România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)

1970-06-03 / nr. 7966

­ Pagina a 2-a — 3 Iunie 1970 LA ADĂPOSTUL DIGURILOR, LUCRĂRILE AGRICOLE SE DESFĂȘOARĂ NORMAL M­ai aflam pe dig, nu de­parte de locul unde a­­pele rlului Prut se­ pre­gătesc pentru Intîlnirea cu Dunărea. Era spre­ sfîrșitul zilei, al unei după amieze cal­de, luminoase, ca de vară a­­devărată, după care oamenii jinduiau de mult. In ciuda forfotei din preajmă, am ră­mas pentru mai multe minu­te pe loc, încercînd să cuprind cu privirea tot ce mă încon­jura. De o parte a digului a­­pele curgeau cu repeziciune pe o albie lățită cu­ a unui flu­viu. Pe coronament, sute de oameni și zeci de mașini con­tinuau lupta lor eroică înce­pută în urmă cu cîteva zile. Iar de cealaltă parte a digu­lui, pe întinderile nesfîrşite ale Brateşului de Jos, am a­­vut imaginea celei mai depli­ne linişti, a muncii apărate cu atîtea eforturi. Pe terenu­rile acestea mănoase, recolta­tul mecanizat al lucernei era în toi. Mai departe, în alte zone, se trecuse din plin la al doilea prăşit al porumbului şi al florii-soarelui. — De pe întreaga supra­faţă cultivată de peste 10 000 de hectare, se anun­ţă o recoltă foarte bună — avea să ne comunice mai tîr­­ziu, ing. VASILE POPA, directorul I.A.S.­Bădălan. La culturile de porumb de pe 2 600 de hectare s-a e­­xecutat prăşitul, mecanic şi manual, în cea mai mare măsură de două ori. Lu­cerna s-a recoltat de pe mai bine de 1 250 de hecta­re. Rezultate bune ne aş­teptăm să obţinem şi de la amenajarea noastră pisci­colă cu crap selecţionat, întinsă pe 2 450 de hectare tot în această zonă îndi­­guită. O mare bogăţie, rod al mun­cii oamenilor, este menţinută cu eforturi supraomeneşti, la adăpost de puhoaie, prin ab­negaţia şi îndîrjirea celor de pe dig. ...Forfota de pe dig sporeş­te în intensitate. Odată cu în­serarea, intră la lucru schim­burile de noapte. La sediul comandamentului lucrărilor de pe dig, comandament in­stalat în vechiul canton de întreţinere, se definitivează planurile de operaţii ale nop­ţii ce începe. Ing. DUMITRU NASTASE, director general al Trustului de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare, şeful acestui comandament, şi locotenent-colonelul AUREL BURCA pun la punct ultime­le amănunte. — 680 de oameni la con­solidarea taluzelor eroda­te... 100 de basculante la transportul pămîntului pentru supraînălţarea co­ronamentului... — Cantităţi suplimentare de piatră în zonele puter­nic atacate de valuri din sectorul I... — între kilometrii 6—8 şi 8—10 se continuă cu in­tensitate lucrările de pro­tejare... Sunt orele 19.45. In încăpe­rea strimtă şi plină de oameni, în care telefoniştii mai instalează încă o legătură cu oraşul, şi-a făcut loc un tînăr îmbrăcat într-un pulover ro­șu ! „Vă comunic că ilumina­tul electric s-a încheiat“. Este DUMITRU GEORGES­CU, de la întreprinderea re­gională de electricitate, care, cu o mină de oameni, a făcut ca pe mai bine de 2 km de-a lungul digului, în zona cea mai periclitată, becurile să se aprindă ca pe o faleză a lito­ralului.