România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-18 / nr. 8057
la Concursul şi Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU“ „LACUL LEBEDELOR“ Convorbiri in antract in interpretarea Nicola Rossi-Lement (Itala) : „OPERA MODERNĂ ARE O MAI MARE VALOARE CÎND SE BAZEAZĂ PE UN LIBRET DRAMATIC ÎNCHEGAT". Din nou se află printre noi, ca invitat al Festivalului international „George Enescu“, poetul şi cintăreţul de renume mondial Nicola Rossi- Lemeni, pe care-l vom revedea in rolul titkar din ,,Boris Godunov“ şi cel al Regelui Filip din „Don Cartes“. Basul Nicola Rosi-Lemenine primeşte cu aceeaşi bunăvoinţă ca şi Virginia Zeani, soţia săi, punîndu-se la dispoziţia noastră pentr-un dialog care ne-a făcut să ne dăm seama de complexitatea şi profunzimea problemelor pe care şi le pune acest artist. — Care este punctul de vedere al poetului Nicola Rossi-Lemeni despre opera modernă ■ — — ..are o mai metre valoare atunci cînd se bazează pe un libret dramatic închegaţi, recunoscut şi cînd muzica subliniază textul, ba, mai mult, tind prin limbajul ei — propriu emoţional — face ca acest text să fie mai cotitunteativ, să meargă mai direct la ascultător. — Pertru edificarea cititorilor citeva exemple... — Voi cita trei opere moderne italiene, ele pornesc de la modele recunoscute. Este vorba de „Asasinatul din Catedrală“ de Brando Pizzetti. „Privireade pe punte“ după piesa „Privire de pe pod" a lui Arthur Milter și „Ghepardul* (de Angelo Musca după cunoscutul roman al lui Lampedusa. ' — Problematica acestor mode-• le, trecută intr-un. fel sau altul și-n opera modernii, oferă desigur actorului cintăreţ soluții inedita de interpretare_. — Eu nu sunt un artist care fuge de inedit. Din contră, aş putea zice că l-aş prefera intr-o organizare ideală a lumii lirice. Dar aşa... contractele, publicul tradiţional, casele de discuri... Vedeţi, avem mult de luptă cu publicul care, dacă şi-a făcut o imagine despre noi, ţine morţiş să şi-o păstreze intactă. Aşa că eu cint şi Boris, şi Regele Filip Si, vă rog să mă credeţi, o fac cu plăcere. Asta nu m-a împiedicat niciodată să fiu prezent pe afişele celor mai multe premiere ■nond'ale de operă modernă. — Și muzica se adaptează în general valorii textului ? — în operele pe care le-am ciitat şi regizat in mare parte, muzica.. chiar dacă nu egalează textul,în orice caz sugerează ideile, personajele şi acţiunea în întregime şi ajută publicul larg să descopere sau mai precis să trăiască — pentru acele cîteva ore — complexul emoţional al personajului. DOINA MOGA Artă de graţie şi rigoare, baletul a găsit aici, încă din secolul al XVIII- lea, un excelent laborator, în care iluştrii maeştri coregrafi Didlo, Petipa, Fokin şi Ivanov au realizat, treptat, desfătările estetice cele mai rare. Teatrul Academic de Stat de Operă şi Balet „S. M. Kirov“ din Leningrad continuă cu strălucire tradiţiile create de marii predecesori, stabilind un raport de valori ideale intre muzică şi reprezentările ei plastice. Pe scena Operei Române, prestigiosul ansamblu leningrădean a interpretat, într-o evoluţie organică a corpului de balet şi cu o disciplină transfigurată în armonie deplină, „Lacul lebedelor“ de Ceaikovski. Este evident că, în spectacolul de miercuri seara, ceea ce a impresionat îndeosebi a fost continua rigoare, continua autoritate a colectivului, sudat într-o fiinţă indivizibilă, asupra construcţiei ciclice a figurilor, ce păstrează concepţia iniţială a lui Marius Petipa, căreia Lev Ivanov şi Konstantin Sergheev i-au adăugat, prin regia şi coregrafia lor, sugestii