România Liberă, iulie 1970 (Anul 28, nr. 7990-8016)
1970-07-01 / nr. 7990
Afirmind din ce in ce mai hotărît, în ultima vreme, criteriile unei activităţi „editoriale“ judicioase, Casa de discuri „Electrecord“ înfăptuieşte în primul rînd o operă de, înaltă editură muzicală, cu ample rezonanţe în conştiinţa prezentului dar mai cu seamă a viitorului nostru artistic. Intre realizările de certă valoare care figurează în catalogul discurilor, apărute mai recent, am reţinut pe cel cu opera „Samson şi Dalila“ de Camille Saint Saëns (libretul de Ferdinand Lemaire), în versiunea dirijorală a cunoscutului şef de orchestră de la Metropolitan Opera din New York, Kurt Adler, la pupitrul corului şi orchestrei simfonice ale Radioteleviziunii Române. Solişti mezosoprana Elena Cernei, tenorul Ludovic Spiess, baritonul Dan Iordăchescu, başii Nicolae Florei şi Constantin Dumitru, tenorii Vasile Moldovan şi Alexandru Tassian. Iată, aşadar, din capul locului, o distribuţie de mina întîi, care pentru afişul unei opere contează foarte mult. In cazul de faţă nu avem însă de-a face numai cu fascinaţia unor indiscutabile „capete de afiş“, ci cu o realitate sonoră impresionat de Saint Saens ă în care omogenitatea de ansamblu, dramatismul şi strălucirea glasurilor protagoniştilor principali, reliefurile, psihologice ale acţiunii, conferă discului atmosfera spectacolului „pe viu“ captează şi convinge. Este, cred, una dintre interpretările cele mai fidele, care putea fi dată operei lui Saint-Saens în sensul muzical al cuvintului. Pentru că atît dirijorul cit şi ansamblul interpreţilor au înţeles şi au pătruns în litera unei partituri care se adresează deopotrivă inimii şi intelectului, „care impresionează — cum spunea Romain Rolland referindu-se la Saint-Saens — prin puritate de cristal, prin aspectul linear şi limpede al plasticei sculpturale clasice“. Opera „Samson şi Dalila“ este, după cum ,se ştie, alături de simfonia în do minor, cu orgă, cea mai importantă lucrare datorată lui Saint-Saens. Ea înglobează o experienţă creatoare extrem de bogată trecută prin filtrul unei sensibilităţi lucide — dacă putem spune astfel — adică al unei sensibilităţi perfect încadrabile unei viziuni intelectual-afective a muzicii. Claritatea construcţiei, perfecţiunea tehnică a limbajului, în cazul de faţă conturul pregnant al ariilor, al scenelor de ansamblu, al corurilor, îmbinate cu căldura — rareori inegală — a inspiraţiei fac una din cele mai reuşite creaţii ale lui Saint-Saens (concertele instrumentale, poemele simfonice şi altele) şi în speţă, din opera „Samson şi Dalila“ pietre de temelie în literatura muzicală a tuturor timpurilor. Acţiunea operei se întemeiază pe binecunoscuta legendă biblică a lui Samson, simbolizînd virtuţile forţei şi curajului aparent invincibile dar şi slăbi- ciunile care îl vor determina I să-şi dezvăluie secretul forţei | sale. In opera lui Saint-Saens, vic- | toria morală a eroului pare finaliza în perspectiva continui-| tăţii inevitabile ideea luptei, a | încrederii în triumful binelui. Notînd şi aspectul îngrijit al I discului, valoarea documentară a explicaţiilor muzicologice precum şi deosebit de interesanta copertă „Samson şi Dalila“ „tapiţerie flamandă“ din colecţia Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România — închei omagiind pe realizatorii acestui disc de mare prestigiu. VASILE DONOSE CRONICA DISCULUI r1SAMSON ȘI DALILA if Pagina a 2-a — ju/.e 7970 La încheierea Festivalului internaţional de la Mamaia VITALITATEA ŞI MATURITATEA CINEMATOGRAFULUI DE ANIMAŢIE Inainte de a formula cîteva judecăţi generale asupra semnificaţiei celei de alI-a ediţii a Festivalului internaţional al