­­La orele 14, nu înce­puse nici plantatul stîlpilor de susţinere a cablurilor. — Alo Ghimia... Alo Ghi­­mia... Punctul Svinița vă co­munică cotele... Comunicările de la punc­tele de Citire a mirelor de con­trol, se întretaie cu cele prin radio ale staţiilor mobile de emisie-recepţie existente pe dig. Căci în vreme ce pe toate cele opt fronturi de muncă ale digului desfăşurate pe 26,3 km lucrările continuă cu dîrzenie, activitatea de supraveghere permanentă se extinde cale de 55 km. Nici un moment nu sunt scăpate din vedere miş­carea apelor, comportarea di­gului în faţa presiunii lor. Nimic nu trebuie să scape ob­servaţiei în această zonă in care apele au depăşit nivelul maxim luat în consideraţie faţă de proiect, în care apă­rarea împotriva puhoaielor se bazează pe consolidarea şi supraînălţarea cotei de sigu­ranţă. ... Zorii încep să se arate. Pe digul care apără incintele Brateşului, a mai trecut o noapte. — S-a lucrat conform programului — ne comuni­că neobosit de la postul său ing. DUMITRU NASTASE. Infiltraţia cea mai dificilă de la km 7 + 750 a fost li ciudată. Deşi vîrful viiturii se află acum în dreptul nostru, digul se comportă bine. Imediat în preajmă, meca­nizatorii de la I.A.S. Bădălan au astfel condiţii să desfăşoa­re o altă bătălie­­ cea a re­coltelor bogate. TUDOR GHEORGHIU P.S. Corespondenţa de ulti­mă oră din GALAŢI de la CONST. SIRBU ne anunţă că la kilometrul 1,6, unde apele reuşiseră să subţieze conside­rabil digul înalt de pămînt, ostaşii conduşi de căpitanul STANCULESCU ION au izbu­tit să restabilească lucrurile Spărtura creată de ape a fost astupată cu sute de saci de ni­­sip. La kilometrul 7, situaţia este mai critică pentru că­ apele bat mai tare în dig. Aici se fac mereu supraînălţări, fiindcă apele încearcă să treacă me­reu dincolo. Sînt mulţi cei care stau aici de aproape două săp­­tămîni. Fraţii TEODOR şi SANDU ENE, lucrează de zece zile pe un escavator asigurînd în permanenţă serviciul de zi şi de noapte. Am văzut condu­cători de basculante ca DUMI­TRU PADURESCU, GHIŢA LUPU, VALERIU FILIP, şi alţii care după ce au descărcat pămîntul pe dig coboară în grabă pantele abrupte ducîn­­du-se spre locul de încărcare. Sute de muncitori de la COM­BINATUL SIDERURGIC, ve­niţi succesiv creează echipe de intervenţie rapidă. Nimeni nu concepe ca, pe aceste locuri, apele să pătrundă pentru a inunda lunca Brate­şului. Mecanizatorii de la I.A.S. Bădălan-Galaţi recoltează lucerna, prăşesc a doua oară , porumbul şi floarea soarelui important suport material pentru avintul zootehniei, pentru mai buna aprovizionare cu produse animaliere (Urmare din pag. 1) mari obiective necesită un vo­lum important de materiale. Pentru mecanizarea procese­lor de producţie este nevoie de maşini şi instalaţii speciale pe care unităţile le vor cum­păra de la stat. Pentru cumpă­rarea materialelor de con­strucţie ca şi pentru utilaje, u­­nităţile cooperatiste vor bene­ficia de importante degrevări de impozite. Este firesc deci ca toţi cres­cătorii de animale, specialiştii agricoli să primească cu deo­sebit interes prevederile hotă­­rîrii recente. Dar ele îi obligă în acelaşi timp să acţioneze mai energic decît pînă acum. Ne-am angajat ca în acest an să livrăm, peste preve­derile de plan, 7 500 hl lap­te de vacă, 1 500 hl lapte de oaie, 140 tone carne şi 715 000 ouă. In cea mai mare parte a­­ceste produse vor fi livrate statului pe bază de contract. Spre a se realiza angajamen­tele asumate, cooperatorii de­pun acum eforturi deosebite, în primul rînd pentru asigura­rea unei baze furajere cît mai bune. In acest scop se însă­­mînţează, pe mari suprafeţe, culturi duble după secară ma­să verde şi alte plante), în toate unităţile s-a terminat