România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)
1971-01-16 / nr. 8158
„România liberă” Această mare energie stimulată de societatea noastră socialistă şi pusă in slujba obştei, concretizată in ceea ce numim simplu ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ A devenit de acum o tradiţie ca in fiece început de an deputaţii consiliilor populare să se întrunească in sesiuni, să analizeze ceea ce au făcut bun în cursul anului trecut şi să-şi stabilească noi proiecte de viitor, noi angajamente a căror înfăptuire vor face oraşele şi satele noastre mereu mai bine gospodărite. Deputaţii, edilii aleşi, reprezentanţii a milioane de cetăţeni, vin în sesiuni cu experienţa, cuvîntul şi cerinţele celor ce i-au ales, cu dorinţa exprimată de aceştia de a contribui cu munca, priceperea şi pasiunea lor pentru a da chip şi mai frumos locurilor în care trăiesc şi muncesc. Acest uriaş dialog în ambele sensuri, această mare energie stimulată de societatea noastră socialistă şi pusă în slujba obştei, se concretizează în ceea ce numim simplu : întrecerea patriotică. În acest an, chemarea la întrecere a pornit de pe meleaguri nemţene, unde harnicii moldoveni din oraşe şi sate au realizat, numai în 1970, lucrări edilitar-gospodăreşti, prin munca şi participarea cetăţenilor, în valoare de peste 72 milioane lei. Ecoul acestei chemări este prezent în toate oraşele şi satele ţării. Consiliile populare, întrunite în aceste zile în sesiuni, îşi judecă forţele şi posibilităţile şi adaugă noi şi noi angajamente în lucrări, constînd în multe milioane de lei. Angajamentele privesc toate sectoarele economice locale. O mare parte din succesele viitoare sînt închinate gloriosului semicentenar al partidului, ca un prinos de recunoştinţă adus conducătorului iubit al poporului nostru. Incepînd de azi vom informa cititorii despre răspunsurile la chemarea la întrecere, subliniind datele esenţiale din angajamentele luate. In domeniul învăţămîntului se va realiza în anul şcolar 1971—1972 un număr de 64 clase a IX-a ; se vor amenaja cu posibilităţi locale 20 ateliere la şcoli. In domeniul sănătăţii publice, se va urmări : dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural prin darea în funcţiune a cinci centre medicale de sănătate. BUCUREŞTI: O producţie globală suplimentară în valoare de 45 milioane lei. Prin îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie şi a organizării muncii, prin diversificarea producţiei şi prin descoperirea şi valorificarea de noi resurse interne în industria locală, Consiliul popular al municipiului Bucureşti se angajează printre altele să asigure : - depăşirea planului producţiei globale cu 45 milioane lei, a producţiei marfă industrială cu 40 milioane lei şi a sarcinii de export cu 4 la sută. In sectorul de gospodărie comunală şi locativă, angajamentele prevăd să se realizeze : un volum suplimentar de producţie-prestaţii în valoare de 25 000 000 lei ; Angajamentele în domeniul sistematizării şi proiectării se referă în primul rînd la folosirea proiectelor tip şi a celor refolosibile pentru locuinţele din fondurile de stat, la : I scurtarea termenelor de elaborare a proiectelor faţă de termenele contractuale pentru obiectivele de investiţii pe anul 1972 cu 3 090 zile, precum şi la proiectarea locuinţelor pentru anul 1972 în soluţii industrializate in procent de 70 la sută. Prin pregătirea la timp a documentaţiilor amplasamentelor , se vor da în folosinţă înainte de termenul planificat un număr de nouă obiective, şi se vor preda proiectele de execuţie pentru lucrările de investiţii ce se vor da în folosinţă în anul 1972, pînă la data de 1 septembrie 1971 ; de asemenea se vor extinde soluţiile industrializate la construcţii de locuinţe pină la 60 la sută şi se va reduce durata de execuţie faţă de plan la un număr de 2 500 apartamente. Printr-o folosire mai eficientă a materialelor şi a materiilor prime, în sectoarele economice se vor realiza următoarele economii : 1 600 tone de metal, 400 mc material lemnos, 1 005 000 buc cărămizi de construcţii, 500 tone ciment. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, reţeaua comercială se va mări cu încă 50 unităţi şi se vor moderniza un număr de 120 unităţi existente Din contribuţia voluntară bănească şi în muncă a locuitorilor din comunele suburbane se vor realiza printre altele următoarele lucrări de interes local : 129 săli de clasă, 580 ml construcţii garduri din prefabricate pentru împrejmuirea a cinci localuri de şcoală, 40 000 mp construcţii trotuare şi pavări străzi etc. In vederea înfrumuseţării şi a bunei gospodăriri a oraşului şi comunelor suburbane, se vor executa prin mun’că patriotică LUCRĂRI EDILITAR-GOSPODAREŞTI ÎN VALOARE DE 250 LEI PE LOCUITOR. Veniturile proprii ale bugetului local al municipiului Bucureşti vor fi depăşite cu 30 milioane lei şi se vor realiza economii la cheltuielile prevăzute în bugetul local al municipiului Bucureşti de 10 milioane lei. In domeniul ocrotirii sănătăţii, pentru a se utiliza cit mai raţional fondurile repartizate, se vor lua măsuri pentru o mai bună folosire a fondului existent de paturi, a medicamentelor şi a aparaturii medicale. GALAŢI: Valorificarea eficientă a resurselor materiale şi umane Consiliul popular al judeţului Galaţi se va preocupa în continuare de valorificarea resurselor materiale şi umane din judeţ în scopul unei mai bune gospodăriri şi înfrumuseţări a localităţilor. Iată care îi sunt angajamentele principale în acest scop . Prin îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie, diversificarea producţiei şi descoperirea şi valorificarea a noi surse interne in industria locală, se va realiza : depăşirea planului producţiei globale cu 3 000 000 lei; livrarea către fondul pieţei a unui volum suplimentar de marfă in valoare de 700 000 lei; livrarea la export a unui volum suplimentar de marfă în valoare de 150 000 lei valută,n sectorul de gospodărie comunală se va urmări : - depăşirea planului de producţie-prestaţii cu 4 coo 000 lei; depăşirea prestaţiilor în construcţii cu 2 000 000 lei; distribuirea unui volum de apă cu 700 000 mc mai mult ca în anul 1970. în anul 1971 se va trece la acţiunea de urbanizare a comunelor prin realizarea centrelor civice cu dotările respective şi executarea de lucrări de încălzire centrală, alimentări cu apă, canalizări, modernizări de străzi etc., acţiune ce va începe în comunele Băleni şi Schela. Se vor elabora totodată documentaţii tehnice pentru un număr de 110 obiective ce se vor executa în 1972 prin contribuţia voluntară bănească. Datorită măsurilor ce se vor lua în organizarea executării obiectivelor prevăzute in planul de producţie construcţii-montaj se va asigura darea în folosinţă cu 15 zile înainte de termenul planificat a 30 de obiective. Pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei de către reţeaua comerţului de stat, vor fi modernizate un număr de 18 unităţi comerciale cu o suprafaţă utilă de 3 540 mp; vor fi şcolarizaţi în anul 1971 un număr de 500 lucrători. Prin contribuţia voluntară bănească şi munca populaţiei se vor realiza următoarele lucrări de interes local: 126 săli de clasă; 2 cămine culturale noi; 2 dispensare umane; 1 punct sanitar; 5 km drum construit; 400 km întreţinere şi reparaţii drumuri; 170 km extinderi electrificări rurale, etc. Pe baza angajamentelor cetăţenilor se vor realiza LUCRĂRI GOSPODĂREŞTI IN ÎNTRECEREA PATRIOTICA ÎN VALOARE DE 90 MILIOANE LEI. MUREŞ: Se vor realiza prin muncă patriotică lucrări obşteşti în valoare de 120 milioane lei In numele oamenilor muncii din judeţul Mureş, consiliul popular judeţean se angajează să realizeze în industria locală : — depăşirea planului producţiei globale cu 8 milioane lei; livrarea către fondul pieţei a unui volum suplimentar de produse în valoare de 2 milioane lei ; asimilarea unui număr de 40 produse şi sortimente noi peste cele prevăzute în planul tehnic şi reproiectarea altor 12 produse şi sortimente. In ce priveşte