România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-02 / nr. 8018
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE * un reportaj de ION PAVELESCU AUGUST în pag. a 3-a um ■ Însămînţarea culturilor duble impune măsuri energice, maximă operativitate! • Exemplul judeţelor BRĂILA şi IALOMIŢA demonstrează clar că acolo unde munca a fost bine organizată, rezultatele sunt cele scontate • în cooperativele agricole de producţie au mai rămas de însămînţat circa 412 000 ha cu porumb şi cu alte plante de nutreţ • Există condiţii ca în toate judeţele, planul la culturi duble să fie integral realizat, în cel mai scurt timp Î ncheierea grabnică a secerişului, transportul şi depozitarea noii recolte, realizarea integrală a planului la culturi duble constituie în aceste zile cele mai importante sarcini ale oamenilor muncii din agricultură, ale organelor agricole. In programele elaborate în vederea asigurării bunei desfăşurări a campaniei de vară, conducerile unităţilor agricole au stabilit, între altele, ca pe măsură ce înaintează recoltarea, să se elibereze de urgenţă terenul de paie si SA SE FACĂ ARATUL ŞI SEMĂNATUL CULTURILOR DUBLE. Ţinînd seama de avantajele sistemului culturilor duble — de pe aceeaşi suprafaţă de teren se obţin în cursul anului două recolte — NUMEROASE ÎNTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCŢIE AU REUŞIT SA REALIZEZE ŞI CHIAR SA DEPĂŞEASCĂ SARCINILE STABILIRE. Cooperativele agricole de producţie din judeţul BRĂILA, de pildă, au însămînţat, peste ceea ce şi-au prevăzut, circa 2 000 ha, iar unităţile din judeţul IALOMIŢA sunt pe punctul de a realiza integral planul In porumb şi alte plante de nutreţ de 38 570 hectare. In alte judeţe însă, din vina organelor agricole, această lucrare de mare importanţă — care nu poate suferi nici o întîrziere — a fost tărăgănată sub diferite pretexte. Aşa se face că, la ora actuală, pe întregul sector agricol cooperatist au mai rămas de însămînţat circa 412 000 ha cu porumb şi cu alte plante de nutreţ. Deşi secerişul păioaselor s-a declanşat în unităţile din zona I cu mult înaintea celorlalte zone agricole, totuşi pînă la realizarea planului la culturi duble au mai rămas de semănat circa 192 000 ha. Să examinăm situaţia din citeva judeţe. Cooperativele agricole de producţie din judeţul BIHOR au prevăzut să insămînţeze cu porumb şi alte plante de nutreţ 25 710 ha. Pină la această dată , ne comunică corespondentul judeţean al ziarului nostru — nu s-au realizat decit circa 9 000 ha, ceea ce reprezintă abia 35 la sută din prevederi. Nici în ultimele zile, ritmul de lucru n-a fost intensificat. In perioada 29—31 iulie s-au însămînţat doar 759 ha din circa 1 800 ha cit prevedea graficul. La direcţia agricolă judeţeană se invocă tot felul de cauze obiective, deşi o cercetare a situaţiei din teren duce la concluzia că deficienţele în organizarea muncii împiedică obţinerea unor rezultate pe măsura posibilităţilor. Ing. TH. MARCAROV (Continuare în pag. a 5-a) UMENTE DESTIN Ion Pa s ărbătorit în cadru ofi-V cial, la sfîrşitul anului94n, dimpreună cu prietenul întregii sale vieţi, Gala Galaction — ambii împliniseră o jumătate de veac de trudnică şi spornică muncă în domeniul literaturii — Tudor Arghezi era denunţat in ziua următoare de către o foaie liberală (existau încă partidele aşa-zise istorice) că a intrat în solda comuniştilor, devenind astfel stipendiatul lor. Deosebit de supăraţi, pare-se, fuseseră patronii ziarului şi scribului de constatarea pe care poetul o făcuse cu prilejul festivităţii, in sensul „că s-a schimbat ceva şi la noi“, martori luind, în afara unor personalităţi ca Eminescu, Creangă, Caragiale, Macedonski, „întreaga