recoltatul lucernei, acţiunea continuînd cu efectuarea pre­gătirilor pentru recoltarea fînu­­rilor anuale. Vom acţiona în acelaşi timp mai insistent pe linia furajării mai judicioase, în scopul creşterii producţiei pe animal furajat şi a greută­ţilor de livrare a animalelor îngrăşate. Cooperatorii con­­stănţeni, specialiştii agricoli vor reuşi astfel, suntem­ siguri, să furnizeze la fondul central producţii superioare, să parti­cipe într-o proporţie mai ma­re decît, pînă acum la mai buna aprovizionare a popu­laţiei cu produse animaliere. — Satul nostru — ne spu­ne VASILE ANDREICA, din Poftana, judeţul Bacău — este aşezat în zona de munte. O­­cupaţia de bază a locuitorilor o constituie creşterea anima­lelor. In fiecare an, noi con­tractăm şi vindem statului un mare număr de viţei, porci, oi, precum şi însemnate cantităţi de brînză şi lap­te. Aceasta constituie principala noastră sursă de venituri Iată de ce noua Hotărîre a partidului şi gu­vernului privind îmbunătăţi­rea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor ,a­­nimaliere a fost primită de toţi producătorii individuali cu multă satisfacţie. Avantajele substanţiale pe care ni le ofe­ră hotărîrea reprezintă pentru fiecare din noi, un puternic stimulent în contractarea unor cantităţi sporite de produse a­­nimaliere Ca şi în ceilalţi ani, eu am contractat şi am şi vîn­­dut statului doi porci şi o can­titate însemnată de lapte. Conform prevederilor hotărî­­rii, voi beneficia de un spor de un leu la fiecare kilogram. Sînt hotărît însă să cresc por­cii la greutatea de ■ peste 100 kilograme fiecare, pentru a beneficia de un spor şi mai bun — 1,5 lei/kilogram. A­­ceasta înseamnă că voi primi în plus faţă de preţul prevă­zut în contract aproximativ 300 lei. La lapte, pe lingă spo­rul de 0,10 — 0,45 lei/litru, ho­tărîrea prevede că voi avea dreptul să cumpăr de la stat 150 kilograme porumb pentru fiecare mie de litri lapte li­vrate. Pentru noi, cei care locuim într-o zonă în care nu se cultivă cereale, această pre­vedere constituie o mare în­lesnire. Convinşi de avantaje­le oferite de noua hotărîre, EU ŞI CONCETĂŢENII MEI NE VOM STRĂDUI SA VA­LORIFICAM producţia NOASTRĂ NUMAI PE BAZA DE CONTRACTE ÎNCHEIA­TE CU UNITĂŢILE DE STAT, contribuind astfel la tot mai buna aprovizionare a populaţiei de la oraşe. Cu deosebit interes sînt primite prevederile recentei hotărîri nu numai în rîndul producătorilor ci şi al oame­nilor muncii de la oraş. — Avem convingerea fermă că Hotărîrea cu privire la îm­bunătăţirea preţurilor de cum­părare a animalelor şi a pro­duselor animaliere se va răs­­frînge pozitiv asupra aprovi­zionării tot mai bune a pie­ţelor cu produse de origine a­­nimală , ne spune ELENA EFTIMIE, gospodină din ora­şul Bacău. Ştim că o parte din fondurile necesare acordă­rii acestor stimulente vor fi acoperite de stat şi o parte se vor acoperi prin majorarea preţurilor cu amănuntul la u­­nele sortimente de carne şi la lapte. Fiecare dintre noi, în­ţelege foarte bine că aceasta va fi, în ultimă instanţă şi în interesul nostru. Cointeresaţi de stimulentele acordate prin Hotărîre, producătorii vor vinde statului animale mai multe, cantităţi sporite de produse animaliere. în felul a­­cesta, se va putea asigura mai bine aprovizionarea magazine­lor, lucru de care vom benefi­cia cu toţii. Un punct de vedere similar exprimă numeroşi salariaţi cu care redactorii