România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)

1970-05-28 / nr. 7961

Proletari­i din toate ţările, uniţi-va ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL­ AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 961 • Joi 28 mai 1970 6 pagini 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU In judeţele botoşani, SUCEAVA, NEAMŢ ŞI BACAU în cursul zilei de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tova­răşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, şi-a continuat călătoria ope­rativă de lucru în Moldova, în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău. Pretutindeni, în fabrici şi uzine, în unităţile agricole, în oraşele şi satele vizitate, secretarul general al partidu­lui nostru, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de întreaga populaţie cu dragoste şi căldură, cu un vibrant entuziasm. Miercuri dis-de-dir­ineaţă în Iaşi mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în a­­jun pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lun­gul bulevardului, mulţi­mea care marţi după-amiază în întreprinderile vizitate, în Piaţa Palatului vibrase la uni­son aclamind pentru partid, pentru politica sa marxist-le­­ninistă se pregăteşte acum să-i conducă la plecare pe oaspeţii dragi. Poate că mai bine de­cit vorbele imaginile vii sur­prinse de camerele de luat ve­deri ale televiziunii sunt în măsură să înfăţi­şeze măcar o parte din fresca de neuitat a entuziasmului popular, a căldurii, a bucuriei exprimate prin gesturi, prin aclamaţii şi, mai presus de orice, prin dorinţa firească a fiecăruia dintre zecile de mii de ieşeni de a fi cit mai a­­proape, de a oferi o floare, de de a strînge mina tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In persoa­na sa, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste şi ataşament forţei conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină şi energie care condensează în el voinţa ho­­tărîtă a naţiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegaru­lui încercat al poporului, Par­tidul Comunist Român. Stadionul „23 August“ de pe dealu­l Copoului concen­trează, în această însorită di­mineaţă de mai, intr-un mnic chip, acela al însufleţirii, toate vîrstele, toate profesiile, toate categoriile sociale ale Ia­şului contemporan. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănes­cu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, salută mulţimea care ovaţionează. Comandantul gâr­zii de onoare prezintă ra­portul. Răsună acordurile so­lemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în faţa tricolorului, preşedintele Con­siliului de Stat, comandantul suprem al forţelor noastre armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece în revis­tă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzi­lor patriotice şi ai detaşamen­telor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei­­Adre­­sîndu-se celor de faţă, tovară­şul Nicolae Ceauşescu aduce mulţumiri pentru manifesta­rea călduroasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid şi urează cetăţenilor municipiului şi judeţului Iaşi noi succese în activitatea lor. moldovenesc care a dat patriei mulţi oameni de seamă, lumi­noase figuri de cărturari şi ar­tişti, redimensionat în anii noştri, a îmbrăcat şi el haine de sărbătoare. La sosire, oas­peţii sunt întîmpinaţi de tova­răşul Gheorghe Ghinea, prim­­secretar al Comitetului jude­ţean de partid, de alţi repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Intr-o maşină deschisă, secretarul general al partidului străbate oraşul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga popu­laţie, a oraşului a ieşit să-l în­­tîmpine. Conducătorii de partid şi de stat vizitează Fabrica de con­fecţii din oraş. Unitate puter­nică cu o producţie anuală de 200 de milioane de lei. Cei­­ 300 de salariaţi, în mare ma­joritate femei, răspunzînd che­mării partidului de a organiza mai bine activitatea de pro­ducţie, vor obţine în acest an un spor de producţie în valoare de 3 000 000 de lei faţă de 1969, exclusiv pe seama măririi pro­ductivităţii muncii. După studii sistematice,, ei au trecut de la sistemul de lucru pe bandă la cel sincron. Oaspeţii apreciază pozitiv calitatea produselor şi îi feli­cită pentru succesele dobîndi­­te. Este grăitor pentru spiritul de răspundere ce animă colec­tivul, pentru maturitatea sa, faptul că în întreprindere a fost organizată o expoziţie cu fotografii şi confecţii necores­punzătoare. Gazdele nu s-au sfiit să-i invite pe oaspeţi să viziteze această expoziţie. Inginerul Ioan Floareş, di­rectorul general al Combina­tului textil, îi informează pe conducătorii de partid şi de stat că