România Liberă, iulie 1970 (Anul 28, nr. 7990-8016)

1970-07-01 / nr. 7990

A­firmind din ce in ce mai hotărît, în ultima vreme, criteriile unei activităţi „editoriale“ judicioase, Casa de discuri „Electrecord“ înfăptu­ieşte în primul rînd o operă de­, înaltă editură muzicală, cu am­ple rezonanţe în conştiinţa pre­zentului dar mai cu seamă a viitorului nostru artistic. Intre realizările de certă va­loare care figurează în cata­logul discurilor, apărute mai re­cent, am reţinut pe cel cu ope­ra „Samson şi Dalila“ de Ca­mille Saint Saëns (libretul de Ferdinand Lemair­e), în versiu­nea dirijorală a cunoscutului şef de orchestră de la Metropo­litan Opera din New York, Kurt Adler, la pupitrul corului şi or­chestrei simfonice ale Radiote­­leviziunii Române. Solişti me­­zosoprana Elena Cernei, tenorul Ludovic Spiess, baritonul Dan Iordăchescu, başii Nicolae Florei şi Constantin Dumitru, tenorii Vasile Moldovan şi Alexandru Tassian. Iată, aşadar, din capul locu­lui, o distribuţie de mina întîi, care pentru afişul unei opere contează foarte mult. In cazul de faţă nu avem însă de-a face numai cu fascinaţia unor indis­cutabile „capete de afiş“, ci cu o realitate sonoră impresionat­ de Saint Saens­ ­ă în care omogenitatea de an­samblu, dramatismul şi strălu­cirea glasurilor protagoniştilor principali, reliefurile, psihologi­ce ale acţiunii, conferă discului atmosfera spectacolului „pe viu“ captează şi convinge. Este, cred, una­ dintre interpretările cele mai fidele, care putea fi dată­ operei lui Saint-Saens în sensul muzical al cuvintului. Pentru că atît dirijorul cit şi ansamblul interpreţilor au în­ţeles şi au pătruns în litera unei partituri care se adresează deo­potrivă inimii şi intelectului, „care impresionează — cum spunea Romain Rolland refe­­rindu-se la Saint-Saens — prin puritate de cristal, prin aspec­tul linear şi limpede al plasticei sculpturale clasice“. Opera „Samson şi Dalila“ este, după cum ,se ştie, alături de simfonia în do minor, cu orgă, cea mai importantă lu­crare datorată lui Saint-Saens. Ea înglobează o experienţă creatoare extrem de bogată tre­cută prin filtrul unei sensibili­tăţi lucide — dacă putem spu­ne astfel — adică al unei sensi­bilităţi perfect încadrabile unei viziuni intelectual-afective a muzicii. Claritatea construcţiei, perfecţiunea tehnică a limbaju­lui, în cazul de faţă conturul pregnant al ariilor, al scenelor de ansamblu, al corurilor, îm­binate cu­­ căldura — rareori inegală — a inspiraţiei fac una din cele mai reuşite creaţii ale lui Saint-Saens (concertele ins­trumentale, poemele simfonice­­ şi altele) şi în speţă, din opera­­ „Samson şi Dalila“ pietre de te­melie în literatura muzicală a­­ tuturor timpurilor. Acţiunea operei se întemeia­ză pe binecunoscuta legendă bi­blică a lui Samson, simbolizînd virtuţile forţei şi curajului a­­parent invincibile dar şi slăbi-­ ciunile care îl vor determina I să-şi dezvăluie secretul forţei | sale. In opera lui Saint-Saens, vic- | toria morală a eroului pare finaliza în perspectiva continui-| tăţii inevitabile ideea luptei, a | încrederii în triumful binelui. Notînd şi aspectul îngrijit al I discului, valoarea documentară­­ a explicaţiilor muzicologice pre­cum şi deosebit de interesanta copertă „Samson şi Dalila“ „ta­piţerie flamandă“ din colecţia Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România — închei o­­magiind pe realizatorii acestui disc de mare prestigiu. VASILE DONOSE CRONICA DISCULUI r1SAMSON ȘI DALILA if Pagina a 2-a — j­­u/.e 7970 La încheierea Festivalului internaţional de la Mamaia VITALITATEA ŞI MATURITATEA CINEMATOGRAFULUI DE ANIMAŢIE I­nainte de a formula cîteva­­ judecăţi generale asupra semnificaţiei celei de alI-a ediţii a Festivalului inter­naţional al filmului de