gospodăria comunală şi locativă se prevede : — depăşirea planului de producţie-prestaţii cu 10 milioane lei ; depăşirea prestaţiilor în construcţii cu 10 la sută. Scurtarea termenelor de elaborare a proiectelor faţă de termenele contractuale la 15 proiecte în medie cu 15 zile este angajamentul celor ce lucrează în sectorul de sistematizare-proiectare. Se va urmări apoi : — elaborarea în acest an a schiţelor de sistematizare pentru 20 comune ; darea în folosinţă a tuturor apartamentelor , proprietate de stat prevăzute în plan pînă la 15 decembrie 1971. In sectorul de producţie construcţii-montaje se va depăşi producţia de construcţii-montaje cu 10 milioane lei în cursul anului 1971 faţă de planul la 1 ianuarie 1971. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei reţeaua comerţului de stat se va lărgi cu 12 unităţi noi iar planul de desfacere va fi depăşit cu 2,5 milioane lei. Prin contribuţia voluntar-bănească şi in muncă a locuitorilor se vor realiza 30 săli de clasă, terminarea celor 17 cămine culturale începute, o grădiniţă şi introducerea apei potabile în 3 localităţi. Pentru continua înfrumuseţare şi buna gospodărire a localităţilor se vor executa prin muncă patriotică LUCRĂRI EDILITAR GOSPODĂREŞTI ÎN VALOARE DE 120 MILIOANE LEI. Printre altele, în cadrul acestor acţiuni se vor realiza 90 km diguri şi apărări de maluri. Se va continua şi dezvolta activitatea de răspîndire a culturii, artei şi ştiinţei. In patru comune se vor organiza acţiuni de cercetări folclorice în rîndurile populaţiei române, maghiare şi germane în domeniul dansului, cîntecelor şi al motivelor de artă populară Pentru valorificarea şi conservarea valorilor folclorice : — se va edita un volum de folclor poetic din judeţul Mureş cinci culegeri de dansuri populare din judeţ, cinci foi volante ce vor conţine prelucrări de cîntece populare şi altele. ALBA: Toate locuinţele prevăzute în plan vor fi terminate pînă la 20 decembrie 1971 Analizind posibilităţile şi resursele existente în domeniul industriei locale, Consiliul popular judeţean Alba s-a angajat să realizeze : In sporirea volumului producţiei marfă vindută şi încasată cu 2 600 000 lei; asimilarea a 17 produse noi peste numărul celor prevăzute în plan. Extinzînd reţeaua şi diversificînd prestaţiile de servicii către populaţie, în domeniul gospodăriei comunale şi locative se va realiza : __ sporirea prestaţiilor de servicii cu 3 500 000 lei, reprezentînd o creştere de 3 la sută; prelungirea traseelor de transport în comun cu încă 10 km ; executarea peste plan a 60 de branşamente de apă şi canal. In sectorul de investiţii se va urmări : — darea in folosinţă a tuturor apartamentelor proprietate de stat prevăzute în plan pînă cel tîrziu la 20 decembrie 1971; scurtarea duratei de execuţie a lucrărilor cu 90 de zile la silozurile de legume şi fructe de la Aiud, cu 60 de zile a complexului auto-moto din Alba Iulia, cu 30 de zile a internatului şi cantinei liceului din Sebeş; se vor asigura pînă la 30 septembrie 1971 documentaţiile pentru toate lucrările prevăzute în planul pe anul 1972. Folosind eficient contribuţia voluntară în bani şi muncă a locuitorilor precum şi sprijinul din fondul central se vor realiza următoarele obiective : — 58 săli de clasă din care 27 cu sprijin din fondul central, o grădiniţă de copii, 7 cămine culturale; electrificarea peste prevederile planului a două sate şi extinderea construcţiei reţelei electrice cu încă 2,5 km peste plan. Vor fi executate prin muncă patriotică LUCRĂRI EDILITAR-GOSPODAREŞTI IN VALOARE DE PESTE 38 MILIOANE LEI. Se va realiza îmbunătăţirea bazei materiale a unităţilor şcolare prin : — amenajarea şi construirea a 25 de ateliere de lăcătuşerie, croitorie şi menaj, 10 laboratoare şi 30 microbiobaze pentru şcolile generale, licee de cultură generală şi de specialitate. Munca de ocrotire a sănătăţii populaţiei va fi mai bine organizată încheindu-se acţiunea de organizare şi dotare a centrelor medicale rurale. Capacitatea de