muncitorii Fabricii de confecţii au hotărît să supli­menteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel hi­ert pînă la sfîrşitul anului să dea peste plan o producţie de 3,5 milioane lei. Este aportul pe care ei înţeleg să-l aducă, in consens cu întreaga noastră clasă muncitoare la efortul sporit pe care, în aceste zile, ţara ni-l cere nouă, tuturor. El se înscrie în hotărîrea fer­mă, generată de profund pa­triotism a muncitorilor din­­ întreprinderile industriale ale­­ judeţului Botoşani de a reali­za, în afara timpului normal­­de lucru, peste 700 000 ore/om, ceea ce va face ca ei să obţină peste plan şi peste angajamen­tele iniţiale o producţie de 14 milioane lei. O altă dovadă grăitoare a conştiinţei civice ridicate la parametrii cei mai înalţi o re­prezintă faptul că datorită greutăţilor pe care le întîm­­pină colectivul Uzinei de re­paraţii din Galaţi, din cauza inundaţiilor, Uzina de repara­ţii din Botoşani a preluat exe­cutarea, în această perioadă a unui număr de 11 sortimente de piese de schimb pentru tractorul U 650 în valoare de 4,8 milioane lei. Producţia va fi executată în afara planului întreprinderii, îndeosebi în du­minicile de pînă la sfîrşitul anului. In­ drum spre locul de deco­lare a elicopterului, în repeta­te rînduri, maşina deschisă în care luase loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu este încon­jurată de mulţimea celor care îl aclamă, care mulţumeşte şi în acest chip, partidului pen­tru grija permanentă ce o poartă dezvoltării acestui ju­deţ tînăr care înaintează, cu toate pînzele sus, spre înflori­rea sa. înainte de plecare, adresîn­­du-se celor prezenţi, secretarul general al partidului le-a trans­mis un călduros salut din par­tea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — am văzut una din întreprinderile oraşului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprin­deri industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieţii eco­nomice şi sociale, la ridicarea nivelului de viaţă al locuitori­lor judeţului, îmi exprim con­vingerea că toţi comuniştii, toţi oamenii muncii vor de­pune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăp­tui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congre­sul al X-lea al partidului nos­tru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viaţă fericită tuturor“. Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu sunt primite cu pu­ternice ovaţii, cu urale. Se scandează „P.C.R.­Ceauşescu“. Vizita în judeţul Botoşani continuă. Elicopterul aterizea­ză pe o pajişte de lingă co­muna Bucecea. Sute de ţărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroşi de oaspeţi, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid şi de stat, îi aclamă îndelung. Preşedintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe (Continuare in pag. a 2-a) Mii de oameni adunaţi pe stadionul din Bacău aclamă îndelung sosirea conducătorilor de partid şi de stat „întregul nostru popor — o unică familie, o singură voinţă!“ Elicopterul trece peste dea­lurile domoale şi cîmpiile Ţă­rii de Sus, ale Moldovei ,­care în această însorită dimineaţă de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe a­­ceste meleaguri. Botoşani. Străvechiul oraş Corespondenţii „României libere" transmit: De la ora 0 la ora 24: Veghe neîntreruptă, activă PORŢILE DE FIER : A fost executată supra­­­ inaltarea digului ce apara turbinele 3-6 Pe tot întinsul flu­viului, de la intrarea in ţară şi pînă la Gu­ra Văii, echipe de specialişti urmăresc evoluţia cotelor apei. Navigaţia decurge nestingherit. La cen­trala hidroelectrică Porţile de Fier, a fost executată pe aproape întreaga lungime su­­praînălţarea digului ce apără turbinele 3—6. Supraînălţarea asigură rezistenţa­ la un debit de apă de 17 000 mc pe secun­dă, a cărui probabi­litate de apariție se semnalează odată la două secole. Cele mai mari debite cu­noscute n-au depăşit 15 900 m­c pe secun­dă. INSULA MARE A BRĂILEI. Valurile stirnite de furtună au solicitat la maximum digul Valurile Dunării, stîrnite de furtuna de acum două zile, au solicitat la maximum digul ce apără Insula Mare a Brăilei. Au fost necesare, în cîteva rînduri, intervenţii operative pentru înlă­turarea avariilor, la Măraşu, la kilometrul 12 şi în alte puncte, in sprijinul celor care apără Insula continuă să sosească noi detaşamente. Printre ultimii sosiţi sunt studenţii Institutului de cultură fizică şi sport din Bucureşti. Miile de cetăţeni, me­mbri ai gărzilor patriotice, ostaşi, tineri, care apără Insula Mare a Brăilei, dispun de importante mij­loace mecanice şi materiale pentru a acţiona rapid şi eficace. Munca este grea şi obositoare, dar ho­tărîrea de a