România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)
1970-10-18 / nr. 8083
Orice activitate de cultură, desfăşurată pe un spaţiu de timp mai lung, presupune un minimum de informaţie fundamentală la zi, pe care lexicografia modernă o pune la dispoziţia tuturor .Muzica şi muzicienii români n-au beneficiat de un lexicon, enciclopedie sau cel puţin de un repertoriu, pina la apariţia în 1965 a lucrării lui Viorel Cosma, intitulată Compozitori şi muzicologi români. Această primă lucrare cu profil de repertoriu, cu date la zi asupra creaţiei muzicale şi muzicologice din ţara noastră, împreună cu sumare note biografice ale muzicienilor români, a fost depăşită de bogăţia vieţii noastre artistice, care a făcut necesară redactarea şi publicarea unui instrument de lucru complex şi conform cu principiile lexicografiei muzicale moderne. Sarcina aceasta şi-a asumat-o acelaşi Viorel Cosma, întocmind primul lexicon de Muzicieni români, apărut în Editura muzicală a Uniunii compozitorilor. Intr-un volum masiv, de aproape cinci sute de pagini, autorul a concentrat, pe baza fișelor întocmite de el timp de un deceniu — muncă deosebit de dificilă dacă se tine seama de materialul destul de bogat şi de risipit pe care a fost obligat să-l depisteze, strîngă şi asambleze — tot ceea ce este esenţial pentru cunoaşterea principalelor momente de viaţă şi de creaţie ale tuturor celor ce au adus o contribuţie cit de modestă la cultura muzicală românească. Fără inutile colecţii de mărunţişuri biografice, muzicienii români sunt prezentaţi succint dar, in general, complet, cu un simţ just al selectării critice a datelor controlabile. In prefaţă, Viorel Cosma lămureşte că a căutat să acorde o atenţie deosebită „muzicienilor din trecutul îndepărtat, reprezentativi pentru activitatea cultural-muzicală de pe teritoriul patriei noastre“, lucru care nu s-a făcut niciodată încă pînă acum. După cum nu s-a căutat nici cuprinderea tuturor activităţilor pe tărîmul folclorului, al muzicii bizantine, orientale, clasice şi uşoare întrun singur volum, cu fişe unitar întocmite şi cu bibliografii se vornne lective acolo unde existau izvoare de referinţă. Indiferent dacă se vor fi strecurat erori mai mici sau lipsuri în acest prim lexicon complet al muzicienilor români, el are marele merit de a cuprinde bogata şi variata noastră cultură muzicală prin toţi reprezentanţii ei mai importanţi sau mai puţin importanţi, îngăduind astfel o privire globală deosebit de pătrunzătoare asupra artei muzicale din România, de la începuturi şi pînă la sfîrşitul anului 1969. Lucrarea constituie un bun şi sigur izvor de referire pentru toţi cei ce caută sau vor căuta în viitor să cunoască muzica noastră şi pe muzicienii noştri. GEORGE SBARCEA NU i a ARTA cu simţ al proporţiilor legătura artistului cu tradiţia picturii franceze, mai ales pe linia Chardin, locul său in cadrul mişcării foviste, relaţiile sale cu mişcările care i-au urmat, în special cu cubismul de care s-a izolat prin structură şi prin formaţie, rolul influenţelor diverse pe care Matisse nu le-a ocolit şi nu le-a ascuns. Totodată, suntem datori să observăm că dincolo de trăsăturile feviste ale creaţiei mauissiene, autorul nu luminează şi relaţiile sale cu tendinţele „art nouveau“, tendinţe care au afectat în egală