România Liberă, iunie 1973 (Anul 31, nr. 8897-8922)

1973-06-23 / nr. 8916

VIZITA IN INKA a ŞEFULUI (Urmare din pag. 1) final Unit şi al Guvernului Re­gal de Unitate Naţională al Cam­­bodgiei ; Alteţa Sa principesa Norodom Keth Kanya ; Sarin Chhak, membru al Biroului Po­litic al Comitetului Central al P.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C., cu soţia ; doamna Kou Roun , general Duong Sam Ol, membru al Bi­roului Politic al Comitetului Central al F.U.N.C. şi ministru al echipamentului militar şi ar­mamentului, cu soţia ; Chea San, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministru al justiţiei şi al reformelor judicia­re ; Alteţa Sa Prinţul Sisowath Methavi, directorul de cabinet al şefului statului; Alteţa Sa Regală Prinţul Norodom Yuva­­natah ; Alteţa Sa Regală Prin­ţul Norodom Sihamini ; Ping Peng Cheng, secretar general al înaltului Consiliu al Tronului, cu soţia, pe ceilalţi membri ai suitei. A fost prezent Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., mi­nistrul lucrărilor publice, al telecomunicaţiilor şi al recon­strucţiei, ambasadorul Regatu­lui Cambodgia la Bucureşti, cu soţia. Un grup de pionieri oferă înalţilor oaspeţi buchete de flori, în continuarea ceremoniei, co­mandantul gărzii de onoare pre­zintă raportul. Se intonează Im­nurile de Stat ale României şi Cambodgiei. Cei doi şefi de stat trec în revistă garda de onoare. Prinţului Norodom Sianuk şi prinţesei Monique Sianuk le sunt prezentaţi apoi tovarăşii Gheorghe Cioară, Dumitru Po­­pescu, Ion Ioniţă, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai guvernului şi celelalte persoane oficiale ro­mâne care au venit în intimpi­­nare. Erau prezenţi şefii unor mi­siuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Numeroşi cetăţeni ai Capita­lei aflaţi pe aeroport au aclamat cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi pe prinţul Norodom Sianuk. Ei şi-au ex­primat satisfacţia pentru vizita pe care şeful statului Cambod­gia o întreprinde în ţara noas­tră, convingerea că ea cores­punde intereselor popoarelor român şi cambodgian, cauzei luptei antiimperialiste, progre­sului şi păcii în­­ lume. Prin a­plauze şi aclamaţii ei dau glas sentimentelor de deosebită sti­mă şi dragoste faţă de conducă­torul partidului şi statului nos­tru a cărui neobosită activitate este pusă în slujba intereselor naţiunii noastre, in slujba edifi­cării în lume a unui climat de pace şi înţelegere, care permite dezvoltarea liberă şi indepen­dentă a popoarelor. In aclamaţiile celor prezenţi, cei doi şefi de stat iau, loc în­­tr-o maşină, escortată de moto­­ciclişti, indreptîndu-se spre re­şedința ce a fost rezervată înal­ților oaspeţi. . Vizita protocolară la preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu Alteţele Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Fron­tului Unit Naţional al Cambod­­­giei, şi prinţesa Monique Sia­­panuk, au făcut, vineri seara, o vi­zită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, preşe­dintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, şi tovarăşei Elena Ceauşescu. La întîlnire au participat to­varăşul Ion Gheorghe Maurer,­­ preşedintele Consiliului de Mi-­­ niştri, şi tovarăşa Elena Mau­rer, tovarăşii Miron Constanti­­nescu, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, George Macoves­­cu, ministrul afacerilor externe. Au participat, de asemenea, long Sary, trimis special al Frontului Naţional Unit şi al Guvernului Regal de Unitate Na­ţională al Cambodgiei, Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., mi­nistrul lucrărilor publice, al te­lecomunicaţiilor şi al recons­trucţiei, ambasadorul Regatului Cambodgiei în România, cu so­ţia, Alteţa Sa prinţul Sisowath Methavi, directorul de cabinet al şefului statului. întrevederea dintre