România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)
1970-06-03 / nr. 7966
Pagina a 2-a — 3 Iunie 1970 LA ADĂPOSTUL DIGURILOR, LUCRĂRILE AGRICOLE SE DESFĂȘOARĂ NORMAL Mai aflam pe dig, nu departe de locul unde apele rlului Prut se pregătesc pentru Intîlnirea cu Dunărea. Era spre sfîrșitul zilei, al unei după amieze calde, luminoase, ca de vară adevărată, după care oamenii jinduiau de mult. In ciuda forfotei din preajmă, am rămas pentru mai multe minute pe loc, încercînd să cuprind cu privirea tot ce mă înconjura. De o parte a digului apele curgeau cu repeziciune pe o albie lățită cu a unui fluviu. Pe coronament, sute de oameni și zeci de mașini continuau lupta lor eroică începută în urmă cu cîteva zile. Iar de cealaltă parte a digului, pe întinderile nesfîrşite ale Brateşului de Jos, am avut imaginea celei mai depline linişti, a muncii apărate cu atîtea eforturi. Pe terenurile acestea mănoase, recoltatul mecanizat al lucernei era în toi. Mai departe, în alte zone, se trecuse din plin la al doilea prăşit al porumbului şi al florii-soarelui. — De pe întreaga suprafaţă cultivată de peste 10 000 de hectare, se anunţă o recoltă foarte bună — avea să ne comunice mai tîrziu, ing. VASILE POPA, directorul I.A.S.Bădălan. La culturile de porumb de pe 2 600 de hectare s-a executat prăşitul, mecanic şi manual, în cea mai mare măsură de două ori. Lucerna s-a recoltat de pe mai bine de 1 250 de hectare. Rezultate bune ne aşteptăm să obţinem şi de la amenajarea noastră piscicolă cu crap selecţionat, întinsă pe 2 450 de hectare tot în această zonă îndiguită. O mare bogăţie, rod al muncii oamenilor, este menţinută cu eforturi supraomeneşti, la adăpost de puhoaie, prin abnegaţia şi îndîrjirea celor de pe dig. ...Forfota de pe dig sporeşte în intensitate. Odată cu înserarea, intră la lucru schimburile de noapte. La sediul comandamentului lucrărilor de pe dig, comandament instalat în vechiul canton de întreţinere, se definitivează planurile de operaţii ale nopţii ce începe. Ing. DUMITRU NASTASE, director general al Trustului de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare, şeful acestui comandament, şi locotenent-colonelul AUREL BURCA pun la punct ultimele amănunte. — 680 de oameni la consolidarea taluzelor erodate... 100 de basculante la transportul pămîntului pentru supraînălţarea coronamentului... — Cantităţi suplimentare de piatră în zonele puternic atacate de valuri din sectorul I... — între kilometrii 6—8 şi 8—10 se continuă cu intensitate lucrările de protejare... Sunt orele 19.45. In încăperea strimtă şi plină de oameni, în care telefoniştii mai instalează încă o legătură cu oraşul, şi-a făcut loc un tînăr îmbrăcat într-un pulover roșu ! „Vă comunic că iluminatul electric s-a încheiat“. Este DUMITRU GEORGESCU, de la întreprinderea regională de electricitate, care, cu o mină de oameni, a făcut ca pe mai bine de 2 km de-a lungul digului, în zona cea mai periclitată, becurile să se aprindă ca pe o faleză a litoralului.La orele 14, nu începuse nici plantatul stîlpilor de susţinere a cablurilor. — Alo Ghimia... Alo Ghimia... Punctul Svinița vă comunică cotele... Comunicările de la punctele de Citire a mirelor de control, se întretaie cu cele prin radio ale staţiilor mobile de emisie-recepţie existente pe dig. Căci în vreme ce pe toate cele opt fronturi de muncă ale digului desfăşurate pe 26,3 km lucrările continuă cu dîrzenie, activitatea de supraveghere permanentă se extinde cale de 55 km. Nici un moment nu sunt scăpate din vedere mişcarea apelor, comportarea digului în faţa presiunii lor. Nimic nu trebuie să scape observaţiei în această zonă in care apele au depăşit nivelul maxim luat în consideraţie faţă de proiect, în care apărarea împotriva puhoaielor se bazează pe consolidarea şi supraînălţarea cotei de