România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)

1970-09-18 / nr. 8057

la Concursul şi Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU“ „LACUL LEBEDELOR“ Convorbiri in antract in interpretarea Nicola Rossi-Lement (Ital­­a) : „OPERA MO­DERNĂ ARE O MAI MARE VALOARE CÎND SE BAZEAZĂ PE UN LIBRET DRAMA­TIC ÎNCHEGAT". D­­in nou se află printre noi, ca invitat al Festivalului international „George E­nescu“, poetul şi cintăreţul de renume mondial Nicola Rossi- Lemeni, pe care-l vom revedea in rolul titkar din ,,Boris Godu­nov“ şi cel al Regelui Filip din „Don Cartes“. Basul Nicola Rosi-Lemeni­­ne primeşte cu a­­ceeaşi bunăvoinţă ca şi Virginia Zeani, soţia săi, punîndu-se la dispoziţia noastră pentr-un dia­log care ne-a făcut să ne dăm seama de comple­xita­tea şi pro­funzimea problemelor pe care şi le pune acest artist. — Care este punct­ul­ de vedere al poetului Nicola Rossi-Lemeni despre opera modernă ■ — — ..are o mai metre valoare atunci cînd se bazează pe un li­bret dramatic închegaţi, recunos­cut şi cînd muzica s­ubliniază textul, ba, mai mult, tind prin limbajul ei — propriu emoţional — face ca acest text să fie mai cotitunteativ, să mearg­ă mai di­rect la ascultător. — Pert­ru edificarea cititorilor citeva exemple... — Voi c­ita trei opere moderne italiene, ele pornesc de la mo­dele recunoscute. Este vorba de „Asasinatul din Catedrală“ de Brando Pizzetti. „Privirea­­de pe punte“ după piesa „Privire de pe pod" a lui Arthur Milter și „Ghepardul* (de Angelo Musca după cunoscutul roman al lui Lampedusa. ' — Problematica acestor mode-• le, trecută intr-un. fel sau altul și-n opera modernii, oferă desi­gur actorului cintăreţ soluții ine­dita de interpretare_. — Eu nu sunt un artist care fuge de inedit. Din contră, aş putea zice că l-aş prefera intr-o organizare ideală a lumii lirice. Dar aşa... contractele, publicul tradiţional, casele de discuri... Vedeţi, avem mult de luptă cu publicul care, dacă şi-a făcut o imagine despre noi, ţine morţiş să şi-o păstreze intactă. Aşa că eu cint şi Boris, şi Regele Filip Si, vă rog să mă credeţi, o fac cu plăcere. Asta nu m-a împie­dicat niciodată să fiu prezent pe afişele celor mai multe premiere ■nond'ale de operă modernă. — Și muzica se adaptează în general valorii textului ? — în operele pe care le-am cii­tat şi regizat in mare parte, mu­zica.. chiar dacă nu egalează tex­­tul,­în orice caz sugerează ideile, personajele şi acţiunea în între­gime şi ajută publicul larg să descopere sau mai precis să tră­iască — pentru acele cîteva ore — complexul emoţional al per­sonajului. DOINA MOGA A­rtă de graţie şi rigoare, baletul a găsit aici, în­că din secolul al XVIII- lea, un excel­ent laborator, în care iluştrii maeştri core­grafi Didlo, Petipa, Fokin şi Ivanov au realizat, treptat, desfătările estetice cele mai rare. Teatrul Academic de Stat de Operă şi Balet „S. M. Kirov“ din Leningrad continuă cu strălucire tradiţiile create de marii predecesori, stabilind un raport de valori ideale intre muzică şi reprezentările ei plas­tice. Pe scena Operei Române, prestigiosul ansamblu leningră­­dean a interpretat, într-o evolu­ţie organică a corpului de balet şi cu o disciplină transfigurată în armonie deplină, „Lacul le­bedelor“ de Ceaikovski. Este evident că, în spectacolul de miercuri seara, ceea ce a im­presionat îndeosebi a fost con­tinua rigoare, continua autorita­te a colectivului, sudat într-o fiinţă indivizibilă, asupra cons­trucţiei ciclice a figurilor, ce păstrează concepţia iniţială a lui Marius Petipa, căreia Lev Ivanov şi Konstantin Sergheev i-au adăugat, prin regia şi co­regrafia lor, sugestii