preşedin­tele Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu şi Alteţele Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, de prietenie. Dineul oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit, vineri, un dineu în o­­noarea Alteţelor Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk. Au participat tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, G­heorghe Cioară, Dumitru Popescu, Miron Constantines­­cu, Ion Ioniţă, Constantin Stă­tescu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, cu soţiile, alţi membri ai guver­nului, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Au luat, de asemenea, par­­ te : leng Sary, Alteţa Sa Prin­ cipesa Norodom Keth Kanya, Sarin Chhak, cu soţia, doam­na Kou Roun, general Doung Sam Ol ,cu soţia, Huot Sam­bath, cu soţia, Chea San, Al­teţa Sa prinţul Sisowath Me­thavi, Alteţa Sa Regală prin­ţul Norodom Yuvanatah, Al­teţa Sa Regală prinţul Noro­­ dom Sihamini, Pung Peng Cheng, cu soţia, şi celelalte persoane din suita Alteţelor Lor Regale. S-au intonat imnurile de stat ale României şi Cambod­giei. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi prinţul Norodom Stanik au rostit toasturi. Alteţe, Toastul prese Nicolae Ceauşescu Aş dori încă o dată să vă urez bun ve­nit in România, să exprim satisfacţia­­noastră pentru faptul că aţi răspuns in­citaţiei de a face această vizită neoficială, prietenească, în ţara noastră. După cum cunoaşteţi, România se pro­nunţă în mod consecvent şi statornic pen­tru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare între toate statele. Desigur, punem pe primul plan relaţiile cu ţările socialiste, cu ţările prietene care luptă pentru dezvoltarea lor independentă, cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială. In acest cadru, relaţiile dintre România şi Cambodgia au un rol impor­­­tant. Ţările noastre sunt angajate in lupta pentru o lume mai dreaptă, în care fiecare popor să-şi poată rezolva proble­mele fără nici un amestec din afară. Ştim că poporul khmer trebuie să facă faţă unei lupte grele. Ne bucură faptul că lupta pe care o duceţi înregistrează succese tot mai mari. Am salutat cu satis­facţie prezenţa Alteţei Voastre în zonele eliberate din Cambodgia, apreciind aceasta ca o dovadă a faptului că Guvernul Re­gal de Unitate Naţională constituie unicul reprezentant al poporului cambodgian, că orice încercare ar face clica lui Lon Nol, oricit sprijin ar primi din afară, nu va putea împiedica reinstaurarea deplină a puterii legale şi dezvoltarea democratică, independentă a Cambodgiei. In ţara noas­tră sunt cunoscute şi se bucură de o înal­tă apreciere lupta plină de sacrificii pe care poporul khmer, strins unit în jurul Frontului Unit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.K.) o desfăşoară cu eroism, vic­toriile dobîndite în bătălia pentru elibe­rarea şi independenţa patriei, pentru cu­cerirea dreptului sacru de a se dezvolta de sine stătător, în conformitate cu do­rinţele şi aspiraţiile sale. Aş dori să folosesc şi acest prilej pen­tru a exprima sentimentele de solidaritate ale guvernului şi poporului român cu lupta poporului khmer, solidaritatea Re­publicii Socialiste România, a guvernului român cu Guvernul Regal de Unitate Na­ţională şi cu Frontul Unit Naţional al Cambodgiei, sprijinul nostru deplin în lup­ta care o duceţi. (Aplauze). Sperăm că Statele Unite vor trage con­cluzii corespunzătoare, vor înceta bombar­damentele şi în Cambodgia, vor pune ca­păt amestecului lor, lăsînd poporul khmer să-și rezolve problemele fară amestec din afară. Am salutat faptul că s-a ajuns la acor­dul privind încheierea păcii în Vietnam, precum și recentul comunicat care afirmă hotărirea de a aplica acest acord. Sperăm că se va face totul pentru a se instaura o pace trainică şi în Cambodgia, în toată Indochina, astfel ca toate popoarele — vietnamez, cambodgian şi laoţian — să se bucure de o pace reală, să-şi poată în­drepta forţele spre dezvoltarea economi­­co-socială a ţărilor lor, spre ridicarea bu­năstării lor materiale şi spirituale.