şi corespon­denţii noştri au stat de vorbă. — Reaşezarea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere — spu­ne ION COSMA muncitor la secţia montaj de la uzina „Se­mănătoarea" din Bucureşti — este o măsură judicios gîndi­tă, o decizie menită să creeze condiţii pentru ca şi zootehnia să cunoască, avintul cuvenit mai ales acum după ce o parte din efectivele de animale au fost micşorate în urma inun­daţiilor care s-au produs. Aşa cum se arată în Hotărîre, o parte din fondurile necesare cointeresării producătorilor se vor acorda de către stat iar o parte se va realiza pe seama majorării unor preţuri cu a­­mănuntul, fără a se modifica preţurile la unele produse foarte cerute ca : untul, untu­ra, slănină, smîntînă, unele preparate de carne etc. Aceas­ta este o dovadă grăitoare a grijii cu care ne înconjoară permanent partidul şi statul ocrotind şi de această dată pe cei cu salarii mici al căror bu­get nu va fi aproape deloc a­­fectat asigurîndu-se în schimb o aprovizionare corespunză­toare de produse pe piaţa ali­mentară. (Urmare din pag. 1) netului şi încercînd să-mi i­­maginez ce se află acolo, de­desubt ; acum însă, aici la grupul 2, ochiul poate cu­prinde amploarea acestei construcţii subterane : un puţ cu diametrul de 17 metri — reprezentînd marginea exteri­oară a statorului — adînc ca şi un hău, ai cărui pereţi, în interior, au fost acoperiţi cu prelate colorate pentru a feri de praf miile de piese atît de sensibile... culori, trimiţîndu­­mă fără voie cu gîndul la pîn­­zele unei scene de teatru afla­te — iarăşi — în aşteptarea premierei....­­ ... Grupul, nr. 3 este în curs de a i se asambla mecanis­mul aparatului director; s-a început deja asamblarea ro­torului turbinei. Ca la un film derulat invers, privesc aici acelaşi puţ — cu mult mai adînc de data asta — un­de, undeva jos, albastrul fos­forescent al căştilor de pro­tecţie îmi realizează vizual primele faze de lucru ce s-au consumat la cele două agre­gate vizitate anterior. Este totuşi ciudat, şi ai un senti­ment oarecum straniu cînd aici, zărindu-i pe cei de jos instalînd în gurile din beton palete imense, metalice, ce se închid compact, ca şi cum ai suprapune la jumăta­te cîteva zeci de lame de ras — este ciudat, repet, cînd afli că toate agregatele ( în număr de şase din partea ro­mână) vor funcţiona com­plet automat, la simpla apă­sare a unui buton !... Dincolo, afară în soare, acolo unde un munte de beton se înalţă din mijlocul Dunării... ... acolo unde barajul, ridi­cat în amonte, ascunde parcă Dunării surpriza ce i se pre­găteşte : un zid înalt, imens, din beton armat iscat parcă din adîncurile — acum usca­te — ale fluviului , un zid de piatră, sudoare şi forţă, capabil să stăvilească şi să înfrîngă furia acestei ape de curînd domesticite : şantierul I.C.H. ,,Porţii© de Fier" (sau „Constructorul", cum i se spune curent aici, cel ce toar­nă barajul deversor , în ter­meni strict­ tehnici : „Şantierul II Porturi"). Aici priveliştea depăşeşte grandiosul : sute de oameni, un păienjeniş de macarale­mamut al căror dangăt de clopot electric marchează în­ceputul sau sfîrşitul zonei de pericol aflate dedesubt, vagonete-cupă încărcate de beton plimbate prin aer la înălţimi ameţitoare... în sfîr­­şit, un imens furnicar de oameni şi maşini, profilaţi pe fondul gri-ud al cimentului ce acoperă treptat păienjeni­şul metalic din sîrmă sudată — de