măsură pictura, arhitectura şi artele decorative ale începutului de secol. Este imposibil de evitat această perspectivă care ar explica în planuri profunde afinităţile sale cu gustul şi optica unei epoci, tocmai această perspectivă din care s-ar fi putut reliefa cele două laturi antinomice ale personali Viorel Cosma: „UXICOWL mmm im români* Pagina a 2-a— 18 octombrie 1970 din MICHAEL PONTI, un nume de pianist american care nu ne spunea, pînă deunăzi, nimic, desemnează astăzi — după ce l-am întîlnit pe afișul deschiderii stagiunii Filarmonicii „George Enescu“ — pe un mare cavaler contemporan al claviaturii. Concertul nr. I de Ceaikovski a fost redat cu o naturaleţe dezarmantă, cu o dezinvoltură instrumentală reconfortantă şi de bun gust. Este adevărat că Michael Ponti nu creează tensiuni patetice deosebite şi că graţia lui pianistică, ce aminteşte pe aceea a unui Magaloff, este poate mai degrabă bogată în valenţe de ordinul decorativului sonor. O asemenea stăpînire suverană a materiei, insă, este de natură să reconsidere noţiunea de virtuoz, mai cu seamă cînd este dublată de o sobrietate fără greş, făcîndu-ne să medităm asupra posibilităţilor nelimitate ale naturii umane, înnobilate de munca muzicală asiduă şi consecventă. Filarmonica „G. Enescu" dirijată de Mircea Basarab, ne-a reamintit suculenţa pitorească a partiturii clasice de balet românesc „La piaţă" de Mihail Jora şi ne-a făcut să dorim nuanţe sufleteşti mai rafinate într-o „puternică“ redare a Simfoniei a patra de Robert Schumann. MUSICA NOVA a depus o muncă de covîrşitoare dificultate pentru prezentareaoptimă a cinci prime audiţii româneşti. Pe deasupra utilizării unui material sonor modern, bazat pe tehnici de execuţie instrumentală sensibil diferite de cele clasice, este necesar din partea ascultătorului un efort de SSSnica discernământ, pentru e nu i se părea că toate cele auzite sînt „o apă şi un pămînt". în nişte rapide însemnări de felul celor de faţă nu se poate discuta problematica complexă a unor lucrări asemenea celor din concertul la care ne referim. Mă voi mărgini să consemnez surpriza plăcută făcută de Liviu Dandara prin revelarea unor nebănuite resurse de fantezie sonoră , să apreciez ascetismul de nobilă esenţă al lui Ştefan Zorzor în prezentarea repetată a aceluiaşi material muzical privit din mai multe unghiuri de vedere ; să relev fantezia improvizatorică a ansamblului (— Jerea, Opreanu, Pitulac, lisa, Popa —), stimulată de sugestiile lui Nicolae Brinduș ; să aflu din nou constanta poeziei vizionară a lui Constantin Miereanu ; și să consider colajul realizat cu virtuozitate de Anatol Vieru ca o glumă nelipsită de sarcasm, pe care o poţi accepta sau nu după propriile-ţi dispoziţii interioare. Aş spune că, după enorma concentrare solicitată de receptarea primelor patru piese, ultima a avut (—.cu sau fără voia autorului —) un efect ..deconectant". CVARTETUL „MUZICA“ a cinstit şi el bicentenarul Beethoven printr-un concert foarte bine pregătit, care ne-a prezentat acest ansamblu într-o formă superioară celei pe care o cunoşteam. Cei patru membri ai ansamblului (Hamza, Costache, Lang, Sladek) şi-au depăşit, chiar, condiţia instrumentală medie, arătîndu-ne că, in domeniul muzicii de cameră, suflul sincer al unei dăruiri totale scopului interpretativ propus este chiar mai important decit bravura absolută. . Convorbirea muzicală a partenerilor a avut fluenţă şi expresivitate şi a schiţat cu eficienţă drumul stilistic parcurs de compozitor in intervalul scurs între opusurile 18, 59 şi 95, chiar dacă ordinea în program nu a respectat (fără ca lucrul să deranjeze) cronologia. EMILIA PETRESCU, acompaniată la pian de Marta Joja, ne-a oferit un splendid recital de lieduri, în care am aflat-o pe marea noastră cîntâreaţă într-o formă optimă. Glasul i-a sunat strălucitor şi plin de căldură, frazarea a demonstrat permanent un rafinament şi o inteligenţă muzicală pilduitoare, iar programul s-a dovedit admirabil alcătuit prin revelarea multor frumuseţi necunoscute. Poate cineva, citind aceste rînduri, va spune că ele nu fac parte dintr-o cronică, ci că sînt „exclamaţii entuziaste". Chiar aşa am şi dorit să fie ! ALFRED HOFFMAN Spicuim începutul stagiunii BĂRBIERUL DIN SEVILLA: Opera Română (16 48 201, ora 11 ) DON QUIJOTE: Opera Română ora 19,30) SUZANA: Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 10,30) ROZEMARIE: Teatrul de Operetă, ora 19,30. O SCRISOARE PIERDUTA: Teatrul Naţional „I.L. Caragiale" — sala Comedia (14 7171) ora 16,30. ILEIDELBERGUL DE ALTADATĂ: Teatrul National „I.L. Caragiale" — sala Comedia, ora 20; PĂRINȚI TERIBILI: Teatrul National „I.L. Caragiale" — sala Studio (15 15 53), ora 10,30; CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF ?: Teatrul National „I.L. Caragiale“ — sala Studio, ora 20; LEONCP, ELENA: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (14 60 60) ora 10,30; D-ALE CARNAVALULUI: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ ora 20; HARFA IN IARBĂ: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala Studio (12 44 16), orele 10,30 și 20; DISPARIȚIA LUI GALY GAY: Teatrul de Comedie (16 64 60) ora 20; MANDRAGORA: Teatrul de Comedie, ora 10,30; PRIMARUL LUNII SI IUBITA SA : Teatrul Mic (15 65 88) ora 16; EMIGRANTUL DIN BRISBANE: Teatrul Mic, ora 20; DOI PE UN BALANSOAR: Teatrul Mic, ora 10,30; SUS PE ACOPERIS IN SAC: Teatru ,C. I. Nottara" (15 93 02), ora 10; REBELUL: Teatrul „C.I. Nottara“, ora 19,30; NĂZDRĂVANUL OCCIDENTULUI : Teatrul „C.I Nottara — sala Studio, ora 10,30; O LUNA LA TARĂ: Teatrul ,C.I. Nottara“ — sala Studio, ora 16; CIND LUNA E . ALBASTRĂ : Teatrul „C.I Nottara“ ora 20; COMEDIE CU OLTENI: Teatrul Giulești 118 04 851, ora 19,30; ACTUL DE CĂSĂTORIE: Teatrul Evreiesc de Stat, 121 36 71), ora 11; MAZEL-TOV: Teatrul Evreiesc de Stat, ora 19,30; FLOARE DE CACTUS: Teatrul de Revistă si Comedie „Ion Vasilescu“ (12 27 45) orele 10 si 19,30; DOMNISOARA din SIGHISOARA: Teatrul de Revista si Comedie „Ion Vasilescu" - la Sala Palatului, orele 16 şi 19,30; CARAGIALE... DAR NU TEATRU: Studioul „Casandra" al Institutului de Teatru (15 72 59), ora 20; AVENTURILE LUI PLUM-PLUM : Teatrul Ţăndărică — sala din Cal. Victoriei (15 23 77), ora II; AMNARUL: Teatrul Ţăndărică — sala din str. Academiei (16 14 92), ora 17; LA GRĂDINA CĂRĂBUȘ: Teatrul „C. Tânase“ — sala Savoy — (15 56 78) ora 19,30. LOGODNICELE ATERIZEAZĂ LA PARIS: Teatrul „C. Tănase“ — sala din Cal. Victoriei (15 04 18), ora 11. "Ufui" Monografia scrisă de Neagu Rădulescu se poate încadra în genul dezvoltatelor „prefaţe“ sau „Introduceri în operă“, gen a