România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)

1970-08-02 / nr. 8018

Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE * un reportaj de ION PAVELESCU AUGUST în pag. a 3-a um ■ Însămînţarea culturilor duble impune măsuri energice, maximă operativitate! • Exemplul judeţelor BRĂILA şi IALOMIŢA demonstrează clar că acolo unde munca a fost bine organizată, rezultatele sunt cele scontate • în cooperativele agricole de producţie au mai rămas de însămînţat circa 412 000 ha cu porumb şi cu alte plante de nutreţ • Există condiţii ca în toate judeţele, planul la culturi duble să fie integral realizat, în cel mai scurt timp έ ncheierea grabnică a secerişului, transportul şi depozitarea noii re­colte, realizarea integrală a planu­lui la culturi duble constituie în aceste zile cele mai importante sarcini ale oa­menilor muncii din agricultură, ale or­ganelor agricole. In programele elabora­te în vederea asigurării bunei desfăşu­rări a campaniei de vară, conducerile unităţilor agricole au stabilit, între alte­le, ca pe măsură ce înaintează recolta­rea, să se elibereze de urgenţă terenul de paie si SA SE FACĂ ARATUL ŞI SEMĂNATUL CULTURILOR DUBLE. Ţinînd seama de avantajele sistemului culturilor duble — de pe aceeaşi supra­faţă de teren se obţin în cursul anului două recolte — NUMEROASE ÎNTRE­PRINDERI AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATIVE AGRICOLE DE PRO­DUCŢIE AU REUŞIT SA REALIZEZE ŞI CHIAR SA DEPĂŞEASCĂ SARCI­NILE STABILIRE. Cooperativele agri­cole de producţie din judeţul BRĂILA, de pildă, au însămînţat, peste ceea ce şi-au prevăzut, circa 2 000 ha, iar unită­ţile din judeţul IALOMIŢA sunt pe punctul de a realiza integral planul In porumb şi alte plante de nutreţ de 38 570 hectare. In alte judeţe însă, din vina organelor agricole, această lucrare de mare impor­tanţă — care nu poate suferi nici o în­­tîrziere — a fost tărăgănată sub diferite pretexte. Aşa se face că, la ora actuală, pe întregul sector agricol cooperatist au mai rămas de însămînţat circa 412 000 ha cu porumb şi cu alte plante de nu­treţ. Deşi secerişul păioaselor s-a de­clanşat în unităţile din zona I cu mult înaintea celorlalte zone agricole, totuşi pînă la realizarea planului la culturi duble au mai rămas de semănat circa 192 000 ha. Să examinăm situaţia din citeva judeţe. Cooperativele agricole de producţie din judeţul BIHOR au prevă­zut să insămînţeze cu porumb şi alte plante de nutreţ 25 710 ha. Pină la a­­ceastă dată , ne comunică corespon­dentul judeţean al ziarului nostru — nu s-au realizat decit circa 9 000 ha, ceea ce reprezintă abia 35 la sută din preve­deri. Nici în ultimele zile, ritmul de lu­cru n-a fost intensificat. In perioada 29—31 iulie s-au însămînţat doar 759 ha din circa 1 800 ha c­it prevedea graficul. La direcţia agricolă judeţeană se invocă tot felul de cauze obiective, deşi o cer­cetare a situaţiei din teren duce la con­cluzia că deficienţele în organizarea muncii împiedică obţinerea unor rezul­tate pe măsura posibilităţilor. Ing. TH. MARCAROV (Continuare în pag. a 5-a) UMENT­E DESTIN Ion Pa s­ ărbătorit în cadru ofi-V cial, la sfîrşitul anului­­­­94n, dimpreună cu prietenul întregii sale vieţi, Gala Galaction — ambii îm­pliniseră o jumătate de veac de trudnică şi spornică mun­că în domeniul literaturii — Tudor Arghezi era denunţat in ziua următoare de către o foaie liberală (existau încă partidele aşa-zise istorice) că a intrat în solda comu­niştilor, devenind astfel sti­pendiatul lor. Deosebit de supăraţi, pare-se, fuseseră patronii ziarului şi scribului de constatarea pe care poetul o făcuse cu prilejul festivi­tăţii, in sensul „că s-a schim­bat ceva şi la noi“, martori luind, în afara unor perso­nalităţi ca Eminescu, Crean­gă, Caragiale, Macedonski, „întreaga