inovatoare. Imensitatea stolului de păsări albe, plutind sau încremenind într-o aeriană vigoare, devine deosebit de elocventă şi exer­cită un farmec sigur. Sin­cronismul în gest şi gingăşia expresivă constituie astfel armonia sigură a interpre­tării colective, seninătatea şi gravitatea lebedelor conferind scenelor poezia care îi poartă pe spectatori In perspectivele romanticii ceaikovskiene. In dublul rol al Odettei şi O­­diliei, Olga Moiseeva, artistă e­­merită a R.S.F.S.R., a demons­trat o deosebită virtuozitate. Piruetele ei duble, picheurile in diagonală din coda, tehnica fermă aparţin admirabilei mă­iestrii a baletului din Lenin­grad. Serghei Vikulov, artist al poporului al R.S.F.S.R., a impri­mat figurii lui Siegfried , nu­m­ai Iuţii, am reascultat Sim­fonia a II-a, „Spielberg“ de Doru Popovici ; acum, ca şi la celelalte audieri ale lu­crării, am apreciat sinceritatea expresivă de care dă dovadă compozitorul, mai puţin preocu­pat de modernitatea limbajului său, cit de continua melodicitate şi de un anumit mesaj uman pe care tinde să-l comunice ascul­tătorului. Pe de altă parte Sim­fonia este printre cele mai bi­ne proporţionate opere ale lui­ Doru Popovici, pe de altă parte nobila gravitate a conţinutului ei pătrunde în suflete pe o cale simplă şi cu atît mai eficientă. Orchestra Radioteleviziunii şi Iosif Conta i-au dat o tălmăcire de ţinută; cea mai remarcabilă reuşită a dirijorului şi formaţiei a constituit-o, însă, felul cum au realizat acompaniamentul Concertului în do Major pentru violoncel şi orchestră de Haydn. Ca şi la ediţia trecută a Festi­valului „Enescu“, prezenţa solis­tică a lui Mstilav Rostropovici a fost salutată de public ca o adevărată sărbătoare.. Fără în­doială, ilustrul violoncelist sovi­etic este printre cei mai mari instrumentişti ai lumii, la ora aceasta. Temperament năvalnic, imprimă tuturor tălmăcirilor anţă lirică şi meditativă, dind iluzia că pluteşte în salturile sale prelungi. Nina Desniţkaia, Elena Efteeva şi Vladimir Bu­darin, prietenii Prinţului, au în­chegat un trio şi, evident, un pas de trois ideal, ale cărui fi­guri de ansamblu şi evoluţii solistice armonios şi expresiv cugetate sînt de o mare fascina­ţie. Bufonul lui A. Pavlovski­­sugerează beatitudinea neastâm­părului şi mobilităţii continue, aspirînd parcă la perpetuum mobile prin marile-i piruete pe un picior, încheiate de fiecare dată cu poze frumoase şi sigure. Rotbart al lui Ghenadi Seliuţki a oferit în final fervoarea unui artist complet al baletului, prin­­tr-o zbatere a cărei strînsoare magnetică l-a biruit in forme deosebit de plastice. De o rară siguranţă şi eleganţă au fost, în încîntătorul ior pas des qua­­tre, lebedele mici, după cum, în scenele de ansamblu, balerine­­le-lebede au trezit în noi, cu infinită graţie, imaginea unor crini înclinaţi. Prin variaţiile şi figurile lor ne-au captivat, de asemenea, in dansurile de caracter ale scenei balului, Olga Zabotkina, Nina Zvonareva şi Tatiana Legat. Tropotul şi pati­­năriie pe poante ale acestor ar­tiste mlădioase şi disciplinate au urzit parcă mereu un sub­text muzical fermecător muzicii lui Ceaikovski. Scenografia ilustrativă, cu costume policrome, a lui Ser­ghei Vîrsalidze a asigurat spec­tacolului un decor rarefiat, care a îngăduit concentrarea atenţiei sălii asupra coregrafiei şi nu a cadrului pitoresc. Orchestra Operei Române a fost condusă de dirijorul Viktor Şirokov, maestru emerit al ar­tei al R.S.F.S.R. Reiese din acest prim specta­col al ansamblului leningrădean aspiraţia lui continuă de a men­ţine arta baletului la nivelul celei mai înalte expresii tehni­ce, aspiraţie răsplătită