România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)
1971-01-14 / nr. 8156
A T ECOURI LA ARTICOLUL „ 1100 DE POSTURI îşi AŞTEAPTĂ TITULARII“ ititorii noştri îşi amintesc probabil scrisoarea semnată de ing. Valentin Chiriac, preşedintele Consiliului intercooperatist CÂTEASCA-ARGEŞ, care pornind de la greutăţile ce se întimpină în încadrarea cu specialişti a staţiunii pentru mecanizarea agriculturii din localitate, s-a adresat unor ingineri mecanici agricoli ce lucrează în alte sectoare decit cele pentru care s-au pregătit. Am semnalat, atunci, faptul—consultindu-ne cu conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii— că un asemenea deficit de ingineri, mecanici agricoli — din rîndurile cărora se recrutează cadre pentru funcţiile de director, şef de sector reparaţii (la Staţiunile de gradul I şi II) şi inginer principal cu mecanizarea — se face simţit şi în alte judeţe ale ţării; aproximativ 100 de posturi, care reclamă numaidecît pregătirea de „INGINER MECANIC AGRICOL" îşi aşteaptă titularii. Totodată, în nota redacţiei ne exprimam convingerea că „scrisoarea preşedintelui consiliului intercooperatist Căteasca va avea ecoul scontat nu numai la Piteşti, ci şi în alte locuri...“. Poşta de ieri ne-a adus primele scrisori : „Iată actualele noastre adrese“ Derogările sunt valabile pînă la pensionare A m citit cu mare interes scrisoarea preşedintelui consiliului intercooperatist Căteasca, adresată unor ingineri mecanici agricoli ,care lucrează în diferite instituţii din Piteşti şi îndrăznim să afirmăm că apelul trebuie recepţionat aproape fără excepţie, de toţi cei care sunt în această situaţie. Bine spunea inginerul Chiriac din Argeş că, respectul şi pasiunea pentru profesiunea învăţată nu se pot ascunde în spatele unei derogări a Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. Cine ar încerca să facă acest lucru — adăugăm noi — ar însemna pur şi simplu să se ascundă de revolta propriei conştiinţe profesionale. Şi pentru că cele ce vă scriem să nu vă pară că sunt simple presupuneri, vă prezentăm fostele noastre adrese (care şi-au pierdut valabilitatea de cîtva timp) şi care vorbesc de la sine : — ing. LADISLAU AMBRUŞ — întreprinderea de mecanizare a transporturilor forestiere; — ing. ALEXANDRU SZABÓ — Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri ; — ing. ALEXANDRU SILAGHU — întreprinderea „Partizanul“ Gheorgheni ; — ing. ADALBERT CSIKI — întreprinderea de industrie locală Odorhei; Actualele noastre adrese: — ing. LADISLAU AMBRUS, directorul Staţiunii pentru mecanizarea agriculturii Cîrta ; — ing. ALEXANDRU SZABÓ, directorul Staţiunii pentru mecanizarea agriculturii Ulieş ; — ing. ALEXANDRU SILAGHI, directorul Staţiunii pentru mecanizarea agriculturii Gheorgheni ; — ing. ADALBERT CSIKI, directorul Staţiunii pentru mecanizarea agriculturii Sînpaul. Gestul nostru — pe care l-am făcut după o matură chibzuinţă — n-are nimic spectacular. Suntem convinşi că orice coleg de al nostru ar face la fel cînd ar fi să aleagă între un „loc călduţ“ într-un birou unde n-are prea mare perspectivă şi altul unde-şi poate pune în valoare întreaga sa pregătire şi experienţă, chiar dacă uneori sunt probleme mai dificile de rezolvat. Aşteptăm să vă oferim prilejul să scrieţi curînd despre activitatea colectivelor de muncă de la S.M.A. Cirţa, Sînpaul, Ulieş şi Gheorgheni. PATRU INGINERI MECANICI AGRICOLI DIN JUDEŢUL HARGHITA 5 S înt director al direcţiei agricole judeţene şi specialist cu stagiu în producţie. Am citit cu atenţie articolul publicat în „România liberă“ „1100 de posturi îşi aşteaptă titularii...