inovatoare. Imensitatea stolului de păsări albe, plutind sau încremenind într-o aeriană vigoare, devine deosebit de elocventă şi exercită un farmec sigur. Sincronismul în gest şi gingăşia expresivă constituie astfel armonia sigură a interpretării colective, seninătatea şi gravitatea lebedelor conferind scenelor poezia care îi poartă pe spectatori In perspectivele romanticii ceaikovskiene. In dublul rol al Odettei şi Odiliei, Olga Moiseeva, artistă emerită a R.S.F.S.R., a demonstrat o deosebită virtuozitate. Piruetele ei duble, picheurile in diagonală din coda, tehnica fermă aparţin admirabilei măiestrii a baletului din Leningrad. Serghei Vikulov, artist al poporului al R.S.F.S.R., a imprimat figurii lui Siegfried , numai Iuţii, am reascultat Simfonia a II-a, „Spielberg“ de Doru Popovici ; acum, ca şi la celelalte audieri ale lucrării, am apreciat sinceritatea expresivă de care dă dovadă compozitorul, mai puţin preocupat de modernitatea limbajului său, cit de continua melodicitate şi de un anumit mesaj uman pe care tinde să-l comunice ascultătorului. Pe de altă parte Simfonia este printre cele mai bine proporţionate opere ale lui Doru Popovici, pe de altă parte nobila gravitate a conţinutului ei pătrunde în suflete pe o cale simplă şi cu atît mai eficientă. Orchestra Radioteleviziunii şi Iosif Conta i-au dat o tălmăcire de ţinută; cea mai remarcabilă reuşită a dirijorului şi formaţiei a constituit-o, însă, felul cum au realizat acompaniamentul Concertului în do Major pentru violoncel şi orchestră de Haydn. Ca şi la ediţia trecută a Festivalului „Enescu“, prezenţa solistică a lui Mstilav Rostropovici a fost salutată de public ca o adevărată sărbătoare.. Fără îndoială, ilustrul violoncelist sovietic este printre cei mai mari instrumentişti ai lumii, la ora aceasta. Temperament năvalnic, imprimă tuturor tălmăcirilor anţă lirică şi meditativă, dind iluzia că pluteşte în salturile sale prelungi. Nina Desniţkaia, Elena Efteeva şi Vladimir Budarin, prietenii Prinţului, au închegat un trio şi, evident, un pas de trois ideal, ale cărui figuri de ansamblu şi evoluţii solistice armonios şi expresiv cugetate sînt de o mare fascinaţie. Bufonul lui A. Pavlovskisugerează beatitudinea neastâmpărului şi mobilităţii continue, aspirînd parcă la perpetuum mobile prin marile-i piruete pe un picior, încheiate de fiecare dată cu poze frumoase şi sigure. Rotbart al lui Ghenadi Seliuţki a oferit în final fervoarea unui artist complet al baletului, printr-o zbatere a cărei strînsoare magnetică l-a biruit in forme deosebit de plastice. De o rară siguranţă şi eleganţă au fost, în încîntătorul ior pas des quatre, lebedele mici, după cum, în scenele de ansamblu, balerinele-lebede au trezit în noi, cu infinită graţie, imaginea unor crini înclinaţi. Prin variaţiile şi figurile lor ne-au captivat, de asemenea, in dansurile de caracter ale scenei balului, Olga Zabotkina, Nina Zvonareva şi Tatiana Legat. Tropotul şi patinăriie pe poante ale acestor artiste mlădioase şi disciplinate au urzit parcă mereu un subtext muzical fermecător muzicii lui Ceaikovski. Scenografia ilustrativă, cu costume policrome, a lui Serghei Vîrsalidze a asigurat spectacolului un decor rarefiat, care a îngăduit concentrarea atenţiei sălii asupra coregrafiei şi nu a cadrului pitoresc. Orchestra Operei Române a fost condusă de dirijorul Viktor Şirokov, maestru emerit al artei al R.S.F.S.R. Reiese din acest prim spectacol al ansamblului leningrădean aspiraţia lui continuă de a menţine arta baletului la nivelul celei mai înalte expresii tehnice, aspiraţie