spitalizare va creşte cu 70 de paturi, numărul locurilor în creşă cu 200 paturi, amenajîndu-se, de asemenea, o staţie de salvare în oraşul Aiud. 1 Deocamdată curioși, dar în aprilie vor circula pe ele. Este vorba de scările rulante ce se află în probe mecanice in pasajul Nicolae Bălcescu din Capitală. Scările rulante vor permite trecerea a peste 8—10 000 persoane pe oră. Foto : NICU VASILE DECI, DE CE (Urmare din vag 7) — Care este totuşi, raţiunea amenajării Oltului ? Adică de ce Oltul şi de ce acum ? — Potenţialul hidroenergetic al Oltului reprezintă circa 10 la sută din potenţialul energetic al rîurilor interioare şi permite instalarea de hidrocentrale care ar putea totaliza în jur de 1 000 Mw putere instalată. — Adică aproximativ puterea hidrocentralei noastre de la Porţile de Fier ? — Exact , aceste hidrocentrale vor produce energie electrică însumînd cam 2 800 milioane Kw-ore pe an. Dar Oltul mai oferă şi alte avantaje pe lingă cele hidroenergetice. Amenajarea lui va permite irigarea a circa 500 000 ha de terenuri arabile, va reduce suprafeţele inundabile în prezent cu circa 57 000 ha şi va asigura apa industrială pentru centrele industriale Rm. Vilcea şi Drăgăşani, mari consumatoare de apă. In fine, din punct de vedere al investiţiei specifice, centralele de pe Olt sunt mai avantajoase decit cele de pe Bistriţa, în aval de centrala Stejaru, şi decât centralele din aval de pe rîul Argeş, avînd o durată de recuperare mai scurtă. Deci iată de ce tocmai Oltul. In ce priveşte momentul realizării, acesta a fost determinat de următoarele considerente principale. Pe lingă necesităţile balanţei energetice, realizarea amenajărilor pe Olt in prezent conjugă interese dintre cele mai diverse ca : asigurarea alimentării cu apă a unor mari consumatori industriali, efectuarea irigaţiilor în agricultură, utilizarea barajelor la poduri rutiere, reducerea suprafeţelor inundabile periodic, dezvoltarea pisciculturii, agrementului şi turismului, a comunicaţiilor naţionale şi internaţionale, a localităţilor în general şi a staţiunilor balneoclimaterice în particular. Dacă amenajările de pe Olt s-ar face după toate acestea, ele ar deveni nerentabile şi mult mai greu de realizat. IATĂ OLTUL — Să concretizăm puţin termenul de amenajări.. — Acestea vor fi, în primul rînd, hidrocentralele electrice, între 22 şi 32 de hidrocentrale, ce se vor realiza în mai multe etape. —Asistăm la debutul primei dintre ele ?... — Da. Este staţia în care se vor executa în regiunea Dăeşti— Rm. Vîlcea — Govora — Ostroveni patru centrale cu o putere instalată de 176 Mw şi o producţie de energie electrică de 517 milioane Kwore/an, iar în ordinea punerilor în funcţiune aceste hidrocentrale sunt Rîmnicu Vîlcea (1973), Govora (1974), Dăeşti (1975) şi Ostroveni (după 1975). Lucrările vor atinge un punct de virf în 1973, cînd se vor consemna şi primii kilowaţi de energie electrică smulşi apelor Oltului. Tot în termenul generic de amenajări sunt incluse şi lacurile de acumulare menite să asigure funcţionarea normală a uzinelor. Oltul fiind un rîu cu mari fluctuaţii ale debitului, este prevăzută realizarea in viitor, în capul cascadei de hidrocentrale, a două lacuri importante : Veneţia — un lac de circa 2 milioane mc, în preajma oraşului Făgăraş şi altul în defileul Oltului, în zona Cornetu, de circa 200-400 milioane mc. Este lesne de imaginat ce atracte turistică vor constitui acestea, pe Ungă efectele economice directe. — Ce aţi dori să mai consemnăm pentru cititorii ziarului nostru ? — Că centralele de pe Olt vor constitui încă o atestare a maturităţii energeticii româneşti, ele fiind proiectate integral de Institutul de proiectări hidroenergetice al Ministerului energiei electrice. Toate vor fi înzestrate în întregime cu echipament românesc executat la Reşiţa, Bucureşti şi Craiova şi vor fi executate de Întreprinderile de construcţii-montaj ale M.E.E., aceleaşi care au realizat salbele de pe Bistriţa, Argeş şi care înalţă Porţile de