animaţie Mamaia ’70, am datoria de a tre­ce în revistă filmele prezentate în ultimele două zile de compe­tiţie. Am reţinut , în ordinea proiecţiilor, satira anticolonialis­tă „Diamantul“ a francezului Paul Grimault, desenată cu ma­liţie şi coerenţă . „Trec zilele" de iugoslavul Nedeljko Dragic, rapidă şi amară frunzărire de e­­pisoade cotidiene ale vi­eţii omu­lui contemporan ; ironia la a­­dresa efortului fabulos pe care-l face industria cinematografică pentru filme neagreate de ni­meni, „Pe platou“ de maghiarul Vajda Béla ; „Pe-un picior de plai" al lui Ştefan Munteanu, cu o idee generoasă de valorifi­care a tradiţiilor artei populare, dar insuficient aprofundată ; „Cine eşti tu ?“ de Werner Krause din R.D.G., eficace ilus­trare — prin figura unui căţel amuzant — a problemei cunoaş­terii de sine; povestea de dra­goste a unor figuri de tinichea, indemînatic folosite, din „Stan­dul de tir“ al cehoslovacului Mi-­­­roslav Stepanek ; schiţele acidu­late din „Lumea nebună“ de ja­ponezul Ybry Kuri; voioşia boe­mă a „Muzicanţilor din Bremen“ de sovietica I. Kervalovskaia ; poziţia individualistă a lui Gelu Mureşan în „Gardul“ şi cea anti­­birocratică, luată de Virgil Mo­­canu în „Detect.“, lecţia de an­tologie şi psihologie din „Ego­­structuri“ de italianul Osvaldo Piccardo ; „Metamorfeus“ de ce­hoslovacul Jiri Brdecka; elegan­tă şi expresivă evocare a mitu­lui lui Orfeu ; luarea in deride­­re a unei atmosfere festive ce se transformă în contrariul ei, din ...Inaugurarea“ de maghiarul Marcel Jankovics; „Fugi şi sca­pă !“ de iugoslavul Zlatko Grgic, bazat pe un ..gag“ amuzant cu o omidă vibratilă, urmărită de tot soiul de vietăţi : „O bombă la intimplare“ al francezului Jean François Laguionie, de o rece i­­ronie la adresa laşităţii şi a mentalităţii mic-burgheze , şi in sfirşit, „Prieteni buni" de a­­mericanul Jimmy Murakami, ca­re atacă înţelegerea absurdă a noţiunii de prietenie. Din lucră­rile oferite în afara concursului, s-au făcut remarcate „Rasa uni­­ciclică“ a unui grup de studenţi „Plimbarea" de cana-americani, dianul Ryan Larkin şi „Don Qui­jote“ de bulgarul Stoian Dukov. Cam acestea sunt filmele care, după opinia mea, merită să se adauge la cele enumerate la pri­ma mea corespondenţă de la Mamaia. Incercind, acum, să schiţez o sinteză a Festivalului vei incepe prin a-mi exprima acordul, în general, cu premiile acordate. Fireşte, palmaresul unui festi­val nu poate satisface toate gus­turile, toate preferinţele, şi ori­cit de judicios ar acţiona un ju­riu, o margine de eroare e a­­proape inevitabilă. De data a­­ceasta, o asemenea margine a fost redusă la minimum pentru că atit „O bombă la intimplare cit şi „Metamorfeus“ sau „Im­presie“ s-au numărat printre fil­mele cele mai importante din fes­tival. Ca şi „Răpirea soarelui şi a lunii“, in care motivele folclo­rice sunt transfigurate cu efici­enţă. In schimb — acceptîndu-i stringenţa desenului şi vigoarea naraţiunii — farsa din „Izvorul vieţii“ ni s-a părut atit de atro­ce, viziunea ei atit de descu­­rajantă, încît mă întreb dacă fil­mul işi găseşte, intr-adevăr, lo­cul în palmaresul unui festival pus sub semnul „imaginaţiei o­­mului in serviciul omenirii“. Ar fi fost suficient, cred, premiile de argint acordate filmelor „Masca morţii roşii“ şi „In me­moriam“. Intrutotul drepte sunt şi celelalte premii de argint, poate cu excepţia „Balerinei pe vapor“, căruia i-aşi fi preferat din selecţia sovietică „Muzican­ţii din Bremen“. Premiul Fipresci (al presei) a subliniat — şi n-a greşit — as­censiunea şi omogenitatea cine­matografului bulgar de animaţie, după cum „Opera cordis“ de Du­­şan Vukotici a fost pe drept cu­­vînt răsplătit prin premiul ACIN. La rîndul său, „Trofeul Oxberry“ pentru folosirea inge­nioasă a tehnicii