filmului de animaţie Mamaia ’70, am datoria de a trece în revistă filmele prezentate în ultimele două zile de competiţie. Am reţinut , în ordinea proiecţiilor, satira anticolonialistă „Diamantul“ a francezului Paul Grimault, desenată cu maliţie şi coerenţă . „Trec zilele" de iugoslavul Nedeljko Dragic, rapidă şi amară frunzărire de episoade cotidiene ale vieţii omului contemporan ; ironia la adresa efortului fabulos pe care-l face industria cinematografică pentru filme neagreate de nimeni, „Pe platou“ de maghiarul Vajda Béla ; „Pe-un picior de plai" al lui Ştefan Munteanu, cu o idee generoasă de valorificare a tradiţiilor artei populare, dar insuficient aprofundată ; „Cine eşti tu ?“ de Werner Krause din R.D.G., eficace ilustrare — prin figura unui căţel amuzant — a problemei cunoaşterii de sine; povestea de dragoste a unor figuri de tinichea, indemînatic folosite, din „Standul de tir“ al cehoslovacului Mi-roslav Stepanek ; schiţele acidulate din „Lumea nebună“ de japonezul Ybry Kuri; voioşia boemă a „Muzicanţilor din Bremen“ de sovietica I. Kervalovskaia ; poziţia individualistă a lui Gelu Mureşan în „Gardul“ şi cea antibirocratică, luată de Virgil Mocanu în „Detect.“, lecţia de antologie şi psihologie din „Egostructuri“ de italianul Osvaldo Piccardo ; „Metamorfeus“ de cehoslovacul Jiri Brdecka; elegantă şi expresivă evocare a mitului lui Orfeu ; luarea in deridere a unei atmosfere festive ce se transformă în contrariul ei, din ...Inaugurarea“ de maghiarul Marcel Jankovics; „Fugi şi scapă !“ de iugoslavul Zlatko Grgic, bazat pe un ..gag“ amuzant cu o omidă vibratilă, urmărită de tot soiul de vietăţi : „O bombă la intimplare“ al francezului Jean François Laguionie, de o rece ironie la adresa laşităţii şi a mentalităţii mic-burgheze , şi in sfirşit, „Prieteni buni" de americanul Jimmy Murakami, care atacă înţelegerea absurdă a noţiunii de prietenie. Din lucrările oferite în afara concursului, s-au făcut remarcate „Rasa uniciclică“ a unui grup de studenţi „Plimbarea" de cana-americani, dianul Ryan Larkin şi „Don Quijote“ de bulgarul Stoian Dukov. Cam acestea sunt filmele care, după opinia mea, merită să se adauge la cele enumerate la prima mea corespondenţă de la Mamaia. Incercind, acum, să schiţez o sinteză a Festivalului vei incepe prin a-mi exprima acordul, în general, cu premiile acordate. Fireşte, palmaresul unui festival nu poate satisface toate gusturile, toate preferinţele, şi oricit de judicios ar acţiona un juriu, o margine de eroare e aproape inevitabilă. De data aceasta, o asemenea margine a fost redusă la minimum pentru că atit „O bombă la intimplare cit şi „Metamorfeus“ sau „Impresie“ s-au numărat printre filmele cele mai importante din festival. Ca şi „Răpirea soarelui şi a lunii“, in care motivele folclorice sunt transfigurate cu eficienţă. In schimb — acceptîndu-i stringenţa desenului şi vigoarea naraţiunii — farsa din „Izvorul vieţii“ ni s-a părut atit de atroce, viziunea ei atit de descurajantă, încît mă întreb dacă filmul işi găseşte, intr-adevăr, locul în palmaresul unui festival pus sub semnul „imaginaţiei omului in serviciul omenirii“. Ar fi fost suficient, cred, premiile de argint acordate filmelor „Masca morţii roşii“ şi „In memoriam“. Intrutotul drepte sunt şi celelalte premii de argint, poate cu excepţia „Balerinei pe vapor“, căruia i-aşi fi preferat din selecţia sovietică „Muzicanţii din Bremen“. Premiul Fipresci (al presei) a subliniat — şi n-a greşit — ascensiunea şi omogenitatea cinematografului bulgar de animaţie, după cum „Opera cordis“ de Duşan Vukotici a fost pe drept cuvînt răsplătit prin premiul ACIN. La rîndul său, „Trofeul Oxberry“ pentru folosirea