România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)

1970-08-07 / nr. 8022

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8 022 Vineri 7 august 1970 6 pagini 30 bani IN INTIM­PI­NAREA MARII SĂRBĂTORI rmnmci eiiutii-HiilS MB întreprinderile sectorului I din Capitală au realizat planul producţiei industriale pe întregul cincinal Mobilizîndu-şi forţele pentru a intîmpina ziua de 23 August cu realizări cit mai mari în producţie, colectivele întreprinderilor indus­triale din sectorul I al Municipiului Bucureşti au obţinut un succes deosebit. Ele au realizat plănul producţiei industriale pe întregul cinci­nal 1966-1970. Potrivit calculelor, pină la sfîr­­şitul anului, industria din acest sector al Capi­talei va putea realiza o producție suplimen­tară în valoare de peste 700 milioane lei. .....—... mm— » m în faţă o hartă a ţării cu steguleţe­­albe şi ro­şii. Sínt 140 de steguleţe albe — 140 de uzine şi fabrici. Şi altele roşii pe care n-am vreme să le număr. Sínt 140 de fabrici şi uzine care fac maşini... Maşinile ro­mâneşti. Am aflat şi semnifi­caţia steguleţelor roşii. Sínt fabricile şi uzinele construc­toare de maşini de miing — viitorul industriei româneşti de maşini. Ştiu, a fost­ greu la început. A trebuit să învăţăm mai întîi din cărţi . Baza dezvoltării e­­conomiei socialiste este indus­tria grea cu pivotul ei industria constructoare de maşini. învă­­ţind, am pus şi am făcut. La eliberare, fabricile cons­tructoare de maşini din ţara noastră, aparţinînd unor mari capitalişti, puteau fi nu­mărate pe degete. Noi am înălţat, atîtea şi atîtea uzine, „Semănătoarea“. Uzinele de ANTON NICU (Continuare In pag. a 3-a) în județul Alba Substanţial spor de producţie obţinut integral pe seama creşterii productivităţii muncii In pofida greutăţilor pricinuite de calamităţile rare au avut loc in lunile mai-iunie din acest an, întreprinderile industriale din judeţul Alba au reuşit să încheie bilanţul primelor 7 luni ale anu­lui 1970 cu rezultate deosebite. Sarcinile de plan au fost depăşite cu 2,6 la sută la producţia globală şi cu 3,4 la sută la producţia marfă vîndută şi în­casată. Demn de remarcat este faptul că întregul spor de producţie a fost obţinut pe seama creş­terii productivităţii muncii. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut producţia reali­zată este cu peste 218 milioane lei mai mare. fabricat in Romania un titlu de mindrie şi nobleţe De la anonimatul de acum 26 de ani la prestigiul maşinilor şi utila­jelor româneşti de astăzi . PRIETENIE Constantin Ciopraga F­­iindcă unele cuvinte din sfera sentimente­lor morale și sociale circulă mult, sensurile lor devin elastice, pretîndu-se la interpretări variate. Prietenie, iată un cuvînt cu valori multiple. „Nimic nu-i mai de rînd ca vorba asta, nimic mai rar ca a­­cest lucru“, remarca La Fontaine parafrazînd pe Socrate. Sentiment delicat, expresie multimilenară a sociabilităţii, prietenia­­ se poate ridica la o conştiinţă de sine sau poate rămîne in faza nostalgiei nelămurite Înainte de orice, prietenia înseamnă selecţie, alegere, în baza unor afinităţi, sau e un fenomen de compen­saţie. De cele mai multe ori cele două, criterii se între­pătrund. Amiciţia dintre Goethe şi Schiller, Verlai­ne şi Rimbaud, aceea din­tre Van Gogh şi Gauguin se fundamentează pe ideea de estetic. Din nevoia de echi­libru, D. Anghel, frenetic irascibil, caută amiciţia lui Şt. O. Iosif, sentimental şi duios. Fie că exprimă afinităţi elective sau elan simpatetic, marile prietenii sunt tonice, reprezentând o replică la adresa singurătăţii. Elegia­cii, pesimiştii sunt indivi­dualişti, la care sentimen­­tul“izolării la forme tragice. Necesitate etică şi psiholo­gică, prietenia autentică are semnificaţia unei ascensiu­ni spre umanism, compor­tament ce se amplifică în ideea de dragoste de oa­meni. Moralistul Cicero consacra prieteniei un imn de o tulburătoare francheţe : „Nici apa, nici focul nu au o întrebuințare mai mare decit prietenia... Cine se uită la un amic adevărat, vede într-însul propria lui imagine. In