­­^In spiritul solidarităţii care a animat întotdeauna poporul nostru cu popoarele din Indochina, dorim­ să continuăm aceas­tă colaborare şi în condiţiile trecerii aces­tor popoare la activitatea paşnică, de dez­voltare a economiei şi a întregii societăţi, pentru că înţelegem că o adevărată inde­pendenţă depinde de făurirea unei econo­mii puternice, independente, care să asi­gure poporului o viaţă tot mai bună. De aceea ne exprimăm dorinţa de a continua şi întări solidaritatea care s-a manifestat in timpul luptei şi în condiţiile noi de pace, să dezvoltăm această colaborare cu popoarele din Vietnam şi Laos şi — spe­răm, — în curînd, în condiţiile obţinerii păcii şi de către poporul khmer. După cum cunoaşteţi, şi în Europa s-au obţinut paşi pe calea unor relaţii mai bu­ne între popoarele acestui continent. S-a stabilit­­ convocarea la 3 iulie, a Conferinţei general-europene care va constitui un eveniment istoric, în viaţa continentului nostru. Sperăm că se vor obţine rezultate bune în cadrul aces­tei conferinţe, care vor duce la aşezarea relaţiilor de baze noi, de egalitate, res­pect şi neamestec în treburile interne şi, în felul acesta, Europa va putea deveni un continent al colaborării şi păcii. Sun­tem­ convinşi că realizarea acestui obiec­tiv corespunde nu numai intereselor po­poarelor europene, ci şi intereselor tu­turor popoarelor lumii. Ne pronunţăm pentru a se pune capăt tuturor conflictelor şi zonelor de încor­dare, pentru afirmarea în lume a princi­piilor de egalitate între toate naţiunile, pentru lichidarea colonialismului şi neo­­colonialismului, a oricăror forme de asu­prire şi dominaţie, pentru ca popoarele să fie lăsate să colaboreze în mod liber corespunzător dorinţelor lor, să-şi solu­ţioneze de sine stătător problemele in­terne. In acest spirit a acţionat şi acţionează România. Sprijinim lupta de eliberare naţională, dezvoltăm solidaritatea cu po­poarele care luptă pentru independenţă, intărim colaborarea cu toate naţiunile lumii care doresc să trăiască în pace şi libertate. Am convingerea că colaborarea dintre România şi Cambodgia, dintre guvernele noastre, dintre forţele noastre politice se va dezvolta în continuare, atît în condi­ţiile luptei care o duceţi pentru victoria deplină, cit şi în condiţiile cînd veţi trece la reconstrucţia paşnică. Aşa cum am­ mai menţionat sunt încredinţat că , această colaborare va servi cauzei popoarelor noastre, progresului şi bunăstării lor, cit şi cauzei păcii şi colaborării internaţio­nale. Urăm poporului khmer, Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Guvernului Re­gal de Unitate Naţională şi tuturor luptă­torilor pentru libertatea şi independenţa Cambodgiei deplin succes în bătălia eroi­că pentru cucerirea dreptului de a fi stă­­pîn în propria ţară, de a-Şi făuri o viaţă mai bună, prosperă de a se afirma de sine stătător în rîndul naţiunilor libere ale lumii. Suntem­ convinşi că veţi obţine vic­toria în această luptă dreaptă­­ şi vă asigurăm de întreaga solidaritate a po­porului român ! Doresc să ridic acest pahar, şi să urez poporului khmer succes deplin în lupta sa, un viitor fericit în pace şi indepen­denţă, să toastez pentru dezvoltarea ac­tivă a colaborării noastre în toate dome­niile şi în toate împrejurările. In sănătatea Alteţei Voastre, în sănăta­tea prinţesei Monique, în sănătatea tu­turor oaspeţilor cambodgieni. ,Románia liberó“ Toastul prinţului Norodom Excelenţa Voastră Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, Cuvintele atît de prieteneşti şi de încu­rajatoare pe care le-aţi rostit, primirea deosebit de călduroasă şi