ingenioasă a tehnicii animaţiei şi-a găsit în Fantasmatic al soţilor Ansorge (Elveţia) obiectivul cel mai adecvat. Strădania lui Georges de la Grandière ele a stabilit prin adaptarea fabulelor lui La Fontaine — o punte solidă între animaţie şi publicul de copii a fost, de asemenea, just răsplătită cu Premiul CIDALC. Dincolo de premii, însă, dincolo de palmaresul oficial sau cel neoficial (alcătuit de fiecare realizator sau spectator în parte), ce a însemnat această ediţie a festivalului de la Mamaia ? Chiar dacă nu a dat la iveală valori de excepţie, festivalul a abundat în filme bune. Această înmulţire a lucrărilor viabile semnifică fără indoială, consolidarea pe un front larg a animaţiei mondiale, cu adepţi mai numeroşi decit în trecutul imediat. Implicit, e o dovadă de vitalitate. Tendinţele extreme ale acestei arte au rămas cele cunoscute : pe de o parte, căutările uneori riguroase, alteori anarhice, ale unui limbaj cinematografic divers şi inedit, pe de altă parte, menţinerea în matca „tendinţei“, cu accente pe legătura imediată cu publicul. In ambele cazuri, însă, asistăm la afirmarea unui plus de seriozitate, de vigoare expresivă, de angajare estetică şi morală. Ar fi greşit, desigur, să se absolutizeze una dintre aceste tendinţe — de multe ori intolerante între ele, exclusiviste — pentru că viabilitatea lor se condiţionează reciproc şi totul poate fi redus la problema justei măsuri, de care se vor apropia numai artişti autentici. Festivalul de la Mamaia a pus in lumină perspective vaste de evoluţie pentru cinematograful de animaţie care se maturizează în mod cert. De aceea, consider că se poate vorbi fără ezitare de ediţie reuşită, pe care aş defini-o — sub specia istoriei filmului — ediţie a consolidării şi maturizării animaţiei mondiale. Cit despre realizatorii noştri, ei au avut din nou multe de învăţat în contact direct cu ceea ce se produce în lume. Pentru unii, acest contact a avut, poate, efectul unui duş, dacă nu rece, de răcorire a fierbinţelii provenie din autosuficienţă sau ignoranţă. Dar asupra treburilor din casa noastră vom mai avea ocazia — şi îndatorirea — să revenim. Deocamdată, să ne bucurăm de succesul internaţional al Festivalului de la Mamaia, punct de întîlnire pe care nici un cineast animator nu va mai putea să-l evite. Mamaia este şi va rămîne un for de lansăre şi consacrare, de vitalizare şi maturizare a filmului de animaţie de pretutindeni. Şi cu aceasta, cred că am spus tot. Florian Potra MEMENTO TEATRE TRUBADURUL: Opera Română (16 48 20), ora 19,30; SUZANA: Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; DISPARIŢIA LUI GALY GAY: Teatrul de Comedie la Teatrul de vară Herăstrău, ora 20,30; UNA DINTRE ULTIMELE SERI DE CARNAVAL : Teatro Stabile di Genova la Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale", sala Comedia, ora 20. CINEMATOGRAFE ACEASTĂ FEMEIE: Patria (1186 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30; STRĂINII: Republica (11 03 72), orele 9,15 - 11,15 — 13,30 — 16,30 — 19 — 21,15; Stadionul Dinamo, ora 20,30; București (15 61 54), orele 8,30 — 10,30 — 12,45 - 14,45 — 16,45 — 19 — 21; Modern (23 71 01), orele 9,15 — 11,30 — 13,15 — 16 — 18,15 — 20,15; Arenele Romane, ora 20,45. SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ: Capitol (16 29 17), orele 16,30 — 18,45 — 21; AM INTILNIT TIGANI FERICITI : Capitol, orele 9,15 — 11,30 — 14 — 16,30 — 18,45 . SUBIECT PENTRU O SCHITA, ora 21; SALARIUL GROAZEI: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12 — 15 — 18 — 21; Doină-grădină, ora10,30; Melodia (12 06 88), orele 8,30 — 11,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30; Sala Palatului, ora 