gloată a cîntăreţi­­lor şi povestitorilor, unii cu nume mai obscure, dar toţi cu o văpaie in suflet, egală cu a tuturora, ucişi de indi­ferenţa oligarhiei intelectua­le — flămânzii, prigoniţii din trecut şi tuberculoşii epocii noastre de cultură şi petrol. Să le închinăm azi din locul care sărbătoreşte doi scrii­tori din seria lor (rostise vor­bitorul în încheiere) un gînd de solidaritate“. Este de la sine înţeles că Arghezi n-a lăsat fără ripos­tă atacul calomnios publicat in gazeta proastă a partidu­lui care, prin necruţătoarea logică a mersului istoriei, işi avea zilele numărate ca, de­­altminteri, şi suratele lui în­tru prigonirea poporului. Mai mult decit procesul partidu­lui liberal, la al cărui activ se aflau reprimări sângeroa­se, legiuiri scelerate, ţinerea mulţimilor în întuneric şi-n sărăcie cruntă, poetul a , ce­dat polemistului locul pentru a orîndui cu dispreţ şi minte, in citeva articole, întreaga clasă a exploatatorilor şi o­­presorilor. Prin scrisul de o virulenţă care ni s-a părut neobişnui­tă, deşi eram cititori stator­nici, de multe zeci de ani, ai pamfletelor sale, Tudor Ar­ghezi răzbuna drama existen­ţei lui Eminescu şi a catego­riei la care se referise cu două-trei zile înainte­a cin­­tăreţii, povestitorii „ucişi de indiferenţa oligarhiei intelec­tuale“. Intr-adevăr, precum recu­noscuse, ceva (şi foarte mult !) se schimbase in ţara noastră. Mai înainte cu nu­mai şase ani de la întimpla­­rea aceea, atunci cind poetul împlinea o vârstă la al cărei prag se cuvine să fie adresa­te un salut Şi-o urare, nimeni nu l-a omagiat — cu excep­ţia ziarului muncitoresc „Lu­mea Nouă“, care consacra o pagină din cele patru pe care le avea, şi a unui , grup de tineri foarte tineri poeţi (printre­­ ei, Mihai Dragomir, Cristian Sirbu) prin mijloci­rea unei plachete de... 11 pagini. Altminteri — gol, tăcere, atmosferă duşmănoasă, rău prevestitoare in jurul făura­rului de cuvinte, cum de la Eminescu încoace nu se mai pricepuse altcineva în potri­virea lor cu­ atita măiestrie. Se profila, într-o tulbure şi nu prea depărtată zare, in timp, lagărul Tirgu-Jiului. Se spulberaseră multe ad­miraţii convertite la stărui­­toarea părere a cuiva care îl (Continuare în pag. a 2-a) Priviţi această spectaculoasă desfăşurare urbanistică... Sunt blocurile construite în ultimii ani în zona sudică a Capi­talei, în cartierul Titan. Aici, unde altă dată se întindeau maidanele şi paragina, a apărut un oraş nou. Un oraş de dimensiuni impresionante, construit după ultimul cuvînt al tehnicii. Grupuri de blocuri cu cite 8 şi 10 nivele, bulevarde largi, edificii sociale şi de cultură. Imaginea Titanului — ca şi a Giuleştiului, a Drumului Taberei, şi a tuturor altor cartiere bucureştene,­­ transfigurată în anii noştri, repre­zintă un adevărat simbol al mutaţiilor produse în înfăţi­şarea României, după eliberare, sub înrîurirea binefăcătoare a luminilor lui August 23... Foto : GHEORGHE FILIPESCU E­ra cu mai bine de o sută de ani in urmă. Intr-o noapte un convoi de căruţe înainta încet printre coline pe şesul Mediaşului. Deodată, in urma lui, drumul a luat foc. Flăcări albastre dănţuiau ca nişte iele. Pil­­pîiau undeva, apoi diafan şi viclean se furişau in alt loc. Oamenii, le-au privit înmăr­muriţi. Şi au început să-şi biciuie nebuneşte caii. Celor pe care-i întilneau in cale le spuneau îngroziţi că au vă­zut „flăcările diavolului“. De atunci au trecut decenii după decenii. Se ştie de mult că ceea ce se aprinsese sub topitele cailor era gazul me­tan. Industrii întregi, dintre cele mai spectaculoase se e­­difică azi pe temeliile acestei materii prime. Nebănuit de spectaculos este tocul prinderii lui sub­ pămînt şi sub ape, lupta ca­re se dă pentru aducerea lui în captivitatea civilizaţiei Cunoscută şi