“. In judeţul Suceava, ca de altfel în întreaga ţară pe baza indicaţiilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a prevederilor recentei Hotărîri a Consiliului de Miniştri, am trecut la aplicarea măsurilor privind înfiinţarea întreprinderii judeţene şi staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, precum şi organizarea activităţii acestora. Au luat fiinţă la noi o întreprindere judeţeană pentru mecanizarea agriculturii şi 16 staţiuni, creîndu-se astfel posibilităţi noi pentru extinderea mecanizării lucrărilor agricole şi diversificarea acestora, pentru legarea mai strînsă a activităţii aces- tui sector de producţia agricolă. Dacă în ceea ce priveşte dotarea, greutăţile de care ne-am izbit sunt în curs de rezolvare, nu acelaşi lucru putem spune despre asigurarea noilor staţiuni cu specialişti. Desigur că avem, în primul rînd, nevoie de ingineri mecanici agricoli, care prin profilul pregătirii lor sunt apţi să ocupe funcţii de conducere în noile staţiuni. In prezent, pentru cele 16 staţiuni (inclusiv pentru întreprinderea judeţeană de mecanizare) ne lipsesc cel puţin 15 ingineri mecanici. Din cadrele de care dispunem la ora actuală, 10 sunt de abia în primul şi al doilea an de producţie şi ca atare nu au încă experienţa necesară pentru o muncă de conducere. De aceea sperăm că specialiştii care lucrează în alte sectoare de activitate decit cele pentru care s-au pregătit, vor cere să vină în aceste staţiuni, unde este acum mare nevoie de ei. Consider, de asemenea, că este nevoie ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii să revină asupra aprobărilor date unor ingineri mecanici agricoli de a lucra în alte sectoare de activitate. Dacă la timpul respectiv solicitanţii au invocat unele motive — de care s-a ţinut seama — apreciez că acum trebuie să se facă o reexaminare a celor aflaţi în această situaţie pentru a se vedea dacă temeiurile îşi păstrează valabilitatea. Spun aceasta deoarece consider că derogările NU S-AU DAT ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA, adică pină la ieşirea la pensie. Ing. SAMUIL BARBA Director al Direcţiei agricole judeţene Suceava 1 .Románia libera" A Porţile de Fier. In sistemele obişnuite acest spaţiu de referinţă sunt spulberate .Urmare din pag. î) întregi pustii , pare aproape de neînţeles cum s-a ridicat gigantul de beton şi oţel. Şi totuşi, lucrează acolo aproape 10 000 de oameni. Dar prezenţa lor este absorbită de vastitatea perspectivelor. Dacă oamenii par rari, în schimb camioanele se întretaie mereu pe drumurile noroite, întrecînd grele macarale pe şenile sau tractoare puternice ; în aer, braţele şi cablurile macaralelor se rotesc, combinîndu-şi mişcările în abstracte jocuri de Unii. Sub această forfotă, intrînd în hala hidroagregatelor, descoperi o altă lume : dincolo de plase de sirmă care îngrădesc un perimetru sclipind de curăţenie, se află primele două grupuri de 178 MW intrate în funcţiune mai demult. Zumzăitul monoton al rotoarelor nu trădează încă forţa produsă aici, între cele două grupuri, într-un birou cu pereţii numai din sticlă, îl întîlnim pe Ion Trocan, inginer de serviciu la Centrală. E tinăr. A terminat Institutul Politehnic la Timişoara în 1967 şi a fost repartizat direct la „Porţile de Fier“. Acum face parte din „garda“ primelor motoare în funcţiune ale hidrocentralei. Il întrebăm ce înseamnă, plastic, puterea instalată a celor două grupuri. — Deşi ele funcţionează, dat fiind stadiul construcţiilor, doar la o treime din puterea lor — ne-a răspuns ing. Trocan — ...un calcul sumar ne arată că ele au o putere echivalentă cu aceea a cca 20 locomotive Diesel, 6 250 000 de frigidere şi aproape 7 milioane televizoare. Părăsind această „oază“ a ceea ce va fi, întîlnim în imediata ei vecinătate un alt fapt care singularizează Porţile de Fier : se lucrează la montajul turbinei ce va acţiona grupul 5. Nu numai turbinele, ci şi alte ansambluri (între care, rotorul cu cele 12 000 de piese ale sale) se montează direct pe