prietenie, cei ce (Continuare In pag. a 2-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România , BUCUREŞTI Vă mulţumesc sincer pentru felicitările prieteneşti şi bunele urări transmise cu prilejul realegerii mele în funcţia de Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa urări de succese în acti­vitatea dumneavoastră, spre binele poporului român, în interesul dezvoltării în continuare a prieteniei şi colaborării multilaterale între țările noastre, al cauzei socialismului și păcii. N. PODGORNTI La Combinatul siderurgic de la Galaţi 1 ill OBIECTIV dIN FUNCŢIUNE GALAŢI (coresp. R.l.) Muncind cu însufleţire pen­tru întîmpinarea zilei de 23 August, constructorii şi montorii de la I.C.M.S.-Ga­­laţi au terminat lucrările unui nou obiectiv : Fabri­ca de produse antitetasură, unitate care aparţine secto­rului oţelărie. Dotată cu u­­tilaje moderne de mare productivitate, noua fa­brică are o capacitate anu­ală de 6 200 tone. Punerea ei în funcţiune permite Combinatului siderurgic de la Galaţi să reducă im­portul de produse antiteta­sură şi totodată să îmbună­tăţească procesul de elabo­rare şi turnare a oţelurilor. In pag. 3-a : ALTE VESTI DESPRE SUCCE­SELE REPURTATE ÎN CIN­STEA ZILEI DE 23 AUGUST Colectivul întreprinderii nr. 4 Iaşi construcţii­­ montaje şi întreprinderea 14 instalaţii, realizatori ai zonelor indus­triale din numeroase localităţi ale Moldovei raportează da­rea în funcţiune înainte de termen a noi importante obiec­tive. Printre acestea se numără creşterea capacităţii de lucru, cu 720 000 m.p. ţesături la ţesătoria de mătase „Victoria“, pu­nerea în funcţiune cu 3 luni înainte de termen a capacităţi­lor de 8 000 tone anual la Uzina mecanică Nicolina, destina­te fabricaţiei de maşini şi utilaje pentru construcţii. C­ălăraşi... Toată lumea constată că la robine­tul de la chiuvetă nu mai curge nici un strop de apă. Defecţiunea porneşte de la sursă, de la uzină. Apele Dunării revărsate din aceas­tă primăvară, au adus în vîrtejul lor tot felul de im­purităţi care încet, încet s-au strîns în dreptul sorbului, înfundîndu-l. Se fac încercări. Fără rezultat■ Se apelează la scufundătorii de la Giurgiu. Aici în dreptul uzinei, apa are o viteză fantastică­­■ zece me­tri pe secundă. Un scafandru nu poate lucra decit la maxi­mum cinci metri pe secundă. In oraş nu se vorbeşte decît despre lipsa de apă. Vă închi­puiţi ce înseamnă aceasta pen­tru oraş. Şeful scafandru de la Giur- PETRE MIHAI BACANU (Continuare în pag. a 5-a) NOAPTEA, DOI SCAFANDRI... Autocamioanele „Carpaţi" sînt mult solicitate pe piaţa externă, ele ducînd peste graniţă faima con­structorilor braşoveni „R.L.“ ÎNTREABĂ:­­ De ce totuşi „TIMPUL PROBABIL“ ? — Traversăm una dintre epo­cile celor mai mari realizări tehnico-ştiinţifice ale omenirii. Epocă în care civilizaţia oferă posibilitatea afirmărilor multi­ple în diverse domenii de acti­vitate. Este deci firesc să ne în­trebăm cum este posibil ca o­­mul să pună piciorul pe lună şi, în acelaşi timp, să manifeste slăbiciunea sau incapacitatea de a prevedea starea vremii, starea aerului pe care îl respiră, în, care trăieşte. Paradoxal, dar este posibil şi practica zilnică ne-o confirmă deseori. Este necesar să arătăm totuşi că progresele tehnicii şi ale ştiinţei au contri­buit şi la îmbunătăţirea activi­tăţilor de meteorologie şi în par­ticular a celor legate de­ elabora­rea prevederilor de timp. Prog­noza pe 24 de ore a marcat un salt calitativ, fără a exclude cazurile unor eşecuri, intervalul de prognoză s-a extins la 2—3 zile, apoi la 5—7, o lună sau chiar un anotimp,­­ comportînd evident probabilitatea încă ine­rentă. De la bun început trebuie La întrebarea redactorului nostru LIA MĂRGĂRIT ne răspunde Dumitru Bacinski director ştiinţific al Institutului Meteorologic să­ spunem că prevederea timpu­lui pe lungă durată, pe perioa­de ce depăşesc 15 zile, mergînd pînă la un an sau mai mulţi ani este considerată pe plan mondial ca o problemă încă nerezolvată. Dar pentru soluţionarea ei, ţi­­nînd seama că acest fapt prezin­tă o deosebită