perfect stăpini­­tă, această tehnică abilă a prinderii şi trimiterii gazului la mii de kilometri distanţă, in luna mai, ea a fost pe multe planuri redusă pentru moment la neputinţă. Aceas­tă masă nebună, scăpată de sub control de năvala apelor şi de alunecările neaşteptate de teren s-a dezlănţuit cu forţa elementelor primare. Ardeau pământurile. Ardeau apele. La Mediaş, in această me­tropolă românească a gazu­lui metan, am urmărit toate punctele unde au izbucnit flăcările şi am înţeles de ci­tă fermitate şi curaj a fost nevoie pentru readucerea lor in prizonieratul sigur al con­ductelor de pe magistrale. Au fost zile şi nopţi care pă­reau fără de sfirşit. Aparatul de bord al maşinii ing. Nico­lae Simescu, directorul Între­prinderii pentru exploatarea conductelor magistrale ale gazului metan, a înregistrat atunci aproape 15 000 km. străbătuţi. Au fost atitea zo­ne de incandescenţă in mai şi iunie. O sută de acciden­te, dintre care 40 foarte gra­ve — număr record in isto­ria întreprinderii — jalonea­ză acest timp al postiirilor. Niciodată n-a devenit mai i­­minent şi mai material peri­colul scoaterii din funcţiune a au­tor şi atitor întreprin­deri industriale vitalizate de combustia gazului metan. E­­rau clipe cind se părea că Romanul sau Hunedoara, O­­ţelul Roşu sau Aradul, Clu­jul ori Făgăraşul, Tg. Mure­şul sau Nădragul, îşi vor o­­pri pulsul, împietrite in blocuri de metal îngheţat­ Soarta lor depindea de ope­rativitatea cu care se emi­tea soluţia tehnică, ele aline- LIA MĂRGĂRIT (Continuare în pag. a 5-a) FAPTE ŞI OAMENI FER­MIT­A­TE SI CURAJ In luptă cu flăcările albastre, oamenii au învins EDITIA I Anul XXVIII nr. 8­018 & Duminică 2 august 1970 • 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Mitra Ribici­i Sîmbătă, 1 august, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu-, nist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, l-a primit la Mangalia Nord pe preşe­dintele Vecei­ Executive Fede­rale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribici­i, care se află într-o vizită neoficială în ţara noas­tră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. La primire au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, precum şi Nicolae E­­cobescu, adjunct, al­­ministru­lui afacerilor externe, şi Vasi­le Şandru, ambasadorul Ro­mâniei la Belgrad. Au fost prezenţi Iaksa Be­th­ed, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile străi­ne al R.S.F. Iugoslavia, şi Iso Njegovan, ambasadorul Iugos­laviei la Bucureşti. Cu acest prilej, a fost sub­liniată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor de pri­etenie şi colaborare dintre Ro­mânia şi Iugoslavia, expri­mîndu-se de ambele părţi do­rinţa de a dezvolta în conti­nuare,­­ multilateral, aceste­­ re­laţii. A fost efectuat, totodată, un schimb de păreri cu privi­re la unele probleme actuale ale vieţii internaţionale. După convorbire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, au reţinut la dejun pe oaspetele iugoslav cu soţia sa şi cele­lalte persoane oficiale româ­ne şi iugoslave. (Agerpres) PIP '" , ii» CA URMARE A SPRIJINULUI ACTIV, MULTILATERAL PRIMIT DIN PARTEA PARTIDULUI ŞI STATULUI RANSPORTĂM şi-au reluat rapid activitatea normală Convorbire cu ing. Ştefan Pavel P­arcă ieri zburam cu eli­copterul spre zona de Nord a Transilvaniei, împreună cu un grup de specia­­lişti a căror soluţii tehnice erau aşteptate cu nerăbdare pe şan­tierele de reconstrucţie a unor terasamente şi poduri distruse de puhoiul apelor. Parcă ieri culegeam cu înfrigurare veştile despre primele linii de cale ferată sau drumuri­ naţionale redate circulaţiei încă în toiul calamităţilor. Intr-adevăr, fap­tele din cronica eroică a acestei primăveri neobişnuite ne sunt încă proaspete în minte. Şi iată că azi