şantier, ca o continuare a fabricaţiei. Pe imensele palete ale turbinei, cocoţaţi pe scări, doi oameni pot munci fără să se stînjenească unul pe altul (este una din cele 3 turbine de tip Kaplan, de 178 MW, construite la Reşiţa; sunt cele mai mari de acest tip din lume). — Primele trei evenimente mai importante ale acestui început de an — recapitulează ing. Nicolae Decuseară, şeful şantierului „Energomontaj“ — sunt concentrate aici, in sala hidroagregatelor: intrarea în funcţiune a grupului 3, lucrările de corectare şi control ce urmează reuşitei lansări a rotorului de la cel de al 4-lea hidrogenerator şi încheierea montajului rotorului de la grupul 5, cu exact numai cinci luni in urmă, la 14 august, în această hală erau strinşi aproape toţi constructorii; la ora 8 şi 5 minute, hidrocentrala de la Porţile de Fier începea să producă. Pe firmamentul centralelor electrice ale ţării se aprindea o nouă stea, cea care va fi cea mai strălucitoare. De atunci, nesomnul apelor Dimării a căpătat un nou sens, prin munca, de zi și noapte a constructorilor, a miilor de meșteri anonimi. Ei, învigătorii bătrîrtului Danubiu. Construcţia unor turnătorii de fontă şi oţel la Cîmpina CÎMPINA (coresp. R.I. — Al. Mihai). In localitate au început recent lucrările de construcţie a unei întreprinderi moderne de turnătorie care va avea o secţie de fontă cu capacitatea de 20 500 tone piese turnate pe an şi alta de oţel cu capacitatea de 16 500 tone pe an. Obiectivul industrial cimpinean va fi dotat cu utilaje moderne şi de mare capacitate productivă, se va întinde pe o suprafaţă de peste 17 hectare şi va cuprinde circa 3 000 salariaţi. Turnătoria de fontă şi oţel Cîmpina va centraliza turnarea pieselor pentru întreaga industrie petrolieră şi de utilaj chimic înfăptuind astfel unul din obiectivele noului cincinal de a se produce în mod centralizat piese turnate, cu eficienţă economică şi tehnică ridicată. Primele canalităţi vor fi puse în funcţiune în 1970 Vase româneşti pe mările şi oceanele lumii „Lupeni“ şi „Carpaţi“ sunt ancorate la danele portului Constanţa fiind supuse operaţiilor de încărcare-descărcare, după care vor porni din nou la drum. In acest timp celelalte cargouri mineraliere şi petroliere româneşti se află pe mări şi oceane, transported diferite mărfuri în cadrul schimburilor comerciale în continuă dezvoltare ale ţării noastre. Cargoul „Suceava“ bunăoară, care a încărcat laminate în Belgia, se îndreaptă către Constanţa, în timp ce petrolierul „Argeş“ urmează să sosească în portul Kharg Island din Golful Persic. Cargoul „Brăila“ încarcă mărfuri generale în Anglia, mineralierul „Lupeni“ îşi continuă în condiţii normale călătoria spre Japonia, iar mineralierul„Carpaţi“ a plecat spre patrie unde va sosi în primele zile ale lunii februarie, întreaga noastră flotă maritimă, cu o capacitate totală de peste jumătate milion de tone, desfăşoară, încă de la începutul o rodnică activitate, anului, CONSTANŢA (coresp. R.I. — Ion Popovici). — Navele „Bacău“, „Baia Mare“, „Craiova“, „Tg. Mureş“, „Deva“. (Urmare din pag. D rire a acestora. Metoda preferată — transferări fictive către alte magazine. Astfel, la 25 ianuarie 1969, se transferă (în acte numai, desigur) către Magazinul nr. 24, mărfuri în valoare de 27 780 lei. O săptămînă mai tîrziu, un alt transfer în valoare de 8 750 lei se operează către Magazinul forestier-Valea Oraviţei. In acelaşi timp se fac două transferări de mărfuri către magazinul nr. 27-Gornea, în valoare de 20 090 lei şi 19 325 lei , una peste alta, peste 71000 lei „ies“ din magazinul lui S. Braila şi intră în buzunarul lui 1 3. Unde nu-i ajunge marfă proprie, mai primeşte „ajutoare“ de la alţi colegi şi prieteni. Aşa se întîmplă, bunăoară, cu mărfurile în valoare de 22 690 lei primite de la gestionarul magazinului Drencova, cu sprijinul şoferului Arsenie Pătraşcu. 