Fier. — Hrana, îmbrăcămintea, locuinţa sînt trei dintre determinantele existenței noastre diurne. — Fără îndoială, îmbrăcămintea, pentru că despre ea vom vorbi, nu are numai o utilitate fizică. In primul rînd despre asta e vorba, fără îndoială. Adică apărarea organismului împotriva variaţiilor de temperatură. Dar de frig te apără foarte bine un cojoc de oaie. Caracterul utilitar înseamnă şi o anumită nevoie de mobilitate, o armonizare a hainei cu forma şi dimensiunile corpului... Şi, mergind mai departe, haina capătă tot mai mult şi un rost estetic. La bărbaţi mai puţin, poate, deşi nici noi nu suntem indiferenţi nici la eleganţă, nici la modă. Eleganţa femeii nu este doar un factor ornamental pasiv. Aş putea spune că în ultimă instanţă felul cum te îmbraci trădează felul cum gîndeşti. — Nu greşiţi cumva ? Vă reamintesc proverbul : „Haina face pe om“. — Aş fi ajuns şi eu la el. Credeţi că nu e valabil ? Dacă aţi fi intrat aici în birou şi m-aţi fi găsit îmbrăcat hippy ce-aţi fi făcut ? — Aş fi ieşit să mă mai uit o dată pe firma de pe uşă. — Nu-i aşa ? Şi de ce, mă rog ? Pentru că vi se pare nepotrivit ca în acest loc... — ...Exact. — Deci dumneata iţi formezi imediat o anumită părere despre mine. Poate nu cea mai bună. Raportul stabilit de proverb se realizează, aşadar. — Da, dar nu în institutul dumneavoastră. Pină a ajunge acolo trece pe la fabricile de confecţii, pe la creatorii de modele... Putem, discuta puţin şi despre modă, extravaganţă... — Aş vrea să-l văd pe creatorul de modele care-mi va realiza o rochie de seară vaporoasă fără ca eu să-i pun la dispoziţie mătasea de care are nevoie... Nici măcar nu i-ar veni ideea unei asemenea rochii. — Vă cred, vă aprob, văd că datorăm textiliştilor mai mult decit ne închipuim. Uitaţi-vă la mine şi spuneţi-mi ce vă datorez ? — Costumul e din tergal — 55 la sută fibră sintetică. 45 la sută fibră naturală de lină. Cămaşa, este bumbac cu celofibră. Ciorapii sunt supraelastici ? — Da. — Şi ei au trecut pe aici. La vară, vă recomand să purtaţi pantofi cu feţe din contextură textilă. Sint uşori, răcoroşi şi ieftini. — Văd că am in hainele mele putină fibrănaturală. Celofibră, fibre sintetice şi pe ici pe colo puţin bumbac, lină. N-aţi vrea să-mi explicaţi de ce ? Nu de alta dar cind aud de celofibră... — Vă amintiţi de război. — Da. — Atunci a fost compromisă celofibra. Şi a fost compromisă aşa de tare că dacă se lansează pe piaţă un sortiment la care se face reclamă cam aşa: „Un nou produs de celofibră“, poţi fi sigur că nu se vinde... E cazul să uităm. Celofibra e complet alta, deşi baza de materie primă e aceeași : celuloza. Procesul de realizare însă e cu totul altul. — Dar de ce nu ne îmbrăcăm numai cu fibre naturale ? — Din nenumărate motive. Multă vreme lina produsă la noi în țară, era bună doar pentru alta, postavuri... Ca să producem stofe fine din lină trebuia să o importăm cu bani mulţi. Asta e un motiv. Al doilea, lina artificială este mai egală, mai frumoasă, mai uşor de prelucrat decit cea naturală. Are, e adevărat, şi unele deficienţe faţă de fibra naturală. Deocamdată le combinăm şi rezultatele sunt foarte bune. Mai ales că fibra sintetică se curăţă mai uşor, se şifonează mai greu, e mai uşoară la purtat. — Devenind însă la „oile noastre“ ? — Oile noastre au început să dea lună fină în proporţie de 60 la sută. Asta a fost urmarea unei măsuri guvernamentale iniţiată prin 1949 şi ale cărei roade le vedem acum. N-am ajuns incă din urmă Australia sau Noua Zeelandă în această privinţă dar situaţia este incomparabil mai bună. Oricum ar fi însă la amestecuri nu renunţăm. Ba, cred că fibrele sintetice sunt în continuă ofensivă. Nu văd de ce am aştepta ameliorarea raselor de oi — lucru care durează uneori zeci de ani — cînd in cițiva ani putem ajunge să producem lină artificială la fel de bună și mult mai frumoasă decit cea naturală. — Intr-adevăr. La bumbac însă problema cred că se pune altfel? — Ba nu. La bumbac situația este asemănătoare. Mai mult, la