către alţii — cu mult mai înainte. Deşi copleşit de ceea ce vezi (pînă la sfîrşi­tul anului construcţia va­i terminată, dovadă : numai pînă la 27 mai, orele 7, se tur­naseră cca. 6 000 metri cubi peste planul stabilit pentru luna respectivă!...), privirile mi se întorc aproape fără voie către nişte panouri viu colorate : o situaţie ţinută la zi, printr-un ingenios mij­­loc grafic... anunţînd tuturor starea (şi efectuarea, fireşte) a ajutorului dat populaţiei din zonele sinistrate , s-au format echipe de intervenţia (însumînd sute de oameni — pe tot sistemul energetic), iar numai aici, de pe acest şan­tier, au fost expediate cu un convoi auto : două pompe de absorbţie cu un debit de 1 100 mc., un autocran (un fel de macara mobilă de 5 tone), un autoîncărcător, ali­mente, îmbrăcăminte, etc. Deoparte — şantierul, de cealaltă — grija acestor oa­meni pentru semenii lor aflaţi în suferinţă... Deoparte mun­ca , o muncă titanică, plină de eroism, a celor ce activea­ză pe acest poate cel mai mare şantier al ţării. De cea­laltă parte — omenia, ome­nia şi reacţia promptă, plină de eficienţă practică pentru cei aflaţi în greutate. Privesc panorama şantierului în plin efort (şi simt prezenţa panou­rilor în spate), şi mă întreb, firesc şi tăcut, aşa cum fac astăzi mii şi mii de oameni de pe plaiurile ţării : cine — şi mai ales cum ?! — ar pu­tea stăvili, îngenunchea, sau măcar stăvili dorinţa oameni­lor noştri de progres, bună­stare şi pace ?... Un secretar de partid la volan... ... care se numeşte Octa­­vian Constantinescu , condu­cător auto pe un „BELAZ" (purtînd numărul 7 — un soi de namilă metalică pe patru roţi, putînd încărca în cupa din spate, aflată de­asupra cabinei — la care ajungi ur­­cînd treptele unei scări ase­mănătoare unei locomotive — 27 tone încărcătură) ; este secretar pe secţie — secţia Auto, ce serveşte întreg şan­tierul ; totodată, un asiduu corespondent de presă la ziarul „Porţile de Fier" — zia­rul şantierului. La prima vedere pare un om taciturn — dacă nu chiar aspru, posac , neras, bronzat de soare, îşi leagănă mîinile într-un mers ciudat şi se uită la tine pieziş, încercînd parcă să-ţi desluşească intenţiile... abia apoi, după primele cu­vinte, înţelegi că ai de a face cu un om extrem de deschis şi de cald, deloc lipsit de simţul umorului : „Ce vreţi să vă spun ?!... La betonare, oamenii lucrea­ză efectiv cite 12 ore pe zi a­­coperind astfel o tură în numai două schimburi­­... Nouă ma­şini au plecat în convoi aco­lo... bănuiesc că ştiţi despre ce este vorba ! Atelierul me­canic al secţiei auto a hotă­­rit să lucreze peste program remediind astfel oricînd şi la orice oră defectele maşinilor aflate în pană pentru a su­plini potenţialul maşinilor ple­cate la sinistraţi! Altceva... ce vreţi să vă mai spun?!... Diaconescu, Tudorache, Vi­­talie, Mendeş şi încă mulţi alţii se­ schimbă din mers , nimeni nu are nimic împotri­vă, chiar dacă se intîmplă printre mulţi dintre noi să nu avem timp să facem o pa­uză !" Şi scurt, îşi ia rămas bun, urcă treptele „BELAZ"-ului cu numărul 7, îmi face un gest scurt, cu mina- apoi porneş­te maşina. Nea Mişu doarme... „Nea Mişu" — pe numele său real : Mihai Hinodache­, şef, de lot la secţia de pre­fabricat© din cadrul Şantieru­­lui 3, om în virată de 47 de ani — doarme într-adevăr cîteva minute, pe care şi le-a smuls din pauza de prînz ; îl trezesc fără voie şi-mi