gloată a cîntăreţilor şi povestitorilor, unii cu nume mai obscure, dar toţi cu o văpaie in suflet, egală cu a tuturora, ucişi de indiferenţa oligarhiei intelectuale — flămânzii, prigoniţii din trecut şi tuberculoşii epocii noastre de cultură şi petrol. Să le închinăm azi din locul care sărbătoreşte doi scriitori din seria lor (rostise vorbitorul în încheiere) un gînd de solidaritate“. Este de la sine înţeles că Arghezi n-a lăsat fără ripostă atacul calomnios publicat in gazeta proastă a partidului care, prin necruţătoarea logică a mersului istoriei, işi avea zilele numărate ca, dealtminteri, şi suratele lui întru prigonirea poporului. Mai mult decit procesul partidului liberal, la al cărui activ se aflau reprimări sângeroase, legiuiri scelerate, ţinerea mulţimilor în întuneric şi-n sărăcie cruntă, poetul a , cedat polemistului locul pentru a orîndui cu dispreţ şi minte, in citeva articole, întreaga clasă a exploatatorilor şi opresorilor. Prin scrisul de o virulenţă care ni s-a părut neobişnuită, deşi eram cititori statornici, de multe zeci de ani, ai pamfletelor sale, Tudor Arghezi răzbuna drama existenţei lui Eminescu şi a categoriei la care se referise cu două-trei zile înaintea cintăreţii, povestitorii „ucişi de indiferenţa oligarhiei intelectuale“. Intr-adevăr, precum recunoscuse, ceva (şi foarte mult !) se schimbase in ţara noastră. Mai înainte cu numai şase ani de la întimplarea aceea, atunci cind poetul împlinea o vârstă la al cărei prag se cuvine să fie adresate un salut Şi-o urare, nimeni nu l-a omagiat — cu excepţia ziarului muncitoresc „Lumea Nouă“, care consacra o pagină din cele patru pe care le avea, şi a unui , grup de tineri foarte tineri poeţi (printre ei, Mihai Dragomir, Cristian Sirbu) prin mijlocirea unei plachete de... 11 pagini. Altminteri — gol, tăcere, atmosferă duşmănoasă, rău prevestitoare in jurul făurarului de cuvinte, cum de la Eminescu încoace nu se mai pricepuse altcineva în potrivirea lor cu atita măiestrie. Se profila, într-o tulbure şi nu prea depărtată zare, in timp, lagărul Tirgu-Jiului. Se spulberaseră multe admiraţii convertite la stăruitoarea părere a cuiva care îl (Continuare în pag. a 2-a) Priviţi această spectaculoasă desfăşurare urbanistică... Sunt blocurile construite în ultimii ani în zona sudică a Capitalei, în cartierul Titan. Aici, unde altă dată se întindeau maidanele şi paragina, a apărut un oraş nou. Un oraş de dimensiuni impresionante, construit după ultimul cuvînt al tehnicii. Grupuri de blocuri cu cite 8 şi 10 nivele, bulevarde largi, edificii sociale şi de cultură. Imaginea Titanului — ca şi a Giuleştiului, a Drumului Taberei, şi a tuturor altor cartiere bucureştene, transfigurată în anii noştri, reprezintă un adevărat simbol al mutaţiilor produse în înfăţişarea României, după eliberare, sub înrîurirea binefăcătoare a luminilor lui August 23... Foto : GHEORGHE FILIPESCU Era cu mai bine de o sută de ani in urmă. Intr-o noapte un convoi de căruţe înainta încet printre coline pe şesul Mediaşului. Deodată, in urma lui, drumul a luat foc. Flăcări albastre dănţuiau ca nişte iele. Pilpîiau undeva, apoi diafan şi viclean se furişau in alt loc. Oamenii, le-au privit înmărmuriţi. Şi au început să-şi biciuie nebuneşte caii. Celor pe care-i întilneau in cale le spuneau îngroziţi că au văzut „flăcările diavolului“. De atunci au trecut decenii după decenii. Se ştie de mult că ceea ce se aprinsese sub topitele cailor era gazul metan. Industrii întregi, dintre cele mai spectaculoase se edifică azi pe temeliile acestei materii prime. Nebănuit de spectaculos este tocul prinderii lui sub pămînt şi sub ape, lupta care se dă pentru aducerea lui în