19,30; AFURISITUL DE BUNIC : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 16 — 18,15 — 20,36; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; Grădină, ora ,20,30; TIMP PENTRU A TRĂI : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 16 — 18,30 — 20,45; DREPTUL DE A TE NAȘ TE V- Festival (15 63 84), orele — 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30; Feroviar (16 22 73), orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30; Festivalgrădină, ora 20,30; MARILE VACANȚE : Lumina (16 23 35), orele 9—16,15 în continuare, 18,30 — 20,45; Progresul-Parc, ora 20,15; (16 35 38), o- 16; Program Doi- VRĂJITORUL• Doinarele 11,30 — 13,45 — pentru copii , ora 10; ASTĂ SEARĂ MĂ DISTREZ nu, orele 18,15 — 20,30, CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD: Timpuri Noi. (15 6110), orele 9—17 în continuare ; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,30; AVENTURILE LUI HUAN: înfrăţire, între popoare (17 31 64), orele 15,15 — 17,45 — 20; UN. OM PENTRU ETERNITATE : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; ACȚIUNEA „VULTURUL“ : Dacia (16 26 10), orele 8,45—20,30 în continuare ; DAN SIND SIRTAKI: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; WARLOCK: Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,30; JOC DUBLU IN SERVICIU SECRET: Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,30; Crîngaşi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; OPERAŢIUNEA LEONTINE : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 — 18 — 20; CĂLDURA : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15, AŞTEAPTĂ PÎNĂ SE ÎNTUNECĂ : Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30; Cotroceni UN CUIB DE NOBILI (13 62 56) orele 20; PROGRAM DE DOCUMENTARE ROMÂNEȘTI: Timpuri Noi, orele 19 —21 în continuare; SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9-11 — 13 — 15 — 17 — 19; Grădină, ora 20,30; FREDDY SI CÂNTECUL PREERIEI : Grivita (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,30; GHICI CINE VINE LA CINĂ : Cotroceni, orele 15,30 — 17,45 ; URMĂRIREA: Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 — 20,30; FERESTRELE TIMPULUI: Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30; ADELHEID: Viitorul (11 48 03), ora 20,30; BĂNUIALA: Viitorul, orele 15,30 18; CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE: Mioriţa (14 27 14), orele 11 — 15 — 17,30 — 20; VlNĂTORUL DE CĂPRIOARE : Moşilor (12 52 93), orele 5,30 — 18; Grădină, ora 20,30; Flamura (23 07 40), orele 11 — 16 — 18,15 — 20,30; CAZUL SERGENTULUI GRISA : Popular (35 15 17), ora 10; EXPLOZIE IN MUNŢI: Popular, orele 15,30 — 18 — 20; CASTELUL CONDAMNATILOR 18 — Munca (21 50 97), orele 16 20 ; NOAPTE CU CEAŢA: Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20.15 ; AL 8-LEA : Flacăra (21 35 40), orele 15.30 — 18 — 20.15; RIO BRAVO : Vitan (21 39 82), ora 16 ; Grădină, ora 20,30; 24—25 NU SE INAPOIAZA; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 ; ROBII: Capitol-grădină, ora 20,30. PĂCATUL DRAGOSTEI: Buzeștigrădină, ora 20.30 ; M1NASTIREA DIN PARMA : orele 9 — 12.15; MONTPARNASE 40: orele 18.30 — 20 30 Cinemateca sala Union. V Cu inimă şi energie tinerească asile Andrici din Bucureşti, pensionar, voia să acţioneze intr-un fel, să vină în sprijinul celor loviţi de calamităţi intr-un mod palpabil, concret. Gindurile sale s-au materializat in oferta adresată Consiliului popular al sectorului III, de a lucra timp de o lună în orice unitate de muncă unde ar putea fi folositor. A primit calde mulţumiri şi promisiunea că va fi anunţat asupra rezultatului cererii sale. Dar vestea, pe care o aştepta, intirzia. Nerăbdător, intr-o scrisoare trimisă ziarului, Vasile Andrici ne-a rugat să intervenim pentru a-l ajuta „să-şi dezlege mîinile". „După ce m-am adresat sectorului III, in raza căruia domiciliez — ne-a scris nu de mult — am luat legătură direct şi cu Trustul de construcţii Ilfov, interesîndu-mă cind şi unde trebuie să mă prezint la lucru, mi s-a spus că voi fi informat la telefon. Au trecut însă aproape trei săptămini, telefonul a sunat în acest timp de nenumărate ori, dar comunicarea pe care o aştept nu mi-a parvenit încă...