România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)

1971-01-16 / nr. 8158

„România liberă” Această mare energie stimulată de societatea noastră socialistă şi pusă in slujba obştei, concretizată in ceea ce numim simplu ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ A devenit de acum o tradiţie ca in fiece înce­put de an deputaţii consiliilor populare să se întru­nească in sesiuni, să analizeze ceea ce au făcut bun în cursul anului trecut şi să-şi stabilească noi pro­iecte de viitor, noi angajamente a căror înfăptuire v­or face oraşele şi satele noastre mereu mai bine gospodărite. Deputaţii, edilii aleşi, reprezentanţii a milioane de cetăţeni, vin în sesiuni cu experienţa, cuvîntul şi cerinţele celor ce i-au ales, cu dorinţa ex­primată de aceştia de a contribui cu munca, price­perea şi pasiunea lor pentru a da chip şi mai frumos locurilor în care trăiesc şi muncesc. Acest uriaş dia­log în ambele sensuri, această mare energie stimu­lată de societatea noastră socialistă şi pusă în slujba obştei, se concretizează în ceea ce numim simplu : întrecerea patriotică. În acest an, chemarea la întrecere a pornit de pe meleaguri nemţene, unde harnicii moldoveni din oraşe şi sate au realizat, numai în 1970, lucrări edili­tar-gospodăreşti, prin munca şi participarea cetăţe­nilor, în valoare de peste 72 milioane lei. Ecoul acestei chemări este prezent în toate oraşele şi satele ţării. Consiliile populare, întrunite în aceste zile în sesiuni, îşi judecă forţele şi posibili­tăţile şi adaugă noi şi noi angajamente în lucrări, constînd în multe milioane de lei. Angajamentele privesc toate sectoarele economice locale. O mare par­te din succesele viitoare sînt închinate gloriosului semicentenar al partidului, ca un prinos de recunoş­tinţă adus conducătorului iubit al poporului nostru. Incepînd de azi vom informa cititorii despre răspunsurile la chemarea la întrecere, subliniind da­tele esenţiale din angajamentele luate. In domeniul învăţămîntului se va realiza în anul şcolar 1971—1972 un număr de 64 clase a IX-a ; se vor amenaja cu posibilităţi locale 20 ateliere la şcoli. In domeniul sănătăţii publice, se va urmări : dezvoltarea asistenţei medicale din me­diul rural prin darea în funcţiune a cinci centre medicale de sănătate. BUCUREŞTI: O producţie globală suplimentară în valoare de 45 milioane lei. Prin îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie şi a organizării muncii, prin diversifi­carea producţiei şi prin descoperirea şi valorifi­carea de noi resurse interne în industria locală, Consiliul popular al municipiului Bucureşti se angajează printre altele să asigure : - depăşirea planului producţiei globale cu 45 milioane lei, a producţiei marfă indus­trială cu 40 milioane lei şi a sarcinii de export cu 4 la sută. In sectorul de gospodărie comunală şi locativă, angajamentele prevăd să se realizeze : un volum suplimentar de producţie-pres­­taţii în valoare de 25 000 000 lei ; Angajamentele în domeniul sistematizării­­ şi proiectării se referă în primul rînd la folosirea proiectelor tip şi a celor refolosibile pentru lo­cuinţele din fondurile de stat, la : I scurtarea termenelor de elaborare a pro­iectelor faţă de termenele contractuale pentru obiectivele de investiţii pe anul 1972 cu 3 090 zile, precum şi la proiecta­rea locuinţelor pentru anul 1972 în soluţii industrializate in procent de 70 la sută. Prin pregătirea la timp a documentaţiilor am­plasamentelor , se vor da în folosinţă înainte de termenul planificat un număr de nouă obiective, şi se vor preda proiectele de execuţie pentru lucrările de investiţii ce se vor da în folosinţă în anul 1972, pînă la data de 1 septembrie 1971 ; de asemenea se vor extinde soluţiile industrializate la con­strucţii de locuinţe pină la 60 la sută şi se va reduce durata de execuţie faţă de plan la un număr de 2 500 apartamente. Printr-o folosire mai eficientă a materialelor şi a materiilor prime, în sectoarele economice se vor realiza următoarele economii : 1 600 tone de metal, 400 mc material lem­nos, 1 005 000 buc cărămizi de construcţii, 500 tone ciment. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării popu­­laţiei, reţeaua comercială se va mări cu încă 50 unităţi şi se vor moderniza un număr de 120 unităţi existente Din contribuţia voluntară bănească şi în muncă a locuitorilor din comunele suburbane se vor realiza printre altele următoarele lucrări de in­teres local : 1­29 săli de clasă, 580 ml construcţii gar­duri din prefabricate pentru împrejmui­rea a cinci localuri de şcoală, 40 000 mp construcţii trotuare şi pavări străzi etc. In vederea înfrumuseţării şi a bunei gospodă­riri a oraşului şi comunelor suburbane, se vor executa prin mun’că patriotică LUCRĂRI EDI­­LITAR-GOSPODAREŞTI ÎN VALOARE DE 250 LEI PE LOCUITOR. Veniturile proprii ale bugetului local al mu­nicipiului Bucureşti vor fi depăşite cu 30 mili­oane lei şi se vor realiza economii la cheltuie­lile prevăzute în bugetul local al municipiului Bucureşti de 10 milioane lei. In domeniul ocrotirii sănătăţii, pentru a se utiliza cit mai raţional fondurile repartizate, se vor lua măsuri pentru o mai bună folosire a fondului existent de paturi, a medicamentelor şi a aparaturii medicale. GALAŢI: Valorificarea eficientă a resurselor materiale şi umane Consiliul popular al judeţului Galaţi se va preocupa în continuare de valorificarea resurse­lor materiale şi umane din judeţ în scopul unei mai bune gospodăriri şi înfrumuseţări a locali­tăţilor. Iată care îi sunt angajamentele princi­pale în acest scop . Prin îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie, diversificarea producţiei şi descope­rirea şi valorificarea a noi surse interne in in­dustria locală, se va realiza : depăşirea planului producţiei globale cu 3 000 000 lei; livrarea către fondul pie­ţei a unui volum suplimentar de marfă in valoare de 700 000 lei; livrarea la export a unui volum suplimentar de marfă în valoare de 150 000 lei valută,­n sectorul de gospodărie comunală se va ur­mări : - depăşirea planului de producţie-prestaţii cu 4 coo 000 lei; depăşirea prestaţiilor în construcţii cu 2 000 000 lei; distribuirea unui volum de apă cu 700 000 mc mai mult ca în anul 1970. în anul 1971 se va trece la acţiunea de urbani­zare a comunelor prin realizarea centrelor ci­vice cu dotările respective şi executarea de lu­crări de încălzire centrală, alimentări cu apă, canalizări, modernizări de străzi etc., acţiune ce va începe în comunele Băleni şi Schela. Se vor elabora totodată documentaţii tehnice pentru un număr de 110 obiective ce se vor executa în 1972 prin contribuţia voluntară bănească. Datorită măsurilor ce se vor lua în organiza­rea executării obiectivelor prevăzute in planul de producţie construcţii-montaj se va asigura­­ darea în folosinţă cu 15 zile înainte de termenul planificat a 30 de obiective. Pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei de către reţeaua comerţului de stat,­­ vor fi modernizate un număr de 18 uni­tăţi comerciale cu o suprafaţă utilă de 3 540 mp; vor fi şcolarizaţi în anul 1971 un număr de 500 lucrători. Prin contribuţia voluntară bănească şi munca populaţiei se vor realiza următoarele lucrări de interes local: 1­26 săli de clasă; 2 cămine culturale noi; 2 dispensare umane; 1 punct sanitar; 5 km drum construit; 400 km întreţinere şi re­paraţii drumuri; 170 km extinderi electri­ficări rurale, etc. Pe baza angajamentelor cetăţenilor se vor rea­liza LUCRĂRI GOSPODĂREŞTI IN ÎNTRECE­REA PATRIOTICA ÎN VALOARE DE 90 MILI­OANE LEI. MUREŞ: Se vor realiza prin muncă patriotică lucrări obşteşti în valoare de 120 milioane lei In numele oamenilor muncii din judeţul Mu­reş, consiliul popular judeţean se angajează să realizeze în industria locală : — depăşirea planului producţiei globale cu 8 milioane lei; livrarea către fondul pieţei a unui volum suplimentar de pro­duse în valoare de 2 milioane lei ; asimi­larea unui număr de 40 produse şi sorti­mente noi peste cele prevăzute în planul tehnic şi reproiectarea altor 12 produse şi sortimente. In ce priveşte gospodăria comunală şi