siguranţă. ... Zorii încep să se arate. Pe digul care apără incintele Brateşului, a mai trecut o noapte. — S-a lucrat conform programului — ne comunică neobosit de la postul său ing. DUMITRU NASTASE. Infiltraţia cea mai dificilă de la km 7 + 750 a fost li ciudată. Deşi vîrful viiturii se află acum în dreptul nostru, digul se comportă bine. Imediat în preajmă, mecanizatorii de la I.A.S. Bădălan au astfel condiţii să desfăşoare o altă bătălie cea a recoltelor bogate. TUDOR GHEORGHIU P.S. Corespondenţa de ultimă oră din GALAŢI de la CONST. SIRBU ne anunţă că la kilometrul 1,6, unde apele reuşiseră să subţieze considerabil digul înalt de pămînt, ostaşii conduşi de căpitanul STANCULESCU ION au izbutit să restabilească lucrurile Spărtura creată de ape a fost astupată cu sute de saci de nisip. La kilometrul 7, situaţia este mai critică pentru că apele bat mai tare în dig. Aici se fac mereu supraînălţări, fiindcă apele încearcă să treacă mereu dincolo. Sînt mulţi cei care stau aici de aproape două săptămîni. Fraţii TEODOR şi SANDU ENE, lucrează de zece zile pe un escavator asigurînd în permanenţă serviciul de zi şi de noapte. Am văzut conducători de basculante ca DUMITRU PADURESCU, GHIŢA LUPU, VALERIU FILIP, şi alţii care după ce au descărcat pămîntul pe dig coboară în grabă pantele abrupte ducîndu-se spre locul de încărcare. Sute de muncitori de la COMBINATUL SIDERURGIC, veniţi succesiv creează echipe de intervenţie rapidă. Nimeni nu concepe ca, pe aceste locuri, apele să pătrundă pentru a inunda lunca Brateşului. Mecanizatorii de la I.A.S. Bădălan-Galaţi recoltează lucerna, prăşesc a doua oară , porumbul şi floarea soarelui important suport material pentru avintul zootehniei, pentru mai buna aprovizionare cu produse animaliere (Urmare din pag. 1) mari obiective necesită un volum important de materiale. Pentru mecanizarea proceselor de producţie este nevoie de maşini şi instalaţii speciale pe care unităţile le vor cumpăra de la stat. Pentru cumpărarea materialelor de construcţie ca şi pentru utilaje, unităţile cooperatiste vor beneficia de importante degrevări de impozite. Este firesc deci ca toţi crescătorii de animale, specialiştii agricoli să primească cu deosebit interes prevederile hotărîrii recente. Dar ele îi obligă în acelaşi timp să acţioneze mai energic decît pînă acum. Ne-am angajat ca în acest an să livrăm, peste prevederile de plan, 7 500 hl lapte de vacă, 1 500 hl lapte de oaie, 140 tone carne şi 715 000 ouă. In cea mai mare parte aceste produse vor fi livrate statului pe bază de contract. Spre a se realiza angajamentele asumate, cooperatorii depun acum eforturi deosebite, în primul rînd pentru asigurarea unei baze furajere cît mai bune. In acest scop se însămînţează, pe mari suprafeţe, culturi duble după secară masă verde şi alte plante), în toate unităţile s-a terminat recoltatul lucernei, acţiunea continuînd cu efectuarea pregătirilor pentru recoltarea fînurilor anuale. Vom acţiona în acelaşi timp mai insistent pe linia furajării mai judicioase, în scopul creşterii producţiei pe animal furajat şi a greutăţilor de livrare a animalelor îngrăşate. Cooperatorii constănţeni, specialiştii agricoli vor reuşi astfel, suntem siguri, să furnizeze la fondul central producţii superioare, să participe într-o proporţie mai mare decît, pînă acum la mai buna aprovizionare a populaţiei cu produse animaliere. — Satul nostru — ne spune VASILE ANDREICA, din Poftana, judeţul Bacău — este aşezat în zona de munte. Ocupaţia de bază a locuitorilor o constituie creşterea animalelor. In fiecare an, noi contractăm şi vindem statului un mare număr de viţei, porci, oi, precum şi însemnate cantităţi de brînză şi lapte. Aceasta constituie principala noastră sursă de venituri Iată de ce noua Hotărîre a partidului şi guvernului privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor ,animaliere a fost primită de toţi producătorii individuali cu multă satisfacţie. Avantajele substanţiale pe care ni le oferă hotărîrea reprezintă pentru fiecare din noi, un puternic stimulent în contractarea unor cantităţi sporite de produse animaliere Ca şi în ceilalţi ani, eu am contractat şi am şi vîndut statului doi porci şi o cantitate însemnată de lapte. Conform prevederilor hotărîrii, voi beneficia de un spor de un leu la fiecare kilogram. Sînt hotărît însă să cresc porcii la greutatea de ■ peste 100 kilograme fiecare, pentru a beneficia de un spor şi mai bun — 1,5 lei/kilogram. Aceasta înseamnă că voi primi în plus faţă de preţul prevăzut în contract aproximativ 300 lei. La lapte, pe lingă sporul de 0,10 — 0,45 lei/litru, hotărîrea prevede că voi avea dreptul să cumpăr de la stat 150 kilograme porumb pentru fiecare mie de litri lapte livrate. Pentru noi, cei care locuim într-o zonă în care nu se cultivă cereale, această prevedere constituie o mare înlesnire. Convinşi de avantajele oferite de noua hotărîre, EU ŞI CONCETĂŢENII MEI NE VOM STRĂDUI SA VALORIFICAM producţia NOASTRĂ NUMAI PE BAZA DE CONTRACTE ÎNCHEIATE CU UNITĂŢILE DE STAT, contribuind astfel la tot mai buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe. Cu deosebit interes sînt primite prevederile recentei hotărîri nu numai în rîndul producătorilor ci şi al oamenilor muncii de la oraş. — Avem convingerea fermă că Hotărîrea cu privire la îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi a produselor animaliere se va răsfrînge pozitiv asupra aprovizionării tot mai bune a pieţelor cu produse de origine animală , ne spune ELENA EFTIMIE, gospodină din oraşul Bacău. Ştim că o parte din fondurile necesare acordării acestor stimulente vor fi acoperite de stat şi o parte se vor acoperi prin majorarea preţurilor cu amănuntul la unele sortimente de carne şi la lapte. Fiecare dintre noi, înţelege foarte bine că aceasta va fi, în ultimă instanţă şi în interesul nostru. Cointeresaţi de stimulentele acordate prin Hotărîre, producătorii vor vinde statului animale mai multe, cantităţi sporite de produse animaliere. în felul acesta, se va putea asigura mai bine aprovizionarea magazinelor, lucru de care vom beneficia cu toţii. Un punct de vedere similar exprimă numeroşi salariaţi cu care redactorii şi corespondenţii noştri au stat de vorbă. — Reaşezarea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere — spune ION COSMA muncitor la secţia montaj de la uzina „Semănătoarea" din Bucureşti — este o măsură judicios gîndită, o decizie menită să creeze condiţii pentru ca şi zootehnia să cunoască, avintul cuvenit mai ales acum după ce o parte din efectivele de animale au fost micşorate în urma inundaţiilor care s-au produs. Aşa cum se arată în Hotărîre, o parte din fondurile necesare cointeresării producătorilor se vor acorda de către stat iar o parte se va realiza pe seama majorării unor preţuri cu amănuntul, fără a se modifica preţurile la unele produse foarte cerute ca : untul, untura, slănină, smîntînă, unele preparate de carne etc. Aceasta este o dovadă grăitoare a grijii cu care ne înconjoară permanent partidul şi statul ocrotind şi de această dată pe cei cu salarii mici al căror buget nu va fi aproape deloc afectat asigurîndu-se în schimb o aprovizionare corespunzătoare de produse pe piaţa alimentară. (Urmare din pag. 1) netului şi încercînd să-mi imaginez ce se află acolo, dedesubt ; acum însă, aici la grupul 2, ochiul poate cuprinde amploarea acestei construcţii subterane : un puţ cu diametrul de 17 metri — reprezentînd marginea exterioară a statorului — adînc ca şi un hău, ai cărui pereţi, în interior, au fost acoperiţi cu prelate colorate pentru a feri de praf miile de piese atît de