“. Consiliul popular al sectorului III, destinatarul acestei oferte, căruia i-am solicitat informaţii în legătură cu rezolvarea acestei... cereri, ne-a asigurat că omul a fost satisfăcut. Incepind cu data de 15 iunie, pensionarul bucureştean lucrează cot la cot cu ceilalţi salariaţi, la fabrica de cărămidă „7 Noiembrie". Un gest cu valoare de simbol, care nu mai necesită comentarii. Un eveniment remarcabil în istoria mişcării muncitoreşti din România O sută de ani de la crearea Asociaţiei generale a muncitorilor din Arad ri Procesul de organizare a clasei muncitoare din România a cunoscut un drum ascendent, de la forme inferioare de asociere pînă la constituirea partidului politic al proletariatului român. O etapă superioară în procesul organizării clasei noastre muncitoare, a constituit-o, apariţia primelor organizaţii cu caracter politic ale proletariatului din România. Ele s-au constituit mai întîi în Transilvania şi Banat unde ideile Internaţionalei I au cunoscut o mai largă circulaţie datorită legăturilor directe cu centrul şi apusul Europei, pe care le stabiliseră muncitorii din această parte a ţării. Prima organizaţie cu caracter politic a proletariatului din România, secţie a Internaţionalei I a fost „Asociaţia generală a muncitorilor din Timişoara“ întemeiată la 11 octombrie 1868, în cadrul căreia un rol de seamă l-au jucat muncitorii Carol Farcaş şi Gheorghe Ungureanu, ei înşişi membri ai Internaţionalei I. In anii care au urmat, organizaţii similare au luat fiinţă ,la Arad, Reşiţa, Cluj, Sibiu, Braşov şi în alte centre muncitoreşti. „Asociaţia generală a muncitorilor din Arad“ s-a constituit la 1 iulie 1870 cu prilejul unei adunări muncitoreşti în cadrul căreia a fost dezbătut şi aprobat statutul de funcţionare, au fost alese organele sale de conducere. In alegerea membrilor comitetului de conducere s-a aplicat principiul internaţionalist al reprezentării tuturor naţionalităţilor. Analiza documentelor adoptate scoate în evidenţă dublul caracter — politic şi economic — pe care îl avea noua organizaţie, ea grupînd în jurul său muncitorii din localitate, indiferent de naţionalitate şi religie, în lupta lor comună pentru realizarea dezideratelor politice şi economice ale celor exploataţi. In programul de luptă al „Asociaţiei generale a muncitorilor din Arad“ figurau revendicări ca: dreptul de asociere şi liberă exprimare a ideilor şi convingerilor ; dreptul la vot ...universal şi direct, atît în alegerile parlamentare, cît şi în cele pentru consiliile comunale, orăşeneşti şi judeţene ; libertatea presei ; egalitatea în drepturi a naţionalităţilor din Transilvania ; reglementarea sistemului impozitelor etc. După constituirea sa, „Asociaţia generală a muncitorilor din Arad“ şi-a început activitatea, în ciuda faptului că Ministerul de Interne a tergiversat mult timp aprobarea statutului ei de funcţionare. Comitetul de conducere al asociaţiei a desfăşurat o susţinută muncă de culturalizare a muncitorilor prin organizarea de serate cultural-artistic, conferinţe etc. în acelaşi scop a fost organizată o bibliotecă. Prin intermediul presei locale, comitetul asociaţiei a lansat numeroase apeluri către muncitori, îndemnîndu-i să se organizeze. „Muncitori din Arad ! — se spunea într-un astfel de apel din 20 august 1870 — Lepădaţi-vă de scoarţa îngheţată a inactivităţii atît de păgubitoare pentru voi. Ieşiţi din anonimat şi arătaţi că sînteţi capabili a fi conducători vrednici ai luptei pentru binele comun. Să ne unim ! Cu puteri unite să ne grăbim a ne asigura reciproc bunăstarea împotriva mizeriei şi a sărăciei“. La sfîrşitul anului 1870 a luat fiinţă pe lingă „Asociaţia generală a muncitorilor din Arad“ şi o secţie de ajutor reciproc. Suferind prigoana din partea autorităţilor locale, şi în special a poliţiei, asociaţia a fost nevoită să-şi schimbe de nenumărate ori sediile, stabilindu-se, în cele din urmă, într-o bibliotecă, unde, sub paravanul unei munci de exclusivă culturalizare, a continuat să desfăşoare o intensă activitate politică. In decembrie 1871, datorită intensificării represiunilor împotriva organizaţiilor muncitoreşti, care, într-o formă sau alta, îşi exprimaseră simpatia faţă, de Comuna din Paris, asociaţia din Arad pentru a evita dizolvarea sa de către autorităţi, se reorganizează pe baze exclusiv economice. Valul de represiuni antimuncitoreşti a culminat cu procesul din aprilie 1872, în care printre cei inculpaţi, alături de Carol Farcaş şi alţi muncitori înaintaţi, îl găsim şi pe Carol Fittinger căruia i se imputa faptul că a înfiinţat un „club politic secret“ la Arad, bazat pe ideile Internaţionalei I. Glasul opiniei publice, care pe tot parcursul procesului s-a situat alături de cei acuzaţi, s-a dovedit însă mai puternic decât strădaniile de a se pronunţa sentinţa împotriva lor. Cu o singură excepţie, toţi acuzaţii au fost puşi în libertate. Drumul ascendent parcurs de mişcarea muncitorească din ţara noastră, atît pe planul organizatoric, cît şi pe acela al desfăşurării luptei sale împotriva exploatării şi asupririi, va înscrie în viitor noi momente istorice, culminînd cu crearea, în mai 1921 a Partidului Comunist Român, continuatorul pe o treaptă superioară a luptei revoluţionare şi democratice a poporului nostru pentru libertate socială şi independenţă naţională. Poporul român, care, în frunte cu Partidul Comunist Român, munceşte avîntat pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R., cinsteşte tradiţiile sale revoluţionare şi lupta înaintaşilor pentru realizarea unui viitor luminos. Ca moment semnificativ ce se înscrie în cadrul acestor tradiţii revoluţionare de luptă, aniversarea creării în urmă cu o sută de ani a „Asociaţiei generale a muncitorilor din Arad“, reprezintă un minunat prilej de evocare şi de omagiere a celor care, încă de la începuturile mişcării noastre muncitoreşti, au militat pentru organizarea proletariatului şi desfăşurarea ascendentă a luptei sale de clasă împotriva exploatării, pentru făurirea societăţii socialiste. MARIN FLORESCU Cercetător ştiinţific la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R. n 15 km pentru o papiotă de aţă mai intimpla ca in magazinul sătesc din comuna Aninoasa satul Slănic Muscel să mai lipsească cite un articol. Dar chiar de a doua zi oamenii ii remarcau prezenţa sau erau informaţi de vînzător că articolul respectiv a sosit. Dar ca să lipsească chiar gestionarul asta nu s-a mai intîmplat pînă acum. De aceea, oamenii din comună au fost foarte surprinşi cind, intr-una din zilele lunii, martie a.c. nu l-au mai găsit la magazin pe gestionar. Au găsit în schimb uşile zăvorite şi aşa au rămas pînă în prezent■ Se adună sătenii şi privesc mărfurile expuse (cooperativa este bine aprovizionată, trebuie să recunoaştem), dar ce folos că nu-şi pot procura nimic din ceea ce le este de trebuinţă. Şi multele sunt