România Liberă, aprilie 1971 (Anul 29, nr. 8223-8247)
1971-04-22 / nr. 8240
A* Anul XXIX Nr. 8240 6 pagini 30 de bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE Cifre şi fapte diferite, semnificaţie unică Ne-am propus ca pe baza informaţiilor sosite ieri la redacţie din diferite judeţe ale ţării să facem „radiografia“ unei zile de muncă in întreprinderile noastre şi să desprindem sensurile evenimentelor petrecute in interval de 24 de ore în economia noastră naţională. Pe birou s-a strîns un teanc impunător de pagini dactilografiate. Veştile sînt dintre cele mai diverse. Unele vorbesc despre tone de produse date peste plan, altele despre suplimentarea unor angajamente sau despre victorii ale constructorilor în întrecerea cu timpul, între ele aparent nu este nici o legătură. Căci, la prima vedere, ce legătură s-ar putea face între cele 10 000 tone oțel date în plus de hunedoreni și realizarea primului vagon-platformă pe patru osii la Uzina mecanică din Buzău, între îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate de către docherii, mecanizatorii şi navigatorii gălăţeni şi încheierea lucrărilor de betonare la clădirea centralei hidroelectrice de la Porţile de Fier ? De fapt însă noutăţile ce ne-au parvenit la redacţie (şi este alte fapte s-au rmai petrecut, cu certitudine, pe meleagurile ţării fără să fi fost cuprinse într-o informaţie de presă !)au toate un numitor comun, o semnificaţie unică. Ele reflectă rezultatele unei anumite stări de spirit, unei anumite atitudini faţă de muncă. Fiecare în parte şi toate la un loc mărturisesc dorinţa oamenilor muncii de a se prezenta în ziua marelui jubileu al partidului de la 8 mai cu un buchet cît mai reprezentativ de realizări. Şi, dacă dorinţa aceasta se transpune atît de spectaculos în înfăptuiri materiale, aceasta se datoreşte faptului că angajamentele asumate de oameni au avut toate acoperirea ei în idei, iniţiativă, pricepere, spirit gospodăresc. Ce altceva dovedeşte, bunăoară, faptul că după ce şi-au realizat integral angajamentele asumate (ceea ce înseamnă peste 20 000 tone fontă, peste 8 000 tone oţel şi 18 000 tone aglomerat date în plus economiei noastre naţionale) siderurgiştii noii cetăţi a metalului românesc de la Galaţi au găsit resursele necesare pentru a da patriei produse suplimentare de încă zece milioane lei ? Sau că întreaga industrie a judeţului Cluj a dat pînă în prezent o producţie marfă cu 40 milioane lei mai mare decit prevedeau angajamentele ? înfăptuitor, dar şi coautor al politicii partidului, poporul întreg îşi face un titlu de cinste din a realiza exemplar această politică, transpunînd în practică programul atît de generos al celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Răsfoim în continuare vraful de „telexuri“ de pe biroul secretarului de redacţie, Iată, la Focşani a fost omologat ieri cel de-al 400-lea model de confecţii realizat de la începutul anului. Un adevărat record de fantezie, de imaginaţie al unor oameni ce şi-au propus să contribuie la îmbogăţirea şi înfrumuseţarea vestimentaţiei noastre. La Brazi, cercetătorii Combinatului petrochimic au definitivat reţetele pentru două noi sortimente de polietilenă destinate agriculturii. In zona Lotrului, constructorii de la „Electromontaj" — Sibiu au marcat „plantarea“, cu ajutorul telefericului și al elicoptere- PAUL MARIAN (Continuare in pag. a 3-a) Eugen Barbu , nu un loc de refugiu a-Aşezat in soare cu faţaTI spre munţii cei mari ai României. Acolo peste cîteva săptămâni iarba va isbucni pătimaş umezită de ploile primăverii. Pomii aşteptînd şi ei isbăvirea soarelui se vor arunca spre văzduh cu toate florile şi-mi vor parfuma grădina. Merg rar la Zamora pentru că n-am timp, dar visez des la dimineţile