România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)
1970-11-26 / nr. 8116
✓ N CUPRINSUL ZIARULUI: „RI.“ invită ŞTIINŢA IN AJUTORUL ARTELOR (în pag. a 2-a) VREŢI SÅ ŞTIŢI CE SE CONSTRUIEŞTE PE LITORAL PENTRU VARA VIITOARE ? (în pap. a 3-a) Străzile oraşului Eugen Barba n.Pe urmă cu doi ani pe bulevardele noastre au apărut nişte grătare de fier care ar fi trebuit să ocrotească arborii. Erau frumoase, cam mari după părerea mea, dar aduceau cu cele din Paris şi m-am gîndit că cineva se gîndise să arătăm şi noi o civilizaţie a grădinilor mai ca lumea. Nu aveamsă bănuiesc unde se va ajunge... lată, treceţi astăzi pe lingă copacii, rămaşi, fără podoabele cele mai frumoase, stingheri în ceafă, fără frunză şi coroanele lor superbe, dar să nu priviţi in sus! Să nu priviţi in sus pentru că riscaţi să vă rupeţi picioarele... Ceea ce era altă dată ceva ce aducea cu o găteală metalică, adică un fel de grătar protector, s-a transformat intr-o grămadă de fier vechi. Fonta, dacă fontă era cu adevărat, ceea ce eu nu cred, pentru că altfel ar fi ţinut, s-a sfărimat sub greutatea paşilor trecătorilor şi s-a transformat intr-o primejdie publică. Grătarele pariziene rup glezne şi ciorapi, sfişie pantalonii mai rău decit nişte clini şi produc o neplăcere estetică fără sfirşit. Ferească dumnezeu de (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, di.- luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a inundaţiilor din primăvara acestui an, in întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderilor suferite de economia naţională, de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. Ca constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile băneşti realizate pînă în prezent din această contribuţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt in curs de încasare —Însumează 2 026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România adresează calde mulţumiri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor în muncă şi prin ajutoarele acordate şi-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundaţii. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a unui mare număr de cetăţeni din 28 de ţări, precum şi din partea unor organizaţii şi asociaţii internaţionale. Valoarea ajutoarelor materiale şi în bani oferite din străinătate însumează 1 590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoare de aproape 600 milioane Iei. Exprimăm recunoştinţa poporului nostru, ţărilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat in această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populaţia ţării şi cele primite din străinătate, au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamităţi şi satisfăcute nevoile cele mai acute ale populaţiei sinistrate. Pentru refacerea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare băneşti în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente destinate populaţiei rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din ţară şi străinătate, populaţia sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic in valoare de circa 250 milioane lei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producţie, in vederea refacerii bunurilor distruse şi recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a instituţiilor de invăţămînt şi sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile băneşti şi ajutoarele materiale primite din ţară şi străinătate. Donaţiile primite, sau în curs de primire din străinătate sub formă de utilaje, aparatură, materii prime şi materiale sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicaţii, sisteme de apărare împotriva inundaţiilor şi obiective de interes social distruse sau avariate de inundaţii. Ţinînd seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de recuperare a pagubelor înregistrate in urma inundaţiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundaţii care, aşa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. EDITIA 1 Anul XXVIII nr. 8116 • Joi 26 noiembrie 1970 • 6 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. ŞI A CONSILIULUI DE MINIŞTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. In cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971—1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. în încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. în cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptând măsuri corespunzătoare. ! Vrem să facem un test. Ciki RĂMÎNE, TOVARĂŞE DIRECTOR? Zic ieri, ce-ar fi să mă angajez zilier la un depozit al întreprinderii de legume şi fructe. Să stau cîteva ore în acest vast laborator unde se sortează vitaminele verii. M-am dus, aşadar, dis-de-dimineaţă, la silozul din vecinătatea pieţei „Coşbuc". Observ din capul locului o forfotă neîntreruptă, zeci de oameni ambalînd cu rapiditate, cartofi, în săculeţe împletite. De altfel, o activitate la fel de intensă am remarcat in majoritatea pieţelor oraşului unde s-au materializat măsurile energice luate în vederea tot mai bunei aprovizionări a populaţiei cu aceste produse. Cumpărătorii găsesc acum mărfuri bine sortate şi îşi fac tîrguielile într-un timp mai scurt. Mă apropii de DUMITRU JANLURIŞ, şeful silozului, şi îmi ofer serviciile. — Avem nevoie, cum să nu, căci avem multă treabă. — Eu aş vrea să mă angajez... zilier la gogoşari. — De ce anume ? — Veniţi să vă explic. Şi îi arăt, în standurile unităţilor I.L.F. din apropiere mormane de gogoşari scofîlciţî. Prezenţa săculeţelor cu cartofi rotofei lingă aceste rebuturi legumicole contrastează neplăcut. Omul îmi dă dreptate şi continuăm discuţia. — N-aţi putea să mă angajaţi la sortarea cartofilor aceia lăsaţi ir. părăsire în curtea silozului ? Căci, curios, in timp ce sortatorii transportă cartofi din subsolurile silozului, afară mii de kilograme de cartofi stau impasibili, pradă intemperiilor. — La aceia nu se poate. — Din ce motiv ? — Nu am primit încă preţurile pentru ei. — Dar în timpul acesta nu s-ar putea să se strice ? —• Bineînţeles, — confirmă merceologul VASILE LĂPUŞAN, prezent la discuţie. Dacă dădea azi-noapte o zăpadă sau un îngheţ, praful se alegea de ei. lată deci că anumite puncte de inerţie impietează încă, în depozite, asupra bunei desfăşurări a comerţului cu legume şi fructe. îmi transfer mai departe deghizamentul la marele depozit „Progresul” din preajma gării cu acelaşi nume. Cîteva camioane încărcate cu cartofi stau blocate la poarta unităţii. Să ştiţi că aici este intr-adevăr nevoie de mine. îmi ofer din nou serviciile, dar degeaba. — Ce să mai angajăm, tovarăşe, dacă nu putem expedia nici marfa pe care o avem ? — îmi spune şeful depozitului, STAN DUMITRU. — Din ce cauză ? — A spus cineva că se schimbă preţul şi de aceea stau pe loc. — Cine a spus ? — Nu ştiu... — Păi dacă nu ştiţi, de ce nu verificaţi ? — Cică a spus tovarăşul Isăceanu, de la serviciul preţuri. — De ce nu daţi un telefon să vedeţi dacă e aşa ? în cele din urmă, şeful de depozit, s-a hotărît să pună mîna pe telefon. Urmează o convorbire scurtă şi edificatoare. N-a spus nimeni nimic. Dar, în timpul acesta, maşinile stau degeaba (este ora 9 dimineaţa şi gospodarii creduli de la acest depozit au pierdut în zadar cîteva ore), în loc să expedieze produsele la domiciliul celor care au făcut comanda. Căci — am uitat să vă spun — acest depozit livrează cartofi la domiciliul celor care îşi exprimă dorinţa să beneficieze de această formă de desfacere. Cartofii sunt frumoşi, nimic de zis, şi stau ambalaţi în piase. Consult registrele pentru a vedea cum se respectă graficul acestor livrări. Din general bine, avem însă la comenzi un decalaj de două zile. Exact cele două zile ploioase care ne-au ţinut pe loc.Precizez că