de trebuinţă, căci magazinul este profilat pe articole tehnico-industriale, textile, confecţii, încălţăminte, mercerie, librărie şi materiale de construcţii Aceeaşi situaţie există şi în comuna Cetăţeni-Muscel, unde, de asemenea, magazinul universal stă închis de circa trei luni, tot din lipsă de gestionar. Pentru o papiotă de aţă, un ■creion sau pentru orice alt articol, oamenii din comunele menţionate sunt nevoiţi să se deplaseze 15—16 kilometri depărtare. Cred că ar fi cazul — scrie autorul rindurilor de mai sus DUMITRU IONESCU — ca lucrurile să intre pe făgaşul normal. TELEVIZIUNE In jurul orei 10 . Transmisie de la Aeroportul Internaţional Otopeni a nlcarării t.__.-i. - » coplecării Sahinşahului Iranului hammad Reza Pahlavi Aryamehr, care la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în ţara noastră 18: Microavanpremiera; 18,05: Universal şotron; 18,30: Cabinetul economic TV; 19,20: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnalul; 20: Muzică populară; 20,15: Tele cinemateca; 21,40: Ora editorului; 22,10: Gala marilor interpreţi români; 22,35: Desene animate; 22,45: Imagini din Canada; 23: Telejurnalul. Oîntilnire neaşteptată şi cu totul ieşită din comun a, avut-o motociclistul Grigore Constantin pe şoseaua Bucureşti — Tîrgovişte. In drum spre casă s-a intons cu o turmă de oi ce păştea pe marginea şoselei In timp ce frîna, pentru a evita accidentul, un berbec se năpusti din turmă şi lovi cu toată puterea motocicleta. Izbitura a fost atît de puternică, incit G. C. a fost grav rănit şi internat de urgenţă la spital Cine este vinovat ? Berbecul ? Motociclistul ? Nicidecum. Răspunzător se face, aşa cum de altfel au stabilit şi organele de miliţie, Ştefan Păun din comuna Butimanu, care in loc să supravegheze turma, se plimba nepăsător pe marginea tarlalelor. Întîlnire cu... berbecul O interesantă descoperire arheologică 5 săpăturile efectuate în interiorul şi exteriorul bisericii Domneşti din Curtea de Argeş au scos la iveală existenţa unnei alte biserici mai vechi construită pe acelaşi loc cu mulţi ani înainte. Moneda bizantină unicat, Ducas Comnenos, fragmentele de frescă de la prima biserică și vechiul turn de intrare în curtea voevodală, atestă o puternică așezare feudală de pe vremea lui Tihomir, tatăl lui Basarab I. A locuit in Ploieşti, în strada Paringului nr. 11. Se numeşte Elena Ioniţă. Acum şase ani, această femeie şi-a părăsit cei doi copii — cel mai mic avea trei luni — şi căminul. A fost semnalată intr-o vreme la Casa copilului din Baloteşti, unde a mai părăsit un copil (născut in afara căsătoriei) şi iar a dispărut. Dacă ştiţi sau aflaţi de ea, vă faceţi o datorie civică anunţind organele de miliţie. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Dispărută de şase ani Jocul cu hala de vopsitorie de la întreprinderea „Electrobanat" Timişoara a izbucnit un incendiu, in timp ce se lucra cu aparatul de tăiat oxizi acetilenilor. Din neatenţie, a căzut zgura pe o nişă de vopsire. Flăcările ameninţau întreaga hală. In faţa pericolului, cel care şi-a păstrat calmul şi a acţionat prompt, a focut fost meşterul instalator Ioan Muche, care s-a şi repezit imediat la extinctor, l-au sărit în ajutor şi alţi muncitori din hală. Cind au ajuns pompierii la poarta uzinei, flăcările erau domolite. Intervenţia hotărită a celor de faţă a înlăturat orice pericol. Dar a rămas totuşi neglijența celor care... se joacă cu focul. CETATE FEUDALĂ DIN SECOLELE IX - X REŞIŢA (coresp. R.I.). — Continuîndu-şi cercetările pe clisura Dunării, cercetătorii reşiţeni şi clujeni au descoperit în comuna Pescari o cetate feudală ce datează din secolele IX—X sub zidurile căreia au fost