România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)
1973-06-23 / nr. 8916
VIZITA IN INKA a ŞEFULUI (Urmare din pag. 1) final Unit şi al Guvernului Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei ; Alteţa Sa principesa Norodom Keth Kanya ; Sarin Chhak, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia ; doamna Kou Roun , general Duong Sam Ol, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al F.U.N.C. şi ministru al echipamentului militar şi armamentului, cu soţia ; Chea San, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru al justiţiei şi al reformelor judiciare ; Alteţa Sa Prinţul Sisowath Methavi, directorul de cabinet al şefului statului; Alteţa Sa Regală Prinţul Norodom Yuvanatah ; Alteţa Sa Regală Prinţul Norodom Sihamini ; Ping Peng Cheng, secretar general al înaltului Consiliu al Tronului, cu soţia, pe ceilalţi membri ai suitei. A fost prezent Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., ministrul lucrărilor publice, al telecomunicaţiilor şi al reconstrucţiei, ambasadorul Regatului Cambodgia la Bucureşti, cu soţia. Un grup de pionieri oferă înalţilor oaspeţi buchete de flori, în continuarea ceremoniei, comandantul gărzii de onoare prezintă raportul. Se intonează Imnurile de Stat ale României şi Cambodgiei. Cei doi şefi de stat trec în revistă garda de onoare. Prinţului Norodom Sianuk şi prinţesei Monique Sianuk le sunt prezentaţi apoi tovarăşii Gheorghe Cioară, Dumitru Popescu, Ion Ioniţă, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai guvernului şi celelalte persoane oficiale române care au venit în intimpinare. Erau prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au aclamat cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi pe prinţul Norodom Sianuk. Ei şi-au exprimat satisfacţia pentru vizita pe care şeful statului Cambodgia o întreprinde în ţara noastră, convingerea că ea corespunde intereselor popoarelor român şi cambodgian, cauzei luptei antiimperialiste, progresului şi păcii în lume. Prin aplauze şi aclamaţii ei dau glas sentimentelor de deosebită stimă şi dragoste faţă de conducătorul partidului şi statului nostru a cărui neobosită activitate este pusă în slujba intereselor naţiunii noastre, in slujba edificării în lume a unui climat de pace şi înţelegere, care permite dezvoltarea liberă şi independentă a popoarelor. In aclamaţiile celor prezenţi, cei doi şefi de stat iau, loc într-o maşină, escortată de motociclişti, indreptîndu-se spre reşedința ce a fost rezervată înalților oaspeţi. . Vizita protocolară la preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu Alteţele Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi prinţesa Monique Siapanuk, au făcut, vineri seara, o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, şi tovarăşei Elena Ceauşescu. La întîlnire au participat tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi- niştri, şi tovarăşa Elena Maurer, tovarăşii Miron Constantinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Au participat, de asemenea, long Sary, trimis special al Frontului Naţional Unit şi al Guvernului Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei, Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., ministrul lucrărilor publice, al telecomunicaţiilor şi al reconstrucţiei, ambasadorul Regatului Cambodgiei în România, cu soţia, Alteţa Sa prinţul Sisowath Methavi, directorul de cabinet al şefului statului. întrevederea dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu şi Alteţele Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, de prietenie. Dineul oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit, vineri, un dineu în onoarea Alteţelor Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk. Au participat tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Dumitru Popescu, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, cu soţiile, alţi membri ai guvernului, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Au luat, de asemenea, par te : leng Sary, Alteţa Sa Prin cipesa Norodom Keth Kanya, Sarin Chhak, cu soţia, doamna Kou Roun, general Doung Sam Ol ,cu soţia, Huot Sambath, cu soţia, Chea San, Alteţa Sa prinţul Sisowath Methavi, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Yuvanatah, Alteţa Sa Regală prinţul Noro dom Sihamini, Pung Peng Cheng, cu soţia, şi celelalte persoane din suita Alteţelor Lor Regale. S-au intonat imnurile de stat ale României şi Cambodgiei. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi prinţul Norodom Stanik au rostit toasturi. Alteţe, Toastul prese Nicolae Ceauşescu Aş dori încă o dată să vă urez bun venit in România, să exprim satisfacţianoastră pentru faptul că aţi răspuns incitaţiei de a face această vizită neoficială, prietenească, în ţara noastră. După cum cunoaşteţi, România se pronunţă în mod consecvent şi statornic pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare între toate statele. Desigur, punem pe primul plan relaţiile cu ţările socialiste, cu ţările prietene care luptă pentru dezvoltarea lor independentă, cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială. In acest cadru, relaţiile dintre România şi Cambodgia au un rol important. Ţările noastre sunt angajate in lupta pentru o lume mai dreaptă, în care fiecare popor să-şi poată rezolva problemele fără nici un amestec din afară. Ştim că poporul khmer trebuie să facă faţă unei lupte grele. Ne bucură faptul că lupta pe care o duceţi înregistrează succese tot mai mari. Am salutat cu satisfacţie prezenţa Alteţei Voastre în zonele eliberate din Cambodgia, apreciind aceasta ca o dovadă a faptului că Guvernul Regal de Unitate Naţională constituie unicul reprezentant al poporului cambodgian, că orice încercare ar face clica lui Lon Nol, oricit sprijin ar primi din afară, nu va putea împiedica reinstaurarea deplină a puterii legale şi dezvoltarea democratică, independentă a Cambodgiei. In ţara noastră sunt cunoscute şi se bucură de o înaltă apreciere lupta plină de sacrificii pe care poporul khmer, strins unit în jurul Frontului Unit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.K.) o desfăşoară cu eroism, victoriile dobîndite în bătălia pentru eliberarea şi independenţa patriei, pentru cucerirea dreptului sacru de a se dezvolta de sine stătător, în conformitate cu dorinţele şi aspiraţiile sale. Aş dori să folosesc şi acest prilej pentru a exprima sentimentele de solidaritate ale guvernului şi poporului român cu lupta poporului khmer, solidaritatea Republicii Socialiste România, a guvernului român cu Guvernul Regal de Unitate Naţională şi cu Frontul Unit Naţional al Cambodgiei, sprijinul nostru deplin în lupta care o duceţi. (Aplauze). Sperăm că Statele Unite vor trage concluzii corespunzătoare, vor înceta bombardamentele şi în Cambodgia, vor pune capăt amestecului lor, lăsînd poporul khmer să-și rezolve problemele fară amestec din afară. Am salutat faptul că s-a ajuns la acordul privind încheierea păcii în Vietnam, precum și recentul comunicat care afirmă hotărirea de a aplica acest acord. Sperăm că se va face totul pentru a se instaura o pace trainică şi în Cambodgia, în toată Indochina, astfel ca toate popoarele — vietnamez, cambodgian şi laoţian — să se bucure de o pace reală, să-şi poată îndrepta forţele spre dezvoltarea economico-socială a ţărilor lor, spre ridicarea bunăstării lor materiale şi spirituale.^In spiritul solidarităţii care a animat întotdeauna poporul nostru cu popoarele din Indochina, dorim să continuăm această colaborare şi în condiţiile trecerii acestor popoare la activitatea paşnică, de dezvoltare a economiei şi a întregii societăţi, pentru că înţelegem că o adevărată independenţă depinde de făurirea unei economii puternice, independente, care să asigure poporului o viaţă tot mai bună. De aceea ne exprimăm dorinţa de a continua şi întări solidaritatea care s-a manifestat in timpul luptei şi în condiţiile noi de pace, să dezvoltăm această colaborare cu popoarele din Vietnam şi Laos şi — sperăm, — în curînd, în condiţiile obţinerii păcii şi de către poporul khmer. După cum cunoaşteţi, şi în Europa s-au obţinut paşi pe calea unor relaţii mai bune între popoarele acestui continent. S-a stabilit convocarea la 3 iulie, a Conferinţei general-europene care va constitui