răsplătită de public cu o caldă simpatie, sub o captivantă notă personală, rezultată din atacul plin de impetuozitate al corzilor, din viaţa intensă ce palpită In frazele conduse de el, din conciziunea şi plasticitatea sculpturală a viziunii interpretative. In Încheierea programului, am ascultat Simfonia a IX-a în re minor de Beethoven. Am salutat includerea ei in programul Festivalului şi ca un omagiu adus primului interpret In România al versiunii integrale a lucrării — George Enescu care a dezvăluit publicului nostru imensa semnificaţie artistică şi umană a acestei opere în împrejurări istorice care au dat — in 1914 — acelei prime audiţii o greutate specifică cu totul deosebită. Redată de astă dată, cu concursul competent al unui grup de solişti vocali din Republica Democrată Germană — Elisabeth Breul, Ingeborg Springer, Rolf Apreck, Siegfried Vogel — Simfonia a prilejuit formaţiilor Radioteleviziunii şi dirijorului Iosif Conta obişnuita comunicare directă cu auditoriul, întotdeauna impresionat de splendorile unice ale acestei creaţii de geniu. ALFRED HOFFMAN baletului din Leningrad GEORGE ZBARCEA ORCHESTRA SIMFONICĂ A RADIOTELEVIZIUNII $1 ROSTROPOVICI »Pagina a 2-a ~ 18 septembrie 1970,Romănia liberă" ACADEMICA Orchestra simfonică „Academica“, a prezentat sub conducerea muzicală a lui Alexandru Şumski Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste de George Enescu, lucrare de profundă emoţionalitate, (complexă ca factură), în care sentimentul dramatic, de frămîntare, se ridică pe primul plan şi care a fost redată cu o participare vie a tuturor interpreţilor. Seara de muzică românească s-a încheiat cu Elegia Pontica, poem vocal-simfonic, scris pentru bariton, cor de femei şi orchestră de Theodor Grigoriu. Folosind dramaticele versuri din Elegia a IlI-a a lui Ovidiu, Theodor Grigoriu le-a tălmăcit cu o deosebită nobleţe în muzică. O muzică austeră, creatoare de atmosferă, care oglindeşte impresionanta frumuseţe a textului antic. Exigenţele de colorit timbral şi acele microintervale folosite de compozitor au impus formaţiei „Academica“ un efort deosebit pe care l-a împlinit cu succes. Orchestra „Academica“ desfăşoară o rodnică muncă artistică de promovare a muzicii simfonice şi de cameră. Rezultatele, dintre cele mai pozitive, sunt demne de a fi menţionate. J.-V. PANDELESCU Dan Mutaşcu: „SUBSTRATUM“ Sub o prezentare grafică pe care ar invidia-o şi clasicii, Editura ,,Minerva“, ne propune un debut liric , Dan Mutaşcu. ..Substratum“, nu lipsit de interes prin dezinvoltura cu care vehiculează stări poetice împrumutate de la confraţii mai virstnici. Cei mai uşor il recunoaştem pe Nichita Stănescu : „Uneori aerul vorbeşte în somn ,/ despre r....cerului, / despre discordie, / despre culoarea părului, / alteori fără loc, / fără timp, / fără vid, / se intimplă cenuşie o mişcare, / o mursecare (! ?) de lumini şi o îmbătrânire“ (Aerul). In alte părţi, „Necuvintele“ sunt preluate nedibaci. Pe ici pe colo, ne mai zimbesc Fundoianu, Radu Boureanu, Tudor George, Ion Gheorghe şi, evident, alţii. Citite în paginile revistei „Luceafărul“, poemele lui Dan Mutaşcu aveau un anumitfarmec. Intre coperţile unei cărţi, farmecul nu mai mulţumeşte şi cauţi filiaţii şi originalitate. George Călinescu recomanda o critică specială, a debutanţilor. Nu amabilă, ci grijulie, aptă să descifreze virtualităţi. Virtualităţi există şi aici, dar debutul editorial ni se pare totuşi prematur. Am dori să ne înșelăm. 