCII DIN ELVEŢIA, JEAN VINCENT membru al Secretariatului Colectiv

Next