un eveniment istoric, în viaţa continentului nostru. Sperăm că se vor obţine rezultate bune în cadrul acestei conferinţe, care vor duce la aşezarea relaţiilor de baze noi, de egalitate, respect şi neamestec în treburile interne şi, în felul acesta, Europa va putea deveni un continent al colaborării şi păcii. Suntem convinşi că realizarea acestui obiectiv corespunde nu numai intereselor popoarelor europene, ci şi intereselor tuturor popoarelor lumii. Ne pronunţăm pentru a se pune capăt tuturor conflictelor şi zonelor de încordare, pentru afirmarea în lume a principiilor de egalitate între toate naţiunile, pentru lichidarea colonialismului şi neocolonialismului, a oricăror forme de asuprire şi dominaţie, pentru ca popoarele să fie lăsate să colaboreze în mod liber corespunzător dorinţelor lor, să-şi soluţioneze de sine stătător problemele interne. In acest spirit a acţionat şi acţionează România. Sprijinim lupta de eliberare naţională, dezvoltăm solidaritatea cu popoarele care luptă pentru independenţă, intărim colaborarea cu toate naţiunile lumii care doresc să trăiască în pace şi libertate. Am convingerea că colaborarea dintre România şi Cambodgia, dintre guvernele noastre, dintre forţele noastre politice se va dezvolta în continuare, atît în condiţiile luptei care o duceţi pentru victoria deplină, cit şi în condiţiile cînd veţi trece la reconstrucţia paşnică. Aşa cum am mai menţionat sunt încredinţat că , această colaborare va servi cauzei popoarelor noastre, progresului şi bunăstării lor, cit şi cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Urăm poporului khmer, Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Guvernului Regal de Unitate Naţională şi tuturor luptătorilor pentru libertatea şi independenţa Cambodgiei deplin succes în bătălia eroică pentru cucerirea dreptului de a fi stăpîn în propria ţară, de a-Şi făuri o viaţă mai bună, prosperă de a se afirma de sine stătător în rîndul naţiunilor libere ale lumii. Suntem convinşi că veţi obţine victoria în această luptă dreaptă şi vă asigurăm de întreaga solidaritate a poporului român ! Doresc să ridic acest pahar, şi să urez poporului khmer succes deplin în lupta sa, un viitor fericit în pace şi independenţă, să toastez pentru dezvoltarea activă a colaborării noastre în toate domeniile şi în toate împrejurările. In sănătatea Alteţei Voastre, în sănătatea prinţesei Monique, în sănătatea tuturor oaspeţilor cambodgieni. ,Románia liberó“ Toastul prinţului Norodom Excelenţa Voastră Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Cuvintele atît de prieteneşti şi de încurajatoare pe care le-aţi rostit, primirea deosebit de călduroasă şi cordială pe care Excelenţa Voastră, Doamna Elena Ceauşescu, guvernul şi minunatul popor român au binevoit, încă o dată, să mi-o rezerve, soţiei mele şi delegaţiei Frontului Unit Naţional şi Guvernului Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei, precum şi amabila invitaţie pe care Republica Socialistă România a adresat-o cu generozitate delegaţiilor Asociaţiilor studenţilor patrioţi cambodgieni din Europa de a veni să viziteze Bucureştiul, glorioasa şi atît de frumoasa dumneavoastră Capitală, sînt noi mărturii elocvente ale prieteniei constante, sprijinului total şi solidarităţii militante pe care România întreagă le acordă poporului cambodgian în lupta pentru salvgardarea naţională şi eliberarea completă a patrei. Fie-mi îngăduit să vă exprim, din toată inima, profunda noastră gratitudine şi eterna noastră recunoştinţă. Excelenţa Voastră, Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, După cum ştiţi, luna martie a acestui an am petrecut-o în zona eliberată a Cambodgiei. Conducătorii din interior ai rezistenţei, populaţia din provinciile pe care am putut să le vizitez şi luptătorii din forţele armatei populare de eliberare naţională, în mijlocul cărora am fost, mi-au acordat agreabila misiune de a reveni la Bucureşti, pentru a vă prezenta salutările lor cele mai respectuoase şi pline de admiraţie, împreună, cu omagiul cel mai profund şi recunoştinţa faţă de Excelenţa Voastră, de partidul şi guvernul dumneavoastră, care de