1.................................................................................. |' IJTEiiiSI Valeriu Oişteanu: „PROTEZE“ ..Protezele lui Valeriu Oişteanu îmi amintesc de ideea cuiva de a reinventa simbolismul. Sigur că lucrul e cu putinţă şi că el poate fi foarte interesant, implicaţii neprevăzute ivindu-se din adaptarea la altă scară sensibilă a unor valori estetice consolidate. Valeriu Oişteanu reinventează suprarealismul dintr-o plăcere comună cu aceea pe care o aveam cu toţii la lecţiile de chimie cînd, înmuind hîrtia de turnesol într-o soluţie acidă, o vedeam ,chimbîodu-şi culoarea. Lecţia suprrarealismului va rămîne întotdeauna interesantă ca manifest, ca mod de a protesta impotriva închistării limbajului. Dezorganizîndu-1 fără un sistem precis (e vorba de limbaj), nepunînd nimic in schimbul templelor dinamitate nu ne rămîne decit plăcerea contemplării unor ruine. Lipsită de un în sine liric, poezia lui Valeriu Oişteanu rămine joc al inteligenţei, dar nu un joc nou, ci un joc rejucat. Mergem cîteodată pe stradă şi, dacă in drumul nostru zărim desenat pe asfalt un şotron, sărim în amintirea săriturilor din copilărie. Sărim şi trecem mai departe. Ne face plăcere dar nu ne oprim. Cam asta se intimplă incercind să citeşti „Proteze“-le lui Valeriu Oişteanu, din care citez la întîmplare : „Fecioarele cambrîndu-se sprintează / Spre estuarul marţial / Unde receptoarele, mansardei stau agăţate / De elefanţi mustăcioşi / Cind se va termina haşurarea mansardei / A pudelului rotit la căpătîi / Ca şi cum uverturile sale au fost interzise / In zona cometelor pure / Răzbate pină la noi / Senzuala cută de acvarium / Pascal cu cozile exotice / Se ascunde-n scoici / Cit timp caii fac dragoste / Sub averse de corali Mecanismul cocoşat de ceasornic / Deschide ecluzele vizitiului“. ION DRAGANOIU Cartierul de locuinţe Berceni se integrează armonios în noul peisaj urbanistic al Capitalei. Urbanistica modernă pătrunde şi în această zonă a Bucureştilor, schimbîndu-i fundamental fizionomia, conferindu-i o personalitate inedită. Concomitent cu locuinţele, proiectanţii au păşit soluţii arhitectonice moderne pentru dotarea cartierului cu edificiile sociale şi culturale necesare. În fotografie : In prim plan, o imagine din noul cartier Berceni, în planul doi, noi blocuri aflate în construcţie. la Oaspeţi străini Tîrgul internaţional Bucureşti de la Încă de pe acum mulţi oameni din cercurile economice, de afaceri sau turişti din străinătate şi-au manifestat interesul deosebit pentru Tîrgul internaţional de la Bucureşti — care va fi deschis între 13 şi 24 octombrie — şi dorinţa lor de a ne vizita ţara cu acest prilej. Pină zilele trecute, erau înscrişi pentru excursiile organizate la Tirgul din România vizitatori din 25 de ţări. Pentru oaspeţii de peste hotare, Oficiul Naţional de Turism este pregătit să asigure toate serviciile necesare, incepind cu cazare, masă, transport, organizarea de programe turistice (tururi de oraş, week-end-uri în diferite localităţi, excursii pe Valea Prahovei, cockteiluri etc.) şi încheind cu alte servicii puse la dispoziţie la cerere (autoturisme, programe speciale etc.). In colaborare cu principalele firme expozante la Tîrg, Agenţia internaţională „Carpaţi“, a stabilit in amănunţime toate serviciile care vor fi acordate. încă de la sosirea, pe aeroportul internaţional Otopeni sau în Gara de Nord, turiştii vor putea beneficia de o largă asistenţă prin asigurarea de transporturi în oraş, la Gara de Nord fiind organizat şi un dispecerat pentru informarea participanţilor la Tîrg. In afara marilor hoteluri tfucureştene, oaspeţii vor fi găzduiţi şi în diferite alte edificii