sensibile... culori, trimiţîndumă fără voie cu gîndul la pînzele unei scene de teatru aflate — iarăşi — în aşteptarea premierei.... ... Grupul, nr. 3 este în curs de a i se asambla mecanismul aparatului director; s-a început deja asamblarea rotorului turbinei. Ca la un film derulat invers, privesc aici acelaşi puţ — cu mult mai adînc de data asta — unde, undeva jos, albastrul fosforescent al căştilor de protecţie îmi realizează vizual primele faze de lucru ce s-au consumat la cele două agregate vizitate anterior. Este totuşi ciudat, şi ai un sentiment oarecum straniu cînd aici, zărindu-i pe cei de jos instalînd în gurile din beton palete imense, metalice, ce se închid compact, ca şi cum ai suprapune la jumătate cîteva zeci de lame de ras — este ciudat, repet, cînd afli că toate agregatele ( în număr de şase din partea română) vor funcţiona complet automat, la simpla apăsare a unui buton !... Dincolo, afară în soare, acolo unde un munte de beton se înalţă din mijlocul Dunării... ... acolo unde barajul, ridicat în amonte, ascunde parcă Dunării surpriza ce i se pregăteşte : un zid înalt, imens, din beton armat iscat parcă din adîncurile — acum uscate — ale fluviului , un zid de piatră, sudoare şi forţă, capabil să stăvilească şi să înfrîngă furia acestei ape de curînd domesticite : şantierul I.C.H. ,,Porţii© de Fier" (sau „Constructorul", cum i se spune curent aici, cel ce toarnă barajul deversor , în termeni strict tehnici : „Şantierul II Porturi"). Aici priveliştea depăşeşte grandiosul : sute de oameni, un păienjeniş de macaralemamut al căror dangăt de clopot electric marchează începutul sau sfîrşitul zonei de pericol aflate dedesubt, vagonete-cupă încărcate de beton plimbate prin aer la înălţimi ameţitoare... în sfîrşit, un imens furnicar de oameni şi maşini, profilaţi pe fondul gri-ud al cimentului ce acoperă treptat păienjenişul metalic din sîrmă sudată — de către alţii — cu mult mai înainte. Deşi copleşit de ceea ce vezi (pînă la sfîrşitul anului construcţia vai terminată, dovadă : numai pînă la 27 mai, orele 7, se turnaseră cca. 6 000 metri cubi peste planul stabilit pentru luna respectivă!...), privirile mi se întorc aproape fără voie către nişte panouri viu colorate : o situaţie ţinută la zi, printr-un ingenios mijloc grafic... anunţînd tuturor starea (şi efectuarea, fireşte) a ajutorului dat populaţiei din zonele sinistrate , s-au format echipe de intervenţia (însumînd sute de oameni — pe tot sistemul energetic), iar numai aici, de pe acest şantier, au fost expediate cu un convoi auto : două pompe de absorbţie cu un debit de 1 100 mc., un autocran (un fel de macara mobilă de 5 tone), un autoîncărcător, alimente, îmbrăcăminte, etc. Deoparte — şantierul, de cealaltă — grija acestor oameni pentru semenii lor aflaţi în suferinţă... Deoparte munca , o muncă titanică, plină de eroism, a celor ce activează pe acest poate cel mai mare şantier al ţării. De cealaltă parte — omenia, omenia şi reacţia promptă, plină de eficienţă practică pentru cei aflaţi în greutate. Privesc panorama şantierului în plin efort (şi simt prezenţa panourilor în spate), şi mă întreb, firesc şi tăcut, aşa cum fac astăzi mii şi mii de oameni de pe plaiurile ţării : cine — şi mai ales cum ?! — ar putea stăvili, îngenunchea, sau măcar stăvili dorinţa oamenilor noştri de progres, bunăstare şi pace ?... Un secretar de partid la volan... ... care se numeşte Octavian Constantinescu , conducător auto pe un „BELAZ" (purtînd numărul 7 — un soi de namilă metalică pe patru roţi, putînd încărca în cupa din spate, aflată deasupra cabinei — la care ajungi urcînd treptele unei scări asemănătoare unei locomotive — 27 tone încărcătură) ; este secretar pe secţie — secţia Auto, ce serveşte întreg şantierul ; totodată, un asiduu corespondent de presă la ziarul „Porţile