mai bine de trei ani nu au încetat să acţioneze în mod nobil şi eficace pe plan mondial în cadrul tuturor organizaţiilor internaţionale şi îndeosebi al Naţiunilor Unite în favoarea poporului cambodgian . Toţi aceşti compatrioţi, al căror purtător de cuvînt am onoarea să fiu, sînt încurajaţi foarte mult de sprijinul multilateral şi nepreţuita dumneavoastră contribuţie la succesul lintei lor. Ei sunt entuziasmaţi de grandioasele succese ale edificării socialismului în România nouă, sub conducerea patriotică, dinamică şi clarvăzătoare a conducătorului mult îndrăgit, preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi de succesele nu mai puţin măreţe ale politicii dumneavoastră externe, de prietenie şi apropiere, de cooperare paşnică între popoare şi de apărare fermă a idealurilor de libertate, dreptate, egalitate şi pace. Toate aceste succese ale dumneavoastră asigură Republicii Socialiste România și poporului, român o mare prosperitate, o minunată dezvoltare generală și un foarte înalt prestigiu în lume. Cu întreaga greutate a acestui prestigiu, Republica Socialistă România duce o luptă politică și diplomatică neîncetată pentru sprijinirea poporului cambodgian, a Frontului Unit Naţional şi a Guvernului său de Unitate Naţională pentru realizarea cit mai grabnică a obiectivelor lor naţionale şi anume recucerirea păcii în condiţiile unei independenţe totale, unitate naţională şi integritate teritorială, prin reciştigarea tuturor drepturilor lor uzurpate de o clică de trădători aflată în solda imperialismului străin neocolonialist. In timp ce a fost realizată încetarea focului în Vietnam şi în Laos, respectiv în lunile ianuarie şi februarie a.c. , ţara mea, Cambodgia şi poporul său, trăiesc fiecare zi şi fiecare noapte şi aceasta, de mai bine de 100 de zile, sub un potop neîncetat de fier şi de foc, datorită aviaţiei S.U.A., compusă din B-52 şi F-ul, adică a aparatelor celor mai perfecţionate şi celor mai distrugătoare din arsenalul de război al S.U.A. Crima actuală a poporului cambodgian este refuzul unui compromis politic cu regimul de trădători stabilit la Pnompenh, capitala noastră, datorită protecţiei armate a imperialismului american. Guvernul meu, care este acela al rezistenţei naţionale şi al poporului cambodgian, a propus în mod oficial guvernului S.U.A. negocieri bilaterale, de genul tratativelor Washington — Hanoi în scopul de a pune capăt intr-un mod onorabil actualului război din Cambodgia, fără ca sa existe un învingător si un învins. Vorbitorul a arătat apoi că guvernul S.U.A. a opus acestei propuneri un refuz categoric și definitiv, repetînd că ,,ar trebui să negociem pacea cu clica marionetă şi trădătoare a lui Lon Nol şi aceasta „fără amestec străin“. Este o ironie amară să se vorbească de „neamestec străin“ deoarece recent secretarul de stat si secretarul apărării al S.U.A. au mărturisit în fata Senatului american si Camerei reprezentanţilor a Statelor Unite că fără intervenţia masivă si zilnică a aviaţiei americane regimul Lon Noi ar fi dispărut deja de mult timp. Problema cambodgiana este simplă. Este deajuns ca S.U.A. să înceteze acordarea de sprijin militar şi protecţie aeriană regimului marionetă al lui Lon Nol, pentru ca această problemă să fie rezolvată şi ca pacea să revină în Cambodgia odată cu independenţa naţională. In această privinţă noi cambodgienii suntem siguri că R.S. România, ilustrul său conducător şi eminentul său guvern vor continua în mod neobosit nobilele lor eforturi în vederea sprijinirii reîntoarcerii imediate a acestei păci şi acestei independenţe în Cambodgia, ţara mea, care este ataşată fără rezerve de marea şi eterna sa prietenă, România socialistă. (Aplauze). Cu aceste sentimente vă cer îngăduinţa să ridic, împreună cu toţi compatrioţii mei prezenţi aici, paharele noastre şi să închinăm pentru sănătate, viaţă lungă şi fericire Excelenţei Sale, şeful statului român şi a Doamnei Elena Ceauşescu, pentru sănătatea Excelenţei sale domnului prim-ministru şi a doamnei Maurer, a tuturor prietenilor români aici de faţă, pentru gloria Republicii Socialiste România, pentru prosperitatea poporului