loca­tivă se prevede : — depăşirea planului de producţie-pres­­taţii cu 10 milioane lei ; depăşirea presta­ţiilor în construcţii cu 10 la sută. Scurtarea termenelor de elaborare a proiecte­lor faţă de termenele contractuale la 15 proiecte în medie cu 15 zile este angajamentul celor ce lucrează în sectorul de sistematizare-proiectare. Se va urmări apoi : — elaborarea în acest an a schiţelor de sistematizare pentru 20 comune ; darea în folosinţă a tuturor apartamentelor , pro­prietate de stat prevăzute în plan pînă la 15 decembrie 1971. In sectorul de producţie construcţii-montaje se va depăşi producţia de construcţii-montaje cu 10 milioane lei în cursul anului 1971 faţă de pla­nul la 1 ianuarie 1971. In vederea îmbunătăţirii aprovizionării popu­laţiei reţeaua comerţului de stat se va lărgi cu 12 unităţi noi iar planul de desfacere va fi de­păşit cu 2,5 milioane lei. Prin contribuţia voluntar-bănească şi in muncă a locuitorilor se vor realiza­­ 30 săli de clasă, terminarea celor 17 că­mine culturale începute, o grădiniţă­ şi introducerea apei potabile în 3 localităţi. Pentru continua înfrumuseţare şi buna gos­podărire a localităţilor se vor executa prin muncă patriotică LUCRĂRI EDILITAR GOSPO­DĂREŞTI ÎN VALOARE DE 120 MILIOANE LEI. Printre altele, în cadrul acestor acţiuni se vor realiza 90 km diguri şi apărări de maluri. Se va continua şi dezvolta activitatea de răs­­pîndire a culturii, artei şi ştiinţei. In patru co­mune se vor organiza acţiuni de cercetări fol­clorice în rîndurile populaţiei române, maghiare şi germane în domeniul dansului, cîntecelor şi al motivelor de artă populară Pentru valorificarea şi conservarea valorilor folclorice : — se va edita un volum de folclor poe­tic din judeţul Mureş cinci culegeri de dansuri populare din judeţ, cinci foi vo­lante ce vor conţine prelucrări de cîntece populare şi altele. ALBA: Toate locuinţele prevăzute în plan vor fi terminate pînă la 20 decembrie 1971 Analizind posibilităţile şi resursele existente în domeniul industriei locale, Consiliul popular judeţean Alba s-a angajat să realizeze : I­n sporirea volumului producţiei marfă vindută şi încasată cu 2 600 000 lei; asi­milarea a 17 produse noi peste numărul celor prevăzute în plan. Extinzînd reţeaua şi diversificînd prestaţiile de servicii către populaţie, în domeniul gospo­dăriei comunale şi locative se va realiza : __ sporirea prestaţiilor de servicii cu 3 500 000 lei, reprezentînd o creştere de 3 la sută; prelungirea traseelor de transport în comun cu încă 10 km ; executarea peste plan a 60 de branşamente de apă şi canal. In sectorul de investiţii se va urmări : — darea in folosinţă a tuturor aparta­mentelor proprietate de stat prevăzute în plan pînă cel tîrziu la 20 decembrie 1971; scurtarea duratei de execuţie a lucrărilor cu 90 de zile la silozurile de legume şi fructe de la Aiud, cu 60 de zile a comple­xului auto-moto din Alba Iulia, cu 30 de zile a internatului şi cantinei liceului din Sebeş; se vor asigura pînă la 30 sep­tembrie 1971 documentaţiile pentru toate lucrările prevăzute în planul pe anul 1972. Folosind eficient contribuţia voluntară în bani şi muncă a locuitorilor precum şi sprijinul din fondul central se vor­ realiza următoarele obiec­tive : — 58 săli de clasă din care 27 cu sprijin din fondul central, o grădiniţă de copii, 7 cămine culturale; electrificarea peste prevederile planului a două sate şi extin­derea construcţiei reţelei electrice cu încă 2,5 km peste plan. Vor fi executate prin muncă patriotică LUCRĂRI EDILITAR-GOSPODAREŞTI IN VA­LOARE DE PESTE 38 MILIOANE LEI. Se va realiza îmbunătăţirea bazei materiale a unităţilor şcolare prin : — amenajarea şi construirea a 25 de a­­teliere de lăcătuşerie, croitorie şi menaj, 10 laboratoare şi 30 microbiobaze pentru şcolile generale, licee de cultură generală şi de specialitate. Munca de ocrotire a sănătăţii populaţiei va fi mai bine organizată încheindu-se acţiunea de organizare şi dotare a centrelor medicale rurale. Capacitatea de spitalizare va creşte cu 70 de pa­turi, numărul locurilor în creşă cu 200 paturi, amenajîndu-se, de asemenea, o staţie de salvare în oraşul Aiud.