importanţă pen­tru economie, nu se cruţă efor­turi; investiţiile materiale, pre­gătirea de cadre cu o înaltă ca­lificare constituie elemente de care depinde, evident, şi evolu­ţia în acest domeniu. Din punct de vedere istoric, ştiinţa prevederilor meteorolo­gice a evoluat asemănător cu alte ştiinţe ale naturii. A fost necesară o perioadă de acumula­re a unui material de observaţie asupra fenomenelor atmosferi­ce, s-au elaborat metode de cer­cetare descriptivă şi statistică iar la ora actuală se fac încer­cări de fundamentare a unei te­orii fizico-matematice unitare, închegate, în măsură să explice procesele şi fenomenele care au loc în atmosferă. Este, de altfel, etapa obiectivizării metodelor de prognoză. Din păcate, multi­tudinea parametrilor care con­diţionează, la un moment dat, starea atmosferei obligă pe pre­­vizionist­ să admită aproximaţii şi simplificări ce se dovedesc în repetate rînduri neinspirate, în contradicţie cu realitatea. A­­paratul matematic actual, chiar folosind cea mai completă şi mai modernă maşină electronică de calcul, nu poate să rezolve ecua­ţia sau ecuaţiile timpului pentru a ne putea oferi astfel soluţia certă. Din evaluările care se fac asupra prognozelor zilnice sau pe intervale mai mari, 3—3 zile, rezultă procentaje de exac­titate ce depăşesc frecvent 80— 90 la sută. Excepţie fa­c cazurile în care prognoza este în gene­ral reuşită, lipsind un singur e­­lem­ent, ca de exemplu, precipita­ţiile, vîntul sau temperatura. Extrem de rare sînt cazurile în care o­ prognoză coboară sub 40 la sută. In general — şi acest lucru este cu atît mai propriu particularităţilor noastre de cli­mă. — intervin nenumăraţi fac­tori care răstoarnă prevederile noastre. Aceştia ar fi : particu­larităţile geografice ale teritoriu­lui, discontinuitatea unor feno­mene meteorologice. Bunăoară, în Colentina se înregistrează ru­pere de nori şi inundaţii într-o zi de vară, iar la Băneasa . (Continuare în pag. a 5-a) Cu sprijinul multilateral acordat de stat Întregul potenţial de producţie AL INDUSTRIEI CHIMICE VA FI REFĂCUT IN CEL MAI SCURT TIMP Calamităţile naturale din a­­cest an au pricinuit importante pierderi şi industriei chimice, atît prin distrugerea şi ava­rierea unor fonduri fixe cit şi prin stagnarea temporară a producţiei. In energica acţiu­ne, de refacere, de repunere grabnică în circuitul economic al întreprinderilor lovite de furia apelor, industria chimică — ca şi alte ramuri ale econo­miei naţionale — s-au bucurat de sprijinul operativ, multilate­ral al statului. Eforturile mate­riale efectuate pentru refacerea întregului potenţial al indus­triei chimice au fost deosebit de susţinute. Pe şantierele de refacere de la Combinatul chi­mic Tîrnăveni, Uzina de pro­duse sodice Ocna Mureş şi Uzina „Carbosin“ din Copşa Mică, aparţinătoare de Grupul industrial de chimie Tîrnăveni — care au fost cel mai mult afectate de calamităţi — s-au expediat cu operativitate im­portante cantităţi de materiale de construcţii — ciment, cără­mizi, ţiglă, cherestea, tablă etc. — numeroase mijloace meca­nizate de lucru (buldozere, es­­cavatoare, maşini de dozimen­­tare, motopompe etc.), precum şi un însemnat număr de ins­talaţii şi utilaje, destinate mon­tării lor in întreprinderile ca­lamitate. Doar în cadrul acestui grup industrial s-au investit pînă în prezent 8 300 000 lei numai pen­tru reconstrucţia sau repararea clădirilor, cuptoarelor, instalaţii­lor, depozitelor, căilor de ac­ces etc., precum şi 836 000 Iei pentru repararea utilajelor. Im­portante lucrări s-au execu­tat la unul din cele mai de seamă obiective ale industriei chimice, — Combinatul chimic Tîrnăveni. In afara refacerii secţiei de electroliză şi de pro­duse clorosodice, a secţiei de carbonat de calciu şi a altor secţii, au fost refăcute halele, instalaţiile de forţă şi lumină şi utilajele de la cuptoarele de carbid afectate de inundaţii. In felul acesta, Combinatul a putut fi­ dat treptat în func­ţiune, iar de la 1 iulie lucrează cu întreaga sa capacitate ; în modul acesta, produsele sale — şi îndeosebi