4. Cînd nu i se dă de bunăvoie, îşi ia singur. Aşa face cu patru butoaie de ulei comestibil pe care le ia din faţa Magazinului Mixt nr. 24 din Liubcova şi le duce la el acasă. 5. Falsificarea mărfurilor este o altă metodă practicată. „Sărăcind", prin diluare, cu cîte patru-cinci grade fiecare butoi de ţuică, îşi creează plusuri pentru acoperirea lipsurilor din gestiune. In acelaşi scop foloseşte scăzămintele legale acordate pentru mărfurile alterabile. Şirul faptelor dezonorante nu se opreşte aici, dar spaţiul nu ne permite detalieri şi socotim suficiente elementele oferite spre a înţelege că sentinţa judecătorească a fost cît se poate de dreaptă condamnîndu-1 pe acest răufăcător la 15 ani de detenţie. O altă întrebare însă s-a impus tot mai mult, pe măsură ce înaintam în ancheta noastră. Cum a fost posibil să se petreacă astfel de fapte socialmente periculoase, fără să se intervină prompt şi radical ? Din actele de urmărire penală rezultă că lipsurile în gestiune au fost semnalate în repetate rînduri de către organele de control. Aşa, bunăoară, procesele verbale din 28 iunie 1967, menţionează că S. Braila se numără printre gestionarii cu lipsuri mari şi repetate în gestiune. Acelaşi lucru este semnalat în procesul-verbal de constatare din 17 septembrie 1968. Dar lucrurile eşuează în această fază, iar alţi revizori nu fac nici măcar să constate. Ce-i determină? Lesne de înţeles. Pentru exemplificare doar şi în interesul clarităţii vom aduce cîteva precizări. Aşadar, începind cu şefii direcţi ai gestionarului S. Brăila, vom reţine că: • In primăvara anului 1967 acesta dă din banii magazinului 7 000 lei fostului şef contabil din O.C.L. Moldova Nouă — Pavel Birtea, care îşi cumpără autoturism. Tot pentru cumpărarea autoturismului, îl „ajută" cu 10 000 lei, în noiembrie 1967, pe Gheorghe Petcu, fostul director al O.C.L. Moldova Nouă. • Pe revizorul din cadrul O.C.L. Moldova Nouă — Constantin Miscovici — „galantul“ Brăila îl „ajută" cu un porc în valoare de 2 200 ,lei, cumpărat din banii magazinului. Dar pentru contraserviciile făcute, gestul era prea... modest, aşa că îl „rotunjeşte“ cu 7 800 lei, bani gheaţă... In schimb revizorul îi trece fictiv cantitatea de numai 4134 litri de țuică în valoare de aproape 89 000 lei. • Revizorul Emil Proczner, de la O.C.L. Moldova Nouă, capătă de la S. Braila, sub formă de „împrumut“ suma de 10 000 lei. La rîndul său, şeful controlului financiar intern din O.C.L. Moldova Nouă — Ilie Bîndu — primeşte 100 litri de ţuică. Organele de anchetă ale miliţiei au stabilit cu exactitate ce se reţinea in sarcina fiecăruia şi a formulat concluzia că aceşti „colaboratori" ai gestionarului necinstit trebuie să răspundă pentru faptele lor ilegale. La aceştia ar trebui adăugaţi — după dovezile prezentate tot de organele de miliţie — revizorul Gheorghe Fusaru, vinovat de neglijenţă în efectuarea inventarului, pentru suma de 15 336 lei, precum şi Petru Jianu — şeful serviciului comercial, care împreună cu Gheorghe Petcu şi Pavel Birtea, conducători ai O.C.L. Moldova Nouă în perioada respectivă, au încălcat diferite dispoziţii legale privind atribuţiile lor de serviciu, între care dispoziţiile privind inventarierile, ceea ce a permis prelungirea activităţii infracţionale pe o durată mai mare. Ei se mai fac vinovaţi, de altfel, de neluarea măsurilor pentru limitarea aprovizionărilor, diminuarea stocurilor, asigurarea condiţiilor de depozitare a mărfurilor. Răspunzînd, într-un fel, la întrebarea : „Cum a fost posibil?...