­ ­ 1 Deocamdată curioși, dar în aprilie vor circula pe ele. Este vorba de scările rulante ce se află în probe mecanice in pasajul Nico­­lae Bălcescu din Capitală. Scările rulante vor permite trecerea a peste 8—10 000 persoane pe oră. Foto : NICU VASILE DECI, DE CE (Urmare din vag 7) — Care este totuşi, raţiunea amenajării Oltului ? Adică de ce Oltul şi de ce acum ? — Potenţialul hidroenergetic al Oltului reprezintă circa 10 la sută din potenţialul energetic al rîurilor interioare şi permite in­stalarea de hidrocentrale care ar putea totaliza în jur de 1 000 Mw putere instalată. — Adică aproximativ puterea hidrocentralei noastre de la Porţile de Fier ? — Exact , aceste hidrocen­trale vor produce energie elec­trică însumînd cam 2 800 mili­oane Kw-ore pe an. Dar Oltul mai oferă şi alte avantaje pe lingă cele hidroenergetice. A­­menajarea lui va permite iriga­rea a circa 500 000 ha de tere­nuri arabile, va reduce suprafe­ţele inundabile în prezent cu circa 57 000 ha şi va asigura apa industrială pentru centrele in­dustriale Rm. Vilcea şi Drăgă­­şani, mari consumatoare de apă. In fine, din punct de vedere al investiţiei specifice, centralele de pe Olt sunt mai avantajoase decit cele de pe Bistriţa, în aval de centrala Stejaru, şi decât centralele din aval de pe rîul Argeş, avînd o durată de recu­perare mai scurtă. Deci iată de ce tocmai Oltul. In ce priveşte momentul rea­­lizării, acesta a fost determi­nat de următoarele conside­rente principale. Pe lingă ne­cesităţile balanţei energetice, realizarea amenajărilor pe Olt in prezent conjugă interese dintre cele mai diverse ca : asigurarea alimentării cu apă a unor mari consumatori industriali, efectuarea iriga­ţiilor în agricultură, utiliza­rea barajelor la poduri rutiere, reducerea suprafeţelor inundabile periodic, dezvoltarea piscicultu­rii, agrementului şi turismului, a comunicaţiilor naţionale şi inter­naţionale, a localităţilor în gene­ral şi a staţiunilor balneoclima­terice în particular. Dacă amena­jările de pe Olt s-ar face după toate acestea, ele ar deveni ne­rentabile şi mult mai greu de realizat. IATĂ OLTUL — Să concretizăm puţin ter­menul de amenajări.. — Acestea vor fi, în primul rînd, hidrocentralele electrice, între 22 şi 32 de hidrocentrale, ce se vor realiza în mai multe etape. —Asistăm la debutul primei dintre ele ?... — Da. Este staţia în care se vor executa în regiunea Dăeşti— Rm. Vîlcea — Govora — Ostro­­veni patru centrale cu o putere instalată de 176 Mw şi o pro­ducţie de energie electrică de 517 milioane Kw­ore/an, iar în ordinea punerilor în funcţiune aceste hidrocentrale sunt Rîm­­nicu Vîlcea (1973), Govora (1974), Dăeşti (1975) şi Ostroveni (după 1975). Lucrările vor atinge un punct de virf în 1973, cînd se vor consemna şi primii kilowaţi de energie electrică smulşi ape­lor Oltului. Tot în termenul generic de a­­menajări sunt incluse şi lacurile de acumulare menite să asigure funcţionarea normală a uzine­lor. Oltul fiind un rîu cu mari fluctuaţii ale debitului, este pre­văzută realizarea in viitor, în capul cascadei de hidrocentrale, a două lacuri importante : Ve­neţia — un lac de circa 2 mili­oane mc, în preajma oraşului Făgăraş şi altul în defileul Ol­tului, în zona Cornetu, de circa 200-400 milioane mc. Este lesne de imaginat ce atracte turistică vor constitui acestea, pe Ungă efectele economice directe. — Ce aţi dori să mai consem­năm pentru cititorii ziarului nostru ? — Că centralele de pe Olt vor constitui încă o atestare a ma­turităţii energeticii româneşti, ele fiind proiectate integral de Institutul de proiectări hidro­energetice al Ministerului ener­giei electrice. Toate vor fi în­zestrate în întregime cu echipa­ment românesc executat la Re­şiţa, Bucureşti şi Craiova şi vor fi executate de Întreprinderile de construcţii-montaj ale M.E.E., aceleaşi care au realizat salbele de pe Bistriţa, Argeş şi care înalţă Porţile de Fier. — Hrana, îmbrăcămintea, locuinţa