România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)

1970-11-26 / nr. 8116

✓­ ­N CUPRINSUL ZIARULUI: „RI.“ invită ŞTIINŢA IN AJUTORUL ARTELOR (în pag. a 2-a) VREŢI SÅ ŞTIŢI CE SE CONSTRUIEŞTE PE LITORAL PENTRU VARA VIITOARE ? (în pap. a 3-a) ­ Străzile oraşului Eugen Barba­ n.Pe urmă cu doi ani pe bulevardele noastre au apărut nişte grăta­re de fier care ar fi trebuit să ocrotească arborii. Erau fru­moase, cam mari după pă­rerea mea, dar aduceau cu cele din Paris şi m-am gîn­­dit că cineva se gîndise să arătăm şi noi o civilizaţie a grădinilor mai ca lumea. Nu aveam­­să bănuiesc unde se va ajunge... lată, treceţi astăzi pe lingă copacii, rămaşi, fără podoabele cele mai frumoa­se, stingheri în ceafă, fără frunză şi coroanele lor su­perbe, dar să nu priviţi in sus! Să nu priviţi in sus pentru că riscaţi să vă ru­peţi picioarele... Ceea ce era altă dată ceva ce adu­cea cu o găteală metalică, adică un fel de grătar pro­tector, s-a transformat in­tr-o grămadă de fier vechi. Fonta, dacă fontă era cu adevărat, ceea ce eu nu cred, pentru că altfel ar fi ţinut, s-a sfărimat sub greutatea paşilor trecători­lor şi s-a transformat in­tr-o primejdie publică. Grătarele pariziene rup glezne şi ciorapi, sfişie pantalonii mai rău decit nişte clini şi produc o ne­plăcere estetică fără sfir­­şit. Ferească dumnezeu de (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, di.-­ luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urm­are a inundaţiilor din primăvara acestui an, in întrea­ga ţară s-a desfăşurat o activi­tate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele pro­vocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru învingerea greutăţilor şi recu­perarea pierderilor suferite de economia naţională, de populaţia din zonele sinistrate, pentru în­deplinirea planului de stat. Ca constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refa­cerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate catego­riile, organizaţiile de masă, ob­şteşti, cooperatiste şi profesio­nale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcăminte, încăl­ţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile băneşti realizate pînă în prezent din această contribu­ţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt in curs de încasare —­­Însumează 2 026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România adresează calde mul­ţumiri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor în mun­că­ şi prin ajutoarele acordate şi-au adus aportul la recupera­rea pagubelor cauzate de inun­daţii. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizaţii şi aso­ciaţii naţionale, a unui mare număr de cetăţeni din 28 de ţări, precum şi din par­tea unor organizaţii şi asociaţii internaţionale. Va­loarea ajutoarelor materiale şi în bani oferite din străinăta­te însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoa­re de aproape 600 milioane Iei. Exprimăm recunoştinţa po­porului nostru, ţărilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale, per­soanelor din alte ţări pentru a­­jutorul pe care ni l-au acordat in această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul nostru popor, ajutoare­le acordate de populaţia ţării şi cele primite din străinătate, au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamităţi şi satisfăcute nevoile cele mai acute ale populaţiei si­nistrate. Pentru refacerea lo­cuinţelor şi anexelor gospodă­reşti distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bă­neşti în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construi­rea a 5 000 de apartamente des­tinate populaţiei rămase fără adăpost. Din ajutoarele prove­nite din ţară şi străinătate, populaţia sinistrată a primit gra­tuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, în­călţăminte şi de uz casnic in va­loare de circa 250 milioane lei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperative­lor agricole de producţie, in vederea refacerii bunurilor dis­truse şi recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a institu­ţiilor de invăţămînt şi sănătate au fost angajate fonduri în va­loare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bă­neşti şi ajutoarele materiale pri­mite din ţară şi străinătate. Do­naţiile primite, sau în curs de primire din­ străinătate sub for­mă de utilaje, aparatură, mate­rii prime şi materiale sunt fo­losite pentru refacerea între­prinderilor, a unor căi de co­municaţii, sisteme de apărare împotriva inundaţiilor şi obiec­tive de interes social distruse sau avariate de inundaţii. Ţinînd seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de re­cuperare a pagubelor înregistra­te in urma inundaţiilor, Co­mitetul Executiv al C.C.