carbidul, atît de solicitat în diverse sinteze or­ganice, în industria construc­ţiilor, în industria construcţii­lor de maşini şi în alte dome­nii a putut fi din nou livrat întreprinderilor industriale. Tot prin sprijinul susţinut al statu­lui, a putut fi redată integral în funcţiune Uzina de produse sodice Ocna Mureş. Avînd în vedere că apele au inundat circa 80 la stiă din suprafaţa uzinei, aici au trebuit să fie alocate importante fonduri pen­tru executarea lucrărilor de refacere a instalaţiilor tehnolo­gice, a staţiilor ele transforma­re şi a staţiei de pompare a apei. Alte sume importante au fost alocate pentru refacerea u­­zinei „Carbosin“ din Copşa Mică, a secţiilor de producţie afectate de la Fabrica chimică din Orăştie, fabrica „Terapia“ din Cluj şi întreprinderea chimică din Vişeul de Sus. La această intensă acţiune de reconstrucţie, au participat, cu o deosebită însufleţire şi abne­gaţie, colectivele de muncă ale unităţilor afectate. Numai în cadrul Grupului industrial de chimie Tîrnăveni s-au prestat — la lucrările de refacere — PESTE UN MILION ȘI JU­MĂTATE DE ORE DE LA­­MIRCEA SCRIPCA (Continuare în pag. a 6-a) Secerişul­­ si insămintarea 7­9 culturilor duble să se încheie in cel mai scurt timp • Şi de pe parcelele „abandonate" se pot scoate, cu unele eforturi, importante canti­tăţi de produse • Controlul direcţiilor agri­cole judeţene obligator mai concret, mai eficace I­n următoarele zile trebuie depuse eforturi susţinute pentru terminarea grabni­că a secerişului, în special în judeţele din centrul şi nordul ţării. La ora actuală, cooperati­vele agricole de producţie din judeţul CLUJ mai au de secerat circa 20 000 ha, unităţile din ju­deţul SIBIU — 18 000 ha, iar in judeţele ALBA, SUCEAVA, CO­­VASNA, ARAD, HARGHITA şi BRAŞOV, asemenea suprafeţe reprezintă cite 11 000-14 000 ha. Concluzia care se desprinde este ca, în perioada extrem de scurtă care a mai rămas, trebuie SA SE AMPLIFICE LA MAXIMUM EFORTURILE MECANIZATO­RILOR ŞI COOPERATORILOR. Direcţiile agricole judeţene vor trebui să se preocupe mai mult de folosirea din plin a parcului de tractoare şi maşini, a fiecărei ore bune de lucru, să organizeze intr-ajutorarea între unităţi. Interesele economiei naţionale şi ale fiecărei unităţi agricole în parte impun ca griul şi alte ce­reale păioase să fie recoltate de pe întreaga suprafaţă cultivată, astfel încît nici un bob să nu se irosească. Se constată insă în unele cooperative agricole că unele parcele — cu lanuri pu­ternic îmburuienate sau parţial calamitate de ploi sau inundaţii — sunt practic abandonate, deşi se pot scoate cîteva sute de kilo­grame la hectar. — Mai mare ,deranjul — spun unii conducători ai acestor coo­perative agricole. Lucrurile nu stau aşa. Descon­siderarea acestor cantităţi — care pot însuma pe judeţ zeci de tone — dovedeşte o neînţele­gere a situaţiei actuale, cînd se depun eforturi deosebite pentru asigurarea fondului central de produse, agricole. Corespondentul nostru din ju­deţul MUREŞ ne prezintă cîteva cazuri concrete. La cooperativa din OROI s-au­­ recoltat circa 400 de hectare cu grîu şi au mai rămas 70 de hectare, jumătate­ din acestea spălate de apă, restul bătute de grindină. Este drept că perspectivele recoltei de pe a­­ceastă suprafață nu sunt dintre cele mai încurajatoare, dar ingi­nerul AUREL ORMENISAN vă­dește un scepticism dezarmant . Ing. TH. MARCAROV (Continuare în pag. a 3-a) i Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Vă mulţumim dumneavoastră, precum şi poporului frate român, pentru urările adresate cu prilejul sărbătorii Renaşterii Poloniei, împreună cu întregul popor ne bucurăm de relaţiile de prietenie existente care leagă ambele noastre ţări şi exprimăm convingerea că relaţiile frăţeşti reciproce se vor dezvolta multilateral spre binele popoarelor noastre, în interesul unităţii comunităţii socialiste şi şi păcii. Folosindu-ne de acest prilej, vă transmitem urări de succese în continuare in construirea României socialiste. WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone

Next