superbe încărcate de aur şi de umbre albastre şi mai ales la amurgurile reci, cină toată lumina este furată de spinările uriaşe de stînci, absorbită lent şi iar redată generos lumii a doua zi, devreme... Cind am sosit in acel loc pentru prima dată, totul era puţin sălbatic. Cîteva sălcii şi flori, piuite flori sub un corcoduş ce nu l-am tăiat încă pentru că el nu ţine seama de intemperii şi de frigul din jur, înfloreşte prosteşte la timp şi dă fructe ce se fac roşii prin iunie spre bucuria copiilor din preajmă. Pomul acesta feeric devine un fel de lampadar al naturii şi sub el acum doi ani s-au ivit nişte făpturi de piatră. Un fel de dansatoare finind ciorchini închipuiţi pe umăr şi mai încolo o femeie culcată ce priveşte amiaza cu nepăsare într-o lene coaptă a şoldurilor, trasată cu dalia de un superb artist. între ele, o stelă încremenită, gris, un chip nedecis,,cu capul lui mă repauzează cind ridic ochii din paginile citite pe o terasă. Statuile acestea aparţin marelui sculptor român, Apostu... Nu am să vă povestesc cum au ajuns ele acolo pe dealul plin de iarbă unde meşterul le-a aşezat cu miinile sale puternice şi le-a răsucit ca pe nişte astre după o lumină, ştiută numai de dînsul, ca să aibe o mişcare secretă, să facă împreună un lucru secret ce nu l-am descifrat. Anii au trecut şi peste piatra sacră au trecut zăpezi şi ploi, deasupra a fulgerat şi cerul a cărat vagoanele lui de aer şi nimic, rindunele şi cocori duşi spre alte ţărimuri, frumosul lor insă e neclintit prin absenţa mea, statuile s-au integrat locului, sunt de acolo, trăiesc, capătă viaţă dimineţile şi serile, aparţin de-acum peisajului de la Za (Continuare în pag. a 2-a) IN CUPRINSUL ZIARULUI: Preocupare constantă pentru editarea operelor lui V. I. Lenin în limba română (Pag. a 2-a) A gîndi cu mijloacele timpului (Pag. a 3-a) La Novi Sad : România—Iugoslavia 1—0 (0—0) (Pag. a 5-a) PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, DE CĂTRE AMBASADORUL REPUBLICII PERU In ziua de 21 aprilie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mariano Pagador Puente care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Peru în ţara noastră. (în pag. a 5-a cuvîntările rostite cu acest prilej). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ACORDAT UN INTERVIU ZIARULUI ITALIAN „L’UNITA“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit la 21 aprilie pe ziariştii italieni Giuseppe Boffa, comentator de politică externă şi Gianfranco Berardi, şef de rubrică, de la ziarul „L’Unita". La primire a luat parte Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu ziariştilor italieni. ORAŞUL DINTRE LIVEZI Ion ţugui Intre Năsăud şi Bistriţa, între Bistriţa şi Munţii Bîrgăului, intre Beclean şi Bistriţa se află imperiul livezilor. Alături de cusături, alături de lutul ars spre dăinuirea în timp veşnic, alături de tot ce-a făcut, în secoli şi milenii faima ţinutului Vallis Valahalis sau Districtus Rodnensis, sînt pomenite şi fructele. O ţară a rodului rotund, rod cu epiderma ninsă de curcubee, cu aureolele trunchiurilor dispuse astfel îneît pare că un pom cheamă alt pom, o floare de fruct cheamă altă floare, mereu, într-o perpetuă simetrie... Leg această imagine şi de gîndul de a cinsti cu laude pe harnicul gospodar loan Schmidt din comuna Cetate, nu departe de Bistriţa, unul din fruntaşii livezilor noi, şi ai obştei în fruntea căreia se află. Mi-e voia să mai spun că prin cunoştinţa cu acest om, am pătruns mai lesne în pitoreştile grădini, am auzit de oameni cu „sufletul frumos" şi am poposit, cu un ceas mai devreme, în alte livezi, după o expresie a lui Ionel Teodoreanu, livezile industriei... Bistriţa — oraşul şantier de astăzi — este populat de cupele metalice ale