­­ al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au stabilit să se sisteze încasa­rea ajutoarelor subscrise de oa­menii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inun­daţii care, aşa cum este cunos­cut, totalizează peste 10 miliar­de lei, impune continuarea efor­turilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin pla­­nul pe anul 1971. EDITIA 1 Anul XXVIII nr. 8116 • Joi 26 noiembrie 1970 • 6 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. ŞI A CONSILIULUI DE MINIŞTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România. Au partici­pat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, spe­cialişti. In cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971—1975 şi a planu­lui pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. în încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi apro­bat propunerile de măsuri privind organi­zarea, planificarea şi conducerea agricul­turii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi se­cretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, condu­cerea Ministerului Agriculturii şi Silvi­culturii şi a Uniunii Naţionale a Coopera­tivelor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi pri­mari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu va fi dată publi­cităţii. în cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au analizat, de ase­menea, o serie de probleme curente, adop­tând măsuri corespunzătoare. ­ ! Vrem să facem un test. Cik­i RĂMÎNE, TOVARĂŞE DIRECTOR? Z­ic ieri, ce-ar fi să mă an­gajez zilier la un depozit al întreprinderii de legume şi fructe. Să stau cîteva ore în a­­cest vast laborator unde se sor­tează vitaminele verii. M-am dus, aşadar, dis-de-dimineaţă, la silozul din vecinătatea pieţei „Coşbuc". Observ din capul lo­cului o forfotă neîntreruptă, zeci de oameni ambalînd cu rapidita­te, cartofi, în săculeţe împletite. De altfel, o activitate la fel de intensă am remarcat in majorita­tea pieţelor oraşului unde s-au materializat măsurile energice luate în vederea tot mai bunei aprovizionări a populaţiei cu a­­ceste produse. Cumpărătorii gă­sesc acum mărfuri bine sortate şi îşi fac tîrguielile într-un timp mai scurt. Mă apropii de DUMITRU JAN­LURIŞ, şeful silozului, şi îmi ofer serviciile. — Avem nevoie, cum să nu, căci avem multă treabă. — Eu aş vrea să mă angajez... zilier la gogoşari. — De ce anume ? — Veniţi să vă explic. Şi îi arăt, în standurile unităţi­lor I.L.F. din apropiere mormane de gogoşari scofîlciţî. Prezenţa săculeţelor cu cartofi rotofei lin­gă aceste rebuturi legumicole contrastează neplăcut. Omul îmi dă dreptate şi conti­nuăm discuţia. — N-aţi putea să mă angajaţi la sortarea cartofilor aceia lă­saţi ir. părăsire în curtea silo­zului ? Căci, curios, in timp ce sorta­­torii transportă cartofi din subso­lurile silozului, afară mii de kilo­grame­ de cartofi stau impasibili, pradă intemperiilor. —­ La aceia nu se poate. — Din ce motiv ? — Nu am primit încă preţurile pentru ei. — Dar în timpul acesta nu s-ar putea să se strice ? —• Bineînţeles, — confirmă merceologul VASILE LĂPUŞAN, prezent la discuţie. Dacă dădea azi-noapte o zăpadă sau un în­gheţ, praful se alegea de ei. lată deci că anumite puncte de inerţie impietează încă, în depozite, asupra bunei desfăşu­rări a comerţului cu legume şi fructe. îmi transfer mai departe deghizamentul la marele depozit „Progresul” din preajma gării cu acelaşi nume. Cîteva camioa­ne încărcate cu cartofi stau blo­cate la poarta unităţii. Să ştiţi că aici este intr-adevăr nevoie de mine. îmi ofer din nou serviciile, dar degeaba. — Ce să mai angajăm, tova­răşe, dacă nu putem expedia nici marfa pe care o avem ? — îmi spune şeful depozitului, STAN DUMITRU. — Din ce cauză ? — A spus cineva că se schim­bă preţul şi de aceea stau pe loc. — Cine a spus ? — Nu ştiu... — Păi dacă nu ştiţi, de ce nu verificaţi ? — Cică a spus tovarăşul­ Isă­­ceanu, de la serviciul preţuri. — De ce