cărui utilitate se justifică mai ales din perspectiva publicului. In consecinţă, monografia nu-şi propune şi nu realizează implicit o viziune inedită asupra creaţiei mauissiene. Ea subscrie, în general, unor puncte de vedere acceptate. Efortul autorului este îndreptat mai ales în direcţia sugestivităţii evocării (dar a unei evocări care a evitat abil capcana romanţiosului) pe oferirea atent dozată a informaţiei, pe folosirea proprie a termenilor, în general pe limpezimea şi firescul expunerii. Neagu Rădulescu accentuează sraţii sale : „Matisse revoluţionarul“ şi „Matisse conformistul“. Remarcăm, de asemenea, că in privinţa asocierilor Pallady-Matisse autorul subscrie prea uşor unui punct de vedere comun şi în general tranşat (în sensul depăşirii) de către critica şi istoriografia noastră de artă, însăşi comparaţia prea insistentă mai ales în direcţia afinităţilor lor este prea puţin rodnică. De aceea, afirmaţii, cum sunt cele prin care recomandă „întocmirea unui studiu de pictură comparată Matisse-Fallady“, le considerăm ca expresia unui punct de vedere mai puţin fertil atit în aprecierea ambilor creatori, cit şi in aceea a lui Pallady în particular. In aceeaşi ordine de idei, vrem să mai subliniem că, în evocarea prieteniei celor doi pictori, ar fi trebuit relevată tocmai diferenţa tranşantă a „esteticilor“ lor, a opiniilor lor despre artă, diferenţă care subliniază tocmai originalitatea pregnantă a fiecăruia, originalitate vizibilă dacă nu în altă parte (şi în operă în primul rînd), cel puţin în „Jurnalul“ lui Pallady, jurnal pe care autorul (deşi sunt convins că-l cunoaşte) nu l-a inclus bibliografiei, şi aceasta nu numai intr-un sens propriu. CORNEL RADU CONSTANTINESCU : Neagu Rădulescu: MATISSE" SUNETUL MUZICII: Patria (11 86 25) orele 9 — 12,45 — 16 30 — 20,15; DE ȘAPTE ORI ȘAPTE: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Festival (15 63 84), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; HIBERNATUS : Doina-grădină, ora 18.15 Excelsior 118 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,5 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; MN ARŞITA NOPTII: Capitol (16 29 17), orele 8 45 — 10,45 — 13,15 — 16 — 18,30 — 21; Favorit (31 06 15), orele 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30; Capitol-gradina, ora 19. 100 DE CARABINE: București (15 61 54), orele 8 — 10 — 12,15 — 14,30 — 16,45 — 19 — 21 15. Stadionul Dinamo ora 19. Feroviar (16 22 73), orele 8,30 — 11 _ 13,30 _ 16 _ 18,30 Pentru zilele de 19, 90 şi 21 octombrie se arumţă urneiul timp probabil , procesul de încălzire continuă în toate regiunile ţării, vremea avind un aspect în general frumos. Se vor semnala pe alocuri ploi slabe. Vînt slab, pînă la potrivit Temperatura în creştere Minimele vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, izolat mai coborîte în depresiuni, iar mnaximele între 10 şi 20 grade, local mai ridicate. Dimineaţa se va produce ceaţă. 