situate în apropierea pavilioanelor Tîrgului, şi care oferă un confort optim, cadru pitoresc, staţii largi de parcare a autoturismelor etc. Printre acestea se numără modernul şi elegantul complex de cămine studenţeşti al Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu“, pitorescul palat de la Buftea, vilele de la Snagov, care dispun în plus şi de posibilitatea practicării sporturilor nautice precum şi de condiţii speciale de odihnă şi agrement. De asemenea, participanţii vor putea fi găzduiţi şi în locuinţe particulare, putîndu-li-se asigura, la cerere, şi pensiunea completă. Standurile cu vinzare din hoteluri, ca şi magazinele speciale de artizanat, vor fi foarte bine aprovizionate cu cadouri, obiecte de artă populară din producţia proprie şi de import. O parte din restaurantele bucureştene vor oferi programe speciale de muzică populară românească, iar la grădina „Băneasa“ se vor desfăşura spectacole speciale de folclor. Pentru a se uşura schimbul valutar, in toate hotelurile, la aeroport, la gară, la sediul Agenţiei internaţionale „Carpaţi“ ca şi la pavilioanele Tîrgului vor funcţiona ghişee de schimb cu program permanent. Conducătorii auto care vor dori să dispună de autoturisme puse la dispoziţia lor vor putea închiria, la preţuri convenabile, maşini fără şofer. In acest scop a fost mărit parcul de turisme cu automobile „Mercedes“, „Volkswagen“ 1 200 şi 1 700, „Fiat“, „Dacia“. In incinta Tîrgului internaţional va funcţiona un birouspecial de turism care — pe lingă diferite materiale de informare şi propagandă turistice (pliante, broşuri, fotografii etc.) — va oferi şi posibilitatea organizării de programe turistice : vizitarea litoralului românesc şi a Deltei Dunării, excursii pe Valea Prahovei şi la Braşov, la minăstirile din nordul Moldovei, la renumitele podgorii de la Valea Călugărească şi din zona Piteştiului pentru degustări de vinuri şi cules de vii etc. Şi, dat fiind faptul că o serie de vizitatori la Tirg vor veni împreună cu familiile lor, se are in vedere organizarea de programe speciale pentru acestea : vizite la Palatul Pionierilor, la muzee, la Casa de modă, la expoziţii etc. Pentru perioada în care va fi deschis Tirgul de la Bucureşti, Oficiul Naţional de Turism va include în programele grupelor de turişti care se vor afla în ţară între 13 şi 24 octombrie şi vizitarea Tîrgului. Tirgul Internaţional Bucureşti QISBULE : Opera Română (16 48 20, Teatrul de opera si balet ,,Kirov“ din Leningrad, ora 20 ; SOFATUl LUNII : Teatrul ,,C. Tănase", la gradina ,,Boema", ora 20 ; PROGRAMUI ATRACTIILOR MONDIALE : Circul ,,Humberto" (parcul de lingă hipodrom, Calea Plevnei), ora 20 ; TREI TETE DE MARITAT : Teatrul de revista și comedie „Ion Vasilescu* la Teatrul de vară „Herăstrău", ora 10,30. *!**,'*i’!mr**m 16 :Sumarul serii. Atletism — Transmisiune de pe stadionul Republicii ; 18,30 : Căminul ; 19,20 : 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici ; 19,30 : Telejurnalul ; 19,50 : Interviu acordat Televiziunii române de către președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas 20.05 : Mai aveţi o întrebare ? Viteza şi... viteze ; 21.20 : El sombrero. Producţie a studiourilor de televiziune spaniole ; 22 : Simfonia a IX-a de Franz Schubert — Interpretează London Symphnony Orchestra — dirijor André Previn. Transmisiune din Sala Palatului . 