pare rău, şi încerc să-mi cer scu­ze, dar omul — scuturîndu-şi buimăceala produsă de cîte­va minute de odihnă (după două zile de nesomn), îmi vorbeşte de tineri : „Lucrez numai cu ei. Din tineri poţi face şi eroi, dar şi oameni răi... depinde cum îi îndrumi !" (acest om cu înfăţişare bla­jină este cunoscut pe în­treg şantierul : numai în că­maşă, cu sudoarea adum­­brindu-i subraţul, sculat din odihnă de către cel ce a dat buzna în baraca sa, îşi pri­veşte ceasul... apoi, sărind ca un resort, scoate un fluier metalic în care suflă stri­dent)... ... Ca la o comandă, cîţiva zeci de tineri — pentru că, in­tr-adevăr numai tinerii fac parte din echipa lui Hinoda­che — se adună în jurul lui, prompt; unul singur, fără răutate, îi aruncă : „Ce dra­­cu', nea Mişule mai avem două minute !* (şi poartă în braţe o minge de fotbal, semn că maistrul i-a între­rupt mai devreme decît tre­buia din jocul lor improvizat)... Nea Mişu îmi vorbeşte elo­gios — şi mi-l recomandă — pe Dumitru Pană (secretarul U.T.C. al lotului prefabricate, cel la a cărui nuntă „au fost invitaţi cu toţii, toţi ăştia pe care-i vedeţi aici, şi unde am fost şi eu, mai acum cîteva luni- tocmai la Deveselu !"... un om de un deosebit profil moral şi etic ; şi pe Anton­ Stoica, sau pe Constantin Toma, şeful de echipă... şi de fiecare dată, acum cînd îmi vorbeşte, înţeleg că el — împreună cu ceilalţi, cei ti­neri — formează o echipă , o echipă sudată, plină de avînt, înţelegere şi compasiune (cu numai cîteva zile mai înain­te, aceşti tineri lucraseră 16 ore fără întrerupere pentru a turna o grindă de 44 tone şi a aduna 12 tone de fier vechi, în folosul celor sinistraţi. ... îi părăsesc pe aceşti oa­meni care îşi trag acum că­măşile peste maiourile asu­date, şi nu pot să nu mă gîndesc că în acest imens complex ce se numeşte „Şan­tierul Porţile de Fier" ei, ti­nerii aceştia — conduşi de acel om numit anonim de simplu, ,­nea Mişu" — m-au determinat să scriu despre modestie, pasiune şi muncă. Şi încă , despre curaj! ... însemnările de mai sus — departe de a dori să înre­gistreze o simplă situaţia sta­tistică asupra stării unui şan­tier naţional — încearcă a reprezenta, pe cît posibil, o informare , o informare asu­pra unor stări de lucruri exi­stente aici, la Porţile de Fier. Răsfoind carnetul de în­semnări — încercînd deci să-mi sistematizez diverse cifre, nume sau fapte — înţe­leg o dată mai mult că de­spre astfel de colectivităţi, ambalate într-o muncă tita­nică, nu poţi vorbi decît la modul superlativ de sim­plu. Şi amintindu-mi acum zba­terea aceea furioasă a ape­lor Dunării — privită cu atît calm şi reţinută satisdredt“ de către un om al şantierului, inginerul Valeriu Perşinaru — socotesc că prima şi cea din­­fii calitate a minunaţilor noş­tri oameni este cea a curaju­lui , a unui curaj izvorît din străbuni şi din înţelepciune ; un curaj în faţa căruia fluviul — mai neputincios că oricînd — îşi bolboroseşte haotic a­­pele prinse în chinga de ci­ment născut în cale. Premiera energiei la Porţile de Fier Sub auspiciile Frontului Unităţii Socialiste ii acţiuni ale uniunilor de creaţie in sprijinul zonelor calamitate ntr-o întîlnire de lucru or­ganizată ieri la Consiliul Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, cu participarea preşedinţilor uniunilor de crea­ţie, au fost preconizate noi ac­ţiuni menite să contribuie la a­­jutorarea zonelor