sînt trei dintre deter­minantele existenței noastre diurne. — Fără îndoială, îmbrăcămin­tea, pentru că despre ea vom vorbi, nu are numai o utilitate fizică. In primul rînd despre asta e vorba, fără îndoială. A­­dică apărarea organismului îm­potriva variaţiilor de tempera­tură. Dar de­ frig te apără foar­te bine un cojoc de oaie. Carac­terul utilitar înseamnă şi o anu­mită nevoie de mobilitate, o armonizare a hainei cu forma şi dimensiunile corpului... Şi, mer­­gind mai departe, haina capătă tot mai mult şi un rost estetic. La bărbaţi mai puţin, poate, deşi nici noi nu suntem­ indife­renţi nici la eleganţă, nici la modă. Eleganţa femeii nu este doar un factor ornamental pasiv. Aş putea spune că în ultimă ins­tanţă felul cum te îmbraci tră­dează felul cum gîndeşti. — Nu greşiţi cumva ? Vă reamintesc proverbul : „Haina face pe om“. — Aş fi ajuns şi eu la el. Cre­deţi că nu e valabil ? Dacă aţi fi intrat aici în birou şi m-aţi fi găsit îmbrăcat hippy ce-aţi fi făcut ? — Aş fi ieşit să mă mai uit o dată pe firma de pe uşă. — Nu-i aşa ? Şi de ce, mă rog ? Pentru că vi se pare ne­potrivit ca în acest loc... — ...Exact. — Deci dumneata iţi formezi imediat o anumită părere despre mine. Poate nu cea mai bună. Raportul stabilit de proverb se realizează, aşadar. — Da, dar nu în institutul dumneavoastră. Pină a a­­junge acolo trece pe la fa­bricile de confecţii, pe la creatorii de modele... Putem, discuta puţin şi despre modă, extravaganţă... — Aş vrea să-l văd pe creato­rul de modele care-mi va realiza o rochie de seară vaporoasă fără ca eu să-i pun la dispoziţie mă­tasea de care are nevoie... Nici măcar nu i-ar veni ideea unei asemenea rochii. — Vă cred, vă aprob, văd că datorăm textiliştilor mai mult decit ne închipuim. Ui­­taţi-vă la mine şi spuneţi-mi ce vă datorez ? — Costumul e din tergal — 55 la sută fibră sintetică. 45 la sută fibră naturală de lină. Cămaşa, este bumbac cu celofibră. Ciora­pii sunt supraelastici ? — Da. — Şi ei au trecut pe aici. La vară, vă recomand să purtaţi pantofi cu feţe din contextură textilă. Sint uşori, răcoroşi şi ieftini. — Văd că am in hainele mele putină fibră­­naturală. Celofibră, fibre sintetice şi pe ici pe colo puţin bumbac, lină. N-aţi vrea să-mi explicaţi de ce ? Nu de alta dar cind aud de celofibră... — Vă amintiţi de război. — Da. — Atunci a fost compromisă celofibra. Şi a fost compromisă aşa de tare că dacă se lansează pe piaţă un sortiment la care se face reclamă cam aşa: „Un nou produs de celofibră“, poţi fi si­gur că nu se vinde... E cazul să uităm. Celofibra e complet alta, deşi baza de materie primă e a­­ceeași : celuloza. Procesul de re­alizare însă e cu totul altul. — Dar de ce nu ne îmbră­căm numai cu fibre natu­rale ? — Din nenumărate motive. Multă vreme lina produsă la noi în țară, era bună doar pentru alta, postavuri... Ca să producem stofe fine din lină trebuia să o importăm cu bani mulţi. Asta e un motiv. Al doilea, lina artifi­cială este mai egală, mai fru­moasă, mai uşor de prelucrat de­cit cea naturală. Are, e adevărat, şi unele deficienţe faţă de fibra naturală. Deocamdată le combi­năm şi rezultatele sunt foarte bune. Mai ales că fibra sintetică se curăţă mai uşor, se şifonează mai greu, e mai uşoară la pur­tat. — Devenind însă la „oile noastre“ ? — Oile noastre au început să dea lună fină în proporţie de 60 la sută. Asta a fost urmarea u­­nei măsuri guvernamentale ini­ţiată prin 1949 şi ale cărei roade le vedem acum. N-am ajuns incă din urmă Australia sau Noua Zeelandă în această privinţă dar situaţia este incomparabil mai bună. Oricum ar fi însă la a­­mestecuri nu renunţăm. Ba, cred că fibrele sintetice sunt în con­tinuă ofensivă. Nu văd de ce am aştepta ameliorarea raselor de oi — lucru care durează uneori zeci de ani — cînd in cițiva ani putem ajunge să producem lină artificială la fel de bună și mult mai frumoasă decit cea naturală. — Intr-adevăr. La bumbac însă problema cred că se pune altfel­­? — Ba nu. La bumbac situația este asemănătoare. Mai mult, la noi cultivarea lui n-a dat rezul­tate prea bune. Trebuie să-l im­portăm. Nevoia înlocuirii lui cu fibre sintetice este deci foarte urgentă. In viitor vom introduce metoda amestecurilor bumbac-fi­­bre sintetice și celofibră-fibre sintetice la lenjeria de corp. La cămăși s-a introdus cu foarte bune rezultate. — Şi n-au fost obiecţii ? — Ba da. Să vedeţi ciudăţenie. Nu se primesc atîtea sesizări re­feritor la ciorapii făcuţi numai din fibre sintetice unde chestiu­nea absorbţiei transparenţei este deficitară, cit se primesc la că­măşile acestea unde este vorba pur şi simplu de o autosugestie, dacă pot spune aşa.