nu daţi un telefon să vedeţi dacă e aşa ? în cele din urmă, şeful de de­pozit, s-a hotărît să pună mîna pe telefon. Urmează o convorbi­re scurtă şi edificatoare. N-a spus nimeni nimic. Dar, în timpul acesta, maşinile stau degeaba (este ora 9 dimineaţa şi­­ gospo­darii creduli de la acest depozit au pierdut în zadar cîteva ore), în loc să expedieze produsele la domiciliul celor care au făcut co­manda. Căci — am uitat să­ vă spun — acest depozit livrează cartofi la domiciliul celor care îşi exprimă dorinţa să beneficie­ze de această formă de desfa­cere. Cartofii sunt frumoşi, nimic de zis, şi stau ambalaţi în piase. Consult registrele pentru a ve­dea cum se respectă graficul a­­cestor livrări. D­in general bine, avem însă la comenzi un decalaj de două zile. Exact cele două zile ploioa­se care ne-au ţinut pe loc.­­Precizez că ulterior l-am vizi­tat pe tovarăşul GHEORGHE MINCULESCU directorul între­prinderii de legume şi fructe Bucureşti şi judeţul Ilfov, care mi-a spus situaţia reală. Decala­jul nu este de două zile, ci cam de zece). Dar să continuăm dis- DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) F Secvenţe din timpul încercărilor începute ieri la podul ru­­tier Giurgeni—Vadu! Oii. In clişeul din stingă , la unul din posturile de măsurători din interiorul corpului punţii de oţel, cercetătorii urmăresc atenţi aparatura electronică care indică comportarea lucrării sub sarcină, în dreapta , prima coloană de autobasculante încărcate a „parcat“ pe întîia deschidere a podului. Foto : NICU VASILE Notam la 11 martie 1970. „La intrarea în comuna Giurgeni, şo­seaua naţională se bifurcă. De data aceasta nu mai urmăm însă firul care duce direct la malul Dunării, ci alegem varianta nouă de drum nu de mult croită. Străbatem astfel rampa de acces ce duce spre podul rutier ce va uni peste puţin timp malurile bătrânului fluviu, încă cîţiva paşi şi urcăm nerăbdători pe viaduc­tul uriaşei punţi de legătură a plaiurilor ialomiţene cu cele dobrogene. Suntem­ printre primii călători ce suim rampa lină a a­­cestei zone de pod...“. Ieri dimineaţa, puţin după o­­rele 9, am refăcut acest traseu, nemailimitindu-ne ca altă dată doar, la zona viaductului, ci par­­curgînd cu maşina întreaga pun­te de oţel şi beton construită peste Dunăre intre Giurgeni şi Vadul Oii. Sintem­ emoţionaţi de această călătorie , in premieră, dar tot­odată oarecum stinjeniţ­i de li­niştea care a luat locul binecu­noscutei forfote a marelui şan­tier. Doar ici-colo, cîteva echipe execută ultimele retuşuri de vopsitorii. In rest, după cum ne dăm seama, construcţia marelui pod transdanubian este practic încheiată. Confirmarea aveam s-o pri­mim numai după cîteva minute. Exact la orele nouă şi­ jumătate, de pe malul Vadului Oii îşi face apariţia o lungă coloană de auto­basculante grele, încărcate cu piatră. Fiecare cîntăreşte cite 22,5 tone. Duduitul motoarelor se aude pînă la noi, pe pod. Sunt aceleaşi puternice autovehicule, conduse de aceiaşi pricepuţi şo­feri, care au transportat din ca­riera Ovidiu piatra pentru noile diguri ale portului Constanţa. De data aceasta însă prezenţa lor aici are cu totul alt temei. Din preajma noastră, Virgil Din­­că comunică prin radioul porta­tiv ce îl poartă în mină : — Primul grup de autocamioa­ne este pregătit să intre pe pod­­începem ? Răspunsul se aude imediat în aparat. — Da. Putem începe încercă­rile ! Laconica dispoziţie aparţine prof. ing. Marius Petrescu, aflat în cabina de comandă instalată in mijlocul podului. Acestui ex­perimentat profesor de rezisten­ţa materialelor la Facultatea de drumuri şi poduri a Institutului de Construcţii din Bucureşti, i-a revenit complexa misiune de a conduce, în numele Institutului de studii şi cercetări in trans­porturi, operaţiile de încercare finală in vederea recepţiei şi predării în circulaţie a podului rutier de peste Dunăre. Odată comenzile date, sub ochii noştri incepe să urce lent pe viaduct primul grup de auto­basculante grele, care străbate apoi la pas puntea de oțel a po­dului. Grup după grup, întreaga coloană formată pentru inceput din 30 de autovehicule, „par­chează“ apoi în trei şiruri pe sus • în cadrul încercări­lor de ansamblu, pri­mele coloane de auto­vehicule încărcate au „parcat“ ieri pe pod • Solicitările măsu­rate corespund calcu­lelor din proiect prafaţa primei deschideri