România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)

1970-11-22 / nr. 8113

„România libera VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL OLT (Urmare din pag. 1) nologic de obţinere a aluminiu­lui.In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fa­bricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesea­ză de modul în care este orga­nizat procesul de fabricaţie, a­­preciind eforturile harnicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd fap­tul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, to­varăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosin­­du-se în acest scop masele plas­tice. Vizitînd şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşescu întreabă cînd va pro­duce prima hală, subliniind nece­sitatea scurtării termenului de e­­xecuţie, în aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen. In discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului repara­ţii capitale de la cuve-electro­­liză, cu inginerul­ Lucian Cereş de la fabrica de anozi, secreta­rul general se interesează de măsurile privind creşterea cali­ficării.­­ Este necesar să fie organi­zate cursuri săptăminale, la care să fie antrenat întregul colec­tiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea muncii, vor fi în­lăturate stagnările datorate de­fecţiunilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzi­nei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoa­­se, intrată recent în probe tehnologice. Noua­­ unitate este unică în felul ei, întrucît în ţară nu mai există o între­prindere similară nici ca pro­porţii, nici ca dotare tehnică şi ni­ci ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost deter­minată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi toc­mai Uzina de aluminiu. In ca­drul viitoarei unităţi se vor rea­liza electrozi siderurgici grafi­­taţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi ce se vor folosi la electroliza clo­­rurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria alu­miniului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea in întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori, teh­nicieni şi ingineri, însoţiţi de di­rectorul adjunct al întreprin­derii Aurică Marga oaspeţii vi­zitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs pe­trol calcinat — care, în aceste zile a primit materie primă în flux continuu in urma rezulta­telor bune obţinute în probele tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare, cu o ca­pacitate anuală de 50 000 tone a şi realizat primele cantităţi de produse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări, va in­tra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unităţi, concepută de Institutul de proiectări metalur­gice din Bucureşti, se remarcă printr-un înalt grad de mecani­zare şi automatizare-Prin intrarea­ în funcţiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asi­gură realizarea în ţară a tutu­ror sortimentelor de produse cărbunoase necesare economiei naţionale. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luă­rii tuturor măsurilor de către Comitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. Există toate condiţiile, ca această mo­dernă unitate să intre cit mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vi­zitat de oaspeţi în zona indus­trială a Slatinei care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul, este Uzina de prelucra­re a aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care în prezent se află in probe tehnologice. în secţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii de partid şi de stat asistă la elabo­rarea primelor produse care se desfăşoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta in trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35 000 tone anual. Întreprinderea este dota­tă la nivelul tehnicii­ celei mai înaintate. Un exemplu în aceas­tă direcţie îl constituie puterni­cele prese de 2 500—3 600 de to­ne, care chiar în timpul vizitei secretarului general al par­tidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul între­prinderii, ing. Ion Filip infor­mează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucră­rilor de montaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcţiune — turnătoria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 Kv şi secţia extrudate care este cel mai mare obiectiv. înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şantierul unei alte unităţi industriale a cărei con­strucţie a început de curînd. Este vorba de Fabrica de ca­bluri electrice de forţă. Prin prelucrarea superioară a alumi­niului primar şi a aliajelor fur­nizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această între­prindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. Intre oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organi­zare a activităţii noilor între­prinderi industriale cu profil a­­semănător şi care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere şi de îndrumare a acestor unităţi in­­dicînd ca noua unitate să depin­dă de Uzina de prelucrare a a­­luminiului, sub conducerea di­rectorului acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţului Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au îndreptat spre noua construcţie a spitalului ju­deţean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este ampla­sat în mijlocul cartierelor mun­citoreşti „Crişan I“ şi „Crişan II“, înălţate şi ele în ultimii ani, însoţiţi de şeful şantierului, ing. Lucian Răducanu. Oaspeţii vizi­tează primele trei nivele ale a­­cestei impunătoare construcţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spi­talul se execută într-un timp record — circa un an — faţă de doi ani — termen prevăzut în general pentru asemenea con­strucţii, iar aceasta datorită fo­losirii pe scară largă a prefabri­catelor şi a unor metode moder­ne de construcţie, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în­­ interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut impresio­nat­ de calitatea lucrărilor de finisare şi felicită călduros pe constructori. Adresindu-se se­cretarului general al partidului, şeful şantierului spune : „Fap­tul că dumneavoastră tovarăşe Ceauşescu, sînteţi mulţumit de rezultatele muncii noastre, este pentru noi un puternic imbold“, în timpul vizitei pe şantierul acestei construcţii, între oaspeţi şi gazde au loc discuţii cu pri­vire la dotarea tehnică a spita­lului, folosirea chibzuită a spa­ţiilor încăperilor, pentru a se a­­sigura întregul confort necesar unor asemenea instituţii, şi o a­­sistenţă sanitară de nivel ridi­cat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă construc­torilor să acorde în continuare toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Cri­­şana I“, cartier modern de locu­inţe ridicat acum opt ani, se a­­junge la platoul unde se va ri­dica un nou şi impunător edifi­ciu : Casa orăşenească de cultu­ră. Şantierul se află încă în fază incipientă de amenajare şi gaz­dele construiesc, din explicaţii, imaginea viitorului lăcaş. Casa de cultură­­ va fi dată în fo­losinţă peste doi ani, şi va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vor­ba, aşadar, de o construcţie mo­numentală în care locuitorii o­­raşului, aflat în plină expansiu­ne, vor putea asista la manifes­tări organizate de formaţii ar­tistice locale, la spectacole ofe­rite de teatrele bucureştene, ori din alte centre mari ale ţă­rii, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audio conferinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca lucră­rile să fie începute în cit mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanţie sigură a executării lor in timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuţie, la concret, lu­­îndu-se ca punct de pornire car­tierul „Crişana“ I, asupra folo­sirii mai judicioase a terenuri­lor afectate construcţiilor de lo­cuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spaţii între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafeţe în­tinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exa­gerată a oraşului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalaţii de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul ge­neral al partidului, insistă asu­pra necesităţii valorificării fie­cărui metru pătrat de teren­ şi dă indicaţii ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri aşa in­cit densitatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în ţări cu experi­enţă urbanistică înaintate. In continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este prezen­tat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a oraşului , vii­torul hotel cu zece nivele. Şi aici şeful statului recomandă să se adopte soluţii constructive mo­derne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de cons­trucţii ce se impun tot mai mult în practica mondială : metalele feroase şi aluminiul în confec­ţionarea tîmplăriei, masele plastice în­­ decorări interioare, în realizarea pardoselelor, şi altele. Cetăţenii din cartierul „Cri­şana“ I, il înconjoară cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, il aplaudă şi îl aclamă din toa­tă inima la despărţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Con­stantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, de alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialo­gul viu, direct purtat cu nu­meroşi muncitori, ingineri, teh­nicieni, cu ţărani cooperatori, cu constructori de pe şantiere, indicaţiile preţioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secretarului ge­neral al partidului, de a cu­noaşte la faţa locului, modul in care se traduc in viaţă hotărî­­rile Congresului al X-lea, preo­cupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa con­ducătorului partidului şi statu­lui în mijlocul locuitorilor din judeţ, dragostea cu care a fost întâmpinat pretutindeni secreta­rul general al partidului nostru, reprezintă o nouă şi grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de­ a înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a na­ţiunii noastre, pe drumul făuri­rii societăţii socialiste multila­teral dezvoltate. Reportajele vizitei au fost realizate de : ION MARGINEANU NICOLAE POPESCU BOODANEŞTI MIRCEA S. IONESCU Fotografii : ANGHEL PASAT şi RADU CRISTESCU La Uzina de aluminiu din Slatina In vizită la cel mai tinăr obiectiv industrial : Fabrica de produse cărbunoase In mijlocul ţăranilor cooperatori de la C.A.P. Leoteşti Pagina a 3-a­­—22 noiembrie 1970 I­n urmă cu un an noua şi­ e­­leganta gară de la Orşova devenea staţia terminus a trenului electric dinspre Craio­va. Constructorii ţineau să fie punctuali. Cu toată vremea rea, ploua torenţial, ei puneau sub tensiune un tronson dintre, cele mai dificile, care înregistrează cea mai mare pantă din ţară. Acum ei îşi întrec propriile rezultate, făcînd, înainte de ter­men, din Orşova punctul de ple­care pe un nou tronson electrifi­cat ce se întinde cale de 100 de kilometri spre vest, pînă la Ca­ransebeş. Electrificarea liniei a fost încheiată iar începînd de astăzi se desfăşoară probele teh­nice. Până la Timişoara mai ră­mâne astfel, de electrificat circa o treime din parcurs. Succesul constructorilor din cadrul grupului de şantiere pen­tru construcţii căi­ ferate Tuna­ Severin (grup­ care s-a remarcat ca autor al monumentalelor lu­crări feroviare şi rutiere din zo­na şantierului hidroenergetic de la Porţile de Fier), este întregit şi de această dată, de reuşite tehnice dintre cele mai însem­nate. Intre Orşova şi Caranse­beş linia ferată parcurge peste 300 de pante, mai mult de 200 de curbe, circa 350 de poduri şi podeţe, numeroase viaducte şi tunele, urcă sute de metri, ceea ce a presupus soluţii deosebite pentru realizarea electrificării, în numeroase puncte ale trase­ului liniei electrice i-a fost croit drum printre stînci. Tunelul de la Iablaniţa, unul din punctele forte ale acestui traseu, a fost realizat printr-o metodă de con­strucţie inedită la noi în ţară, cu ajutorul fermelor metalice, e­­liminîndu-se prin aceasta tra­diţionalele cofraje. Premisă şi consecinţă a elec­trificării, modernizarea căii fe­rate a cuprins între Orşova şi Caransebeş, un număr de 15 staţii, care au fost centralizate electrodinamic. Staţia Caranse­beş a fost complet reorganizată, prin sporirea numărului de linii în incintă şi în triaj, precum şi prin reamenajarea clădirii de călători, în vederea măririi gra­dului ei de confort. Concomitent cu lucrările des­făşurate a început electrificarea liniei Caransebeş-Cîlnic, care va fi dată în folosinţă anul vii­tor, iar de curînd s-a trecut la organizarea de şantier pentru electrificarea liniei Filiaşi — Si­­meria-Mintia, care străbate Va­lea Jiului. Grupul şantierelor de construcţii căi ferate îşi va mu­ta „sfatul major“ de la Turnu Severin la Petroşeni, acolo un­de, cum am văzut, pregătirile pentru electrificarea noului tra­seu au şi fost declanşate. Răspunzînd solicitării noastre, ing. TUDORICA GRAMA direc­tor general al Direcţiei genera­le de linii şi instalaţii din De­partamentul Cailor Ferate, ne-a relatat că în perioada 1971-1975 urmează să fie electrificaţi peste 800 de kilometri de cale ferată, de două ori faţă de cit s-a realizat în actualul cincinal. Sunt vizate trasee ,cu profil greu şi trafic intens. Terenul electric va par­curge magistrale de primă im­portanţă : Craiova-Filiaşi-Sime­­ria-Deva, Craiova-Orşova-Ti­­mişoara-Arad-Curtici, Bucu­­reşti-Braşov-Deva, Adjud-Ciceu- Deva. Va fi începută, de aseme­nea, electrificarea căii ferate Bucureşti-Constanţa. Sunt măsuri care se încadrează intr-un larg program de­ modernizare a căii ferate în ansamblul ei şi care se va transpune în avantaje consi­derabile de timp şi eficientă fo­losire a mijloacelor de transport. CORNELIA PREDA ORŞOVA - CARANSEBEŞ, O NOUĂ ETAPĂ EMUIATĂ A ELECERIEICARII BERCEIARE Gara Orşova în aşteptarea primelor trenuri electrice Nave de mare tonaj în construcţie la Galaţi GALAŢI (corespondent R. I., Viorel Chiurtu). La Şantierul naval din Galaţi a început fabricarea unor noi tipuri de nave cu tonaj sporit. Este vorba de car­goul de mărfuri generale de 6 000—7 500 t.d.w. care va completa gama de nave a flotei româneşti. Datorită preocupărilor susţinute ale specialiştilor şi constructo­rilor de nave gălăţeni, pînă acum s-au executat clişeele de debitare automată a ta­blelor şi s-a debitat peste 50 la sută din tonajul de tablă necesar pentru con­fecţionarea corpului noii nave. De asemenea, în ate­lierul de trasat optic al şan­tierului se află in plină des­făşurare activitatea de pre­parare a peliculelor pentru debitarea automată a table­lor necesare confecţionării unui alt nou tip de navă, de 15 000 tone t.d.w., una din­­tre cele mai mari nave con­struită pînă în prezent în ţara noastră. După cum am fost infor­maţi de către inginerul şef Vasile Lăcătuşu, în cinci­nalul care urmează, la Şan­tierul naval din Galaţi vor fi executate 12 cargouri de 7 500 t.d.w. şi 10 cargoniere de 15 000 t.d.w. Primele nave din aceste serii vor fi livrate în cursul anului 1972. Mărirea capacităţii centralei electrice de termoficare Oradea ORADEA (coresp. R.I. — P. Maliţa). La centrala elec­trică de termoficare din lo­calitate a intrat în funcţiune cu 16 zile înainte de terme­nul planificat, al treilea cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h, utilaj fabricat de către cunos­cuta uzină bucureşteană „Vul­can". Prin darea în exploatare a acestui cazan capacitatea alimentării cu apă caldă şi abur a locuinţelor, întreprin­derilor industriale şi I.A.S. — spre Oradea creşte la 300 Gcal/h, mărindu-se totodată gradul de siguranţă în ali­mentarea consumatorilor. In următorul plan cincinal, odată cu punerea în funcţiune a grupului turbogenerator de 50 MW se vor monta încă două cazane de aceeaşi mă­rime, adică o capacitate de 200 Gcal/h.

Next