său şi a prieteniei indestructibile care uneşte în mod frățesc popoarele cambodgian şi român. Pagina a 3-a — 23 iunie 1973 —— Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ziaristului Olaf Ihlau de la „Süddeutsche Zeitung" (Urmare riin pao 1) colaborării şi dezvoltării unor relaţii noi in lume. De altfel, după cum cunoaşteţi, ţările socialiste s-au pronunţat în nenumărate rinduri pentru desfiinţarea concomitentă a acestor două blocuri militare din Europa N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia. Consider că dezvoltarea relaţiilor bilaterale, afirmarea în viaţă a principiilor la care m-am referit mai înainte. Conferinţa general-europeană şi alte măsuri legate de creşterea încrederii între statele continentului merg tocmai în direcţia realizării acestui deziderat, a creării condiţiilor necesare pentru a se putea trece la desfiinţarea blocurilor militare. înţelegem desigur, că nu se poate realiza peste noapte desfiinţarea acestor blocuri, dar considerăm că trebuie acţionat cu fermitate, trebuie luate măsuri concrete în această direcţie, astfel incit, intr-o perioadă nu prea îndepărtată, problema aceasta să se pună cu mai multă acuitate şi să-şi găsească o soluţie. Consider că se poate acţiona în direcţia luării unor măsuri de reducere a trupelor şi a armamentelor, de retragere a trupelor străine de pe teritoriul altor state, a unor măsuri privind reducerea bazelor militare, precum şi a altor măsuri în domeniul dezarmării, corelate cu măsurile politice de care am vorbit — ceea ce va duce la crearea premiselor pentru a se pune la ordinea zilei problema desfiinţării blocurilor militare. Esenţial, este după părerea mea, tocmai dezvoltarea colaborării politice, economice, întărirea încrederii, deoarece pe această cale popoarele vor înţelege mai bine că nu au nevoie de blocuri militare, ci de o colaborare economică egală, reciproc avantajoasă. De altfel, nici nu se poate concepe destindere, nici nu se poate concepe o securitate reală, îndelungată fără a se trece la desfiinţarea blocurilor militare — şi considerăm că aceasta trebuie să constituie o preocupare a tuturor statelor, a tuturor popoarelor din Europa. ÎNTREBARE : Imparăţiţi ţi Dumneavoastră părerea unor politicieni din Est ţi Vest, că retragerea trupelor străine din Europa ţi de pe teritoriul altor state, aşa cum aţi propus de exemplu Dumneavoastră, ar putea duce la o situaţie instabilă ? RĂSPUNS : Nu împărtăşesc in nici un fel părerea acelor oameni politici care consideră că retragerea trupelor străine din Europa, de pe teritoriile altor state, ar putea să ducă în vreun fel la o situaţie de instabilitate. Niciodată, şi în nici o împrejurare, prezenţa trupelor străine pe teritoriile altor state nu a fost un factor de stabilitate ci, dimpotrivă, de instabilitate, de neîncredere, a constituit o primejdie permanentă pentru pacea şi securitatea popoarelor Deci, retragerea trupelor străine de pe teritoriile altor state şi din Europa, trebuie considerată ca o necesitate pentru cursul destinderii, pentru asigurarea unei stabilităţi reale şi a unei păci trainice. Desigur, considerăm că luarea acestor măsuri trebuie să se realizeze în conformitate cu unele înţelegeri şi cu garanţiile corespunzătoare. ÎNTREBARE : Nu de mult, Dumneavoastră a fi declarat că există posibilităţi de a pune colaborarea ţărilor balcanice pe baze noi, deşi in această regiune se află ţări vecine cu relaţii calitativ deosebite. Puteţi să ne spuneţi mnai concret, cum vă imaginaţi această cooperare, mai ales că in această regiune există păreri destul de diferenţiate ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, România s-a pronunţat mai de mult şi a acţionat consecvent pentru extinderea relaţiilor pe multiple planuri între ţările balcanice, în vederea transformării acestei zone într-o regiune a colaborării, fără arme nucleare. Trebuie să spun că existența în această regiune a unor state cu orînduiri sociale diferite nu poate constitui o piedică in realizarea acestor obiective. De altfel, trebuie să vă spun că în toate statele din Balcani există o părere pozitivă în legătură cu dezvoltarea