de public cu o caldă simpatie, sub­ o captivantă notă persona­lă, rezultată din atacul plin de impetuozitate al corzilor, din vi­aţa intensă ce palpită In frazele conduse de el, din conciziunea şi plasticitatea sculpturală a vi­ziunii interpretative. In Încheierea programului, am ascultat Simfonia a IX-a în re minor de Beethoven. Am sa­lutat includerea ei in programul Festivalului şi ca un omagiu adus primului interpret In Ro­mânia al versiunii integrale a lucrării — George Enescu care a dezvăluit publicului nostru imensa semnificaţie artistică şi umană a acestei opere în împre­jurări istorice care au dat — in 1914 — acelei prime audiţii o greutate specifică cu totul deo­sebită. Redată de astă dată, cu concursul competent al unui grup de solişti vocali d­in Repu­blica Democrată Germană — Elisabeth Breul, Ingeborg Springer, Rolf Apreck, Siegfried Vogel — Simfonia a prilejuit formaţiilor Radioteleviziunii şi dirijorului Iosif Conta obişnuita comunicare directă cu audito­riul, întotdeauna impresionat de splendorile unice ale acestei creaţii de geniu. ALFRED HOFFMAN baletului din Leningrad GEORGE ZBARCEA ORCHESTRA SIMFONICĂ A RADIOTELEVIZIUNII $1 ROSTROPOVICI »Pagina a 2-a ~ 18 septembrie 1970,Romănia liberă" ACADEMICA O­rchestra simfonică „Acade­mica“, a prezentat sub conducerea muzicală a lui Alexandru Şumski Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste de George Enescu, lucra­re de profundă emoţionalitate, (complexă ca factură), în care sentimentul dramatic, de fră­­mîntare, se ridică pe primul plan şi care a fost redată cu o participare vie a tuturor inter­preţilor. Seara de muzică românească s-a încheiat cu Elegia Pontica, poem vocal-simfonic, scris pen­tru bariton, cor de femei şi or­chestră de Theodor Grigoriu. Folosind dramaticele versuri din Elegia a IlI-a a lui Ovidiu, Theodor Grigoriu le-a tălmăcit cu o deosebită nobleţe în muzi­că. O muzică austeră, creatoare de atmosferă,­­ care oglindeşte impresionanta frumuseţe a tex­tului antic. Exigenţele de colorit timbral şi acele microintervale folosite de compozitor au impus formaţiei „Academica“ un efort deosebit pe care l-a împlinit cu succes. Orchestra „Academica“ desfă­şoară o rodnică muncă artistică de promovare a muzicii simfo­nice şi de cameră. Rezultatele, dintre cele mai pozitive, sunt demne de a fi menţionate. J.-V. PANDELESCU Dan Mutaşcu: „SUBSTRATUM“ S­ub o prezentare grafică pe care ar invidia-o şi clasicii, Editura ,,Minerva“, ne pro­pune un debut liric , Dan Mutaşcu. ..Substratum“, nu lipsit de interes prin dezinvoltura cu care vehiculează stări poetice împrumutate de la confraţii mai virstnici. Cei mai uşor il recu­noaştem pe Nichita Stănescu : „Uneori aerul vorbeşte în somn ,/ despre r....cerului, / despre discordie, / despre culoarea pă­rului, / alteori fără loc, / fără timp, /­ fără vid, / se intimplă cenuşie o mişcare, / o mursecare (! ?) de lumini şi o îmbătrânire“ (Aerul). In alte părţi, „Necuvin­­tele“ sunt preluate nedibaci. Pe ici pe colo, ne mai zimbesc Fundoianu, Radu Boureanu, Tudor George, Ion Gheorghe şi, evident, alţii. Citite în paginile revistei „Luceafărul“, poemele lui Dan Mutaşcu aveau un anu­mit­­farmec. Intre coperţile unei cărţi, farmecul nu mai mulţu­meşte şi cauţi filiaţii şi origina­litate. George Călinescu reco­manda o critică specială, a­ debu­tanţilor. Nu amabilă, ci grijulie, aptă să descifreze virtualităţi. Virtualităţi există şi aici, dar debutul editorial ni se pare to­tuşi prematur. Am dori să ne în­șelăm. 