animaţiei şi-a găsit în Fantasmatic al soţilor Ansorge (Elveţia) obiectivul cel mai adecvat. Strădania lui Geor­ges de la Grandière ele a stabili­t prin adaptarea fabulelor lui La Fontaine — o punte solidă între animaţie şi publicul de co­pii a fost, de asemenea, just răsplătită cu Premiul CIDALC. Dincolo de­ premii, însă, dinco­lo de palmaresul oficial sau cel neoficial (alcătuit de fiecare re­alizator sau spectator în parte), ce a însemnat această ediţie a festivalului de la Mamaia ? Chiar dacă nu a dat la iveală valori de excepţie, festivalul a abundat în filme bune. Această înmulţire a lucrărilor viabile semnifică fără­ indoială, consolidarea pe un front larg a animaţiei mondiale, cu adepţi mai numeroşi decit în trecutul imediat. Implicit, e o dovadă de vitalitate. Tendinţele extreme ale acestei arte au rămas cele cunoscute : pe de o parte, căutările uneori riguroase, alteori anarhice, ale unui limbaj cinematografic di­vers şi inedit, pe de altă parte, menţinerea în matca „tendinţei“, cu accente pe legătura imediată cu publicul. In ambele cazuri, însă, asistăm la afirmarea unui plus de seriozitate,­ de vigoare expresivă, de angajare estetică şi morală. Ar fi greşit, desigur, să se absolutizeze una dintre aceste tendinţe — de multe ori intolerante între ele, exclusivis­te — pentru că viabilitatea lor se condiţionează reciproc şi totul poate fi redus la problema jus­tei măsuri, de­ care se vor apro­pia numai artişti autentici. Festivalul de la Mamaia a pus in lumină perspective vaste de evoluţie pentru cinematograful de animaţie care se maturizează în mod cert. De aceea, consider că se poate vorbi fără ezitare de ediţie reuşită, pe care aş de­fini-o — sub specia istoriei fil­mului — ediţie a consolidării şi maturizării animaţiei mondiale. Cit despre realizatorii noştri, ei au avut din nou multe de în­văţat în contact direct cu ceea ce se produce în lume. Pentru unii, acest contact a avut, poate, efectul unui duş, dacă nu rece, de răcorire a fierbinţelii prove­­nie din autosuficienţă sau igno­ranţă. Dar asupra treburilor din casa noastră vom mai avea oca­zia — şi îndatorirea — să reve­nim. Deocamdată, să ne bucurăm de succesul internaţional al Festi­valului de la Mamaia, punct de întîlnire pe care nici un cineast animator nu va mai putea să-l evite. Mamaia este şi va rămîne un for de lansăre şi consacrare, de vitalizare şi maturizare a fil­mului de animaţie de pretutin­deni. Şi cu aceasta, cred că am spus tot. Florian Potra MEMENTO TEATRE TRUBADURUL: Opera Română (16 48 20), ora 19,30; SUZANA: Tea­trul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; DISPARIŢIA LUI GALY GAY: Tea­trul de Comedie la Teatrul de vară Herăstrău, ora 20,30; UNA DINTRE ULTIMELE SERI DE CARNAVAL : Teatro Stabile di Genova la Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale", sala Come­dia, ora 20. CINEMATOGRAFE ACEASTĂ FEMEIE: Patria (1186 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 — 19 — 21,30; STRĂINII: Republica (11 03 72), o­­rele 9,15 - 11,15 — 13,30 — 16,30 — 19 — 21,15; Stadionul Dinamo, ora 20,30; București (15 61 54), orele 8,30 — 10,30 — 12,45 - 14,45 — 16,45 — 19 — 21; Modern (23 71 01), orele 9,15 — 11,30 — 13,15 — 16 — 18,15 — 20,15; Arenele Romane, ora 20,45. SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ: Capi­tol (16 29 17), orele 16,30 — 18,45 — 21; AM INTILNIT TIGANI FERICITI : Capitol, orele 9,15 — 11,30 — 14 — 16,30 — 18,45 . SUBIECT PENTRU O SCHITA, ora 21; SALARIUL GROAZEI: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12 — 15 — 18 — 21; Doină-grădină, ora­­10,30; Me­lodia (12 06 88), orele 8,30 — 11,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30; Sala Palatului, ora 19,30; AFURISITUL DE BUNIC : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 16 — 18,15 — 20,36;­ Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; Grădină, ora ,20,30; TIMP PENTRU A TRĂI : Victo­ria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 16 — 18,30 — 20,45; DREPTUL DE A TE NAȘ TE V- Festi­val (15 63 84), orele — 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30; Feroviar (16 22 73), orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30; Festival­­grădină, ora 20,30; MARILE VACANȚE : Lumina (16 23 35), orele 9—16,15 în conti­nuare, 18,30 — 20,45; Progresul-Parc, ora 20,15; (16 35 38), o- 16; Program Doi- VRĂJITORUL• Doina­rele 11,30 — 13,45 — pentru copii , ora 10; ASTĂ SEARĂ MĂ DISTREZ nu, orele 18,15 — 20,30, CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD: Timpuri Noi. (15 6110), ore­le 9—17 în continuare ; Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,30; AVENTURILE LUI HUAN: înfră­ţire,­ între popoare (17 31 64), orele 15,15 — 17,45 — 20; UN. OM PENTRU ETERNITATE :­ Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; ACȚIUNEA „VULTURUL“ : Dacia (16 26 10), orele 8,45—20,30 în conti­nuare ; DAN SIND SIRTAKI: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; WARLOCK: Unirea (17 10 21), o­­rele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,30; JOC DUBLU IN SERVICIU SECRET: Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18; Gră­dină, ora 20,30; Crîngaşi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; OPERAŢIUNEA LEONTINE : Dru­mul Sării (31 28 13), orele 16 — 18 — 20; CĂLDURA : Ferentari (23 17 50), o­­rele 15,30 — 18 — 20,15, AŞTEAPTĂ PÎNĂ SE ÎNTUNECĂ : Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30; Cotroceni UN CUIB DE NOBILI (13 62 56) orele 20; PROGRAM DE DOCUMENTARE ROMÂNEȘTI: Timpuri Noi, orele 19 —21 în continuare; SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Glo­ria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9-11 — 13 — 15 — 17 — 19; Grădină, ora 20,30; FREDDY SI CÂNTECUL PREERIEI : Grivita (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,30; GHICI CINE VINE LA CINĂ : Co­troceni, orele 15,30 — 17,45 ; URMĂRIREA: Pacea (31 32 52), o­­rele 15,30 — 18 — 20,30; FERESTRELE TIMPULUI: Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30; ADELHEID: Viitorul (11 48 03), ora 20,30; BĂNUIALA: Viitorul, orele 15,30 18; CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORU­LUI MARUSE: Mioriţa (14 27 14), o­­rele 11 — 15 — 17,30 — 20; VlNĂTORUL DE CĂPRIOARE : Moşilor (12 52 93), orele 5,30 — 18; Grădină, ora 20,30; Flamura (23 07 40), orele 11 — 16 — 18,15 — 20,30; CAZUL SERGENTULUI GRISA : Popular (35 15 17), ora 10; EXPLOZIE IN MUNŢI: Popular, orele 15,30 — 18 — 20; CASTELUL CONDAMNATILOR­­ 18 — Munca (21 50 97), orele 16 20 ; NOAPTE CU CEAŢA: Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20.15 ; AL 8-LEA : Flacăra (21 35 40), orele 15.30 — 18 — 20.15; RIO BRAVO : Vitan (21 39 82), ora 16 ; Grădină, ora 20,30; 24—25 NU SE INAPOIAZA; Pro­gresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 ; ROBII: Capitol-grădină, ora 20,30. PĂCATUL DRAGOSTEI: Buzești­­grădină, ora 20.30 ; M1NASTIREA DIN PARMA : orele 9 — 12.15; MONTPARNASE 40: orele 18.30 — 20 30 Cinemateca sala Union. V Cu inimă şi energie tinerească asile Andrici din Bu­cureşti, pensionar, vo­ia să acţioneze in­­tr-un fel, să vină în spriji­nul celor loviţi de calami­tăţi intr-un mod palpabil, concret. Gindurile sale s-au materializat in oferta adre­sată Consiliului popular al sectorului III, de a lucra timp de o lună în orice uni­tate de muncă unde ar pu­tea fi folositor. A primit cal­de mulţumiri şi promisiu­nea că va fi anunţat asupra rezultatului cererii sale. Dar vestea, pe care o aş­tepta, intirzia. Nerăbdător, intr-o scrisoare trimisă zia­rului, Vasile Andrici ne-a rugat să intervenim pentru a-l ajuta „să-şi dezlege mîi­­nile". „După ce m-am adre­sat sectorului III, in raza căruia domiciliez — ne-a scris nu de mult — am luat legătură direct şi cu Trus­tul de construcţii Ilfov, in­­teresîndu-mă cind şi unde trebuie să mă prezint la lu­cru, mi s-a spus că voi fi informat la telefon. Au tre­cut însă aproape trei săptă­­mini, telefonul a sunat în a­­cest timp de nenumărate ori, dar comunicarea pe ca­re o aştept nu mi-a parve­nit încă...