normalizarea transporturilor ţării — factor de cea mai mare importanţă pentru normalizarea vieţii e­­conomice şi sociale — este un fapt împlinit. In­ ziua de 26 iunie a.c. au fost redate circu­laţiei ultimele zone de cale ferată avariate de ape : Suse­nii Bîrgăului—Bistriţa Bîrgău­­lui de pe linia Beclean—Bis­triţa şi Chişineu Criş—Zerind de pe magistrala Arad—Ora­dea. — Rapiditatea cu care ca­lea ferată, ca şi celelalte sec­toare de transport ale ţării şi-au reluat activitatea nor­mală, trecînd acest greu şi neprevăzut examen — ne-a declarat ing. ŞTEFAN PA­VEL, ministrul transporturi­lor — este rezultatul sprijinu­lui activ şi multilateral al par­tidului şi statului, manifestat sub diferite forme, începînd din primele momente ale inundaţiilor şi continuînd ma­siv şi în prezent, precum şi al spiritului de abnegaţie cu care au acţionat lucrătorii din transporturi, ajutaţi de ostaşi şi de populaţia locală în ve­derea restabilirii circulaţiei. Dar pentru a ne da seama de amploarea lucrărilor des­făşurate şi a mijloacelor ma­teriale pe care statul le-a pus suplimentar la dispoziţia a­­cestui sector vital al econo­miei naţionale, este necesar să vedem de unde s-a pornit. Este suficient în acest sens să reamintim că, in urma cala­mităţilor naturale, circulaţia feroviară a fost închisă pe circa 1 600 km — aproape 15 la sută din lungimea reţelei de linii curente — fiind afec­tate majoritatea magistralelor ţării. Gravitatea perturbaţilor a fost sporită de faptul că în marea lor majoritate aceste li­nii au fost închise şi apoi res­tabilite de două—trei ori, ca urmare a repetării viiturilor pe rîurile Someş, Tîrnava, Mureş şi Siret. Drept urmare au fost distruse sau avariate grav 33 de poduri în lungime de 1 000 metri, terasamente în 83 de puncte în lungime de 25 km cu breşe atingînd a­­dîncimi pînă la 12 metri. Si­multan au suferit avarii ins­talaţiile feroviare din­ 70 de staţii şi secţii de circulaţie, li­nii de telecomunicaţie fero­viară de pe 170 km, precum şi circa 100 clădiri de servi­ciu. Este limpede ce efecte ne­gative au avut toate acestea asupra desfăşurării activităţii economice şi asupra proble­melor cetăţenilor, în general, mai ales ale celor din zonele calamitate. — Potrivit sarcinilor pri­mite din partea conducerii partidului şi statului elim­i-» narea acestui sumbru tablou din viaţa ţării — ne-a preci­zat interlocutorul nostru — s-a făcut de către 15 formaţii speciale complexe de lucru, alcătuite din proiectanţi şi constructori, dotate cu cele mai moderne mijloace de me­canizare a operaţiilor grele de TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) • Efortul financiar al statului numai pentru refacerea circulaţiei feroviare, după calami­tăţi, se ridică la 200 milioane lei • Toate dru­murile rutiere au fost redate circulaţiei • Pre­staţii cu autovehicole în folosul sinistraţilor în valoare de peste 15 milioane lei • ministrul transporturilor La Combinatul siderurgic Reşiţa — de unde vă pre­zentăm imaginea de mai sus — se produc actualmen­te 65 de mărci de oţeluri atît după standarde interne cit şi străine. în vederea sa­tisfacerii cerinţelor sporite ale constructorilor de ma­şini, gama sortimentelor de oţeluri este in continuă creş­tere, în ultimii cinci ani proporţia oţelurilor de cali­tate superioară elaborate în cuptoare Martin a crescut de la 41 la sută, la peste 46 la sută din producţia totală de oţel a combinatului de pe malul Birzavei în pagina a 5-a ZIUA MARINEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Chemarea mării INTERNATIONAL • DIN NOU INCIDENTE LA BELFAST • EVENIMENTELE DIN ASIA DE SUD­­EST • DE CE A FOST SUSPENDAT ZIARUL SAIGONEZ „TIN-SANG" • SERIA RĂPIRILOR ÎN URUGUAY CON­TINUĂ • CHILE : LIBERALIZAREA COMERȚU­LUI EXTERIOR In pag. a 6-a

Next