1.................................................................................. |' IJTEiiiSI Valeriu Oişteanu: „PROTEZE“ ..Proteze­­le lui Valeriu Oiştea­nu îmi amintesc de ideea cuiva de a reinventa simbolismul. Sigur că lucrul e cu putinţă şi că el poate fi foarte interesant, impli­caţii neprevăzute ivindu-se din adaptarea la altă scară sensibilă a unor valori estetice consoli­date. Valeriu Oişteanu reinven­­tează suprarealismul dintr-o plă­cere comună cu aceea pe care o aveam cu toţii la lecţiile de chi­mie cînd, înmuind hîrtia de turnesol într-o soluţie acidă, o vedeam ,chim­bîodu-şi culoarea. Lecţia suprrarealismului va ră­­mîne întotdeauna interesantă ca manifest, ca mod de a protesta impotriva închistării limbajului. Dezorganizîndu-1 fără un sistem precis (e vorba de limbaj), ne­­punînd nimic in schimbul tem­plelor dinamitate nu ne rămîne decit plăcerea contemplării unor ruine. Lipsită de un în sine liric, poezia lui Valeriu Oişteanu ră­­mine joc al inteligenţei, dar nu un joc nou, ci un joc rejucat. Mergem cîteodată pe stradă şi, dacă in drumul nostru zărim de­senat pe asfalt un şotron, sărim în amintirea săriturilor din copi­lărie. Sărim şi trecem mai de­parte. Ne face plăcere dar nu ne oprim. Cam asta se intimplă in­­cercind să citeşti „Proteze“-le lui Valeriu Oişteanu, din care citez la întîmplare : „Fecioarele cambrîndu-se sprintează / Spre estuarul marţial / Unde recep­toarele, mansardei stau agăţate / De elefanţi mustăcioşi / Cind se va termina haşurarea mansar­dei / A pudelului rotit la căpă­­tîi / Ca şi cum uverturile­ sale au fost interzise / In zona cometelor pure / Răzbate pină la noi / Sen­zuala cută de acvarium / Pascal cu cozile exotice / Se ascunde-n scoici / Cit timp­­ caii fac dra­goste / Sub averse de corali Mecanismul cocoşat de ceasor­nic / Deschide ecluzele vizitiu­lui“. ION DRAGANOIU Cartierul de locuinţe Berceni se integrează armonios în noul peisaj urbanistic al Capitalei. Urbanistica modernă pătrunde şi în această zonă a Bucu­reştilor, schimbîndu-i fundamental fizionomia, conferindu-i o personalitate inedită. Concomitent cu locuinţele, proiectanţii au păşit soluţii arhitectonice moderne pentru dotarea cartierului cu edificiile sociale şi culturale necesare. În fotografie : In prim plan, o imagine din noul cartier Berceni, în planul doi, noi blocuri aflate în construcţie. la Oaspeţi străini Tîrgul internaţional Bucureşti de la έncă de pe acum mulţi oameni din cercurile economi­ce, de afaceri sau turişti din străinătate şi-au manifestat inte­resul deosebit pentru Tîrgul in­­ternaţional de la Bucureşti — care va fi deschis între 13 şi 24 octombrie — şi dorinţa lor de a ne vizita ţara cu acest prilej. Pină zilele trecute, erau înscrişi pentru excursiile organizate la Tirgul din România vizitatori din 25 de ţări. Pentru oaspeţii de peste ho­tare, Oficiul Naţional de Turism este pregătit să asigure toate serviciile necesare, incepind cu cazare, masă, transport, organi­zarea de programe turistice (tu­ruri de oraş, week-end-uri în diferite localităţi, excursii pe Va­lea Prahovei, cockteiluri etc.) şi încheind cu alte servicii puse la dispoziţie la cerere (autoturis­me, programe speciale etc.). In colaborare cu principalele fir­me expozante la Tîrg, Agenţia internaţională „Carpaţi“, a sta­bilit in amănunţime toate servi­ciile care vor fi acordate. încă de la sosirea, pe aero­portul internaţional Otopeni sau în Gara de Nord, turiştii vor pu­tea beneficia de o largă asisten­ţă prin asigurarea de transpor­turi în oraş, la Gara de Nord fiind organizat şi un dispecerat pentru informarea participanţi­lor la Tîrg. In afara marilor hoteluri tfu­cu­­reştene, oaspeţii vor fi găzduiţi şi în diferite alte edificii situa­te în apropierea pavilioanelor Tîrgului, şi