“,pe care am pus-o în timpul anchetei, ne exprimăm totodată şi o nedumerire. Cum de este posibil ca odată ce există atîtea probe concludente, în legătură cu cei ce s-au făcut vinovaţi de crearea climatului, a condiţiilor propice pentru desfăşurarea activităţii infracţionale a gestionarului amintit şi chiar de infracţiuni „proprii“, ei nu au stat, totuşi, alături de acesta pe banca acuzaţilor ? Organele de miliţie şi-au făcut datoria, şi nu a fost prea simplu să descurce toate ţesătura de ilegalităţi! La rîndul său, instanţa de judecată l-a condamnat pe principalul vinovat şi a dispus extinderea urmăririi împotriva celorlalţi, pe care procuratura i-a „neglijat“ ! Sîntem convinşi că cei vinovaţi vor plăti pentru faptele lor penale şi că cei nevinovaţi vor fi exoneraţi, că ADEVĂRUL VA TRIUMFA. Din păcate, de data aceasta au contribuit mai puţin tocmai organele procuraturii judeţene, adică tocmai organul specializat, pus de popor să-i apere legea LEGEA NE APARA PE NOI. NOI CUM APĂRĂM LEGEA? L“ ÎNTREABĂ: Prin unităţile cooperaţiei de consum se desface la sate peste o treime din volumul de produse vîndute în comerţul socialist — La ce cifră au ajuns acum, tovarăşe vicepreşedinte, magazinele săteşti — In ultimii cinci ani s-au construit peste 1 800 de magazine şi unităţi de alimentaţie publică, printre care numeroase magazine universale. In felul acesta, s-a ajuns ca reţeaua cooperaţiei de consum să dispună in prezent de peste 22 000 magazine şi de peste 8 700 unităţi de alimentaţie publică. Cifrele arată intr-adevăr un progres considerabil. Dar se pare că suprafaţa comercială nu este incă in concordanţă cu sporirea numerică a populaţiei. Dv. ce părere aveţi ? — Observaţia este justă. De pildă,,deşi s-au executat numeroase construcţii — unele localuri au trebuit să fie dezafectate, datorită uzurii lor înaintate, cit şi lucrărilor de sistematizare, faţă de norma de suprafaţă de 290 m.p. la 1000 de locuitori, în prezent s-a ajuns la 164 m.p. In timp ce unele judeţe au suprafeţe mai mari — Braşov 313 m.p., la o mie de locuitori, Timişoara 271 m.p., Hunedoara 236 m.p. Arad 231 m.p. etc., — altele au suprafeţe mai mici, chiar decit această medie şi anume : Galaţi 102 m.p., Teleorman 108 m.p., Vaslui 113 m.p., Iaşi şi Bacău cite 116 mp. etc. In afară de aceasta, nu s-a dezvoltat la nivelul necesităţilor reţeaua de desfacere a confecţiilor, mobilei, şi a unor bunuri de folosinţă îndelungată, din care cauză locuitorii din unele sate au fost nevoiţi să se deplaseze la magazinele de acest tip mai îndepărtate. Au existat de asemenea cazuri unde spatiile comerciale au fost folosite intr-o insuficientă măsură pentru expunerea şi desfacerea mărfurilor. — Măsurile propuse sînt complexe. Pentru îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a comerţului cooperatist şi, implicit, pentru acoperirea deficitului de spaţii comerciale existent, se prevede in primul rînd in noul cincinal, să se construiască anual, peste 145 000 m.p. suprafaţă comercială utilă. Se vor realiza construcţii cu 1—2 nivele, prin construirea de magazine universale, magazine pentru desfacerea confecţiilor, mobilei, articolelor electrotehnică etc., localuri pentru alimentaţia publică (bufete, cofetării, unităţi turistice, în repartizarea investiţiilor se va urmări acordarea unor fonduri sporite pentru judeţele care duc lipsă de spaţiile comerciale necesare spre a le ridica la nivelul celorlalte. De asemenea, se va pune accentul pe FOLOSIREA INTENSIVA A SPATIILOR COMERCIALE CONSTRUITE, atit prin ocuparea cu mobilier a sălilor de vînzare şi de consumaţie (in unităţile de alimentaţie publică) in procent de pînă la 48—50 la sută, cit şi prin VALORIFICAREA PE ÎNĂLŢIME a spaţiilor, mărind rafturile de perete pînă la 2,75—2,80 m.p., iar gondolele şi rafturile interioare pînă la 1,75—1,80 m.p. Concomitent vor fi extinse formele avansate de servire (autoservirea, expunerea deschisă a mărfurilor etc.) și se va lărgi comerţul de întîmpinare. Mult solicitate la sate sunt şi unităţile de prestări