“. Consiliul popular al sec­torului III, destinatarul a­­cestei oferte, căruia i-am solicitat informaţii în legă­tură cu rezolvarea acestei... cereri, ne-a asigurat că o­­mul a fost satisfăcut. Ince­­pind cu data de 15 iunie, pensionarul bucureştean lu­crează cot la cot cu ceilalţi salariaţi, la fabrica de cără­midă „7 Noiembrie". Un gest cu valoare de simbol, care nu mai necesi­tă comentarii. U­n eveniment remarcabil în istoria m­işcării muncitoreşti din România O sută de ani de la crearea Asociaţiei generale a muncitorilor din Arad ri P­rocesul de organizare a clasei muncitoare din Ro­mânia a cunoscut un drum ascendent, de la forme inferioare de asociere pînă la constituirea partidului politic al proletariatului român. O etapă superioară în proce­sul organizării clasei noastre muncitoare, a constituit-o, apari­ţia primelor organizaţii cu ca­racter politic ale proletariatului din România. Ele s-au constituit mai întîi în Transilvania şi Ba­nat unde ideile Internaţionalei I au cunoscut o mai largă cir­culaţie datorită legăturilor dir­­ecte cu centrul şi apusul Eu­ropei, pe care le stabiliseră muncitorii din această parte a ţării. Prima organizaţie cu ca­racter politic a proletariatului din România, secţie a Interna­ţionalei I a fost „Asociaţia ge­nerală a muncitorilor din Ti­mişoara“ întemeiată la 11 oc­tombrie 1868, în cadrul căreia un rol de seamă l-au jucat muncitorii Carol Farcaş şi Gheorghe Ungureanu, ei înşişi membri ai Internaţionalei I. In anii care au urmat, organizaţii similare au luat fiinţă ,la Arad, Reşiţa, Cluj, Sibiu, Braşov şi în alte centre muncitoreşti. „Asociaţia generală a munci­torilor din Arad“ s-a constituit la 1 iulie 1870 cu prilejul unei adunări muncitoreşti în cadrul căreia a fost dezbătut şi apro­bat statutul de funcţionare, au fost alese organele sale de con­ducere. In alegerea membrilor comitetului de conducere s-a a­­plicat principiul internaţionalist al reprezentării tuturor naţio­nalităţilor. Analiza documentelor adopta­te scoate în evidenţă dublul caracter — politic şi economic — pe care îl avea noua organi­zaţie, ea grupînd în jurul său muncitorii din localitate, indi­ferent de naţionalitate şi reli­gie, în lupta lor comună pentru realizarea dezideratelor politice şi economice ale celor exploa­taţi. In programul de luptă al „A­­sociaţiei generale a muncitorilor din Arad“ figurau revendicări ca: dreptul de asociere şi liberă exprimare a ideilor şi convin­gerilor ; dreptul la vot ...univer­sal şi direct, atît în alegerile parlamentare, cît şi în cele pen­tru consiliile comunale, orăşe­neşti şi judeţene ; libertatea presei ; egalitatea în drepturi a naţionalităţilor din Transilva­nia ; reglementarea sistemului impozitelor etc. După constituirea sa, „Aso­ciaţia generală a muncitorilor din Arad“ şi-a început activi­tatea, în ciuda faptului că Mi­nisterul de Interne a tergiver­sat mult timp aprobarea statu­tului ei de funcţionare. Comitetul de conducere al asociaţiei a des­făşurat o susţinută muncă de culturalizare a muncitorilor prin organizarea de serate cul­tural-artistic, conferinţe etc. în acelaşi scop a fost organizată o bibliotecă. Prin intermediul presei locale, comitetul asocia­ţiei a lansat numeroase apeluri către muncitori, îndemnîndu-i