colaborării şi transformarea acestei regiuni într-o zonă a păcii şi colaborării. Fără nici o îndoială că există diferite păreri — şi este şi normal — în legătură cu căile de realizare a acestui obiectiv, dar, în ultimii ani, s-au obţinut paşi importanţi pe calea îmbunătăţirii colaborării dintre toate statele din Balcani, deşi mai sunt probleme care urmează să fie soluţionate. In ce priveşte România, doresc să declar, cu satisfacţie, că întreţine relaţii şi, in ultimii ani, a extins colaborarea cu toate ţările din Balcani. Există, de altfel, un şir de organisme comune ale ţărilor din Balcani în domeniul ştiinţei, medicinii, istoriei, sportului şi altele care, îşi desfăşoară de mult timp activitatea. Ele constituie aş putea spune, un exemplu de felul în care s-ar putea acţiona şi în ce priveşte colaborarea economică şi, în perspectivă, realizarea unor reuniuni consacrate discutării problemelor colaborării în toate domeniile, inclusiv a transformării Balcanilor într-o zonă a păcii. Desigur, s-ar putea trece şi la unele reuniuni, poate nu neapărat la început la nivelul şefilor de guverne sau de state, ci la diferite nivele, care să pregătească condiţiile unei asemenea reuniuni la nivel înalt. Dar şi în această privinţă, după părerea mea, esenţială este dezvoltarea unei colaborări active bilaterale între toate statele care se vor înscrie în această orientare generală. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, am dori să cunoaştem părerea Dumneavoastră in legătură cu reîntregirea familiilor ? RĂSPUNS : România a soluţionat întotdeauna in mod umanitar problema reîntregirii familiilor. Trebuie să spun însă că astăzi o asemenea problemă nu mai are acuitatea din trecut şi sperăm că în viitor va reprezenta o problemă tot mai neînsemnată. Desigur, vom trata întotdeauna în mod corespunzător, pe baza principiilor umanitare, dorinţele de reîntregire reală a familiilor — şi intr-un sens şi în celălalt. ÎNTREBARE : Plenara C.C. al P.C.R. a adoptat la începutul acestei săptămîni o hotărîre cu privire la construirea Canalului Dunărea- Marea Neagră. Ce importantă acordaţi acestui proiect ? RĂSPUNS : Hotărirea Plenarei Comitetului Central cu privire la construirea Complexului hidroenergetic şi de transport, în care figurează şi Canalul Dunărea-Marea Neagră, se înscrie în preocupările generale de folosire a potenţialului de care dispune România atît în ce priveşte resursele energetice cit şi în transportul fluvial. Desigur, realizarea acestui important canal va crea condiţii foarte favorabile de transport pe mare şi pe Dunăre, atit pentru nevoile economiei româneşti, cit şi pentru scurtarea cu aproape 320 de km a drumului de la Marea Neagră spre Europa. El va avea, deci, o importanţă economică mare pentru România, ca şi pentru o serie de ţări din Europa, chiar pentru Republica Federală Germania. Doresc, în încheiere, să adresez cititorilor ziarului dumneavoastră şi întregului popor din Republica Federală Germania cele mai bune urări de prosperitate şi pace. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Ruanda Cuvintările rostite Luind cuvintul, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare, ambasadorul NTAWIHA THOMAS a transmis preşedintelui Consiliului de Stat al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi guvernului şi poporului român un salut cordial şi urări de sănătate şi fericire din partea sefului statului ruandez, dr. Gregoire Kayibanda. „Apreciez în mod deosebit — a spus vorbitorul — onoarea care îmi este acordată, de a asigura legătura dintre două naţiuni conduse de doi mari prieteni, de doi mari militanţi consacraţi de istorie, datorită luptei lor curajoase pentru eliberarea popoarelor lor şi apărarea cauzei lor drepte. Toate eforturile depuse, atît în România, cit şi in Republica Ruanda, au ca scop ridicarea nivelului general de trai al maselor populare. Principiile de libertate, independenţă, demnitate şi suveranitate naţională care onorează politica dumneavoastră externă s-au născut în lupta dîrză dusă de poporul român in vederea înlăturării pentru totdeauna a dominaţiei străine şi a oricărui amestec