­— O alergie­­? — Posibil. E păcat totuşi. A­­ceste cămăşi sunt foarte bune, se spală extrem de uşor, se usucă rapid şi nu necesită decit o u­­şoară netezire... — Ştim asta. Cămăşile e­­xistă deja pe piaţă. Cu timpul vor ciştiga şi încrede­rea oamenilor. Dar aşteptăm alte sortimente. — Vin şi altele. Anul trecut am lansat PERMAROMUL. E vorba de un amestec de­­bumbac cu poliesteri şi celofibră. A fost bine primit. Anul acesta s-au creat linii speciale de pantaloni la fabricile din Tg. Săcuiesc şi Miercurea Ciuc şi o linie de că­măşi la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti. Lucrăm la noi amestecuri cu un conţinut tot mai scăzut de bumbac. — Ne rămine totuşi măta­sea !... — Aici bătălia este în linii mari ciştigată. Nu văd să existe o femeie elegantă care să pre­fere ciorapii de mătase naturală celor de mătase artificială. Şi, vă mai spun o noutate, la Săvi­­neşti se experimentează firul de mătase trilobal, care, sunt sigur, va fi bine primit. Firul obişnuit este cilindric. Reflexia este des­tul de mică. Devenind stelar, strălucirea lui va creşte, siluetele femeilor vor fi puse in evidenţă mult mai bine. — Aşadar înlocuirea Unei, a bumbacului, a mătăsii e o chestiune de timp. Deosebi­rea dintre fibra naturală şi cea artificială este totuşi vi­zibilă. — Sigur că da. La mătase, în favoarea celei artificiale. La lună, deosebiri mai există, dar nu pentru mult timp. Am avut de curînd pe piaţă o stofă importată din Spania. Jurai că e lină sută la sută. Şi un specialist ar fi spus aşa, la prima vedere. Şi to­tuşi nu era. Era un amestec o­­bişnuit de lină cu fibre sintetice. Dar fibrele sintetice erau tratate antipilling. — Adică ? — Pe stofele din amestecuri apar un fel de biluţe mici care cad, dar care dau stofei un as­pect necomercial. Ca să scăpăm de ele noi supunem stofele după ţesere, bineînţeles, la un soi de caloare la temperaturi înalte. Asta are însă un dezavantaj care se observă şi la tergal sau te­­rom. Este vorba de o nivelare, o egalizare prea mare a suprafe­ţei. Şi asta trădează amestecul. Stofa despre care vă spunem a­­vea fibrele tratate in prealabil, înainte de a fi introduse în răz­boi. Suprafaţa stofei avea o anu­mită moliciune, o anumită ne­­regularitate care te făcea să crezi că e vorba de lină natu­rală. Facem şi noi la Iaşi expe­rimentări care, pînă acum au dat rezultate foarte bune. Dacă reu­şim, anul acesta sau la anul am să vă invit pentru o comparaţie. Sunt aproape sigur că nu veţi putea face deosebirea... La bumbac nu ne dăm oste­neala să-l imităm. Putem face fibre mai bune şi mai frumoase. Anul ăsta preocuparea institutu­lui nostru pe asta se axează. Și, pentru că vorbim de preocupă­rile anului, mai adaug tratamen­tele anti-murdărire, deocamdată la stofele pentru mobilă și expe­rimentarea unor procedee de ig­­nifugare. Au fost numeroase ca­zurile în care un incendii hainele au servit drept combustibil. Vom face să nu se mai poată aprinde. Aşadar, recapitulind, principa­lele categorii de fibre de care ne ocupăm ar fi cele de lină şi tip-lînă, bumbac şi tip-bumbac, mătase, tip-mătase. In unele ţări cu tradiţie există şi tipuri in­termediare. Mai sunt şi fibrele de in şi cinepă la care pe de o parte trebuie să găsim o modali­tate de înlocuire şi pe de altă parte tehnologii noi de prelu­crare. — Fibrele de sticlă pot fi supuse proceselor textile ? — Da. La ora actuală se fac unele ţesături din fibre de sti­clă , in special draperii. Nu e vorba totuşi de un proces textil obişnuit. Fibra de sticlă nu poate fi supusă la alungiri şi torsio­nări prea mari. Dar n-am spus tot ce avem de spus. Cu timpul... — ...Vom ajunge in anul 2000. Cum ne vom îmbrăca atunci ? — Prevăd pentru anul 2000 o reprofilare a textiliştilor.