15»ICTACILUSi.EI SAPTAMi Nii.... VMTOARE TEATRU INSTITUTUL DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICĂ „I. I.. CARĂGI ALE" (Sala „Casanira") _ „DIVERTISMENT(!!)" — spectacol de umor, muzică, fantezie cu studenţii Institutului. . !FMLM ■ „OMUL RAS IN CAP", producţie a studiourilor belgiene, ecran, normal alb—negru; scenariul : Anna Pagter şi Andre Delvaux, semnatar şi al regiei ; interpreţi : Jenne Stouffaer, Beata Tyskiewicz, Hector Camerlynck, Paul Jongers. Film distins cu Premiul Tinerii Critici la Pesaro (1966) şi cu Marele Premiu al Festivalului Tânărului Cinema de la Hyrtres. Filmul urmăreşte zbuciumata lume interioară a unui om ce trăieşte in totală izolare. ■ni „IMPOSTORII”, producţie a studiourilor ungare, ecran normal, alb- negru ; scenariul Judith Mariassy , regia Felix Mariassy; interpreţi : Nándor Tomanek, István Iglodi, Peter Huszty, László Mensaros, György Kálman. Mariossy aduce pe ecran pagini din jurnalul unui comandant al detaşamentelor de represiune din timpul zdrobirii de către reacţiune a revoluţiei ungare din 1919. M1 „FRUMOASA VARTA VARA“, producţie a studiourilor sovietice, ecran normal, color, scenariul : Mihai Ciuprin și Alexandr Ron, semnatar și al regiei ; interpreți : Tatiana Klinova, Mihai Pergovkin, Gheorghi Militar, Anatoli Kerhaţki, Lidia Koroleva. Filmul transpune un vechi basm popular. ■ M La galeria „Orizont“, VIRGIL DEMETRESCU-DUVAL expune 18 uleiuri realizate în ultimii ani. La galeriile „Simeza", prima expoziţie personală a . . sculptorului ŞERBAN CREŢOIU. ■ La galeria „Amfora”, LEONARD SLAVU prezintă uleiuri, grafică de şevalet şi un proiect de tapiserie monumentală. ■ Peisaj nou pe traseul Tr. Severin — Orsova Foto : FLORIN STEFANESCU Valorile patriotice ale artei populare (Urmare din pag. 1) Ardeal şi la Maramureş, de la un loc sintern cu Moldovenii şi toţi de la Rim se trag“. Creaţia artistică populară este deci şi un edificator element component al etnogenezei poporului român, de care sintem minări. In sfirşit, sistemul semantic al artei populare se întemeiază pe concepţia comună de viaţă a creatorilor şi purtătorilor formelor culturale. In acest context, conceptul etic poate fi transpus pe planul creaţiei artistice, imbrăţişind in cadrul normelor de conduită morală corespunzătoare unei anume ideologii, complexitatea fenomenelor integrate acestui proces intim, ca o formă a conştiinţei sociale. Aceasta e valabil atit pentru secolele trecute, in universul omogen al colectivităţilor rurale de viaţă, dirijată de norme etice severe şi bine conturate, care regizau toate manifestările culturale ale acestor colectivităţi, cit şi pentru zilele noastre, cu alte coordonate de viaţă. Toate se încadrează unor ancestrale formule etice, structurate în ansamblul conştiinţei şi responsabilităţii sociale a poporului, care formează un întreg sistem filozofic, în care îşi au loc germenii unor concepţii ce au dat naştere vieţii noi pe care o trăim. „Numai din izvorul care ţişneşte din stincile colţuroase sau şerpuieşte Unde nisipurile aurii au sorbit strămoşii noştri,in vremurile grele vitejia şi înţelepciunea care i-au ajutat să răzbată prin secole“ — afirmă cu patos şi căldură patriotică tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi ca un amendament la afirmaţia lui Andre Malraux care spunea că : ,,Cultura nu se moşteneşte, ea se cucereşte“, vom preciza că, cultura noastră marxist-leninistă trebuie să cucerească piscurile, explorind moştenirea tradiţională, determinindu-i cu rigoare ştiinţifică valorile actuale, printre care patriotismul îi este profund acreditat. Patriotismul ce se degajă din cunoaşterea, preţuirea şi