calamitate. Astfel, sub egida Uniunii Compozitorilor va avea loc în curînd la Sala Palatului un mare spectacol muzical în beneficiul sinistraţilor, realizat cu con­cursul celor mai valoroşi inter­preţi vocali şi instrumentali. Uniunea Artiştilor Plastici va organiza noi expoziţii lip tom­bolă, asemenea celei deschisă recent în Galeriile din strada Oneşti, fondurile obţinute ur­­mînd să fie destinate înlăturării urmărilor inundaţiilor. Din ini­ţiativa aceleiaşi Uniuni, un grup de artişti plastici îşi vor da con­cursul la înfrumuseţarea unui sat nou ce se va construi în zo­nele calamitate. Pentru a spori contribuţia bănească a Uniunii la ajutorarea regiunilor care au suferit de pe urma inundaţiilor, rudele unor maeştri de seamă ai artei româneşti — I. Ţucules­­cu, A. Jiquide, Gh. Petraşcu —■ au făcut importante donaţii din colecţiile personale. Cîteva edituri, printre care „Cartea românească, în colabo­rare cu Editurile „Eminescu“, „Dacia“, Revista „Familia“ vor edita volume de documente, re­portaje, mărturii, zugrăvind tra­gedia abătută asupra ţării în primăvara acestui an. Din iniţia­tiva Uniunii Scriitorilor vor fi puse în vînzare pentru realiza­rea de fonduri consacrate ace­luiaşi scop, manuscrise ale scrii­torilor noştri, vor fi organizate şezători literare. Cele trei uniuni de creaţie îşi propun, de asemenea, să între­prindă numeroase acţiuni comu­ne în beneficiul sinistraţilor. CONTUL 2­000 : Pînă ieri, peste 48 milioane lei Casa de Economii şi Con­­semnaţiuni face cunoscut că la 2 iunie suma depunerilor pe întreg cuprinsul ţării în contul C.E.C. 2000 se ridică la 48 802 000 lei. Buletinul (Urmare din pag. 1) Digurile care apără incintele din sudul Olteniei au fost înălțate suficient de mult pen­tru ca pericolul revărsării ape­lor să fie eliminat. în schimb, crește pericolul infiltrărilor, intruicît digul stă de multă vreme sub presiunea apei care întrece cu 80 cm nivelul înre­gistrat vreodată pe aceste me­leaguri şi care depăşeşte deci toate cotele care au stat la baza calculelor digului. Peste 2 500 de cooperatori, 1 800 de militari şi 2 000 de studenţi au luptat ieri de-a lungul compar­timentului I şi mai ales II la punctele km 3,600, km. 8, km. 9 pentru oprirea infiltraţiilor. Văzînd care este situaţia, stu­denţii craioveni au hotărît să rămînă pe poziţii încă cel pu­ţin două zile. Luptăm cu toate puterile, ne spune tov. Dranga, pentru ca, referindu-se la munca studen­ţilor, să adaulge : — Se cunoaş­te că avem tineri dornici să muncească. Sunt minunaţi bă­ieţii ăştia, simt de unde vine pericolul şi nu se dau în lături de la eforturile cele mai mari“. Deci şanse pentru ca incin­tele să reziste pînă la capăt. Intervenţii prompte s-au semnalat şi în zona fostei bălţi Su­haia unde a apărut o fisură în­ dig ca şi între Turnu Mă­gurele şi Izlaz la km. 3 al di­gului, unde, datorită interven­ţiei gărzilor patriotice, apele Dunării care începuseră să se infiltreze în dig au fost stă­vilite. O intervenţie a avut loc şi la punctul Năsturreiu unde au apărut infiltraţii. O ultimă ştire ne informează din Pie­­troşani că aici a luat fiinţă o brigadă de tineret formată din 60 de utecişti. In incinta ZIMNICEA­­NASTURELU 6 500 oameni au terminat o amplă lucrare de combatere a înmuierii digului semnalată la km 19.200. Au­ fost consolidate şi supraînăl­ţate digurile provizorii de apă­rare de la Islaz, T. Măgurele