noi cultivarea lui n-a dat rezultate prea bune. Trebuie să-l importăm. Nevoia înlocuirii lui cu fibre sintetice este deci foarte urgentă. In viitor vom introduce metoda amestecurilor bumbac-fibre sintetice și celofibră-fibre sintetice la lenjeria de corp. La cămăși s-a introdus cu foarte bune rezultate. — Şi n-au fost obiecţii ? — Ba da. Să vedeţi ciudăţenie. Nu se primesc atîtea sesizări referitor la ciorapii făcuţi numai din fibre sintetice unde chestiunea absorbţiei transparenţei este deficitară, cit se primesc la cămăşile acestea unde este vorba pur şi simplu de o autosugestie, dacă pot spune aşa.— O alergie? — Posibil. E păcat totuşi. Aceste cămăşi sunt foarte bune, se spală extrem de uşor, se usucă rapid şi nu necesită decit o uşoară netezire... — Ştim asta. Cămăşile există deja pe piaţă. Cu timpul vor ciştiga şi încrederea oamenilor. Dar aşteptăm alte sortimente. — Vin şi altele. Anul trecut am lansat PERMAROMUL. E vorba de un amestec debumbac cu poliesteri şi celofibră. A fost bine primit. Anul acesta s-au creat linii speciale de pantaloni la fabricile din Tg. Săcuiesc şi Miercurea Ciuc şi o linie de cămăşi la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Lucrăm la noi amestecuri cu un conţinut tot mai scăzut de bumbac. — Ne rămine totuşi mătasea !... — Aici bătălia este în linii mari ciştigată. Nu văd să existe o femeie elegantă care să prefere ciorapii de mătase naturală celor de mătase artificială. Şi, vă mai spun o noutate, la Săvineşti se experimentează firul de mătase trilobal, care, sunt sigur, va fi bine primit. Firul obişnuit este cilindric. Reflexia este destul de mică. Devenind stelar, strălucirea lui va creşte, siluetele femeilor vor fi puse in evidenţă mult mai bine. — Aşadar înlocuirea Unei, a bumbacului, a mătăsii e o chestiune de timp. Deosebirea dintre fibra naturală şi cea artificială este totuşi vizibilă. — Sigur că da. La mătase, în favoarea celei artificiale. La lună, deosebiri mai există, dar nu pentru mult timp. Am avut de curînd pe piaţă o stofă importată din Spania. Jurai că e lină sută la sută. Şi un specialist ar fi spus aşa, la prima vedere. Şi totuşi nu era. Era un amestec obişnuit de lină cu fibre sintetice. Dar fibrele sintetice erau tratate antipilling. — Adică ? — Pe stofele din amestecuri apar un fel de biluţe mici care cad, dar care dau stofei un aspect necomercial. Ca să scăpăm de ele noi supunem stofele după ţesere, bineînţeles, la un soi de caloare la temperaturi înalte. Asta are însă un dezavantaj care se observă şi la tergal sau terom. Este vorba de o nivelare, o egalizare prea mare a suprafeţei. Şi asta trădează amestecul. Stofa despre care vă spunem avea fibrele tratate in prealabil, înainte de a fi introduse în război. Suprafaţa stofei avea o anumită moliciune, o anumită neregularitate care te făcea să crezi că e vorba de lină naturală. Facem şi noi la Iaşi experimentări care, pînă acum au dat rezultate foarte bune. Dacă reuşim, anul acesta sau la anul am să vă invit pentru o comparaţie. Sunt aproape sigur că nu veţi putea face deosebirea... La bumbac nu ne dăm osteneala să-l imităm. Putem face fibre mai bune şi mai frumoase. Anul ăsta preocuparea institutului nostru pe asta se axează. Și, pentru că vorbim de preocupările anului, mai adaug tratamentele anti-murdărire, deocamdată la stofele pentru mobilă și experimentarea unor procedee de ignifugare. Au fost numeroase cazurile în care un incendii hainele au servit drept combustibil. Vom face să nu se mai poată aprinde. Aşadar, recapitulind, principalele categorii de fibre de care ne ocupăm ar fi cele de lină şi tip-lînă, bumbac şi tip-bumbac, mătase, tip-mătase. In unele ţări cu tradiţie există şi tipuri intermediare. Mai sunt şi fibrele de in şi cinepă la care pe de o parte trebuie să găsim o modalitate de înlocuire şi pe de altă parte tehnologii noi de prelucrare. — Fibrele de sticlă pot fi supuse proceselor textile ? — Da. La ora actuală se fac unele ţesături din fibre de sticlă , in special draperii. Nu e vorba totuşi de un proces textil obişnuit. Fibra de sticlă nu poate fi supusă la alungiri şi torsionări prea mari. Dar n-am spus tot ce avem de spus. Cu timpul... — ...Vom ajunge in anul 2000. Cum ne vom îmbrăca atunci ? — Prevăd pentru anul 2000 o reprofilare a textiliştilor.