valorificarea artei noastre populare, patriotism ca „sentiment generator al tuturor virtuţilor“, după cum îl definea academicianul Daicoviciu, este determinant şi pentru aprecierea pe care o datorăm artei şi culturii populare a tuturor etniilor de pe glob, ca elemente constitutive ale culturii mondiale. Confuzie regretabilă Ghidul turistic al judeţului Sălaj e de fapt Un pliant. Dar e frumos tipărit, conţine date şi ilustraţii semnificative, o hartă. „In rindurile ce urmează — ne scrie tov, VICTOR POP din Zalău — vă atrag atenţia asupra unei confuzii, care, luată de la acelaşi izvor, se repetă în diferite scrieri turistice sau chiar istorice. E vorbă de Guruslău, localitate, intrată in istorie datorită victoriei, obţinute de Mihai Viteazul asupra lui Sigismund Báthory, la data de 3/13 august 1601. In pliant, se spune: „Guruslău — 35 km de Zalău, de la Jibou drum nemodernizat...“ Or, — scrie mai departe tov. Victor Pop — în judeţul Sălaj există două localităţi cu denumirea Guruslău. Iar locul bătăliei din 1601, bine stabilit istoriceşte, se află la 12 km de oraşul Zalău, pe valea pîrîului Zalău. Localitatea Guruslău la care face referire pliantul — PROGRAMUL I 9: Matineu duminical pentru copii şi şcolari; 10: Viaţa satului; 11,30: Matineu simfonic; 12: De strajă patriei; 12,30: Fotbal: Rapid Universitatea Craiova (Divizia naţională A); 14,30: Emisiune în limba maghiară; 16: Muzică de promenadă; 16,15: Hiposm: Marele Premiu de curse cu obstacole de la Pardubice; 17,30: Patinaj artistic; 19,30: Telejurnalul; 20: Reportaj TV; 20,20: Film artistic. Inspectorul general; 22: Interpreţi preferaţi de muzică populară; 22,30: Telejurnalul; PROGRAMUL II 20: Stagiune lirică TV. Premieră pe ţară: „Comedie pe pod“, operă de Bohuslav Martinul 20,45: Arte frumoase. Expoziţia Brăduţ Covaliu; 21,05: Buletin de ştiri; 21,15: Parada vedetelor; 22,10: Reluarea serialului de sîmbătă seara. TitEViSiUME m# ” ..................................... —a CINEMATOGRAFE — 21; Melodia (1206 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 _ 18,30 _ 20,45; Modern (23 71 01) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 _ 20,30; Festival,grădină, ora 18,15; Arenei* Romane ora 19,15; OGLINDA CU DOUA FETE: Victoria (16 28 791 orele 8,30 —11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; PASĂRILE: Central (14 12 24) orele 8,30— 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; privita (17 08 58), orele 10,30 — 15,45 — 18,15 — 2030; Floreasca (33 29 71) orele 15,30 — 18 — 20,30; Flamura (23 07 40), orele 11 — 16 — 18,15 — 20.30; FRUNZA DE VITA: Lumina (16 23 35), orele 9,30 — 16 — în continuare. 18 15 — 20.30; BLOW-VP: Doina (16 35 381 orele 11.30 — 13 45 — 16 — 18,15 ~ 20,30; PROGRAM PENTRU COPII: Doina, ora 10; HATARI: Timpuri Noi (15 6110). carele 8.45 — 19.30 — in continuare; ALFA — ROMEO SI JULIETA: Infrăţirea între popoare (17 31.641 orele 15.30. . . TIFANY MEMORANDUM: înfrăţirea între popoare, orele 1? 