excavatoarelor, dintr-un capăt în altul firele cu plumb desenează, din loc în loc, schiţa imaculată a simetriilor verticale, pretutindeni se aude sunetul ce însoţeşte munca. Mai pregnantă poate decât în alte regiuni ale ţării, ni se înfăţişează aici osmoza între nou şi tradiţie, într-o fericită conlucrare, favorabilă şi într-un sens şi-n altul. Răbdarea şi perspicacitatea oamenilor din imperiul livezilor au trecut să oficieze ansamble materiale impunătoare, noi toponifoii ies dintr-un străvechi anonimat. Căci, în urma învestiturii de reşedinţă de judeţ, şi în primul rînd, ca rezultat firesc al politicii clarvăzătoare a partidului şi statului nostru de industrializare armonioasă, de efort susţinut spre modernitatea fiecărei zone a patriei, oraşul dintre livezi se aliniază la pulsul înnoitor al întregii ţări cu un specific aparte, reprezentativ... . O uzină de utilaj pentru industria materialelor de construcţie şi refractare, o fabrică de textile neţesute, art complex de industrializare a lemnului, o fabrică de sticlă şi menaj, în fine, o fabrică de ceramică se află în plină construcţie. Toate (continnuare în pag. a 3-a) ULTIMELE 24 DE ORE In ţară GALAŢI (coresp. R.I. V. Chiurtu). — în aula Institutului Politehnic din Galaţi au început ieri dimineaţa lucrările „Zilelor tehnice româno—iugoslave“, acţiune organizată de Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor din România in colaborare cu Uniunea inginerilor şi tehnicienilor din R.S.F. Iugoslavia. ALEXANDRIA (coresp. R.l. M. Georgescu). — In localitate s-au bătut ţăruşii inaugurali pe şantierul celei mai mari fabrici de rulmenţi din ţară. CONSTANŢA (coresp. R.l. I. Popovici). — Pe faleza Cazinoului din Constanţa, în apropierea farului genovez au început lucrările de amenajare a primului Muzeu al mării, din ţară. BOTOŞANI (coresp. R.I. — NT. Seneiuc), în municipiul Botoşani şi oraşul Dorohoi au început lucrările de dezvoltare a actualului sistem de alimentare cu apă care va cuprinde o nouă staţie de captare, o staţie de tratare şi pompare a apei potabile, un rezervor cu o capacitate de 5 000 mc şi o conductă lungă de 20 km între rîul Siret şi municipiu. TG. MUREŞ (coresp. R.I. - I. Deleanu) In localitate au inceput manifestările, din cadrul celei de a 4-a ediţii a Festivalului studenţesc de primăvară, organizat de Consiliul uniunii asociaţiilor studenţeşti al centrului universitar Tg. Mureş. Festivalul include spectacole de teatru, concerte de muzică simfonică şi uşoară, recitaluri de poezie etc. Joi 22 aprilie 1971 Harta fenomenelor meteorologice posibile Amănunte în pag. a 5.o CQMTtyTi ARTIŞTII MANIFESTĂ CALD ATAŞAMENT FAJA DE MARILE IDEALURI ALE ICIAEISEE — în ce fel credeţi că trebuie înţeleasă responsabilitatea artistului? — Fără discuţie că responsabilitatea artistică este, in primul rînd, o realitate personală. Dar o realitate personală care-şi are implicaţiile ei. Şi care manifestă, de obicei, modulaţii. Această responsabilitate e normal să fie în raport cu mediul in care trăieşti, frămintările climatului în mijlocul căruia te dezvolţi, în ultimă instanţă ,cu mediul social. Un artist rămîne un om ca oricare altul şi, în această formulă se manifestă două aspecte: idealul cetăţenesc şi social la care participă — şi care mi se pare foarte clar în ce priveşte situaţia unui artist în ţara noastră — şi idealul său artistic în care se includ, conştient sau inconştient, elementele care i-au determinat formaţia spirituală şi artistică. Şi dacă vreţi să fiu mai precis, trebuie să constat că toţi artiştii din ţara noastră manifestă un cald ataşament spiritual faţă de idealurile pe care şi le propune societatea noastră socialistă, faţă de marile realizări ale Partidului Comunist Român. Artistul işi