să se organizeze. „Muncitori din Arad ! — se spunea într-un astfel de apel din 20 august 1870 — Lepădaţi-vă de scoarţa îngheţată a inactivităţii atît de păgubitoare pentru voi. Ieşiţi din anonimat şi arătaţi că sîn­­teţi capabili a fi conducători vrednici ai luptei pentru binele comun. Să ne unim ! Cu puteri unite să ne grăbim a ne asigu­ra reciproc bunăstarea împotri­va mizeriei şi a sărăciei“. La sfîrşitul anului 1870 a luat fiinţă pe lingă „Asociaţia gene­rală a muncitorilor din Arad“ şi o secţie de ajutor reciproc. Suferind prigoana din partea autorităţilor locale, şi în special a poliţiei, asociaţia a fost ne­voită să-şi schimbe de nenumă­rate ori sediile, stabilindu-se, în cele din urmă, într-o biblio­tecă, unde, sub paravanul unei munci de exclusivă culturaliza­re, a continuat să desfăşoare o intensă activitate politică. In decembrie 1871, datorită intensificării represiunilor îm­potriva organizaţiilor muncito­reşti, care, într-o formă sau al­ta, îşi exprimaseră simpatia fa­ţă, de Comuna din Paris, asocia­ţia din Arad pentru a evita di­zolvarea sa de către autorităţi, se reorganizează pe baze ex­clusiv economice. Valul de represiuni antimunci­­toreşti a culminat cu procesul din aprilie 1872, în care printre cei inculpaţi, alături de Carol Far­caş şi alţi muncitori înaintaţi, îl găsim şi pe Carol Fittinger căruia i se imputa faptul că a înfiinţat un „club politic secret“ la Arad, bazat pe ideile Interna­ţionalei I. Glasul opiniei publi­ce, care pe tot parcursul proce­sului s-a situat alături de cei a­­cuzaţi, s-a dovedit însă mai pu­ternic decât strădaniile de a se pronunţa sentinţa împotriva lor. Cu o singură excepţie, toţi acuzaţii au fost puşi în liberta­te. Drumul ascendent parcurs de mişcarea muncitorească din ţara noastră, atît pe planul or­ganizatoric, cît şi pe acela al desfăşurării luptei sale împo­triva exploatării şi asupririi, va înscrie în viitor noi momente istorice, culminînd cu crearea, în mai 1921 a Partidului Comu­nist Român, continuatorul pe o treaptă superioară a luptei re­voluţionare şi democratice a poporului nostru pentru liber­tate socială şi independenţă na­ţională. Poporul român, care, în frunte cu Partidul Comunist Român, munceşte avîntat pen­tru îndeplinirea exemplară a o­­biectivelor trasate de Congre­sul al X-lea al P.C.R., cinsteşte tradiţiile sale revoluţionare şi lupta înaintaşilor pentru reali­zarea unui viitor luminos. Ca moment semnificativ ce se în­scrie în cadrul acestor tradiţii revoluţionare de luptă, aniver­sarea creării în urmă cu o sută de ani a „Asociaţiei generale a muncitorilor din Arad“, repre­zintă un minunat prilej de evo­care şi de omagiere a celor ca­re, încă de la începuturile miş­cării noastre muncitoreşti, au militat pentru organizarea pro­letariatului şi desfăşurarea as­cendentă a luptei sale de clasă împotriva exploatării, pentru făurirea societăţii socialiste. MARIN FLORESCU Cercetător ştiinţific la Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R.­ ­n 15 km pentru o papiotă de aţă mai intimpla ca in magazinul sătesc din comuna Aninoasa sa­tul Slănic Muscel să mai lip­sească cite un articol. Dar chiar de a doua zi oamenii ii remarcau prezenţa sau erau informaţi de vînzător că ar­ticolul respectiv a sosit. Dar ca să lipsească chiar ges­tionarul asta nu s-a mai in­­­tîmplat pînă acum. De a­­ceea, oamenii din comună au fost foarte surprinşi cind, intr-una din zilele lu­nii, martie a.c. nu l-au mai găsit la magazin pe gestio­nar. Au găsit în schimb u­­şile zăvorite şi aşa au ră­mas pînă în prezent■ Se a­­dună sătenii şi privesc măr­furile expuse (cooperativa este bine aprovizionată, trebuie să recunoaştem), dar ce folos că nu-şi pot procura nimic din ceea ce le este de trebuinţă. Şi mul­te­le