45 — 20; Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20; CliNELE DIN BASKERVILLE: Vitan (21 39 82) orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,15; CLIPA DE LIBERTATE: Buzesti (15 62 79) orele 15,30. JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: Buzești, orele 18 — 20,30; grădină, ora 20,30; Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20; ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE; Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 20,30; In continuare; Mioriţa (14 27 14), orele 10 — 12 15 — 15 — 17,30 — 20; INTILNIREA: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 15,30 — 18 — 20,30; Giulești (17 55 46) orele 15,30 — 18 — 20,30; Drumul Sării (3128 13), orele 15 — 17.30 — 20; Bucegi-grădină, ora 20.30, FLACĂRA OLIMPICĂ: Unirea (17 10 21) orele 15 30, PETRECEREA: Unirea, orele 1 8; grădină ora 20.15, Moșilor, orele 18 — 20.15; Grădină, ora 19, DEGETUL DE PIER: Lira (3171 711, orele 15,30 — 18; Grădină, ora 20; Gotroceni orele 17,45 — 20 1 HEI. TU1 Gotroceni (13 62 56) orele 15,30; CANARUL SI VISCOLUL: Velge (11 91 26), orele 16; AURUL: Velge, orele 18,15 — 20,30; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20; Progresul-Parc, ora 19,45; ASTERIX SI CLEOPATRA, Viitorul Ul 48 03), orele 16 — 18 — 20; PATRICIA SI MUZICA, Aurora (35 04 66), orea 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,50; Grădină, ora 19; Aurora-grădină ora 19; FANTOMELE SE GRĂBESC: Moșilor (12 52 93) orele 15,30; My PAIR LADY: Popular (351517), orele 15,33 — 19; MAYERLING (ambele aerii): Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 19; Arta (21 31 86) orele 10 — 16; grădină, ora 19,15; TĂCEREA BĂRBAȚILOR: Ferentari (23 17 501 orele 15,30 — 18 — 20,15; MARILE VACANTE: Cosmos (3519 15) orele 15 30 — 18 — 20,15; ULTIMUL DRUM: Rahova (23 91001 ora. 15 30; DRAGOSTE SI VITEZĂ: Rahova, ora 18; Grădină, ora 20; CAVALERII AERULUI Crinoasi (17 38 81), orele 16 — 18 — 20; Cinemateca — sala Union (13 49 04). DENUNȚĂTORUL, orele 14,15 — 16,30 — 18,45; AMERICĂ, ora 21 a ms. ntr-un interval de numai citeva zile, funcţionarele agenţiei C.E.C. din Topliţa au jucat rolul unor... detective. Intîi s-au prezentat la Ghişeu Vasile Platon şi Vasile Mihăilă care au solicitat retragerea unor sume de bani de pe un libret furat de la Chilodi Ioan, asupra căruia operaseră falsuri. Lor le-a urmat Florea Anuşca, presenting, de asemenea, un libret falsificat. Atenţia funcţionarelor a dejucat planurile infractorilor care au ajuns acolo , unde trebuie. Adică în faţa instanţei de judecată. Detective amatoare Paznici somnoroşi a Întâmplat. In două sate, la două cooperative agricole de producţie din Racoviţa şi Ruşi. In Racoviţa patru animale, lăsate de paznic în voia lor s-au hrănit cu... îngrăşăminte chimice. In Ruşi, 11 vaci bucuroase de somnolenţa paznicului, însărcinat să le supravegheze la păscut, s-au ospătat în voie cu trifoi verde. Şi animalele din Racoviţa şi cele din Ruşi s-au intilnit la abator unde au fost sacrificate. Numai despre cei vinovaţi de atita neglijenţă nu am reuşit să mai aflăm nimic. CURIER CEITItENESC1 35 km de Zalău prin Jibou — se află pe valea Someşului şi nu are nimic comun cu bătălia dintre oastea domnitorului muntean şi cea comandată de Sigismund Báthory. E o confuzie regretabilă şi O.N.T. trebuie să ia măsuri spre a nu se mai repeta“. Nu aveţi o aspirină? Cabana turistică Brustureţ (corn. Dimbovicioara-Argeş) oferă iubitorilor de drumeţie un popas plăcut, odihnitor. Întreaga ambianţă e tonică şi reconfortantă, iar cabanierul e amabil, ospitalier, săritor. O omisiune regretabilă a celor care răspund