23. Telejurnalul. CHEMineiAu SUNETUL MUZICII : Patria (11 86 25) orele 9— 12 45 — 16,30 — 20.15 PĂSĂRILE : Luceafărul (15 87 67), orele 8,45 — 11,15 - 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21.15. Doina — grădină, ora 20 ? Stadionul Dinaiuo, ora 19 ; Festival (15 63 84), orele 9 — 11,45 — 15 — 18 — 20,45 ; grădină, ora 19,30. IN ARŞIŢA NOPTII : Capitol (16 29 17), orele 8,30 — 10,45 — 13,15 — 16 — 18,30 — 21. PATRICIA SI MUZICA : București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21. DEGETUL DE FIER : Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 11,15 — 15,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30. INTILNIREA : Melodia (12 06 88), orele 9 — 12 — 15,30 — 18,15 — 21 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20,15 ; Arenele Romane ora 19,30. Favorit (31 06 15) orele — 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30. NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE : Victoria (16 28 79): orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 — 20,45. FRAGII SĂLBĂTICI : Central (14 12 24) orele 8,45 - 10,45 - 12,45 — 14,45 - 16,45 — 18,45 - 20,45 TĂCERE A BĂRBAȚILOR : Lumina (16 23 35) orele 9—16 în continuare. 18 30 - 20,30 ASTERIX ȘI CLEOPATRA : Doina (16 35 38) orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 - 20,30. PROGRAM PENTRU COPII : Doina, ora 10 HATARI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,30 — 15,30 în continuare FILME DOCUMENTARE SPORTIVE ROMANESTI : Timpuri Noi, orele 18,30 — 20,45 în continuare. ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE, Griviţa (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30. DREPTUL DE A TE NAŞTE : înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ? Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20 ; Unirea, ora 18 ; Grădină, ora 20,15. MONSTRU: Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15. CĂSĂTORIE IN STIL GREC : Dadia (16 26 10), orele 8.45 — 20,30 în continuare. DRAGOSTE SI VITEZA : Bucegi (17 05 47), orele 10 — 15.45 — 18 ; Grădină, ora 20,15 Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 11—15 — 17.30 — 20. NOUL ANGAJAT : Unirea (17 10 21), orele 15,30 OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 Grădină ora 20. JANDARMUL SENSOARA : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — cum LA F| JjiREMCA . Pentru zilele de 19, 20 şi 21 septembrie se anunţă următorul timp probabil : Vremea va fi în general frumoasă, unele încurări se vor semnala la începutul intervalului în regiunea de munte unde vor cădea averse locale însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar maximele între 17—27 de grade La munte Vreme uşor instabilă cu cer temporar noros. Vor cădea averse locale de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit. Temperatura în scădere uşoară la început, apoi în creştere. 17,45 — 20 . Rahova (23 91 60), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20. INTILNIRE LA VECHEA MOSCHEE: Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30. INTRUSA : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30. MARILE VACANTE Cotroceni, orele 17,45 20. PETRECEREA : Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30 . Parcul Herăstrău, ora 19,30 . Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 — 20,15. ASA AM VENIT : Viitorul (11 48 03), orele 20,15. SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Viitorul, orele 15,30 — 18 MAYERLING (ambele serii) : Aurora (35 04 66), orele 9 — 12 — 16 — 19,30. Grădină, ora 19 ? Tomis (21 49 46), orele 9 — 12,15 — 15,30? Grădină ora 19 ! Flamura (23 07 40), orele 16 — 18,15 - 20,30. AMBUSCADA : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 — 20. ACEASTA FEMEIE : Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20 . Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15. TIFFANY MEMORANDUM : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE : Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15. CLIPA DE LIBERTATE : Progresul (23 94 10) orele 15,30 — 18. D-ALE CARNAVALULUI : Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 — 20,15. ARGOMAN SUPERDIABOLICUL : Crîngași (17 38 81), orele 15,30— 18 — 20,15 . Progresul-Parc, ora 20. FREDDY SI C1NTECUL PREERIEI : Cosmos (35 1915) orele 15,30 — 18 — 20,15. MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ Capitol — grădină, orele 19—21. LALEAUA NEAGRA : Cinemateca (sala Union), orele 9— 11. — 13 —» 15 — 17 —z 19 — 21. li COTIDIENE Din tată în fiu Moştenită din tată în fiu, îndeletnicirea de tăietor de pădure se bucură pe meleagurile nemţene de o bogată tradiţie. Priceperea şi indeminarea muncitorilor de aici au fost confirmate şi cu prilejul recentului concurs internaţional desfăşurat in R.P. Ungară, cind echipa de forestieri de la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Piatra Neamţ a obţinut una din principalele distincţii. Printre medaliaţi se numără fasonatorii Gheorghe Ailenei şi Gheorghe Călin, care au obţinut un punctaj superior. f”1 y: »■.(»nt........ Gata... frezată agrara Mihanciuc de felul din satul Gura Rinului, judeţul Sibiu, era pasionată în ultimul timp după... coafuri! Ca atare, s-a deplasat la Sibiu şi, unde vedea o unitate de coafură, intra să-şi aranjeze părul. Dar cind ieşea coafată ca la carte, işi umplea şi sacoşa cu diferite lucruri de îmbrăcăminte aflate la garderobă. Aşa a Vlag din judeţul Sibiu a ieşit cu cireada, ca in fiecare zi, la păşune. Dar de data aceasta, Rudi Stoica n-a mai ţinut seama de avertismentul semnalului de la postul de cale ferată. Şi a încercat să treacă cireada peste linie tocmai procedat, la unitatea de pe strada Nicolae Bălcescu și la cea de pe strada Tribunei. Pasiunea pentru coafurile la modă a fost observată însă de către organele de miliție pe cind Maria Mihanciuc încerca să comercializeze obiectele furate. Cum s-ar spune, a găsită... gata frezată ! In momentul cind venea trenul personal 3011 Bucureşti-Cluj. Trenul a dat iama in vite, lovind 12 animale. Nesuferind avarii, personalul şi-a continuat, imediat cursa lăsind văcarul să socotească paguba adusă, care depăşeşte 3610 de lei. Văcarul işi socoteşte pagubele fost tulile“ sălilor de (Urmare din pag. 1) publicul urmînd a colabora în condiţii de deplină înţelegere reciprocă. Dacă lucrurile nu se petrec peste tot aşa, faptul se datoreşte, în, primul rind, lipsei de disciplină şi de solicitudine a unor cadre, fenomen strîns legat de lipsa de control a acestora din partea conducătorilor de unităţi, ca şi a forurilor ierarhic superioare. ...Insoţindu-1 mai departe pe bolnav acesta ajunge în faţa medicului. Ce se intimplă aici ? Unii medici, fie din comoditate, fie din lipsă de conştiinciozitate sau din nepricepere nu rezolvă efectiv cazurile, ci se debarasează de ele trimiţîndu-le la alte servicii. Alteori se amină rezolvarea lor indicîndu--se repetate reveniri pentru studierea „evoluţiei bolii în timp“. Se creează în felul acesta, aglomerări artificiale, pe care le alimentează de fapt medicii şi nu bolnavii. Această defecţiune apare cel mai frecvent atunci cînd „omnopracticienii“, care activează la nivelul circumscripţiilor, în loc să-şi îndeplinească atribuţiile fireşti şi elementare de rezolvare efectivă a cazuisticii, se transformă în agenţi de dirijare a circulaţiei bolnavilor. Cauza unor asemenea practici se află în deficienţele de îndrumare