port, Bujorul. La T. MĂGU­RELE apele staţionează la un nivel impresionant: 710 cm faţă de 510 — cota de inun­daţii. La GIURGIU apele au cre­scut. Pe toate zonele de apă­rare care se găsesc în faza a IlI-a, se execută alte lucrări de consolidare a digurilor. Pe li­nia Petroşani — Vedea — Slo­bozia au fost întărite garduri­le de consolidare pe o porţiu­ne de 2 km de dig expus mai multor eroziuni. în municipiul Giurgiu a fost terminat digul de derivaţie în lungime de 400 metri, executîndu-se acum lucrări de consolidare. Ţi­­nînd seama însă de nivelul foarte mare al apelor din Du­năre şi de starea digului (con­ducta de beton cu un diame­tru, de 0,8 metri slăbindu-i re­zistenţa), comisia municipală Giurgiu a stabilit evacuarea locuinţelor din zona de jos a oraşului. In PORTURILE GIURGIU şi OLTENIŢA, la şantierele navale inundate parţial s-au luat măsuri de mărire a numărului de per­soane, a echipelor de pază. Datorită averselor de ploaie căzute în zona Călugăreni — Giurgiu a fost inundată staţia de evacuare a apelor de la Combinatul de creştere a por­cilor Giurgiu.­­ LA CALARAŞI unde apele sunt în creştere, aceeaşi muncă de suprainălţare a digurilor. Ieri după-amiază, salariaţii I.G.O., O.C.L., ai Consiliului popular municipal, ai Combi­natului de celuloză şi ai în­treprinderii de prefabricate au fost prezenţi la datorie. Bătă­lia pentru incintele dintre BORCEA şi DUNĂRE cunoaşte ceasuri grele. Deşi apele Ia­­lomiţei scad, Dunărea în creş­tere şi, mai ales, vin­­ul foarte puternic care a bătut ieri din­spre nord au produs eroziuni puternice. Toată ziua de ieri, oamenii cărora li s-au adăugat forţe noi — 700 militari so­siţi în cursul nopţii — au lup­tat cu eroziunile şi infitraţiile prin şi sub dig. Se continuă de asemenea digul de apărare a şoselei naţionale 2 A Con­stanţa — Bucureşti. Acelaşi lucru şi în INSULA MARE a BRĂILEI, unde 5 870 oameni lucrează zi şi noapte la consolidări de taluze şi la suprainălţare de diguri. La BRĂILA şi GALAŢI a­­pele au scăzut cu 3 cm, apele Prutului şi Siretului scad şi ele, aşa că oamenii au un ră­gaz în consolidarea apărării. Ieri semnalam acalmia de la TULCEA dar iată că azi această parte a ţării a intrat iar în alertă. Cotele care în­registraseră alaltăieri o uşoară scădere au început să crească din nou, ajungînd ieri dimi­neaţa la 428 centimetri şi la prînz, 429 cm. Digurile au în­ceput să fie din nou asaltate de ape, mai ales datorită vîn­­turilor (16 m pe secundă la Sulina) şi­ ploilor care s-au a­­bătut asupra regiunii. S-au produs valuri care erodează ameninţător digurile. Pentru preîntîmpinarea forţelor dez­lănţuite ale fluviului, Coman­damentul judeţean Tulcea de apărare împotriva inundaţiilor a luat noi măsuri. Pentru grăbirea evacuării a­­pelor provenite din infiltraţii în localitatea Crişan au fost instalate încă două m­otopompe care funcţionează zi şi noapte. După cum se poate lesne ob­serva, bătălia devine din zi în zi mai grea. Iată de ce nici o măsură de prevenire şi apă­rare, nici un efort nu apar de prisos. Pentru apărarea celor 400 000 ha îndiguite, pe care se coc în aceste zile grînele, pentru apărarea celor 20 o­­raşe şi 30 comune de pe Dună­re. ZECI DE IMII de oameni SE AFLĂ AZI în ÎNCLEŞ­TARE CU APV¥,E furioase ALE DUNĂRII. Pa­sute de kilometri, oamenii ridică stavilă în calea apelor Dunării ■ MB wmmmrnwmtmmm m smm­mm IWÉMÉ m* BRAÍIA ,România libera**

Next