infăptuieşte lucrările ca o speranţă şi o bucurie a muncii sale. Adevăratul artist este veşnic in continuă frămîntare de a se realiza. Bucurie şi tristeţe în acelaşi timp, căci idealul către care tinzi se mută totdeauna undeva mai sus, face din artist un posedat al meseriei lui, un om care ajunge în cele din urmă să-şi dăruiască celorlalţi sufletul său, în nesfîrşite ipostaze, ca o ofrandă. Prin asta vreau să spun că, pînă la urnă, creaţia înseamnă dăruire. — în ce ar consta deci rolul social al artei ? —. Intr-un raport de influenţă. Cum spuneam mai înainte, în a dărui şi a fi absorbit. Cel puţin acesta ar fi idealul suprem. — Cum apreciaţi actualul climat artistic românesc ? Convorbire cu pictorul Brăduţ Covaliu preşedintele Uniunii Artiştilor, Plastici — Iată o întrebare bine-venită. Nu există grave probleme materiale. Ceea ce lipseşte, cred, este o mai mare efervescenţă a discuţiilor între artişti pe probleme ale artei lor, discuţii care nu mai satisfac prin realizarea lor într-un cadru oarecum tradiţionalist şi în nişte forme care se dovedesc în mare parte perimate. Chiar de curînd discutam cu cîţiva critici şi mă întrebam dacă n-ar fi bine ca în jurul cîtorva personalităţi, şi nu neapărat în cadrul Uniunii Artiştilor Plastici, să aibă loc discuţii asupra artei, asupra preocupărilor fiecăruia, discuţii asupra lucrărilor chiar. Intr-un cadru pe care criticii şi artiştii să şi-l selecţioneze afectiv şi unde să se creeze o cunoaştere şi încredere reciprocă, temeinică prin contacte mai dese, pe afinităţi. Aşa că eu aş recomanda criticilor să-şi rezerve o zi săptămînală să se întilnească cu artiştii poate la un atelier. Am fi dispuşi chiar să subvenţionăm asemenea cercuri. Trebuie neapărat, după părerea mea, ca prin toate mijloacele, să realizăm pentru început, în Capitală, trei, patru astfel de centre in care artiştii, la alegerea lor, să se întilnească cel puţin o dată pe săptămină pentru a-şi discuta problemele proprii meseriei lor. Asta ar duce la o şi mai mare clarificare a unora din aspectele creaţiei, stabilind modalităţi de expunere, de prezentare în faţa publicului in grupuri mai evident constituite. Credem că, în acest fel, s-ar anima viaţa artistică şi s-ar putea stabili şi contacte utile cu publicul, care ar putea să-şi exprime părerea nu numai in expoziţii, dar şi în discutarea problemelor legate de artă in diverse cercuri. — Credeţi că există mijloace specifice artei angajate ? — Dacă-i vorba să fie artă angajată, mie mi se pare evident că trebuie să se vadă căeste artă angajată. Angaja- Imentul respectiv poate însă înbraca o arie foarte vastă de solicitări. Există o artă care pune în evidenţă ataşamentul cetăţenesc şi partinic al creatorului şi, intr-o asemenea împrejurare (să presupunem că vorbim despre expoziţia Semicentenarului) caracterul angajat trebuie să fie evident. Există, de asemenea, un angajament in raport cu urbanistica sau cu spaţiul social în cadrele căruia se desfăşoară viaţa noastră a tuturor. Acesta poate să meargă de la o situaţie specială, in care este necesar să punctăm un eveniment (cum ar fi statuia doctorului Petru Groza, de exemplu) pînă la formule decorative în care primează agrementarea sau frumosul în general. Am dori, desigur, ca instituţiile noastre publice să be- CRISTINA ANASTASIU (Continuare în pag. a 2-a) se smM mmm. mm acestei mm mm. Realizarea şi depăşirea vitezei zilnice de lucru prevăzute Sprijinirea unităţilor agricole rămase în urmă Asigurarea unui nivel calitativ superior I O redare grafică a intensităţii cu care se desfăşoară lucrările agricole ar avea — cu excepţia ultimei săptămîni cind timpul s-a răcit foarte mult — imaginea unei curbe ascendente. Forţele şi mijloacele de care dispun întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie sunt, la ora actuală, concentrate, în cea mai mare parte a judeţelor la semănatul culturilor agricole şi în special a porumbului, plantarea legumelor, extinderea, plantaţiilor vitipomicole, îmbunătăţirea pajiştilor naturale. Ieri, s-au centralizat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor ultimele date privind desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon, rezultatele obţinute fiind comentate — la rugămintea noastră — de inginerul VASILE VEDEANU, director general în susamintitul minister. „ „Operativa la zi“ ne furnizează amănuntul, nu lipsit de importanţă, că in întreaga ţară s-au semănat pînă acum aproape 2,8 milioane hectare, ceea ce reprezintă 56 la sută din prevederi. Cum apreciaţi acest rezultat ? — N-aş vrea să fac obişnuita comparaţie cu rezultatele obţinute, la aceeaşi dată din campaniile agricole din anii precedenţi, deşi este evident că in acest an stadiul lucrărilor este mult avansat. Le voi confrunta insă cu cele prevăzute in programele de lucru întocmite şi concluzia care se desprinde este că, in general, semănatul se desfăşoară potrivit graficelor întocmită la un nivel calitativ superior. Interesul deosebit al cooperatorilor şi mecanizatorilor pentru efectuarea lucrărilor in limitele termenului optim şi la „parametrii“ calitativi superiori, este urmarea măsurilor luate de partid privind perfecţionarea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. într-un cuvint am putea spune că începind din actuala campanie se poate vedea eficienţa aplicării noilor forme de organizare şi retribuire a muncii în cooperativele agricole, introducerii acordului global, reorganizării sectorului de mecanizare a agriculturii, legării retribuirii mecanizatorilor de producţia obţinută de unităţile deservite, constituirii consiliilor intercooperatiste, care au creat un cadru organizatoric din cel mai favorabil obţinerii unor rezultate superioare. Este un prim bilanţ făcut acum. Ing. TH. MARCAROV "Continuare în pag. a 3-a) În timp ce două ministere—al Industriei Lemnului şi al Comerţului Interior—se acuză reciproc, un program de mobilă care întruneşte sufragiile unanime ale populaţiei a rămas de un an în faza de prototip. DE CE ? MOTTO : „în sfirşit ! Iată o idee bună, realizată. Camerele din noile blocuri vor fi in fine mobilate corespunzător. Bravo ! (din caietul de impresii al magazinului de prezentare şi desfacere „Mobila“ al Ministerului Industriei Lemnului, din Bucureşti Calea Victoriei). „Ideea bună“ : mobila multifuncţională „HISTRIA" sau conform reclamei, programul de mobilier în nouă variante pentru orice încăpere din locuinţa noastră). Data apariţiei : luna martie 1970 Amănunte biografice : expusă la Bucureşti (la magazinul menţionat mai sus). După aceea ,,plimbată“ şi pe la Braşov. Oferită la contractările de mobilă de la Constanţa din vara anului trecut. A trecut, deci, mai bine de un an de la data prezentării în public a acestui mobilier Normal şi logic (anticipînd concluziile se pare că nu întotdeauna lucrurile se desfăşoară după aceste criterii) ar trebui să găsim astăzi ,,Histria“ în magazine. Dar să vedem cum se prezintă realitatea la faţa locului. Intrăm prin cîteva unităţi de specialitate şi... „Nu, n-am auzit de această garnitură de mobilă sună răspunsul stereotip pe care-l primim. Probabil că o vom găsi atunci la magazinul unde a primit „botezul publicului“. — Nu sunteţi primii care mă întrebaţi dacă am pus-o în vinzare. Mi-e pur şi simplu jenă faţă de toţi aceşti oameni care zilnic îmi solicită să le spun cind o vor putea cumpăra, în cei 15 ani de cind lucrez ca prezentatoare, ne mărturiseşte EUGENIA MIHOC. am fost martor al reacţiilor cumpărătorilor la