şi control de la toate nivelele şi insuficienta preocupare a medicilor în cauză pentru creşterea propriului nivel profesional. Se mai intimplă şi alt fenomen : neconsumarea integrală a timpului de lucru atribuit activităţii medicilor în dispensare şi policlinici. Deşi indicii de aglomerare la unii medici sunt foarte ridicaţi, totuşi ei nu consumă integral cele şapte ore care le sunt atribuite pentru activitatea de consultaţii. Dovadă faptul că, spre sfîrşitul perioadei de lucru, atît la prînz cît mai ales seara, unităţile ambulatorii se golesc şi medicii care au de făcut faţă unui număr foarte mare de solicitări realizează performanţe aproape de necrezut, terminîndu-şi activitatea numai în şase sau chiar în cinci ore. Este evident faptul că, în aceste condiţiuni, calitatea consultaţiilor lasă de dorit, examinările sînt superficiale, iar revenirile pacienţilor pentru precizarea diagnosticului sînt frecvente, făcînd să crească aglomerarea. Se impune, deci, ca pe întreaga filieră ierarhică a dispozitivului de unităţi sanitare să se urmărească folosirea integrală a timpului pe care trebuie să-l presteze cadrele medicale. Cei care răspundem de activitatea sanitară din municipiul Bucureşti observăm şi alte aspecte. De pildă, imperfecţiunile unor reglementări privind acordarea concediilor medicale și efectuarea examenelor medicale obligatorii. Medicii de medicină generală nu au la ora actuală suficient credit in îndeplinirea acestor sarcini. De aici, obligativitatea supervizării recomandărilor lor, de către medicii specialişti, care, de obicei, nu intervin cu un plus de competenţă. Credem că a venit momentul revizuirii acestor reglementări. Dacă la toate aceste elemente se adaugă şi faptul că, adeseori, beneficiarii înşişi, adică pacienţii, prin nerespectarea dispoziţiilor care reglementează modul de acordare a asistenţei medicale, prin solicitarea abuzivă de prestaţiuni medicale şi prin atitudini lipsite de înţelegere şi tactă contribuie la aglomerarea sălilor de aşteptare, se realizează o imagine destul de clară a acestui neajuns şi a cauzelor care îl generează. Aş încheia emiţînd părerea că bolile sălilor de aşteptare pot fi nu numai diagnosticate, ci chiar vindecate,, cu condiţia ca tratamentul care li se aplică să fie intens, bine susţinut, şi să vizeze toţi factorii incriminaţi. N.R. Sintem întrutotul de acord cu această ultimă observaţie a interlocutorului nostru. Ceea ce aşteaptă pacienţii din partea forului răspunzător de buna desfăşurare a acestei activităţi în Capitală sînt măsuri mai eficiente, care să se soldeze cu o reală îmbunătăţire a prestaţiilor medicale. UNA PE ZI a a de MATTY • , c '“irii. A t||l\ 'U P-Jli L fS- i —■ ...iar în o ll-a B e unul foarte talentat, pe care ma bate gmaul sa-l dirijez spre pictura murala... . Unde i autogara? Da ,e cînd s-au inventat mijloacele de transport comun, se știe că autogările D.R.T.A. și gările C.F.R. ori sunt construite în apropiere unele de altele ori, se poate circula intre ele cu autobuze de legătură. La Pitești, nu este nici una nici alta. Adică, noua autogara nu numai că a fost construită la o mare distanţă de gara C.F.R. dar nici autobuzele nici locale nu trec pe lingă această poartă de intrare in oraş. Pe deasupra, nici o plăcuţă nu indica noilor veniţi cam pe unde este autogara. Nu e deci de mirare că, in repetate rinduri, vezi defîlind intre gară şi autogară călători cu bagaje, intrebînd in stingă şi in dreapta. Trimitem şi noi această întrebare pe adresa edililor piteşteni! Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni