România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)
1970-11-22 / nr. 8113
„România libera VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL OLT (Urmare din pag. 1) nologic de obţinere a aluminiului.In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, apreciind eforturile harnicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcînd faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie, în aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen. In discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului reparaţii capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş de la fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creşterea calificării. Este necesar să fie organizate cursuri săptăminale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît în ţară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. In cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafitaţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea in întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri, însoţiţi de directorul adjunct al întreprinderii Aurică Marga oaspeţii vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat — care, în aceste zile a primit materie primă în flux continuu in urma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 tone a şi realizat primele cantităţi de produse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări, va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unităţi, concepută de Institutul de proiectări metalurgice din Bucureşti, se remarcă printr-un înalt grad de mecanizare şi automatizare-Prin intrarea în funcţiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asigură realizarea în ţară a tuturor sortimentelor de produse cărbunoase necesare economiei naţionale. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către Comitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei pentru ca unităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. Există toate condiţiile, ca această modernă unitate să intre cit mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeţi în zona industrială a Slatinei care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul, este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care în prezent se află in probe tehnologice. în secţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii de partid şi de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfăşoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta in trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35 000 tone anual. Întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele prese de 2 500—3 600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrărilor de montaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcţiune — turnătoria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 Kv şi secţia extrudate care este cel mai mare obiectiv. înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şantierul unei alte unităţi industriale a cărei construcţie a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forţă. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. Intre oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare a activităţii noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător şi care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere şi de îndrumare a acestor unităţi indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţului Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au îndreptat spre noua construcţie a spitalului judeţean, aflată în prezent în curs de finisare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncitoreşti „Crişan I“ şi „Crişan II“, înălţate şi ele în ultimii ani, însoţiţi de şeful şantierului, ing. Lucian Răducanu. Oaspeţii vizitează primele trei nivele ale acestei impunătoare construcţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spitalul se execută într-un timp record — circa un an — faţă de doi ani — termen prevăzut în general pentru asemenea construcţii, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor şi a unor metode moderne de construcţie, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut impresionat de calitatea lucrărilor de finisare şi felicită călduros pe constructori. Adresindu-se secretarului general al partidului, şeful şantierului spune : „Faptul că dumneavoastră tovarăşe Ceauşescu, sînteţi mulţumit de rezultatele muncii noastre, este pentru noi un puternic imbold“, în timpul vizitei pe şantierul acestei construcţii, între oaspeţi şi gazde au loc discuţii cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită a spaţiilor încăperilor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea instituţii, şi o asistenţă sanitară de nivel ridicat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Crişana I“, cartier modern de locuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impunător edificiu : Casa orăşenească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amenajare şi gazdele construiesc, din explicaţii, imaginea viitorului lăcaş. Casa de cultură va fi dată în folosinţă peste doi ani, şi va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, aşadar, de o construcţie monumentală în care locuitorii oraşului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formaţii artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureştene, ori din alte centre mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audio conferinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca lucrările să fie începute în cit mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanţie sigură a executării lor in timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuţie, la concret, luîndu-se ca punct de pornire cartierul „Crişana“ I, asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcţiilor de locuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spaţii între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafeţe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a oraşului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalaţii de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul general al partidului, insistă asupra necesităţii valorificării fiecărui metru pătrat de teren şi dă indicaţii ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri aşa incit densitatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în ţări cu experienţă urbanistică înaintate. In continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a oraşului , viitorul hotel cu zece nivele. Şi aici şeful statului recomandă să se adopte soluţii constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcţii ce se impun tot mai mult în practica mondială : metalele feroase şi aluminiul în confecţionarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realizarea pardoselelor, şi altele. Cetăţenii din cartierul „Crişana“ I, il înconjoară cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, il aplaudă şi îl aclamă din toată inima la despărţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Constantin Sandu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialogul viu, direct purtat cu numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani cooperatori, cu constructori de pe şantiere, indicaţiile preţioase date cu acest prilej, reflectă stilul de muncă propriu secretarului general al partidului, de a cunoaşte la faţa locului, modul in care se traduc in viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa conducătorului partidului şi statului în mijlocul locuitorilor din judeţ, dragostea cu care a fost întâmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru, reprezintă o nouă şi grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de a înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a naţiunii noastre, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Reportajele vizitei au fost realizate de : ION MARGINEANU NICOLAE POPESCU BOODANEŞTI MIRCEA S. IONESCU Fotografii : ANGHEL PASAT şi RADU CRISTESCU La Uzina de aluminiu din Slatina In vizită la cel mai tinăr obiectiv industrial : Fabrica de produse cărbunoase In mijlocul ţăranilor cooperatori de la C.A.P. Leoteşti Pagina a 3-a—22 noiembrie 1970 In urmă cu un an noua şi eleganta gară de la Orşova devenea staţia terminus a trenului electric dinspre Craiova. Constructorii ţineau să fie punctuali. Cu toată vremea rea, ploua torenţial, ei puneau sub tensiune un tronson dintre, cele mai dificile, care înregistrează cea mai mare pantă din ţară. Acum ei îşi întrec propriile rezultate, făcînd, înainte de termen, din Orşova punctul de plecare pe un nou tronson electrificat ce se întinde cale de 100 de kilometri spre vest, pînă la Caransebeş. Electrificarea liniei a fost încheiată iar începînd de astăzi se desfăşoară probele tehnice. Până la Timişoara mai rămâne astfel, de electrificat circa o treime din parcurs. Succesul constructorilor din cadrul grupului de şantiere pentru construcţii căi ferate Tuna Severin (grup care s-a remarcat ca autor al monumentalelor lucrări feroviare şi rutiere din zona şantierului hidroenergetic de la Porţile de Fier), este întregit şi de această dată, de reuşite tehnice dintre cele mai însemnate. Intre Orşova şi Caransebeş linia ferată parcurge peste 300 de pante, mai mult de 200 de curbe, circa 350 de poduri şi podeţe, numeroase viaducte şi tunele, urcă sute de metri, ceea ce a presupus soluţii deosebite pentru realizarea electrificării, în numeroase puncte ale traseului liniei electrice i-a fost croit drum printre stînci. Tunelul de la Iablaniţa, unul din punctele forte ale acestui traseu, a fost realizat printr-o metodă de construcţie inedită la noi în ţară, cu ajutorul fermelor metalice, eliminîndu-se prin aceasta tradiţionalele cofraje. Premisă şi consecinţă a electrificării, modernizarea căii ferate a cuprins între Orşova şi Caransebeş, un număr de 15 staţii, care au fost centralizate electrodinamic. Staţia Caransebeş a fost complet reorganizată, prin sporirea numărului de linii în incintă şi în triaj, precum şi prin reamenajarea clădirii de călători, în vederea măririi gradului ei de confort. Concomitent cu lucrările desfăşurate a început electrificarea liniei Caransebeş-Cîlnic, care va fi dată în folosinţă anul viitor, iar de curînd s-a trecut la organizarea de şantier pentru electrificarea liniei Filiaşi — Simeria-Mintia, care străbate Valea Jiului. Grupul şantierelor de construcţii căi ferate îşi va muta „sfatul major“ de la Turnu Severin la Petroşeni, acolo unde, cum am văzut, pregătirile pentru electrificarea noului traseu au şi fost declanşate. Răspunzînd solicitării noastre, ing. TUDORICA GRAMA director general al Direcţiei generale de linii şi instalaţii din Departamentul Cailor Ferate, ne-a relatat că în perioada 1971-1975 urmează să fie electrificaţi peste 800 de kilometri de cale ferată, de două ori faţă de cit s-a realizat în actualul cincinal. Sunt vizate trasee ,cu profil greu şi trafic intens. Terenul electric va parcurge magistrale de primă importanţă : Craiova-Filiaşi-Simeria-Deva, Craiova-Orşova-Timişoara-Arad-Curtici, Bucureşti-Braşov-Deva, Adjud-Ciceu- Deva. Va fi începută, de asemenea, electrificarea căii ferate Bucureşti-Constanţa. Sunt măsuri care se încadrează intr-un larg program de modernizare a căii ferate în ansamblul ei şi care se va transpune în avantaje considerabile de timp şi eficientă folosire a mijloacelor de transport. CORNELIA PREDA ORŞOVA - CARANSEBEŞ, O NOUĂ ETAPĂ EMUIATĂ A ELECERIEICARII BERCEIARE Gara Orşova în aşteptarea primelor trenuri electrice Nave de mare tonaj în construcţie la Galaţi GALAŢI (corespondent R. I., Viorel Chiurtu). La Şantierul naval din Galaţi a început fabricarea unor noi tipuri de nave cu tonaj sporit. Este vorba de cargoul de mărfuri generale de 6 000—7 500 t.d.w. care va completa gama de nave a flotei româneşti. Datorită preocupărilor susţinute ale specialiştilor şi constructorilor de nave gălăţeni, pînă acum s-au executat clişeele de debitare automată a tablelor şi s-a debitat peste 50 la sută din tonajul de tablă necesar pentru confecţionarea corpului noii nave. De asemenea, în atelierul de trasat optic al şantierului se află in plină desfăşurare activitatea de preparare a peliculelor pentru debitarea automată a tablelor necesare confecţionării unui alt nou tip de navă, de 15 000 tone t.d.w., una dintre cele mai mari nave construită pînă în prezent în ţara noastră. După cum am fost informaţi de către inginerul şef Vasile Lăcătuşu, în cincinalul care urmează, la Şantierul naval din Galaţi vor fi executate 12 cargouri de 7 500 t.d.w. şi 10 cargoniere de 15 000 t.d.w. Primele nave din aceste serii vor fi livrate în cursul anului 1972. Mărirea capacităţii centralei electrice de termoficare Oradea ORADEA (coresp. R.I. — P. Maliţa). La centrala electrică de termoficare din localitate a intrat în funcţiune cu 16 zile înainte de termenul planificat, al treilea cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h, utilaj fabricat de către cunoscuta uzină bucureşteană „Vulcan". Prin darea în exploatare a acestui cazan capacitatea alimentării cu apă caldă şi abur a locuinţelor, întreprinderilor industriale şi I.A.S. — spre Oradea creşte la 300 Gcal/h, mărindu-se totodată gradul de siguranţă în alimentarea consumatorilor. In următorul plan cincinal, odată cu punerea în funcţiune a grupului turbogenerator de 50 MW se vor monta încă două cazane de aceeaşi mărime, adică o capacitate de 200 Gcal/h.