din afară. In ceea ce-l priveşte, poporul ruandez a luptat cu eroism şi a învins forţele reacţionare şi imperial-feudale care îr înau emanciparea sa. Prin revoluţia socială din 1959, perioadă istorică care a caracterizat şi a dovedit calităţile şi obiectivele primordiale ale marelui nostru partid — Mişcarea Democratică Republicană Paramehutu — creat şi condus de marele nostru şef de stat, preşedintele Kayibanda, poporul ruandez a confirmat aspiraţiile sale politice, economice şi sociale. Suntem mîndri de a împărtăşi aceeaşi concepţie ca şi poporul român“. In continuare ambasadorul ruandez a spus: „Ţara mea, ca şi a dumneavoastră, se consacră unei cooperări din ce în ce mai largi şi rodnice între naţiuni, singura garanţie a păcii şi securităţii mondiale Avînd în vedere opţiunile comune ale României şi ale Republicii Ruanda, sarcina mea va fi de a dezvolta relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări ale noastre şi sunt pe deplin convins că, în îndeplinirea acestei misiuni nobile, de răspundere, voi găsi la Excelenţa Voastră la guvernul şi poporul român, sprijin şi înţelegere“, îmi exprim sincera convingere — a spus în încheiere ambasadorul Republicii Ruanda — că relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări ale noastre vor contribui la dezvoltarea generală a cooperării internaţionale şi, în mod deosebit, la consolidarea solidarităţii, a păcii şi securităţii în lume“. A luat apoi cuvintul preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Mulţumind pentru salutul şi urările ce i-au fost adresate de preşedintele Republicii Ruanda, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, şefului statului ruandez calde urări de sănătate şi fericire personală. De asemenea, preşedintele Consiliului de Stat al României a transmis, cu acest prilej, poporului ruandez cordiale urări de progres, prosperitate şi pace. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „România — angajată cu toate forţele sale în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate — militează cu consecvenţă pentru promovarea in viaţa internaţională a unor relaţii noi, bazate pe principiile deplinei egalităţi in drepturi, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei în raporturile interstatale. Viaţa a demonstrat că numai aşezarea acestor principii la baza relaţiilor dintre state poate asigura o largă şi fructuoasă cooperare internaţională, poate chezăşui pacea şi securitatea în lume". „Ne bucură să constatăm — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că, întemeindu-se pe aceste principii, relaţiile dintre Republica Socialistă România şi Republica Ruanda au largi perspective de a se dezvolta în viitor, în folosul deplin al celor două popoare, al cauzei colaborării şi înţelegerii între naţiuni. In cadrul politicii sale externe, România acordă o mare atenţie dezvoltării de relaţii multilaterale cu ţările care, eliberîndu-se de sub dominaţia colonială, au păşit pe calea independenţei, sprijină lupta lor pentru propăşirea economică şi socială. Considerăm că eliminarea decalajului existent în prezent între ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare constituie o problemă crucială a contemporaneităţii. înlăturarea acestui decalaj necesită mobilizarea eforturilor fiecărui popor pentru valorificarea resurselor naţionale, umane şi materiale, în interes propriu, lărgirea cooperării internaţio ■ nale pe baze echitabile şi reciproc avantajoase, acordarea unui sprijin mai activ din partea statelor dezvoltate“. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresînduse noului ambasador ruandez, a spus : „Cu convingerea că activitatea dumneavoastră va contribui la dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Ruanda, vă doresc succes în îndeplinirea înaltei misiuni ce vi s-a încredinţat şi vă asigur de tot sprijinul Consiliului de Stat, al guvernului român şi al meu personal“. După prezentarea scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială, prietenească, cu ambasadorul Republicii Ruanda, Ntawiha Thomas. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, ministrul afacerilor externe.