ulterior l-am vizitat pe tovarăşul GHEORGHE MINCULESCU directorul întreprinderii de legume şi fructe Bucureşti şi judeţul Ilfov, care mi-a spus situaţia reală. Decalajul nu este de două zile, ci cam de zece). Dar să continuăm dis- DUMITRU TABACU (Continuare în pag. a 2-a) F Secvenţe din timpul încercărilor începute ieri la podul rutier Giurgeni—Vadu! Oii. In clişeul din stingă , la unul din posturile de măsurători din interiorul corpului punţii de oţel, cercetătorii urmăresc atenţi aparatura electronică care indică comportarea lucrării sub sarcină, în dreapta , prima coloană de autobasculante încărcate a „parcat“ pe întîia deschidere a podului. Foto : NICU VASILE Notam la 11 martie 1970. „La intrarea în comuna Giurgeni, şoseaua naţională se bifurcă. De data aceasta nu mai urmăm însă firul care duce direct la malul Dunării, ci alegem varianta nouă de drum nu de mult croită. Străbatem astfel rampa de acces ce duce spre podul rutier ce va uni peste puţin timp malurile bătrânului fluviu, încă cîţiva paşi şi urcăm nerăbdători pe viaductul uriaşei punţi de legătură a plaiurilor ialomiţene cu cele dobrogene. Suntem printre primii călători ce suim rampa lină a acestei zone de pod...“. Ieri dimineaţa, puţin după orele 9, am refăcut acest traseu, nemailimitindu-ne ca altă dată doar, la zona viaductului, ci parcurgînd cu maşina întreaga punte de oţel şi beton construită peste Dunăre intre Giurgeni şi Vadul Oii. Sintem emoţionaţi de această călătorie , in premieră, dar totodată oarecum stinjeniţi de liniştea care a luat locul binecunoscutei forfote a marelui şantier. Doar ici-colo, cîteva echipe execută ultimele retuşuri de vopsitorii. In rest, după cum ne dăm seama, construcţia marelui pod transdanubian este practic încheiată. Confirmarea aveam s-o primim numai după cîteva minute. Exact la orele nouă şi jumătate, de pe malul Vadului Oii îşi face apariţia o lungă coloană de autobasculante grele, încărcate cu piatră. Fiecare cîntăreşte cite 22,5 tone. Duduitul motoarelor se aude pînă la noi, pe pod. Sunt aceleaşi puternice autovehicule, conduse de aceiaşi pricepuţi şoferi, care au transportat din cariera Ovidiu piatra pentru noile diguri ale portului Constanţa. De data aceasta însă prezenţa lor aici are cu totul alt temei. Din preajma noastră, Virgil Dincă comunică prin radioul portativ ce îl poartă în mină : — Primul grup de autocamioane este pregătit să intre pe podîncepem ? Răspunsul se aude imediat în aparat. — Da. Putem începe încercările ! Laconica dispoziţie aparţine prof. ing. Marius Petrescu, aflat în cabina de comandă instalată in mijlocul podului. Acestui experimentat profesor de rezistenţa materialelor la Facultatea de drumuri şi poduri a Institutului de Construcţii din Bucureşti, i-a revenit complexa misiune de a conduce, în numele Institutului de studii şi cercetări in transporturi, operaţiile de încercare finală in vederea recepţiei şi predării în circulaţie a podului rutier de peste Dunăre. Odată comenzile date, sub ochii noştri incepe să urce lent pe viaduct primul grup de autobasculante grele, care străbate apoi la pas puntea de oțel a podului. Grup după grup, întreaga coloană formată pentru inceput din 30 de autovehicule, „parchează“ apoi în trei şiruri pe sus • în cadrul încercărilor de ansamblu, primele coloane de autovehicule încărcate au „parcat“ ieri pe pod • Solicitările măsurate corespund calculelor din proiect prafaţa primei deschideri a tablierului metalic, încercările propriu-zise au fost declanşate. Eroi. ing. Marius Petrescu stabileşte prin radio legătura cu cei nevăzuţi ochilor noştri. Este vorba de cele cinci posturi centrale de măsurători, instalate chiar in interiorul corpului metalic al podului, unde 15 cercetători asistaţi de proiectanţi, urmăresc prin aparatura electronică de înalt nivel tehnic comportarea sub sarcină a lucrării. Totul