captivitatea civilizaţiei Cunoscută şi perfect stăpinită, această tehnică abilă a prinderii şi trimiterii gazului la mii de kilometri distanţă, in luna mai, ea a fost pe multe planuri redusă pentru moment la neputinţă. Această masă nebună, scăpată de sub control de năvala apelor şi de alunecările neaşteptate de teren s-a dezlănţuit cu forţa elementelor primare. Ardeau pământurile. Ardeau apele. La Mediaş, in această metropolă românească a gazului metan, am urmărit toate punctele unde au izbucnit flăcările şi am înţeles de cită fermitate şi curaj a fost nevoie pentru readucerea lor in prizonieratul sigur al conductelor de pe magistrale. Au fost zile şi nopţi care păreau fără de sfirşit. Aparatul de bord al maşinii ing. Nicolae Simescu, directorul Întreprinderii pentru exploatarea conductelor magistrale ale gazului metan, a înregistrat atunci aproape 15 000 km. străbătuţi. Au fost atitea zone de incandescenţă in mai şi iunie. O sută de accidente, dintre care 40 foarte grave — număr record in istoria întreprinderii — jalonează acest timp al postiirilor. Niciodată n-a devenit mai iminent şi mai material pericolul scoaterii din funcţiune a autor şi atitor întreprinderi industriale vitalizate de combustia gazului metan. Erau clipe cind se părea că Romanul sau Hunedoara, Oţelul Roşu sau Aradul, Clujul ori Făgăraşul, Tg. Mureşul sau Nădragul, îşi vor opri pulsul, împietrite in blocuri de metal îngheţat Soarta lor depindea de operativitatea cu care se emitea soluţia tehnică, ele aline- LIA MĂRGĂRIT (Continuare în pag. a 5-a) FAPTE ŞI OAMENI FERMITATE SI CURAJ In luptă cu flăcările albastre, oamenii au învins EDITIA I Anul XXVIII nr. 8018 & Duminică 2 august 1970 • 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul Mitra Ribicii Sîmbătă, 1 august, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu-, nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, l-a primit la Mangalia Nord pe preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribicii, care se află într-o vizită neoficială în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. La primire au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, precum şi Nicolae Ecobescu, adjunct, alministrului afacerilor externe, şi Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad. Au fost prezenţi Iaksa Bethed, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile străine al R.S.F. Iugoslavia, şi Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Cu acest prilej, a fost subliniată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Iugoslavia, exprimîndu-se de ambele părţi dorinţa de a dezvolta în continuare, multilateral, aceste relaţii. A fost efectuat, totodată, un schimb de păreri cu privire la unele probleme actuale ale vieţii internaţionale. După convorbire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, au reţinut la dejun pe oaspetele iugoslav cu soţia sa şi celelalte persoane oficiale române şi iugoslave. (Agerpres) PIP '" , ii» CA URMARE A SPRIJINULUI ACTIV, MULTILATERAL PRIMIT DIN PARTEA PARTIDULUI ŞI STATULUI RANSPORTĂM şi-au reluat rapid activitatea normală Convorbire cu ing. Ştefan Pavel Parcă ieri zburam cu elicopterul spre zona de Nord a Transilvaniei, împreună cu un grup de specialişti a căror soluţii tehnice erau aşteptate cu nerăbdare pe şantierele de reconstrucţie a unor terasamente şi poduri distruse de puhoiul apelor. Parcă ieri culegeam cu înfrigurare veştile despre primele linii de cale ferată sau drumuri naţionale redate circulaţiei încă în toiul calamităţilor. Intr-adevăr, faptele din cronica eroică a acestei primăveri neobişnuite ne sunt încă proaspete în minte. Şi iată că azi normalizarea transporturilor