— Din ce cauză ? — Se intrevăd metode noi de realizare a stofelor, a materialelor necesare confecţiilor de orice fel. Inchipuiţi-vă un strat de fibră pe care il subţiezi, il luminezi după cum ţi-e voia şi din care faci stofă fără să-l mai treci prin procesul de ţesere. Dispare războiul, maşina de tricotat... — Vor triumfa chimiştii şi vă vor sfida croitorii ! — Chimiştii, da. Croitorii nu prea. Pentru că de aici se poate trece la etapa următoare — şi lucrul nu-i de loc greu cind pentru a-ţi face o rochie sau un costum „turnat“ nu vei avea nevoie să te duci la croitor dintr-un atelier unde se va lua un tipar fidel al corpului dumitale, se va face o matriță, și în ea se va turna costumul — la modul propriu de data asta — exact in culoarea și modelul pe care-1 vrem. Dezavantajul este că un asemenea costum, o asemenea rochie va fi exact pe corpul luat ca model. — Şi nu vor protesta femeile ? — Ba, foarte posibil. Dacă nu se vor găsi cumva şi aici artificii de corectare a eventualelor disproporţii. Şi se vor găsi. In orice caz, şi la noi, viitorul aparţine chimiei. Cred că pot adăuga acum la „haina face pe om“ reversul proverbului : „omul face haina“ — cu toate implicaţiile etice, morale şi, bineînţeles, sociale, pe care le presupune. ANTON NICU Ce e nou in domeniul dv. de activitate? Invitatul nostru este azi ing. ION HALALAU, director ştiinţific al Institutului de cercetări textile FIBRE NATURALE-FIBRE ARTIFICIALE. 0 DISPUTĂ CU HI PERSPECTIVE Pagina a 3-a16 ianuarie 1971 Competenţe există. Cum le folosiţi? (Urmare din pag. 1) In uzine s-au putut lua o serie de măsuri care au dus la îmbunătăţirea calităţii produselor, a modului de ambalare şi prezentare, fapt ce a permis afirmarea produselor noastre şi a contribuit ca la tratative să se poată obţine preţuri avantajoase pentru realizarea unui export eficient. Este suficient să amintesc în acest sens că anul trecut, in comparaţie cu 1969, valoarea produselor exportate de centrala noastră a crescut cu aproape 30 la sută. — Ce se desprinde din experienţa de pînă acum ? Ce se impune a fi îmbunătăţit in lumina noilor competenţe ce revin centralelor industriale ? — Mai intîi despre relaţiile directe dintre întreprinderile de comerţ exterior, centrală şi uzinele furnizoare. Experienţa comună a anului 1970 arată necesitatea întăririi colaborării şi imbunătăţirii sistemului informaţional dintre compartimentele de resort. Se impune în acest sens stabilirea unui circuit precis al tuturor documentelor solicitate de realizarea efectivă a exportului. Simultan s-a trecut la analizarea condiţiilor necesare intrării în competenţa noastreă a operaţiunilor de export la produsele la care centrala este coordonator de balanţă. Acţionăm deopotrivă pe linia specializării uzinelor pentru realizarea mărfurilor destinate exportului. Şi la Centrala industrială Hunedoara se împărtăşeşte părerea că, neîndoielnic, problemele organizării şi desfăşurării eficiente a activităţii de comerţ exterior impun contactul direct al furnizorului cu clientul străin. — Centralele şi unităţile lor componente care au sarcini de export — ne-a spus ing. IONEL DOBRIN, directorul comercial al centralei hunedorene — au stabilit împreună cu întreprinderile de comerţ exterior contacte directe pe piaţa externă, au reuşit să cunoască şi să se convingă nemijlocit de condiţiile pe care Ie cere această piaţă. — A avut vreun rezultat concret această acţiune ? — Desigur, în mod corespunzător, sfera de probleme a centralei noastre s-a modificat, s-a îmbogăţit. — In ce mod ? — Dacă in trecut toată activitatea se limita la încheierea unui contract în condiţiile pieţei interne şi la încasarea contravalorii acestuia de