se desfăşoară calm, în perfecte condiţii. Suntem chiar martorii unui dialog semnificativ. Un grup de sudori s-a oprit printre autocamioanele staţionate pe pod, întrebîndu-i pe şoferii rămaşi la volan : — Aveţi emoţii ? — Noi nu. Dar voi ? — Nici pe atit. Doar ştim cum am lucrat... într-un scurt răgaz, primim de la prof. ing. MARIUS PETRESCU cîteva amănunte despre operaţiile la care asistăm. — Am intrat practic în faza finală a lucrării. Operaţiile de încercare începute astăzi — şi care vor dura patru zile fără oprire — constau in verificarea fiecărei deschideri a podului, încărcîndu-le succesiv cu convoaie grele de maşini — azi 30—40, in zilele următoare SO — pînă la nivelul sarcinilor care au fost luate în vedere la efectuarea calculelor de dimensionare a structurii. Este o verificare globală de comportare a întregii lucrări în condiţiile unor solicitări maxime care practic nu pot fi intîlnite nici in momentele cele mai aglomerate de flux în circulaţie. Operaţiile de încercare au desigur un caracter de verificare imediată, dar in acelaşi timp şi unul de cercetare ştiinţifică menit să furnizeze informaţii preţioase. în jurul orelor 12 se dau şi primele rezultate ale încercărilor începute de dimineaţă. Ing. VASILE BUMBACEA, adjunct al şefului Departamentului transporturilor auto, navale şi aeriene, este în măsură să ne comunice : — După primele încercări executate, deformaţiile şi solicitările măsurate corespund întrutotul calculelor din proiect. Aceste încercări constituie de fapt doar o finalizare de ansamblu a întregii lungi serii de probe la care a fost supusă lucrarea pe tot parcursul execuţiei ei. Au început de la primele coloane de susţinere, înainte de fundarea lor, au continuat cu grinzile de beton armat precomprimat ale viaductului, cu fiecare subansamblu al tablierului metalic, și cu cei 220 de kilometri cordoane de sudură. Spre seară, comunicarea de la orele 12 se reconfirmă. Totul merge bine, încercările continuă după programul stabilit. Podul rutier transdanubian de la Giurgeni—Vadul Oii se pregăteşte pentru predarea in circulaţie. TUDOR GHEORGHIU Trimisul nostru special ne transmite din Giurgeni: Marele arcar se pregăteşte pentru intrarea în circulaţie ... « — .................. »—■ «'■■■■■ H I După furtuna de forţa a noua AIn portul Constanţa activitatea in normal CONSTANŢA (coresp. R.I., Ion Popovici) In cursul zilei de ieri furtuna care s-a abătut asupra Mării Negre, contrar previziunii meteorologice, a scăzut in intensitate. Ca ora cină transmit aceste rinduri vîntul este de forţa a patra, deci mai puţin de jumătate în comparaţie cu acum două zile , cînd furtuna a pus la grea încercare dirzenia şi priceperea navigatorilor şi lucrătorilor din portul Constanţa. Prezenţi la posturi, oamenii au reuşit cu succes să înlăture momentele periculoase. O serie de nave româneşti şi străine, printre care „Mangalia“, „Ploieşti”, „Avlis”, „Himmerland“, „O. Venturis”, „Dione“,şi altele aflate în pericol au primit prompt asistenţă din partea echipelor de salvare. Unele dintre ele, cum este cazul cargoului italian „Dione“ care îşi pierduse ancora, fuseseră la un pas de eşuare. In ciuda vîntului năprasnic în cele două zile şi două nopţi, de alertă activitatea de încărcare şi descărcare a navelor ancorate în bazinul portuar s-a desfăşurat în mod normal. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor atmosferice, au reînceput şi acţiunile de manevrare a navelor care vin sau pleacă din port. Astfel, printre navele intrate ieri (miercuri) în portul Constanţa, se numără şi motonava de pasageri „Ucraina“ care a adus pe litoralul românesc 420 de turişti din U.R.S.S. Pînă joi la prînz urmează să fie introduse în port, pentru acţiuni de încărcare şi descărcare alte 18 nave care şi-au anunţat sosirea din Anglia, Turcia, U.R.S.S., India, Italia, Grecia, Cipru etc.