apăra cele 72 000 de hectare ale Insu­lei a rămas neclintită. C­AL­AŢI : Apele Dunării şi Prutului sunt in creştere O zi însorită. Dar nu este timp de odihnă. APELE PRUTULUI ŞI DUNĂRII CRESC. Incintele îndiguite de la Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos, ca şi apărarea municipiului solicită în continuare toate forţele. Prutul a crescut în ultimele 24 de ore cu 12 cm şi se prevede ca în următoarele 24 de ore să atingă cota maximă de 600 cm. Digul înălţat şi conso­lidat care apără incintele îndiguite este supus în fiecare clipă tentativelor de infiltraţii. La kilometrul 1 + 800, la kilometrul 2 -1- 300, cei care supraveghează digul au intervenit prompt şi au oprit infiltrarea apei. Noi detaşa­mente sosesc din municipiul Galaţi şi din loca­lităţile judeţului în sprijinul celor care apără acest important patrimoniu agricol DEVA: Apele Mureşului n-au intrat in oraş Noul val de inundaţii prici­nuit de apele Mureşului a tra­versat în cea mai mare parte judeţul Hunedoara. Apele au ieşit peste maluri doar in une­le zone mai joase. La Deva, apele au sosit în noaptea de 21, spre 27 mai, la miezul nopţii, ajungind pînă în curţile unor case de pe străzile Oriviţei, Mureşului şi Nicolae Grigores­­cu, fără să provoace pagube prea mari. In drumul său, Mu­reşul a reinundat întinse su­prafeţe de teren ale cooperati­velor agricole. La Ilia şi Stretea, localităţi inundate încă de la prima re­vărsare a Mureşului, noua un­dă de viitură a făcut ca apele să crească cu 30 60 cm. Acum, MUREȘUL ESTE IN SCĂDERE. PAMÂNTURILE DE LA DUNĂRE: Sunt consolidate taluzele şi ridicate digurile Apele Dunării au continuat să crească pe întreg teritoriul judeţului Ilfov şi Ia­lomiţa., Cotele Dună­rii: la­ Giurgiu, 765 cm; la Călăraşi, 680 cm- Apărarea incinte­lor îndiguite pietro­­şani — Vedea — Slo­bozia, — Malul Roşu — Gostinu, Prundu — Greaca — Argeş şi Olteniţa — Mănă­stirea a devenit pro­blema principală. Sunt consolidate ta­luzele şi ridicate di­gurile. Operaţiile de apărare se execută zi şi noapte, pentru a împiedica revărsarea Dunării. Pe rîurile interioa­re din judeţul Ilfov şi Ialomiţa, apele sunt sub cotele de inunda­ţii. In raza municipiu­lui Giurgiu, supra­înălţarea digurilor se apropie de sfirsit. CERNAVODĂ . Apa care a inundat centrul oraşului a fost evacuata. Pericolul nu a trecut Apele Dunării au înregistrat în ultimele două zile o uşoară scădere. în dimineaţa zilei de miercuri, cota Du­nării a ajuns la 688 cm. Apa provenită din ploi şi infiltraţii, care inundase centrul oraşului, a fost înlăturată cu ajutorul grupurilor de pompare. Deoarece pericolul nu a fost înlăturat, în această zonă au fost evacuate 75 de familii, mărfurile din zece magazine şi materialele din cîteva unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Eforturile echipelor de intervenţie sunt îndreptate spre consolidarea digului de apărare a oraşului, unde se lucrează fără întrerupere. BRAŞOV: O scadere generală a apelor locale. Oltul se menţine peste cota de inundaţie Apele locale din judeţul Bra­şov — Vulcăniţa, Cohalm, Bîr­­sa, Berivoi —, care s-au revăr­sat acum trei zile, sunt în scă­dere generală şi au ajuns sub cota de inundaţie. Rîul Negru se menţine peste cota de inun­daţie, apele sale scăzînd destul de încet. La Hoghiz şi Făgăraş s-a făcut simţită o nouă viitură pe Olt, care a dus la creşterea cotei cu 4 cm, atingind la Fă­găraş 429 cm, ceea ce înseamnă aproape un metru peste cota de inundaţie. In aproape toate cele 18 loca­lităţi inundate din ju­deţul Bra­șov, se constată o retragere lentă a apelor. La închiderea ediţiei BRĂILA. La Vădeni, unde apele Siretului au inundat incinta îndiguitâ, a fost efectuată o a doua ru­pere a digului dinspre Dunăre, pentru a permite şi mai mult apelor din incintă să se scurgă în fluviu. TURNU MĂGURELE. De 36 de ore se lucrează la construcţia unui dig înalt de un metru, care să protejeze Combinatul de îngrăşăminte chimice. Continuă întărirea digului în zona comunei Islaz, unde apele Oltului sunt în creştere. Ieri, 27 mai, la orele 20 cotele apei Dunării erau de 680 cm., fiind în creştere. Pînă la coronamentul care protejează Combinatul chimic mai sunt circa 20 cm. FOCŞANI, Putna, Şuşiţa, Rîmna, Milcovul, Rîmnicul Sărat sunt în scădere şi nu mai prezintă pericol. Numai Siretul, la Lungoci, continuă să râmînă peste cota de inundaţie cu 79 cm. Comunele Câlienii Noi, Călienii Vechi, Nâneşti, Vulturul, Măicânești se află încă sub apă. în pag. a 3-a. Trimişii noştri ne telefonează din zonele lovite de ape: MEDIAŞ şi BLAJ: Viaţa începe să reintre in drepturi Cred in for­ma acestor oameni! 24 DE ORE ÎN DELTĂ (Printre ape dezlănţuite şi oameni de neînfrînt)

Next