la Metalimport", astăzi lucrurile se prezintă substanţial schimbate. In primul rînd s-a selecţionat un nomenclator de produse care circulă pe piaţă. In al doilea rînd s-a produs o anumită specializare a produselor exportate pe zone geografice, in concordanţă cu trăsăturile specifice unor pieţe naţionale şi ale clienţilor externi. Prin aceasta se explică că deşi piaţa metalului a înregistrat una din cele mai dificile conjuncturi din ultimii ani, totuşi centrala noastră a realizat întregral planul pe 1979 la export. — Ce reţine acum atenţia centralelor industriale ? — Ne exprimăm părerea că mai stringent ca oricine, activitatea de comerţ exterior reclamă noi paşi în direcţia creşterii competenţei şi răspunderii exportatorului, adică a întreprinderii, centralei şi ministerului care execută produsul exportat. Prin aceasta înţelegem prezenţa nemijlocită a acestora pe piaţa externă, încheierea directă a contractelor şi răspunderea pentru executarea lor, fără nici un fel de intermediar. în egală măsură acest criteriu se impune şi în ceea ce priveşte importurile, la care participarea nemijlocită a centralei sau a întreprinderilor sale este minimă, sau uneori chiar inexistentă. Un cuvint important au de spus în acest domeniu și întreprinderile de comerţ exterior, încadrindu-se in contextul general al măsurilor aplicate cu începere din anul trecut, acestea au avut in vedere crearea unor raporturi noi cu centralele industriale. — Uzinele producătoare au devenit parte contractantă în contractul de comerţ exterior — ne-a spus VASILE NEGRESCU, directorul general al „Metalimport“-ului. Din aceasta au derivat o seamă de implicaţii de mare însemnătate : respectarea riguroasă a caracteristicilor tehnice ale produsului contractat, a termenelor de livrare stabilite, expedierea ritmică a mărfurilor, întocmirea corectă a documentelor ce servesc la încasarea contravalorii mărfurilor exportate. — Pe ce căi se realizează aceste imperative ale unui comerţ exterior eficient ? — Pe de o parte printr-o colaborare mai strinsă între centrale şi întreprinderea exportatoare, iar pe de altă parte prin preocuparea centralelor de a asimila in producţie noi tipuri de produse care să permită obţinerea unor preţuri superioare. — Puteţi să ne daţi un exemplu ? — Oprindu-mă numai asupra unuia dintre cele care îmi stau la indemină, doresc să menţionez că în urma unor acţiuni comune iniţiate de Combinatul siderurgic Galaţi şi „Metalimport“, s-a efectuat omologarea tablei groase navale conform registrelor internaţionale navale, fapt care a permis o valorificare superioară la export a tablei groase româneşti. Totuşi unele centrale industriale nu sunt încă satisfăcute de modul în care se desfăşoară colaborarea cu întreprinderea pe care o conduceţi. Cum explicaţi acest lucru şi cum vedeţi eliminarea dificultăţilor semnalate ? — Activitatea din anul 1970 trebuie considerată numai ca o perioadă de tranziţie în realizarea obiectivelor propuse. în acest răstimp s-au manifestat lipsuri atît din partea „Metalimport“-ului, cit şi a centralelor industriale cu care lucrăm. Uneori „Metalimport“ a angajat la export contracte doar pe baza fișelor tehnice convenite, fără a consulta şi centrala producătoare. Alteori, centralele au laminat şi dirijat produsele către porturi cu abateri de la graficele de livrare, ceea ce a condus la depozitarea mărfurilor peste limitele admise. Din ambele cazuri rezultă că practica deciziilor unilateral luate este fundamental greşită. La Centrala industrială Hunedoara, la Centrala industrială de ţevi şi trefilate, la „Metalimport“, ca şi la celelalte organisme similare, toate strădaniile sunt îndreptate în această perioadă pentru ca in cadrul noilor competenţe ce le revin pe linia comerţului exterior să primeze eficienţa economică. La baza acţiunilor lor stă indicaţia conducerii de partid că procesul de producţie nu se încheie cu fabricarea produselor, ci numai o dată cu vînzarea, cu încasarea banilor pentru marfa fabricată.