de Fier" — ziarul şantierului. La prima vedere pare un om taciturn — dacă nu chiar aspru, posac , neras, bronzat de soare, îşi leagănă mîinile într-un mers ciudat şi se uită la tine pieziş, încercînd parcă să-ţi desluşească intenţiile... abia apoi, după primele cuvinte, înţelegi că ai de a face cu un om extrem de deschis şi de cald, deloc lipsit de simţul umorului : „Ce vreţi să vă spun ?!... La betonare, oamenii lucrează efectiv cite 12 ore pe zi acoperind astfel o tură în numai două schimburi... Nouă maşini au plecat în convoi acolo... bănuiesc că ştiţi despre ce este vorba ! Atelierul mecanic al secţiei auto a hotărit să lucreze peste program remediind astfel oricînd şi la orice oră defectele maşinilor aflate în pană pentru a suplini potenţialul maşinilor plecate la sinistraţi! Altceva... ce vreţi să vă mai spun?!... Diaconescu, Tudorache, Vitalie, Mendeş şi încă mulţi alţii se schimbă din mers , nimeni nu are nimic împotrivă, chiar dacă se intîmplă printre mulţi dintre noi să nu avem timp să facem o pauză !" Şi scurt, îşi ia rămas bun, urcă treptele „BELAZ"-ului cu numărul 7, îmi face un gest scurt, cu mina- apoi porneşte maşina. Nea Mişu doarme... „Nea Mişu" — pe numele său real : Mihai Hinodache, şef, de lot la secţia de prefabricat© din cadrul Şantierului 3, om în virată de 47 de ani — doarme într-adevăr cîteva minute, pe care şi le-a smuls din pauza de prînz ; îl trezesc fără voie şi-mi pare rău, şi încerc să-mi cer scuze, dar omul — scuturîndu-şi buimăceala produsă de cîteva minute de odihnă (după două zile de nesomn), îmi vorbeşte de tineri : „Lucrez numai cu ei. Din tineri poţi face şi eroi, dar şi oameni răi... depinde cum îi îndrumi !" (acest om cu înfăţişare blajină este cunoscut pe întreg şantierul : numai în cămaşă, cu sudoarea adumbrindu-i subraţul, sculat din odihnă de către cel ce a dat buzna în baraca sa, îşi priveşte ceasul... apoi, sărind ca un resort, scoate un fluier metalic în care suflă strident)... ... Ca la o comandă, cîţiva zeci de tineri — pentru că, intr-adevăr numai tinerii fac parte din echipa lui Hinodache — se adună în jurul lui, prompt; unul singur, fără răutate, îi aruncă : „Ce dracu', nea Mişule mai avem două minute !* (şi poartă în braţe o minge de fotbal, semn că maistrul i-a întrerupt mai devreme decît trebuia din jocul lor improvizat)... Nea Mişu îmi vorbeşte elogios — şi mi-l recomandă — pe Dumitru Pană (secretarul U.T.C. al lotului prefabricate, cel la a cărui nuntă „au fost invitaţi cu toţii, toţi ăştia pe care-i vedeţi aici, şi unde am fost şi eu, mai acum cîteva luni- tocmai la Deveselu !"... un om de un deosebit profil moral şi etic ; şi pe Anton Stoica, sau pe Constantin Toma, şeful de echipă... şi de fiecare dată, acum cînd îmi vorbeşte, înţeleg că el — împreună cu ceilalţi, cei tineri — formează o echipă , o echipă sudată, plină de avînt, înţelegere şi compasiune (cu numai cîteva zile mai înainte, aceşti tineri lucraseră 16 ore fără întrerupere pentru a turna o grindă de 44 tone şi a aduna 12 tone de fier vechi, în folosul celor sinistraţi. ... îi părăsesc pe aceşti oameni care îşi trag acum cămăşile peste maiourile asudate, şi nu pot să nu mă gîndesc că în acest imens complex ce se numeşte „Şantierul Porţile de Fier" ei, tinerii aceştia — conduşi de acel om numit anonim de simplu, ,nea Mişu" — m-au determinat să scriu despre modestie, pasiune şi muncă. Şi încă , despre curaj! ... însemnările de mai sus — departe de a dori să înregistreze o simplă situaţia statistică asupra stării unui şantier naţional — încearcă a reprezenta, pe cît posibil, o informare , o informare asupra unor stări de lucruri existente aici, la Porţile de Fier. Răsfoind carnetul de însemnări — încercînd deci să-mi sistematizez diverse cifre, nume sau fapte — înţeleg o dată mai mult că despre