­­— Din ce cauză ? — Se intrevăd metode noi de realizare a stofelor, a materiale­lor necesare confecţiilor de orice fel. Inchipuiţi-vă un strat de fi­bră pe care il subţiezi, il lumi­nezi după cum ţi-e voia şi din care faci stofă fără să-l mai treci prin procesul de ţesere. Dispare războiul, maşina de tri­cotat... — Vor triumfa chimiştii şi vă vor sfida croitorii ! — Chimiştii, da. Croitorii nu prea. Pentru că de aici se poate trece la etapa următoare — şi lucrul nu-i de loc greu cind pentru a-ţi face o rochie sau un costum „turnat“ nu vei avea nevoie să te duci la croitor d­­in­tr-un atelier unde se va lua un tipar fidel al corpului dumitale, se va face o matriță, și în ea se va turna costumul — la modul propriu de data asta — exact in culoarea și modelul pe care-1 vrem. Dezavantajul este că un a­­semenea costum, o asemenea ro­chie va fi exact pe corpul luat ca model. — Şi nu vor protesta fe­meile ? — Ba, foarte posibil. Dacă nu se vor găsi cumva şi aici artificii de corectare a eventualelor dis­proporţii. Şi se vor găsi. In orice caz, şi la noi, viitorul aparţine chimiei. Cred că pot adăuga acum la „haina face pe om“ reversul pro­verbului : „omul face haina“ — cu toate implicaţiile etice, mo­rale şi, bineînţeles, sociale, pe care le presupune. ANTON NICU Ce e nou in domeniul dv. de activitate? Invitatul nostru este azi ing. ION HALALAU, director ştiinţific al Institutului de cercetări textile FIBRE NATURALE-FIBRE ARTIFICIALE. 0 DISPUTĂ CU HI PERSPECTIVE Pagina a 3-a16 ianuarie 1971 Competenţe există. Cum le folosiţi? (Urmare din pag. 1) In uzine s-au putut lua o se­rie de măsuri care au dus la îmbunătăţirea calităţii produse­lor, a modului de ambalare şi prezentare, fapt ce a permis a­­firmarea produselor noastre şi a contribuit ca la tratative să se poată obţine preţuri avanta­joase pentru realizarea unui ex­port eficient. Este suficient să amintesc în acest sens că anul trecut, in comparaţie cu 1969, valoarea produselor exportate de centrala noastră a crescut cu aproape 30 la sută. — Ce se desprinde din experienţa de pînă acum ? Ce se impune a fi îmbună­tăţit in lumina noilor com­petenţe ce revin centralelor industriale ? — Mai intîi despre relaţiile directe dintre întreprinderile de comerţ exterior, centrală şi u­­zinele furnizoare. Experienţa comună a anului 1970 arată ne­cesitatea întăririi colaborării şi imbunătăţirii sistemului infor­maţional dintre compartimentele de resort. Se impune în acest sens stabilirea unui circuit precis al tuturor documentelor solicitate de realizarea efectivă a expor­tului. Simultan s-a trecut la a­­nalizarea condiţiilor necesare in­trării în competenţa noastreă a operaţiunilor de export la pro­dusele la care centrala este coor­donator de balanţă. Acţionăm deopotrivă pe linia specializării uzinelor pentru realizarea măr­furilor destinate exportului. Şi la Centrala industrială Hu­nedoara se împărtăşeşte părerea că, neîndoielnic, problemele or­ganizării şi desfăşurării eficien­te a activităţii de comerţ exte­rior impun contactul direct al furnizorului cu clientul străin. — Centralele şi unităţile lor componente care au sar­cini de export — ne-a spus ing. IONEL DOBRIN, direc­torul comercial al centralei hunedorene — au stabilit împreună cu întreprinderile de comerţ exterior contacte directe pe piaţa externă, au reuşit să cunoască şi să se convingă nemijlocit de con­diţiile pe care Ie cere aceas­tă piaţă. — A avut vreun rezultat concret această acţiune ? — Desigur, în mod corespun­zător, sfera de probleme a cen­tralei noastre s-a modificat, s-a îmbogăţit. — In ce mod ? — Dacă in trecut toată acti­vitatea se limita la încheierea unui contract în condiţiile pie­ţei interne şi la încasarea con­travalorii acestuia de la Me­­talimport", astăzi