identificate relicve certe din epoca romană. Arheologii au intrat, de asemenea, în posesia unui tezaur format din aproximativ 4 h.00 piese de bronz, Ce datează din secolul IV, descoperire făcută la Moldova Nouă in apropierea staţiei de flotaţie a întreprinderii miniere. Noile descoperiri, asemenea celor anterioare de la Gornea și Pojejena reafirmă continuitatea elementului daco-roman la nordul Dunării și după retragerea aureliană.1 Ce se întreprinde pentru valorificarea bogatului patrimoniu turistic din zona montană? (Urmare din pag. D toamnă şi, legat de darea lor în folosinţă, se vor amenaja şi portiile de schiţ, dintre care cea de la Sinaia va avea o lungime de 8 kilometri. Tot la Sinaia a fost terminată şi proiectarea terenului de golf care va fi dat în funcţiune in vara viitoare. Din dorinţa de a extinde interesul oamenilor şi asupra altor staţiuni, mai puţin cunoscute pînă acum, s-au cuprins în circuitul turistic, prin dezvoltarea bazei lor materiale, staţiuni ca : Vîlcele, Malnaş, Sărata Monteoru, Calacea (judeţul Timiş), Bradul (jud. Harghita) etc. Iar pentru a face faţă solicitărilor din plin sezon s-au extins şi serviciile pentru cei trimişi la odihnă , cei care doresc să locuiască în case particulare puţind să ia masa la unităţile O.N.T. sau prin O.N.T., asigurîndu-se deopotrivă şi tratamentul balnear celor veniţi la cură. Această formă de servire funcţionează acum şi la Govora, Călimăneşti, Vatra Dornei, Herculane, Olăneşti etc. Pentru iubitorii aerului tare al munţilor şi pasionaţii sporturilor montane, s-a instituit „circuitul cabanelor“ , iar celor care preferă să-şi întocmească programul peregrinărilor montane după propria fantezie li se pune la dispoziţie, începînd din vara aceasta, Catalogul complet al cabanelor turistice din România, cuprinzând toate detaliile asupra amplasării cabanelor, căilor de acces, distanţelor, altitudinii, staţiilor cele mai apropiate de debarcare, capacităţilor de cazare şi de masă, dotărilor gospodăreşti şi gradului de confort al cabanelor — catalog care poate fi consultat la toate agenţiile O.N.T. din ţară. Cunoaşterea, recomandarea, utilizarea şi dezvoltarea turismului de munte este însă o acţiune care se află deabea la începuturile ei şi oferă încă numeroase disponibilităţi. De acea, avînd în vedere marile posibilităţi de dezvoltare a turismului internaţional în staţiunile de munte şi balneoclimaterice, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia locală şi Oficiul Naţional de Turism au întocmit un amplu program de completare a dotărilor din staţiuni, astfel ca în viitori 2-3 ani acestea să devină competitive pe plan internaţional. Programul are în vedere staţiunile Sinaia, Predeal, Băile Herculane, Olăneşti, Govora, Căciulata, Băile Felix, Vatra Dornei, Tuşnad şi Slănic Moldova. In aceste staţiuni se vor face modernizări şi dezvoltări ale bazei de tratament, construcţii de mijloace mecanice de transport pe cablu, amenajări de pîrtii de schi, piscine, terenuri de sport, amenajări de localuri de alimentaţie publică cu specific românesc, baruri de noapte etc. In total, programul prevede să se asigure 10 000 paturi pentru turismul internaţional în hoteluri şi pensiuni. Pentru înfăptuirea acestui program şi vor investi circa 600 milioane lei, din care 300 milioane din planul de investiţii al Oficiului Naţional de Turism, iar 300 de milioane din planurile de investiţii ale consiliilor populare judeţene. Aşadar, muntele începe să-şi dobîndească drepturile şi, o dată cu cîştigarea sufragiilor publicului, să intre din plin în peisajul complex al vacanţelor noastre. UNA PE ZI de MATTY — Dac-aş ieşi şi din examene cum ies din viraje !!!. n|