astfel de colectivităţi, ambalate într-o muncă titanică, nu poţi vorbi decît la modul superlativ de simplu. Şi amintindu-mi acum zbaterea aceea furioasă a apelor Dunării — privită cu atît calm şi reţinută satisdredt“ de către un om al şantierului, inginerul Valeriu Perşinaru — socotesc că prima şi cea dinfii calitate a minunaţilor noştri oameni este cea a curajului , a unui curaj izvorît din străbuni şi din înţelepciune ; un curaj în faţa căruia fluviul — mai neputincios că oricînd — îşi bolboroseşte haotic apele prinse în chinga de ciment născut în cale. Premiera energiei la Porţile de Fier Sub auspiciile Frontului Unităţii Socialiste ii acţiuni ale uniunilor de creaţie in sprijinul zonelor calamitate ntr-o întîlnire de lucru organizată ieri la Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, cu participarea preşedinţilor uniunilor de creaţie, au fost preconizate noi acţiuni menite să contribuie la ajutorarea zonelor calamitate. Astfel, sub egida Uniunii Compozitorilor va avea loc în curînd la Sala Palatului un mare spectacol muzical în beneficiul sinistraţilor, realizat cu concursul celor mai valoroşi interpreţi vocali şi instrumentali. Uniunea Artiştilor Plastici va organiza noi expoziţii lip tombolă, asemenea celei deschisă recent în Galeriile din strada Oneşti, fondurile obţinute urmînd să fie destinate înlăturării urmărilor inundaţiilor. Din iniţiativa aceleiaşi Uniuni, un grup de artişti plastici îşi vor da concursul la înfrumuseţarea unui sat nou ce se va construi în zonele calamitate. Pentru a spori contribuţia bănească a Uniunii la ajutorarea regiunilor care au suferit de pe urma inundaţiilor, rudele unor maeştri de seamă ai artei româneşti — I. Ţuculescu, A. Jiquide, Gh. Petraşcu —■ au făcut importante donaţii din colecţiile personale. Cîteva edituri, printre care „Cartea românească, în colaborare cu Editurile „Eminescu“, „Dacia“, Revista „Familia“ vor edita volume de documente, reportaje, mărturii, zugrăvind tragedia abătută asupra ţării în primăvara acestui an. Din iniţiativa Uniunii Scriitorilor vor fi puse în vînzare pentru realizarea de fonduri consacrate aceluiaşi scop, manuscrise ale scriitorilor noştri, vor fi organizate şezători literare. Cele trei uniuni de creaţie îşi propun, de asemenea, să întreprindă numeroase acţiuni comune în beneficiul sinistraţilor. CONTUL 2000 : Pînă ieri, peste 48 milioane lei Casa de Economii şi Consemnaţiuni face cunoscut că la 2 iunie suma depunerilor pe întreg cuprinsul ţării în contul C.E.C. 2000 se ridică la 48 802 000 lei. Buletinul (Urmare din pag. 1) Digurile care apără incintele din sudul Olteniei au fost înălțate suficient de mult pentru ca pericolul revărsării apelor să fie eliminat. în schimb, crește pericolul infiltrărilor, intruicît digul stă de multă vreme sub presiunea apei care întrece cu 80 cm nivelul înregistrat vreodată pe aceste meleaguri şi care depăşeşte deci toate cotele care au stat la baza calculelor digului. Peste 2 500 de cooperatori, 1 800 de militari şi 2 000 de studenţi au luptat ieri de-a lungul compartimentului I şi mai ales II la punctele km 3,600, km. 8, km. 9 pentru oprirea infiltraţiilor. Văzînd care este situaţia, studenţii craioveni au hotărît să rămînă pe poziţii încă cel puţin două zile. Luptăm cu toate puterile, ne spune tov. Dranga, pentru ca, referindu-se la munca studenţilor, să adaulge : — Se cunoaşte că avem tineri dornici să muncească. Sunt minunaţi băieţii ăştia, simt de unde vine pericolul şi nu se dau în lături de la eforturile cele mai mari“. Deci şanse pentru ca incintele să reziste pînă la capăt. Intervenţii prompte s-au semnalat şi în zona fostei bălţi Suhaia unde a apărut o fisură în dig ca şi între Turnu Măgurele şi Izlaz la km. 3 al digului, unde, datorită intervenţiei gărzilor patriotice, apele Dunării