sunt de trebuinţă, căci magazinul este profilat pe articole tehnico-industriale, textile, confecţii, încălţă­minte, mercerie, librărie şi materiale de construcţii­ Aceeaşi situaţie există şi în comuna Cetăţeni-Mus­­cel, unde, de asemenea, ma­gazinul universal stă în­chis de circa trei luni, tot din lipsă de gestionar. Pen­tru o papiotă de aţă, un ■creion sau pentru orice alt articol, oamenii din comu­nele menţionate sunt nevoiţi să se deplaseze 15—16 kilo­metri depărtare. Cred că ar fi cazul — scrie autorul rin­­durilor de mai sus DUMI­TRU IONESCU — ca lucru­rile să intre pe făgaşul nor­mal. TELEVIZIUNE In jurul orei 10 . Transmisie de la Aeroportul Internaţional Otopeni a nlcarării t­.__.-i. - » co­plecării Sahinşahului Iranului hammad Reza Pahlavi Aryamehr, care la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a făcut o vizită oficială în ţara noastră 18: Microavanpremiera; 18,05: Universal şotron; 18,30: Cabinetul e­­conomic TV; 19,20: 1001 de seri. E­­misiune pentru cei mici; 19,30: Tele­jurnalul; 20: Muzică populară; 20,15: Tele­ cinemateca; 21,40: Ora editorului; 22,10: Gala marilor interpreţi români; 22,35: Desene animate; 22,45: Imagini din Canada; 23: Telejurnalul. O­­­întilnire neaşteptată şi cu totul ieşită din comun a, avut-o mo­­tociclistul Grigore Con­stantin pe şoseaua Bucu­reşti — Tîrgovişte. In drum spre casă s-a into­ns cu o turmă de oi ce păştea pe marginea şose­lei In timp ce frîna, pen­tru a evita accidentul, un berbec se năpusti din tur­mă şi lovi cu toată puterea motocicleta. Izbitura a fost atît de puternică, in­cit G. C. a fost grav rănit şi internat de urgenţă la spital Cine este vinovat ? Ber­becul ? Motociclistul ? Ni­cidecum. Răspunzător se face, aşa cum de altfel au stabilit şi organele de mi­liţie, Ştefan Păun din co­muna Butimanu, care in loc să supravegheze turma, se plimba nepăsător pe marginea tarlalelor. Întîlnire cu... berbecul O interesantă descoperire arheologică 5­ săpăturile efectuate în interiorul şi exterio­rul bisericii Domneşti din Curtea de Argeş au scos la iveală existenţa un­nei alte biserici mai vechi construită pe ace­laşi loc cu mulţi ani înain­te. Moneda bizantină u­nicat, Ducas Comnenos, fragmentele de frescă de la prima biserică și vechiul turn de intrare în curtea voevodală, atestă o puter­nică așezare feudală de pe vremea lui Tihomir, tatăl lui Basarab I. A locuit in Ploieşti, în strada Paringului nr. 11. Se numeşte Ele­na Ioniţă. Acum şase ani, această femeie şi-a părăsit cei doi copii — cel mai mic avea trei luni — şi căminul. A fost semnalată intr-o vre­me la Casa copilului din Baloteşti, unde a mai pă­răsit un copil (născut in afara căsătoriei) şi iar a dispărut. Dacă ştiţi sau aflaţi de ea, vă faceţi o da­torie civică anunţind or­ganele de miliţie. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Dispărută de şase ani Jocul cu­ ­ hala de vopsitorie de la întreprinderea „E­lectrobanat" Timişoa­ra a izbucnit un incen­diu, in timp ce se lucra cu aparatul de tăiat oxizi acetilenilor. Din­­ ne­atenţie, a căzut zgura pe o nişă de vopsire. Flăcă­rile ameninţau întreaga hală. In faţa pericolului, cel care şi-a păstrat cal­mul şi a acţionat prompt, a focut fost meşterul instalator Ioan Muche, care s-a şi repezit imediat la extinc­tor, l-au sărit în ajutor şi alţi muncitori din hală. Cind au ajuns pompierii la poarta uzinei, flăcările erau domolite. Intervenţia hotărită a celor de faţă a înlăturat orice pericol. Dar a rămas totuşi neglijența celor care... se joacă cu fo­cul. CETATE FEUDALĂ DIN SECOLELE IX - X REŞIŢA (coresp. R.I.). — Continuîndu-şi cercetările pe clisura Dunării, cercetătorii reşiţeni şi clujeni au desco­perit în comuna Pescari o ce­tate feudală ce datează din secolele IX—X sub zidurile