a ta­­blierului metalic, încercările propriu-zise au fost declanşate. Eroi. ing. Marius Petrescu stabileşte prin radio legătura cu cei nevăzuţi ochilor noştri. Este vorba de cele cinci posturi centrale de măsurători, instalate chiar in interiorul corpului metalic al podului, unde 15 cercetători asistaţi de proiec­tanţi, urmăresc prin aparatura electronică de înalt nivel tehnic comportarea sub sarcină a lucră­rii. Totul se desfăşoară calm, în perfecte condiţii. Suntem­ chiar martorii unui dialog semnifica­tiv. Un grup de sudori s-a oprit printre autocamioanele staţiona­te pe pod, întrebîndu-i pe şoferii rămaşi la volan : — Aveţi emoţii ? — Noi nu. Dar voi ? — Nici pe atit. Doar ştim cum am lucrat... într-un scurt răgaz, primim de la prof. ing. MARIUS PETRES­CU cîteva amănunte despre ope­raţiile la care asistăm. — Am intrat practic în faza finală a lucrării. Operaţiile de încercare începute astăzi — şi care vor dura patru zile fără o­­prire — constau in verificarea fiecărei deschideri a podului, în­­cărcîndu-le succesiv cu convoaie grele de maşini — azi 30—40, in zilele următoare SO — pînă la nivelul sarcinilor care au fost luate în vedere la efectuarea cal­culelor de dimensionare a struc­turii. Este o verificare globală de comportare a întregii lucrări în condiţiile unor solicitări ma­xime care practic nu pot fi in­­tîlnite nici in momentele cele mai aglomerate de flux în circu­laţie. Operaţiile de încercare au desigur un caracter de verificare imediată, dar in acelaşi timp şi unul de cercetare ştiinţifică me­nit să furnizeze informaţii pre­ţioase. în jurul orelor 12 se dau şi primele rezultate ale încercărilor începute de dimineaţă. Ing. VA­SILE BUMBACEA, adjunct al şefului Departamentului trans­porturilor auto, navale şi aerie­ne, este în măsură să ne comu­nice : — După primele încercări executate, deformaţiile şi solici­tările măsurate corespund întru­­totul calculelor din proiect. A­­ceste încercări constituie de fapt doar o finalizare de ansamblu a întregii lungi serii de probe la care a fost supusă lucrarea pe tot parcursul execuţiei ei. Au început de la primele coloane de susţinere, înainte de fundarea lor, au continuat cu grinzile de beton armat precomprimat ale viaductului, cu fiecare suban­­samblu al tablierului metalic, și cu cei 220 de kilometri cordoa­ne de sudură. Spre seară, comunicarea de la orele 12 se reconfirmă. Totul merge bine, încercările continuă după programul stabilit. Podul rutier transdanubian de la Giur­geni—Vadul Oii se pregăteşte pentru predarea in circulaţie. TUDOR GHEORGHIU Trimisul nostru special ne transmite din Giurgeni: Marele arc­ar se pregăteşte pentru intrarea în circulaţie ... « — .................. »—■­ «'■■■■■ H I După furtuna de forţa a noua AIn portul Constanţa activitatea in normal CONSTANŢA (coresp. R.I., Ion Popovici) In cursul zilei de ieri furtuna care s-a abătut asupra Mării Negre, contrar previziunii meteo­rologice, a scăzut in inten­sitate. Ca ora cină transmit aceste rinduri vîntul este de forţa a patra, deci mai puţin de jumătate în comparaţie cu acum două zile , cînd furtuna a pus la grea încercare dirzenia şi priceperea navigatorilor şi lucrătorilor din portul Con­stanţa. Prezenţi la posturi, oame­nii au reuşit cu succes să înlăture momentele pericu­loase. O serie de nave ro­mâneşti şi străine, printre care „Mangalia“, „Ploieşti”, „Avlis”, „Himmerland“, „O. Venturis”, „Dione“,şi altele aflate în pericol au primit prompt asistenţă din par­tea echipelor de salvare. Unele dintre ele, cum este cazul cargoului italian „Di­­one“ care îşi pierduse an­cora, fuseseră la un pas de eşuare. In ciuda vîntului năprasnic în cele două zile şi două nopţi, de alertă acti­vitatea de încărcare şi des­cărcare a navelor ancorate în­ bazinul portuar s-a des­făşurat în mod normal. O­­dată cu îmbunătăţirea con­diţiilor atmosferice, au re­început şi acţiunile de ma­nevrare a navelor care vin sau pleacă din port. Astfel, printre navele intrate ieri (miercuri) în portul Con­stanţa, se numără şi moto­nava de pasageri „Ucraina“ care a adus pe litoralul ro­mânesc 420 de turişti din U.R.S.S. Pînă joi la prînz urmează să fie introduse în port, pentru acţiuni de în­cărcare şi descărcare alte 18 nave care şi-au anunţat sosirea din Anglia, Turcia, U.R.S.S., India, Italia, Gre­cia, Cipru etc.

Next