care începuseră să se infiltreze în dig au fost stăvilite. O intervenţie a avut loc şi la punctul Năsturreiu unde au apărut infiltraţii. O ultimă ştire ne informează din Pietroşani că aici a luat fiinţă o brigadă de tineret formată din 60 de utecişti. In incinta ZIMNICEANASTURELU 6 500 oameni au terminat o amplă lucrare de combatere a înmuierii digului semnalată la km 19.200. Au fost consolidate şi supraînălţate digurile provizorii de apărare de la Islaz, T. Măgurele port, Bujorul. La T. MĂGURELE apele staţionează la un nivel impresionant: 710 cm faţă de 510 — cota de inundaţii. La GIURGIU apele au crescut. Pe toate zonele de apărare care se găsesc în faza a IlI-a, se execută alte lucrări de consolidare a digurilor. Pe linia Petroşani — Vedea — Slobozia au fost întărite gardurile de consolidare pe o porţiune de 2 km de dig expus mai multor eroziuni. în municipiul Giurgiu a fost terminat digul de derivaţie în lungime de 400 metri, executîndu-se acum lucrări de consolidare. Ţinînd seama însă de nivelul foarte mare al apelor din Dunăre şi de starea digului (conducta de beton cu un diametru, de 0,8 metri slăbindu-i rezistenţa), comisia municipală Giurgiu a stabilit evacuarea locuinţelor din zona de jos a oraşului. In PORTURILE GIURGIU şi OLTENIŢA, la şantierele navale inundate parţial s-au luat măsuri de mărire a numărului de persoane, a echipelor de pază. Datorită averselor de ploaie căzute în zona Călugăreni — Giurgiu a fost inundată staţia de evacuare a apelor de la Combinatul de creştere a porcilor Giurgiu. LA CALARAŞI unde apele sunt în creştere, aceeaşi muncă de suprainălţare a digurilor. Ieri după-amiază, salariaţii I.G.O., O.C.L., ai Consiliului popular municipal, ai Combinatului de celuloză şi ai întreprinderii de prefabricate au fost prezenţi la datorie. Bătălia pentru incintele dintre BORCEA şi DUNĂRE cunoaşte ceasuri grele. Deşi apele Ialomiţei scad, Dunărea în creştere şi, mai ales, vinul foarte puternic care a bătut ieri dinspre nord au produs eroziuni puternice. Toată ziua de ieri, oamenii cărora li s-au adăugat forţe noi — 700 militari sosiţi în cursul nopţii — au luptat cu eroziunile şi infitraţiile prin şi sub dig. Se continuă de asemenea digul de apărare a şoselei naţionale 2 A Constanţa — Bucureşti. Acelaşi lucru şi în INSULA MARE a BRĂILEI, unde 5 870 oameni lucrează zi şi noapte la consolidări de taluze şi la suprainălţare de diguri. La BRĂILA şi GALAŢI apele au scăzut cu 3 cm, apele Prutului şi Siretului scad şi ele, aşa că oamenii au un răgaz în consolidarea apărării. Ieri semnalam acalmia de la TULCEA dar iată că azi această parte a ţării a intrat iar în alertă. Cotele care înregistraseră alaltăieri o uşoară scădere au început să crească din nou, ajungînd ieri dimineaţa la 428 centimetri şi la prînz, 429 cm. Digurile au început să fie din nou asaltate de ape, mai ales datorită vînturilor (16 m pe secundă la Sulina) şi ploilor care s-au abătut asupra regiunii. S-au produs valuri care erodează ameninţător digurile. Pentru preîntîmpinarea forţelor dezlănţuite ale fluviului, Comandamentul judeţean Tulcea de apărare împotriva inundaţiilor a luat noi măsuri. Pentru grăbirea evacuării apelor provenite din infiltraţii în localitatea Crişan au fost instalate încă două motopompe care funcţionează zi şi noapte. După cum se poate lesne observa, bătălia devine din zi în zi mai grea. Iată de ce nici o măsură de prevenire şi apărare, nici un efort nu apar de prisos. Pentru apărarea celor 400 000 ha îndiguite, pe care se coc în aceste zile grînele, pentru apărarea celor 20 oraşe şi 30 comune de pe Dunăre. ZECI DE IMII de oameni SE AFLĂ AZI în ÎNCLEŞTARE CU APV¥,E furioase ALE DUNĂRII. Pasute de kilometri, oamenii ridică stavilă în calea apelor Dunării ■ MB wmmmrnwmtmmm m smmmm IWÉMÉ m* BRAÍIA ,România libera**