cordială pe care Excelenţa Voastră, Doamna Elena Ceauşescu, guvernul şi minunatul popor român au binevoit, încă o dată, să mi-o rezerve, soţiei mele şi delegaţiei Frontu­lui Unit Naţional şi Guvernului Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei, precum şi amabila invitaţie pe care Republica So­cialistă România a adresat-o cu generozi­tate delegaţiilor Asociaţiilor studenţilor patrioţi cambodgieni din Europa de a veni să viziteze Bucureştiul, glorioasa şi atît de frumoasa dumneavoastră Capitală, sînt noi mărturii elocvente ale prieteniei con­stante, sprijinului total şi solidarităţii mi­litante pe care România întreagă le acor­dă poporului cambodgian în lupta pentru salvgardarea naţională şi eliberarea com­pletă a patr­ei. Fie-mi îngăduit să vă exprim, din toată inima, profunda noastră gratitudine şi e­­terna noastră recunoştinţă. Excelenţa Voastră, Domnule preşedinte al Consiliului de Stat, După cum ştiţi, luna martie a acestui an am petrecut-o în zona eliberată a Cam­bodgiei. Conducătorii din interior ai rezis­tenţei, populaţia din provinciile pe care am putut să le vizitez şi luptătorii din forţele armatei populare de eliberare na­ţională, în mijlocul cărora am fost, mi-au acordat agreabila misiune de a reveni la Bucureşti, pentru a vă prezenta salutările lor cele mai respectuoase şi pline de ad­miraţie, împreună, cu omagiul cel mai pro­fund şi recunoştinţa faţă de Excelenţa Voastră, de partidul şi guvernul dumnea­voastră, care de mai bine de trei ani nu au­ încetat să acţioneze în mod nobil şi eficace pe plan mondial în cadrul tuturor organizaţiilor internaţionale şi îndeosebi al Naţiunilor Unite în favoarea poporului cambodgian . Toţi aceşti compatrioţi, al căror purtă­tor de cuvînt am onoarea să fiu, sînt încurajaţi foarte mult de sprijinul multi­lateral şi nepreţuita dumneavoastră con­tribuţie la succesul lintei lor. Ei sunt entuziasmaţi de grandioasele suc­cese ale edificării socialismului în Româ­nia nouă, sub conducerea patriotică, dina­mică şi clarvăzătoare a conducătorului mult îndrăgit, preşedintele Nicolae Ceauşescu, şi de succesele nu mai puţin măreţe ale politicii dumneavoastră exter­ne, de prietenie şi apropiere, de cooperare paşnică între popoare şi de apărare fer­mă a idealurilor de libertate, dreptate, e­­galitate şi pace. Toate aceste succese ale dumneavoastră asigură Republicii Socialiste România și poporului, român o mare prosperitate, o minunată dezvoltare generală și un foar­te înalt prestigiu în lume. Cu întreaga greutate a acestui prestigiu, Republica So­cialistă România duce o luptă politică și diplomatică neîncetată pentru sprijinirea poporului cambodgian, a Frontului Unit Naţional şi a Guvernului său de Unitate Naţională pentru realizarea cit mai grab­nică a obiectivelor lor naţionale şi anume recucerirea păcii în condiţiile unei inde­pendenţe totale, unitate naţională şi inte­gritate teritorială, prin reciştigarea tutu­ror drepturilor lor uzurpate de o clică de trădători aflată în solda imperialismului străin neocolonialist. In timp ce a fost realizată încetarea fo­cului în Vietnam şi în Laos, res­pectiv în lunile­ ianuarie şi februarie a.c. , ţara mea, Cambodgia şi poporul său, tră­iesc fiecare zi şi fiecare noapte şi aceas­ta, de mai bine de 100 de zile, sub un po­top neîncetat de fier şi de foc, datorită aviaţiei S.U.A., compusă din B-52 şi F-u­l, adică a aparatelor celor mai per­fecţionate şi celor mai distrugătoare din arsenalul de război al S.U.A. Crima actuală a poporului cambodgian este refuzul unui compromis politic cu regimul de trădători stabilit la Pnom­penh, capitala noastră, datorită protecţiei armate a imperialismului american. Guvernul meu, care este acela al rezis­tenţei naţionale şi al poporului cambod­gian, a propus în mod oficial guvernului S.U.A. negocieri