ţării — factor de cea mai mare importanţă pentru normalizarea vieţii economice şi sociale — este un fapt împlinit. In ziua de 26 iunie a.c. au fost redate circulaţiei ultimele zone de cale ferată avariate de ape : Susenii Bîrgăului—Bistriţa Bîrgăului de pe linia Beclean—Bistriţa şi Chişineu Criş—Zerind de pe magistrala Arad—Oradea. — Rapiditatea cu care calea ferată, ca şi celelalte sectoare de transport ale ţării şi-au reluat activitatea normală, trecînd acest greu şi neprevăzut examen — ne-a declarat ing. ŞTEFAN PAVEL, ministrul transporturilor — este rezultatul sprijinului activ şi multilateral al partidului şi statului, manifestat sub diferite forme, începînd din primele momente ale inundaţiilor şi continuînd masiv şi în prezent, precum şi al spiritului de abnegaţie cu care au acţionat lucrătorii din transporturi, ajutaţi de ostaşi şi de populaţia locală în vederea restabilirii circulaţiei. Dar pentru a ne da seama de amploarea lucrărilor desfăşurate şi a mijloacelor materiale pe care statul le-a pus suplimentar la dispoziţia acestui sector vital al economiei naţionale, este necesar să vedem de unde s-a pornit. Este suficient în acest sens să reamintim că, in urma calamităţilor naturale, circulaţia feroviară a fost închisă pe circa 1 600 km — aproape 15 la sută din lungimea reţelei de linii curente — fiind afectate majoritatea magistralelor ţării. Gravitatea perturbaţilor a fost sporită de faptul că în marea lor majoritate aceste linii au fost închise şi apoi restabilite de două—trei ori, ca urmare a repetării viiturilor pe rîurile Someş, Tîrnava, Mureş şi Siret. Drept urmare au fost distruse sau avariate grav 33 de poduri în lungime de 1 000 metri, terasamente în 83 de puncte în lungime de 25 km cu breşe atingînd adîncimi pînă la 12 metri. Simultan au suferit avarii instalaţiile feroviare din 70 de staţii şi secţii de circulaţie, linii de telecomunicaţie feroviară de pe 170 km, precum şi circa 100 clădiri de serviciu. Este limpede ce efecte negative au avut toate acestea asupra desfăşurării activităţii economice şi asupra problemelor cetăţenilor, în general, mai ales ale celor din zonele calamitate. — Potrivit sarcinilor primite din partea conducerii partidului şi statului elimi-» narea acestui sumbru tablou din viaţa ţării — ne-a precizat interlocutorul nostru — s-a făcut de către 15 formaţii speciale complexe de lucru, alcătuite din proiectanţi şi constructori, dotate cu cele mai moderne mijloace de mecanizare a operaţiilor grele de TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) • Efortul financiar al statului numai pentru refacerea circulaţiei feroviare, după calamităţi, se ridică la 200 milioane lei • Toate drumurile rutiere au fost redate circulaţiei • Prestaţii cu autovehicole în folosul sinistraţilor în valoare de peste 15 milioane lei • ministrul transporturilor La Combinatul siderurgic Reşiţa — de unde vă prezentăm imaginea de mai sus — se produc actualmente 65 de mărci de oţeluri atît după standarde interne cit şi străine. în vederea satisfacerii cerinţelor sporite ale constructorilor de maşini, gama sortimentelor de oţeluri este in continuă creştere, în ultimii cinci ani proporţia oţelurilor de calitate superioară elaborate în cuptoare Martin a crescut de la 41 la sută, la peste 46 la sută din producţia totală de oţel a combinatului de pe malul Birzavei în pagina a 5-a ZIUA MARINEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Chemarea mării INTERNATIONAL • DIN NOU INCIDENTE LA BELFAST • EVENIMENTELE DIN ASIA DE SUDEST • DE CE A FOST SUSPENDAT ZIARUL SAIGONEZ „TIN-SANG" • SERIA RĂPIRILOR ÎN URUGUAY CONTINUĂ • CHILE : LIBERALIZAREA COMERȚULUI EXTERIOR In pag. a 6-a