care oferă un con­fort optim, cadru pitoresc, sta­ţii largi de parcare a autoturis­melor etc. Printre acestea se numără modernul şi elegantul complex de cămine studenţeşti al Institutului Agronomic „Nico­­lae Bălcescu“, pitorescul palat de la Buftea, vilele de la Sna­­gov, care dispun în plus şi de posibilitatea practicării sporturi­lor nautice precum şi de con­diţii speciale de odihnă şi agre­ment. De asemenea, participanţii vor putea fi găzduiţi şi în locu­inţe particulare, putîndu-li-se a­­sigura, la cerere, şi pensiunea completă. Standurile cu vinzare din ho­teluri, ca şi magazinele speciale de artizanat, vor fi foarte bine aprovizionate cu cadouri, obiec­te de artă populară din produc­ţia proprie şi de import. O par­te din restaurantele bucureştene vor oferi programe speciale de muzică populară românească, iar la grădina „Băneasa“ se vor desfăşura spectacole speciale de folclor. Pentru a se uşura schimbul valutar, in toate hotelurile, la aeroport, la gară, la sediul A­­genţiei internaţionale „Carpaţi“ ca şi la pavilioanele Tîrgului vor funcţiona ghişee de schimb cu program permanent. Conducătorii auto care vor dori să dispună de autoturisme puse la dispoziţia lor vor putea închiria, la preţuri convenabile, maşini fără şofer. In acest scop a fost mărit parcul de turisme cu automobile „Mercedes“, „Volkswagen“ 1 200 şi 1 700, „Fiat“, „Dacia“. In incinta Tîrgului internaţio­nal va funcţiona un birou­­spe­cial de turism care — pe lingă diferite materiale de informare şi propagandă turistice (pliante, broşuri, fotografii etc.) — va o­­feri şi posibilitatea organizării de programe turistice : vizitarea litoralului românesc şi a Deltei Dunării, excursii pe Valea Pra­hovei şi la Braşov, la minăsti­­rile din nordul Moldovei, la re­numitele podgorii de la Valea Călugărească şi din zona Piteş­­tiului pentru degustări de vi­nuri şi cules de vii etc. Şi, dat fiind faptul că o serie de vizi­tatori la Tirg vor veni împreu­nă cu familiile lor, se are in vedere organizarea de programe speciale pentru acestea : vizite la Palatul Pionierilor, la muzee, la Casa de modă, la expoziţii etc. Pentru perioada în care va fi deschis Tirgul de la Bucureşti, Oficiul Naţional de Turism va include în programele grupelor de turişti care se vor afla în ţară între 13 şi 24 octombrie şi vizitarea Tîrgului. Tirgul Internaţional Bucureşti QISBULE : Opera Română (16 48 20, Teatrul de opera si balet ,,Kirov“ din Leningrad, ora 20 ; SOFATUl­ LUNII : Teatrul ,,C. Tănase", la gra­dina ,,Boema", ora 20 ; PROGRAMUI­ ATRACTIILOR MONDIALE : Circul ,,Humberto" (parcul de lingă hipodrom, Calea Plevnei), ora 20 ; TREI TETE DE MARITAT : Teatrul de revista și comedie „Ion Vasilescu* la Teatrul de vară „Herăstrău", ora 10,30. *!**­,'*i’!mr**m 16 :Sumarul serii. Atletism — Transmisiune de pe stadionul Re­publicii ; 18,30 : Căminul ; 19,20 : 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici ; 19,30 : Telejurnalul ; 19,50 : Interviu acordat Televiziunii ro­mâne de către președintele fede­ral al Republicii Austria, Franz Jonas­­ 20.05 : Mai aveţi o între­bare ? Viteza şi... viteze ; 21.20 : El sombrero. Producţie a studiou­rilor de televiziune spaniole ; 22 : Simfonia a IX-a de Franz Schu­bert — Interpretează London Symphnony Orchestra — dirijor André Previn. Transmisiune din Sala Palatului . 23.