de servicii. Cum se va asigura satisfacerea in mai bune condiţii a acestor solicitări, îndeosebi în privinţa unităţilor de timplărie, tinichigerie, cojocărie etc., care s-au dezvoltat în mai mică măsură decit alte unităţi prestatoare ? — Principala noastră preocupare de pînă acum a constat in asigurarea în fiecare reşedinţă de comună din ţară a unor unităţi cu cel puţin trei profile principale : croitorie, cişmărie, frizerie. In prezent, ca urmare îndeosebi a construirii de noi localuri, cooperaţia de consum posedă peste 22 000 unităţi de prestări de servicii. Fără îndoială că mai există activităţi care se cer extinse. Nu dispunem, de pildă, decit de circa 200 de ateliere de reparat obiecte de uz îndelungat, deşi vânzarea acestor, bunuri creşte de la an la an. întrucât asemenea servicii sunt mult solicitate, vom analiza cu mai mare atenţie profilarea fiecărui obiectiv din acest domeniu, ca şi amplasarea noilor unităţi in funcţie de numărul şi structura populaţiei, dîndu-se prioritate şi în acest sector de activitate judeţelor rămase în urmă. In noul cincinal se vor înfiinţa circa 10 000 unităţi de prestări, din care o parte se vor grupa în COMPLEXE şi MICROCOMPLEXE DE SERVIRE A POPULAŢIEI iar altele în spaţiile ce rămîn disponibile după darea in folosinţă a complexelor comerciale. Vor fi sporite prestările şi în domeniul construirii de locuinţe săteşti, precum şi în cel al producerii unor materiale de construcţii. Concomitent se va dezvolta producţia de obiecte de artă populară şi de artizanat. — Tot mai solicitate devin şi brutăriile săteşti. Ce aveţi in vedere in această privinţă? — Cooperaţia de consum a înfiinţat pînă in prezent la sate 850 unităţi de panificaţie, cu o capacitate de producţie de 1900 tone de pîine in 24 de ore. Ţinind seama de cerinţele sporite ale populaţiei rurale, Uniunea centrală a cooperativelor de consum elaborează în prezent — împreună cu alte ministere şi organizaţii centrale — un studiu privitor la organizarea unităţilor de panificaţie, la creşterea simţitoare a capacităţilor de producţie pentru producerea plinii şi a altor sortimente de panificaţie, precum şi la efectuarea prestărilor către populaţie. Acest studiu va fi încheiat pînă la 35 februarie, urmînd ca apoi să se treacă la aplicarea lui, în vederea asigurării lărgirii producţiei de panificaţie în mediul rural, a aprovizionării în mai bune condiţiuni a populaţiei săteşti. — Ce v-aţi viitor ? propus pentru sa Cum işi propune cooperaţia de consum extindă reţeaua sa comercială servicii? şi prestările de La întrebările redactorului nostru MIRCEA SCRIPCA ne răspunde ing. Ioan Bucşa vicepreşedinte al. Centrocoop Pagina a 3-a — 14 ianuarie 1971 Noutăţi in familia Pinguin“ CLUJ (coresp. R.I. — Al. Kiss). Descendent al marii familii „Pinguin" — simbol al fabricii clujene „Tehnofrig", agregatul frigorific de 280 000 kilocalorii pe oră, (prezent in fotografia alăturată) se identifică una din cele mai valoroase creaţii ale specialiştilor clujeni. Noul agregat a poposit recent la Miercurea Ciuc, fiind destinat patinoarului artificial din localitate. Următoarele exemplare aflate în fabricaţie sunt aşteptate de marile depozite de legume şi fructe, abatoare etc. Două noi fabrici de cherestea în judeţul Alba ALBA IULIA (coresp. R.I. I. Cojocaru). La complexul pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului din Cîmpeni a intrat în funcţiune noua fabrică de cherestea. In timpul probelor tehnologice, care s-au încheiat, această fabrică a produs deja 2 000 m.c. de cherestea. Zilele acestea a început, de asemenea să producă, în cadrul probelor tehnologice, fabrica de cherestea de la Combinatul pentru prelucrarea lemnului din Sebeș. Cele două fabrici vor produce anual aproape 115 000 m.c. de cherestea și sunt dotate cu utilaje moderne.