cele mai multe din produsele pe care le-au realizat fabricile noastre. Cred că nu greşesc dacă afirm că „HISTRIA“ a întrunit sufragiile unanime ale tuturor celor care au văzut-o. Și ce răspuns pot să le dau ? Poate, ne-am imaginat noi, garniturile respective se află in plin proces de fabricaţie şi urmează să apără pe piaţă in lunile următoare. Deci, să încercăm să aflăm mai exact cum stau lucrurile, adresindu-ne tovarăşului C. NEDELCU, şeful serviciului mobilă din Ministerul Comerţului Interior. — ÎN CEEA CE NE PRIVEŞTE pot să vă spun că mobila a plăcut nu numai marelui public, ci ne-a plăcut şi nouă. Am dorit să o punem cit mai rapid la dispoziţia cumpărătorilor. Am cerut-o chiar pentru anul 1970. Dovadă repartiţia nr. 1611588/86 din 2 iunie 1970 pentru 200 seturi „HISTRIA“, echivalînd cu 6-700 garnituri convenţionale. Dar la 21 iulie 1970, CEIL Constanţa ne-a adus la cunoştinţă prin adresa nr. 15736 că „nu am contractat aceasta repartiţie din lipsă de preţ aprobat de MCI“. — Aşadar dumneavoastră, comerţul, sunteţi în culpă... — Ce preţuri să aprobăm cind Ministerul Industriei Lemnului ne-a înaintat propuneri de preţ abia la 4 august!?. Că a fost un simplu pretext invocarea lipsei preţului — pentru că sintatitea situaţii asemănătoare cind totuşi se contractează, intrucit există posibilitatea legală pentru aceasta — v-o dovedesc cu un document aparţinind chiar Ministerului Industriei Lemnului : „Nomenclatorul cu sortimente din producţia M.I.L. care se supun contractării fondului pieţii pe 1971“. Poftiţi, consultaţi-l şi vedeţi dacă apare undeva „HISTRIA“. VA REPET. NOI SI ASTAZI SINTEM DISPUSI SA O CONTRACTAM. Cu atît mai mult cu cit. HCM nr. 1650/1968 stabileşte, la articolul 12, sarcini precise de a se asigura populaţiei tipuri de mobilier care să răspundă necesităţilor apartamentelor cu grad de confort diferenţiat. Or, „HISTRIA“ este pînă in momentul de faţă singura mobilă care, din absolut toate punctele de vedere — funcţional, estetic, al preţului, al posibilităţilor de diversificare — corespunde cerinţelor respective. Asta ne îndreptăţeşte să apreciem că se va putea impune cu rapiditate pe piaţă. Mai vreau să accentuez asupra faptului că noi solicităm nu garnituri compuse din 3-4 piese (cum ar fi un dormitor sau o sufragerie separată) ci întregul set compus din 24 de elemente care prin combinarea lor diferită pot îndeplini orice rol funcţional. In faţa acestor declaraţii ferme din partea comerţului, nu ne mai rămine altceva de făcut decit să căutăm clarificarea situaţiei la producător. Iată-ne deci în biroul directorului general adjunct al Direcţiei de îndrumare şi prelucrare a lemnului din Ministerul Industriei Lemnului, ing. D. NICOARA. Ii prezentăm interlocutorului nostru rezultatul primelor investigaţii şi-l rugăm să ne spună părerea domniei sale referitor la programul „HISTRIA“. IN CEEA CE NE PRIVEŞTE considerăm că aprecierile deing. MARIAN DUMITRESCU (Gontinuare in pag. a 3-a) Â Porţile de Fier A FOST LANSAT ROTORUL GENERATORULUI DE LA HIDROAGREGATUL Nr. 5 TURNU-SEVERIN (coresp. R.L., Ion Becheru) Ieri 21 aprilie a fost lansat la hidrocentrala Porţile de Fier rotorul generatorului la agregatul energetic nr. 5 — al doilea de producţie românească. Operaţia de lansare a avut loc cu un avans de 60 de zile faţă de grafic. Concomitent, colectivul şantierului Energomontaj lucrează la asamblarea rotorului turbinei ce va intra în componenţa ultimului agregat energetic al centralei de la Dunăre şi la protecţia anticorozivă în puţul turbinei. La rîndul lor, constructorii Şantierului nr. 1 din cadrul Grupului I.C.S. Porţile de Fier au încheiat lucrările de betonare la clădirea centralei hidroelectrice româneşti şi execută ultimele lucrări de finisaj.