­­ Telejurnalul. C­HEMin­eiAu­ SUNETUL MUZICII : Patria (11 86 25) orele 9— 12 45 — 16,30 — 20.15 PĂSĂRILE : Luceafărul (15 87 67), orele 8,45 — 11,15 - 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21.15. Doina — grădină, ora 20 ? Stadionul Dinaiuo, ora 19 ; Festival (15 63 84), orele 9 — 11,45 — 15 — 18 — 20,45 ; grădină, ora 19,30. IN ARŞIŢA NOPTII : Capitol (16 29 17), orele 8,30 — 10,45 — 13,15 — 16 — 18,30 — 21. PATRICIA SI MUZICA : București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21. DEGETUL DE FIER : Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 11,15 — 15,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30. INTILNIREA : Melodia (12 06 88), o­rele 9 — 12 — 15,30 — 18,15 — 21 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20,15 ; Arenele Ro­mane ora 19,30. Favorit (31 06 15) ore­le — 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30. NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE : Victoria (16 28 79): orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,30 — 20,45. FRAGII SĂLBĂTICI : Central (14 12 24) orele 8,45 - 10,45 - 12,45 — 14,45 - 16,45 — 18,45 - 20,45 TĂCERE A BĂRBAȚILOR : Lumina (16 23 35) orele 9—16 în continuare. 18 30 - 20,30 ASTERIX ȘI CLEOPATRA : Doina (16 35 38) orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 - 20,30. PROGRAM PENTRU COPII : Doina, ora 10 HAT­ARI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,30 — 15,30 în continuare FILME DOCUMENTARE SPORTI­VE ROMANESTI : Timpuri Noi, orele 18,30 — 20,45 în continuare. ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MA­RUSE,­ Griviţa (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30. DREPTUL DE A TE NAŞTE : înfră­ţirea între popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 — 20 ? Moşilor (12 52 93), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20 ; Unirea, ora 18 ; Grădină, ora 20,15. MONSTRU: Buzeşti (15 62 79), ore­le 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15. CĂSĂTORIE IN STIL GREC : Dadia (16 26 10), orele 8.45 — 20,30 în con­tinuare. DRAGOSTE SI VITEZA : Bu­cegi (17 05 47), orele 10 — 15.45 — 18 ; Grădină, ora 20,15­­ Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 11­­—15 — 17.30 — 20. NOUL ANGAJAT : Unirea (17 10 21), orele 15,30 OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18­­ Grădină ora 20. JANDARMUL SE­­NSOARA : Dru­mul Sării (31 28 13), orele 15,30 — cum LA F| JjiREMCA . Pentru zilele de 19, 20 şi 21 septem­brie se anunţă următorul timp proba­bil : Vremea va fi în general frumoa­să, unele încurări se vor semnala la începutul intervalului în regiunea de munte unde vor cădea averse lo­cale însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit. Tempera­turile­ minime vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar maximele între 17—27 de grade La munte Vreme uşor instabilă cu cer temporar noros. Vor cădea averse locale de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit. Temperatura în scădere uşoară la început, apoi în creştere. 17,45 — 20 . Rahova (23 91 60), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20. INTILNIRE LA VECHEA MOSCHEE: Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30. INTRUSA : Cotroceni (13 62 56), ore­le 15,30. MARILE VACANTE­­ Cotroceni, o­­rele 17,45 20. PETRECEREA : Volga (11 91 26), o­­rele 16 — 18,15 — 20,30 . Parcul He­răstrău, ora 19,30 . Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 — 20,15. AS­A AM VENIT : Viitorul (11 48 03), orele 20,15. SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Viitorul, orele 15,30 — 18 MAYERLING (ambele serii) : Aurora (35 04 66), orele 9 — 12 — 16 — 19,30. Grădină, ora 19 ? Tomis (21 49 46), o­­rele 9 — 12,15 — 15,30? Grădină ora 19 ! Flamura (23 07 40), orele 16 — 18,15 - 20,30. AMBUSCADA : Munca (21 50 97), o­­rele 16 - 18 — 20. ACEASTA FEMEIE : Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20 . Feren­tari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15. TIFFANY MEMORANDUM : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE : Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15. CLIPA DE LIBERTATE : Progresul (23 94 10) orele 15,30 — 18. D-ALE CARNAVALULUI : Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 — 20,15. ARGOMAN SUPERDIABOLICUL : Crîngași (17 38 81), orele 15,30­­— 18 — 20,15 . Progresul-Parc, ora 20. FREDDY SI C1NTECUL PREERIEI : Cosmos (35 1915) orele 15,30 — 18 — 20,15. MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ­­ Capitol — grădină, orele 19—21. LALEAUA NEAGRA : Cinemateca (sala Union), orele 9— 11. — 13 —» 15 — 17 —z 19 — 21. li COTIDIENE Din tată în fiu M­oştenită din tată în fiu, îndeletnicirea de tăietor de pădure se bucură pe meleagurile nem­­ţene de o bogată tradiţie. Priceperea şi indeminarea muncitorilor de aici au fost confirmate şi cu prilejul re­­centului concurs internaţio­nal desfăşurat in R.P. Un­gară, cind echipa de fores­tieri de la Combinatul de exploatare şi industrializa­re a lemnului din Piatra Neamţ a obţinut una din principalele distincţii. Prin­tre medaliaţi se numără fasonatorii Gheorghe Aile­­­­nei şi Gheorghe Călin, care au obţinut un punctaj su­perior. f”1 y: »■.(»nt........ Gata... frezată a­grar­a Mihanciuc de fel­­ul din satul Gura Rinu­lui, judeţul Sibiu, era pasionată în ultimul timp după... coafuri! Ca atare, s-a deplasat la Sibiu şi, unde vedea o unitate de coafură, intra să-şi aranje­ze părul. Dar cind ieşea coafată ca la carte, işi um­plea şi sacoşa cu diferite lu­cruri de îmbrăcăminte a­­flate la garderobă. Aşa a V­lag din judeţul Sibiu a ieşit cu cireada, ca in fiecare zi, la păşune. Dar de data aceasta, Rudi Stoica n-a mai ţinut seama de avertismentul semnalu­lui de la postul de cale fe­rată. Şi a încercat să treacă cireada peste linie tocmai procedat, la unitatea de pe strada Nicolae Bălcescu și la cea de pe strada Tri­bunei. Pasiunea pentru coa­­furile la modă a fost­ ob­servată însă de către orga­nele de miliție pe cind Ma­ria Mihanciuc încerca să comercializeze obiectele furate. Cum s-ar spune, a găsită... gata frezată ! In momentul cind venea trenul personal 30­11 Bucu­­reşti-Cluj. Trenul a dat iama in vite, lovind 12 a­­nimale. Nesuferind ava­rii, personalul şi-a continuat, imediat cursa lăsind văca­rul să­ socotească paguba adusă, care­ depăşeşte 361­0 de lei. Văcarul işi socoteşte pagubele fost tulile“ sălilor de (Urmare din pag. 1) publicul urmînd a colabora în condiţii de deplină înţelegere reciprocă. Dacă lucrurile nu se petrec peste tot aşa, faptul se dato­­reşte, în, primul rind, lipsei de disciplină şi de solicitudine a unor cadre, fenomen strîns le­gat de lipsa de control a aces­tora din partea conducătorilor de unităţi, ca şi a forurilor ie­rarhic superioare. ...Insoţindu-1 mai departe pe bolnav acesta ajunge în faţa medicului. Ce se intimplă aici ? Unii medici, fie din comodi­tate, fie din lipsă de conştiin­ciozitate sau din nepricepere nu rezolvă efectiv cazurile, ci se debarasează de ele trimiţîn­­du-le la alte servicii. Alteori se amină rezolvarea lor indicîn­­du--se repetate reveniri pentru studierea „evoluţiei bolii în timp“. Se creează în felul a­­cesta, aglomerări artificiale, pe care le alimentează de fapt medicii şi nu bolnavii. Această defecţiune apare cel mai frec­vent atunci cînd „omnopracti­­cienii“, care activează la nive­lul circumscripţiilor, în loc să-şi îndeplinească atribuţiile fireşti şi elementare de rezol­vare efectivă a cazuisticii, se transformă în agenţi de diri­jare­ a circulaţiei bolnavilor. Cauza unor asemenea practici se află în deficienţele de