lucrurile se prezintă substanţial schimbate. In primul rînd s-a selecţionat un nomenclator de produse care circulă pe piaţă. In al doilea rînd s-a produs o anumită spe­cializare a produselor exportate pe zone geografice, in concor­danţă cu trăsăturile specifice u­­nor pieţe naţionale şi ale clien­ţilor externi. Prin aceasta se ex­plică că deşi piaţa metalului a înregistrat una din cele mai di­ficile conjuncturi din ultimii ani, totuşi centrala noastră a reali­zat întregral planul pe 1979 la export. — Ce reţine acum atenţia centralelor industriale ? — Ne exprimăm părerea că mai stringent ca oricine, activi­tatea de comerţ exterior recla­mă noi paşi în direcţia creşterii competenţei şi răspunderii ex­portatorului, adică a întreprin­derii, centralei şi ministerului care execută produsul exportat. Prin aceasta înţelegem prezen­ţa nemijlocită a acestora pe piaţa externă, încheierea direc­tă a contractelor şi răspunderea pentru executarea lor, fără nici un fel de intermediar. în egală măsură acest criteriu se impu­ne şi în ceea ce priveşte im­porturile, la care participarea nemijlocită a centralei sau a întreprinderilor sale este mini­mă, sau uneori chiar inexis­tentă. Un cuvint important au de spus în acest domeniu și între­­prinderile de comerţ exterior, încadrindu-se in contextul ge­neral al măsurilor aplicate cu începere din anul trecut, aces­tea au avut in vedere crearea unor raporturi noi cu centralele industriale. — Uzinele producătoare au devenit parte contractantă în contractul de comerţ exterior — ne-a spus VASILE NEGRES­­CU, directorul general al „Me­­talimport“-ului. Din aceasta au derivat o seamă de implicaţii de mare însemnătate : respec­tarea riguroasă a caracteristici­lor tehnice ale produsului con­tractat, a termenelor de livrare stabilite, expedierea ritmică a mărfurilor, întocmirea corectă a documentelor ce servesc la încasarea contravalorii mărfu­rilor exportate. — Pe ce căi se realizează aceste imperative ale unui comerţ exterior eficient ? — Pe de o parte printr-o co­laborare mai strinsă între cen­trale şi întreprinderea exporta­toare, iar pe de altă parte prin preocuparea centralelor de a asimila in producţie noi tipuri de produse care să permită ob­ţinerea unor preţuri superioare. — Puteţi să ne daţi un exemplu ? — Oprindu-mă numai asupra unuia dintre cele care îmi stau la indemină, doresc să menţio­nez că în urma unor acţiuni comune iniţiate de Combinatul siderurgic Galaţi şi „Metalim­­port“, s-a efectuat omologarea tablei groase navale conform registrelor internaţionale na­vale, fapt care a permis o va­lorificare superioară la export a tablei groase româneşti.­­ Totuşi unele centrale industriale nu sunt încă sa­tisfăcute de modul în care se desfăşoară colaborarea cu întreprinderea pe care o con­duceţi. Cum explicaţi acest lucru şi cum vedeţi elimina­rea dificultăţilor semnalate ? — Activitatea din anul 1970 trebuie considerată numai ca o perioadă de tranziţie în realiza­rea obiectivelor propuse. în a­­cest răstimp s-au manifestat lipsuri atît din partea „Metal­­import“-ului, cit şi a centrale­lor industriale cu care lucrăm. Uneori „Metalimport“ a anga­jat la export contracte doar pe baza fișelor tehnice convenite, fără a consulta şi centrala pro­ducătoare. Alteori, centralele au laminat şi dirijat produsele că­tre porturi cu abateri de la graficele de livrare, ceea ce a condus la depozitarea mărfurilor peste limitele admise. Din am­bele cazuri rezultă că practica deciziilor unilateral luate este fundamental greşită. La Centrala industrială Hune­doara, la Centrala industrială de ţevi şi trefilate, la „Metalim­port“, ca şi la celelalte organis­me similare, toate strădaniile sunt îndreptate în această pe­rioadă pentru ca in cadrul noi­lor competenţe ce le revin pe linia comerţului exterior să pri­meze eficienţa economică. La baza acţiunilor lor stă indicaţia conducerii de partid că procesul de producţie nu se încheie cu fabricarea produselor, ci numai o dată cu vînzarea, cu încasarea banilor pentru marfa fabricată.

Next