căreia au fost identificate re­licve certe din epoca romană. Arheologii au intrat, de ase­menea, în posesia unui tezaur format din aproximativ 4 h.00 piese de bronz, Ce datează din secolul IV, descoperire făcută la Moldova Nouă in apropie­rea staţiei de flotaţie a între­prinderii miniere. Noile des­coperiri, asemenea celor an­terioare de la Gornea și Po­­jejena reafirmă continuitatea elementului daco-roman la nordul Dunării și după retra­gerea aureliană.1 ­ Ce se întreprinde pentru valorificarea bogatului patrimoniu turistic din zona montană? (Urmare din pag. D toamnă şi, legat de darea lor în folosinţă, se vor amenaja şi portiile de schi­ţ, dintre care cea de la Sinaia va avea o lun­gime de 8 kilometri. Tot la Si­naia a fost terminată şi pro­iectarea terenului de golf care va fi dat în funcţiune in vara viitoare. Din dorinţa de a extinde in­teresul oamenilor şi asupra altor staţiuni, mai puţin cunos­cute pînă acum, s-au cuprins în circuitul turistic, prin dez­voltarea bazei lor materiale, staţiuni ca : Vîlcele, Malnaş, Sărata Monteoru, Calacea (ju­deţul Timiş), Bradul (jud. Har­ghita) etc. Iar pentru a face faţă solicitărilor din plin se­zon s-au extins şi serviciile pentru cei trimişi la odihnă , cei care doresc să locuiască în case particulare puţind să ia masa la unităţile O.N.T. sau prin O.N.T., asigurîndu-se deopotrivă şi tratamentul bal­near celor veniţi la cură. Această formă de servire funcţionează acum şi la Govo­ra, Călimăneşti, Vatra Dornei, Herculane, Olăneşti etc. Pentru iubitorii aerului tare al munţilor şi pasionaţii spor­turilor montane, s-a insti­tuit „circuitul cabanelor“ , iar celor care preferă să-şi în­tocmească programul peregri­nărilor montane după propria fantezie li se pune la dispozi­ţie, începînd din vara aceasta, Catalogul complet al cabane­lor turistice din România, cu­prinzând toate detaliile asupra amplasării cabanelor, căilor de acces, distanţelor, altitudi­nii, staţiilor cele mai apropia­te de debarcare, capacităţilor de cazare şi de masă, dotărilor gospodăreşti şi gradului de confort al cabanelor — cata­log care poate fi consultat la toate agenţiile O.N.T. din ţară. Cunoaşterea, recomandarea, utilizarea şi dezvoltarea turis­mului de munte este însă o acţiune care se află deabea la începuturile ei şi oferă încă numeroase disponibilităţi. De acea, avînd în vedere marile posibilităţi de dezvoltare a tu­rismului internaţional în sta­ţiunile de munte şi balneo­climaterice, Comitetul de Stat pentru Economia şi Adminis­traţia locală şi Oficiul Na­ţional de Turism au întocmit un amplu program de comple­tare a dotărilor din staţiuni, astfel ca în viitori 2-3 ani a­­cestea să devină competitive pe plan internaţional. Progra­mul are în vedere staţiunile­­ Sinaia, Predeal, Băile Hercu­lane, Olăneşti, Govora, Că­­ciulata, Băile Felix, Vatra Dornei, Tuşnad şi Slănic Mol­dova. In aceste staţiuni se vor face modernizări şi dezvoltări ale bazei de tratament, con­strucţii de mijloace mecanice de transport pe cablu, amena­jări de pîrtii de schi, piscine, terenuri de sport, amenajări de localuri de alimentaţie pu­blică cu specific românesc, baruri de noapte etc. In to­tal, programul prevede să se asigure 10 000 paturi pentru turismul internaţional în ho­teluri şi pensiuni. Pentru în­­­­făptuirea acestui program şi vor investi circa 600 milioane lei, din care 300 milioane din planul de investiţii al Oficiu­lui Naţional de Turism, iar 300 de milioane din planurile de investiţii ale consiliilor populare judeţene. Aşa­dar, muntele începe să-şi dobîndească drepturile şi, o dată cu cîştigarea sufra­giilor publicului, să intre din plin în peisajul complex al vacanţelor noastre. UNA PE ZI­ ­ de MATTY — Dac-aş ieşi şi din examene cum ies din viraje !!!. n|

Next