de gospodărirea acestei cabane nu-i dau însă posibilitatea de a-ţi veni totdeauna în ajutor. Dacă răceşti, bunăoară, dacă ai o migrenă sau o indigestie, un zadar apelezi la el. De ce ? Pentru că — după cum ne informează cititorul ION DOBRESCU din Cîmpu- lung-Muscel — din dotarea cabanei lipseşte un punct farmaceutic. „Cabana se află la distanţă de 6 km de comuna Dimbovicioara şi la 16 km distanţă de farmacia din Rucăre ne scrie tov. Dobrescu. Nedispunînd nici de post telefonic, vă puteţi da seama cu cită dificultate se poate acorda unei persoane un prim ajutor medical. Or, pe drumuri de munte, micile, accidente — răceli, luxaţii etc. — Sunt destul de frecvente. Sesizând această carenţă preşedintelui cooperativei de consum, tov. Pătran Moise, am aflat că cererile sale de amenajare a unui punct farmaceutic, cereri adresate încă în 1969 forurilor judeţene, n-au fost onorate nici măcar cu un răspuns. Propun ca Uniunea judeţeană a cooperaţiei de consum să ia de urgenţă măsuri pentru satisfacerea acestei dolenţe îndreptăţite — după părerea mea — a turiştilor". .... ,,f\&muFuaiu PrC. Ceasornicarii în... întîrziere în Sibiu, pe bulevardul Nicolae Bălcescu funcţionează o unitate a cooperaţiei, meşteşugăreşti de reparat ceasuri. Cei care iau comanda îţi stabilesc singuri termenul cind poţi să ridici ceasul reparat. Dar ceasornicarii de aici, cu toate că lucrează cu aparate de măsurat timpul şi-au făcut o tradiţie din a nu-şi respecta angajamntele, amînîndu-te de pe o zi pe alta. Şi dacă ii întrebi de ce, ţi se răspunde candid : „Nu ştiaţi că noi, ceasornicarii nu prea ne ţinem de cuvînt ?“ Nu ştiam. Dar acum, dacă o spun ei îi credem, ce putem să facem ! Nu ştim insă dacă o asemenea deviză le face cinste. Ce are de spus conducerea respectivei cooperative meşteşugăreşti ? Statistică rutieră Dintr-o statistică întocmită la Inspectoratul de miliţie al judeţului Mureş aflăm ca în primele două luni ale acestui an fiu fost înregistrate pe şoselele judeţului, 85 de accidente soldate cu 39 morţi, peste 100 de răniţi şi importante pagube materiale. Mai mult de o treime din accidentele comise au avut drept cauză excesul de viteză. Deci, atenţie în special acum cînd, datorită umezelii, circulaţia prezintă dificultăţi in plus. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Se mai întimplă şi altfel Unităţile spălătoriei chimice „Nufărul“ din Capitală se bucură in general de apreciere din partea solicitanţilor. Dar se mai întimplă, din păcate, şi altfel. Menţionăm, spre exemplificare, scrisoarea cititorului ANGHEL ŞTEFĂNESCU, care ne semnalează : „Cu comanda nr. 10530 am predat pentru spălat unităţii „Nufărul“ din strada Mendeleev nr. 7 mai multe garnituri de pat şi lenjerie de corp, care mi-au fost înapoiate cu 15 zile întîrziere faţă de termen iar trei din şase cămăşi predate purtau urme de păcură. Am restituit pentru respălare două dintre ele. Pe a treia, am spălat-o singur. Bine făceam dacă aş fi procedat la fel şi cu celelalte. Deoarece după 36 de zile de amînări, cînd, însfîrşit, mi-au fost readuse, una dintre cămăşi purta încă urme vizibile de păcură... Întreb, prin intermediul dt. ce are de zis conducerea spălătoriei „Nufărul,“ despre o astfel de servire a cetăţenilor ? UNA PE ZI de MATTY Atenţie, să nu depăşim viteza legală