în­drumare şi control de la toate nivelele şi insuficienta preocu­pare a medicilor în cauză pen­tru creşterea propriului nivel profesional. Se mai intimplă şi alt feno­men : neconsumarea integrală a timpului de lucru atribuit acti­vităţii medicilor în dispensare şi policlinici. Deşi indicii de a­­glomerare la unii medici sunt foarte ridicaţi, totuşi ei nu consumă integral cele şapte ore care le sunt atribuite pentru ac­tivitatea de consultaţii. Dovadă faptul că, spre sfîrşitul perioa­dei de lucru, atît la prînz cît mai ales seara, unităţile ambu­latorii se golesc şi medicii care au de făcut faţă unui număr foarte mare de solicitări reali­zează performanţe aproape de necrezut, terminîndu-şi activita­tea numai în şase sau chiar în cinci ore. Este evident faptul că, în aceste condiţiuni, calita­tea consultaţiilor lasă de do­rit, examinările sînt superfi­ciale, iar revenirile pacienţilor pentru precizarea diagnosticului sînt frecvente, făcînd să crească aglomerarea. Se impune, deci, ca pe întreaga filieră ierarhică a dispozitivului de unităţi sani­tare să se urmărească folosi­rea integrală a timpului pe care trebuie să-l presteze cadrele medicale. Cei care răspundem de activi­tatea sanitară din municipiul Bucureşti observăm şi alte as­pecte. De pildă, imperfecţiunile unor reglementări privind a­­cordarea concediilor medicale și efectuarea examenelor me­dicale obligatorii. Medicii de medicină generală nu au la ora actuală suficient credit in înde­plinirea acestor sarcini. De aici, obligativitatea supervizării re­comandărilor lor, de către me­dicii specialişti, care, de obi­cei, nu intervin cu un plus de competenţă. Credem că a venit momentul revizuirii acestor re­glementări. Dacă la toate aceste elemente se adaugă şi faptul că, ade­seori, beneficiarii înşişi, adică pacienţii, prin nerespectarea dispoziţiilor care reglementează modul de acordare a asistenţei medicale, prin solicitarea abu­zivă de prestaţiuni medicale şi prin atitudini lipsite de înţele­gere şi tactă contribuie la aglo­merarea sălilor de aşteptare, se realizează o imagine destul de clară a acestui neajuns şi a cauzelor care îl generează. Aş încheia emiţînd părerea că bolile sălilor de aşteptare pot fi nu numai diagnosticate, ci chiar vindecate,, cu condiţia ca tratamentul care li se aplică să fie intens, bine susţinut, şi să vizeze toţi factorii incriminaţi. N.R. Sintem­ întrutotul de a­­cord cu această ultimă observa­ţie a interlocutorului nostru. Ceea ce aşteaptă pacienţii din partea forului răspunzător de buna desfăşurare a acestei ac­tivităţi în Capitală sînt măsuri mai eficiente, care să se sol­deze cu o reală îmbunătăţire a prestaţiilor medicale. UNA PE ZI a a de MATTY • , c '“irii. A t||l\ 'U P-Jli L fS- i —■ ...iar în o ll-a B e unul foarte talentat, pe care ma bate gmaul sa-l dirijez spre pictura murala... . Unde i autogara? Da ,e cînd s-au inventat mijloacele de tran­sport comun, se știe că autogările D.R.T.A. și gările C.F.R. ori sunt con­struite în apropiere unele de altele ori, se poate cir­cula intre ele cu autobuze de legătură. La Pitești, nu este nici una nici alta. A­­dică, noua autogara nu nu­mai că a fost construită la o mare distanţă de gara C.F.R. dar nici autobuzele nici locale nu trec pe lingă a­­ceastă poartă de intrare in oraş. Pe deasupra, nici o plăcuţă nu indica noilor ve­­niţi cam pe unde este au­togara. Nu e deci de mirare că, in repetate rinduri, vezi defîlind intre gară­ şi autogară călători cu bagaje, intrebînd in stingă şi in dreapta. Trimitem şi noi această întrebare pe adresa edililor piteşteni! Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni

Next