bilaterale, de genul tra­tativelor Washington — Hanoi în scopul de a pune capăt intr-un mod onorabil ac­tualului război din Cambodgia, fără ca sa existe un învingător si un învins. Vorbitorul a arătat apoi că guvernul S.U.A. a opus acestei propuneri un refuz categoric și definitiv, repetînd că ,,ar trebui să negociem pacea cu clica mario­netă şi trădătoare a lui Lon Nol şi aceasta „fără amestec străin“. Este o ironie amară să se vorbească de „neamestec străin“ deoarece recent se­­cretarul de stat si secretarul apărării al S.U.A. au mărturisit în fata Senatului a­­merican si Camerei reprezentanţilor a Statelor Unite că fără intervenţia masivă si zilnică a aviaţiei americane regimul Lon Noi ar fi dispărut deja de mult timp. Problema cambodgiana este simplă. Este deajuns ca S.U.A. să înceteze acordarea de sprijin militar şi protecţie aeriană re­gimului marionetă al lui Lon Nol, pentru ca­ această problemă să fie rezolvată şi ca pacea să revină în C­ambodgia odată cu independenţa naţională. In această privinţă noi cambodgienii suntem­ siguri că R.S. România, ilustrul său conducător şi eminentul său guvern vor continua în mod neobosit nobilele lor eforturi în vederea sprijinirii reîntoarcerii imediate a­ acestei păci şi acestei indepen­denţe în Cambodgia, ţara mea, care este ataşată fără rezerve de marea şi eterna sa prietenă, România socialistă. (Aplauze). Cu aceste sentimente vă cer îngăduin­ţa să ridic, împreună cu toţi compatrioţii mei prezenţi aici, paharele noastre şi să închinăm pentru sănătate, viaţă lungă şi fericire Excelenţei Sale, şeful statului ro­mân şi a Doamnei Elena Ceauşescu, pen­tru sănătatea Excelenţei sale domnului prim-ministru şi a doamnei Maurer, a tu­turor prietenilor români aici de faţă, pentru gloria Republicii Socialiste Româ­nia, pentru prosperitatea poporului său şi a prieteniei indestructibile care uneşte în mod frățesc popoarele cambodgian şi ro­mân. Pagina a 3-a — 23 iunie 1973 —— Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ziaristului Olaf Ihlau de la „Süddeutsche Zeitung" (Urmare riin pao 1) colaborării şi dezvoltării unor relaţii noi in lume. De altfel, după cum cunoaşteţi, ţările so­cialiste s-au pronunţat în nenu­mărate rinduri pentru desfiinţa­­­rea concomitentă a acestor două blocuri militare din Europa N.A.T.O. şi Tratatul de la Var­şovia. Consider că dezvoltare­a relaţiilor bilaterale, afirmarea în viaţă a principiilor la care m-am referit mai înainte. Con­ferinţa general-europeană şi alte măsuri legate de creşterea în­crederii între statele continentu­lui merg tocmai în direcţia rea­lizării acestui deziderat, a creă­rii condiţiilor necesare pentru a se putea trece la desfiinţarea blocurilor militare. înţelegem desigur, că nu se poate realiza peste noapte desfiinţarea acestor blocuri, dar considerăm că tre­buie acţionat cu fermitate, trebuie luate măsuri concrete în aceas­tă direcţie, astfel incit, intr-o perioadă nu prea îndepărtată, problema aceasta să se pună cu mai multă acuitate şi să-şi gă­sească o soluţie. Consider că se poate acţiona în direcţia luării unor măsuri de reducere a tru­pelor şi a armamentelor, de re­tragere a trupelor străine de pe teritoriul altor state, a unor măsuri privind reduce­rea bazelor militare, pre­cum şi a altor măsuri în domeniul dezarmării, corelate cu măsuri­le politice de care am vorbit — ceea ce va duce la crearea pre­miselor pentru a se pune la or­dinea zilei problema desfiinţării blocurilor militare. Esenţial, este după părerea mea, tocmai dez­voltarea colaborării politice, e­­conomice, întărirea încrederii, deoarece pe această cale popoa­rele vor înţelege mai bine că nu au nevoie de blocuri militare, ci de o colaborare economică egală, reciproc avantajoasă. De altfel, nici nu se poate concepe destindere, nici nu se poate concepe o securitate rea­lă, îndelungată fără a se trece la desfiinţarea blocurilor mili­tare — şi considerăm că aceasta trebuie să constituie o preocupa­re a tuturor statelor, a tuturor popoarelor din Europa. ÎNTREBARE : Impar­­ăţiţi ţi Dumneavoastră părerea unor politicieni din Est ţi Vest, că retragerea trupelor străine din Europa ţi de pe teritoriul altor state, aşa cum aţi propus de exemplu Dumneavoastră, ar putea duce la o situaţie instabilă ? RĂSPUNS : Nu împărtăşesc in nici un fel părerea acelor oameni politici care consideră că retragerea trupelor străine din Europa, de pe teritoriile al­tor state, ar putea să ducă în vreun fel la o situaţie de insta­bilitate. Niciodată, şi în nici o împrejurare, prezenţa trupelor străine pe teritoriile altor state nu a fost un factor de stabilita­te ci, dimpotrivă, de instabilita­te, de neîncredere, a constituit o primejdie permanentă pentru pacea şi securitatea popoarelor Deci, retragerea trupelor stră­ine de pe teritoriile altor state şi din Europa, trebuie conside­rată ca o necesitate pentru cursul destinderii, pentru asigu­rarea unei stabilităţi reale şi a unei păci trainice. Desigur, con­siderăm că luarea acestor măsu­ri trebuie să se realizeze în conformitate cu unele înţelege­ri şi cu garanţiile corespunză­toare. ÎNTREBARE : Nu de mult, Dumneavoastră a fi declarat că există posibilităţi de a pune colaborarea ţărilor bal­canice pe baze noi, deşi in această regiune se află ţări vecine cu relaţii calitativ deosebite. Puteţi să ne spu­neţi mnai concret, cum vă imaginaţi această cooperare, mai ales că in această re­giune există păreri destul de diferenţiate ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, Ro­mânia s-a pronunţat mai de mult şi a acţionat consecvent pentru extinderea relaţiilor pe multiple planuri între ţările balcanice, în vederea transformării acestei zone într-o regiune­ a colaboră­rii, fără arme nucleare. Trebuie să spun că existența în această regiune a unor state cu orîn­­duiri sociale diferite nu poate constitui o piedică in realizarea acestor obiective. De altfel, tre­buie să vă spun că în toate sta­tele din Balcani există o părere pozitivă în legătură cu dezvol­tarea colaborării şi transforma­rea acestei regiuni într-o zonă a păcii şi colaborării. Fără nici o îndoială că există diferite păreri — şi este şi nor­mal — în legătură cu căile de realizare a acestui obiectiv, dar, în ultimii ani, s-au obţinut paşi importanţi pe calea îmbunătă­ţirii colaborării dintre toate statele din Balcani, deşi mai sunt probleme care urmează să fie soluţionate. In ce priveşte România, do­resc să declar, cu satisfacţie, că întreţine relaţii şi, in ultimii ani, a extins colaborarea cu toate ţările din Balcani. Există, de altfel, un şir de or­ganisme comune ale ţărilor din Balcani în domeniul ştiinţei, medicinii, istoriei, sportului şi altele care, îşi desfăşoară de mult timp activitatea. Ele con­stituie aş putea spune, un exemplu de felul în care s-ar putea acţiona şi în ce priveşte colaborarea economică şi, în perspectivă, realizarea unor reuniuni consacrate discutării problemelor colaborării în toa­te domeniile, inclusiv a trans­formării Balcanilor într-o zonă a păcii. Desigur, s-ar putea trece şi la unele reuniuni, poate nu nea­părat la început la nivelul şe­filor de guverne sau de state, ci la diferite nivele, care să pregătească condiţiile unei a­­semenea reuniuni la nivel înalt. Dar şi în această privin­ţă, după părerea mea, esenţia­lă este dezvoltarea unei cola­borări active bilaterale între toate statele care se vor înscrie în această orientare generală. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, am­ dori să cu­noaştem părerea Dumnea­voastră in legătură cu reîn­tregirea familiilor ? RĂSPUNS : România a solu­ţionat întotdeauna in mod u­­manitar problema reîntregirii familiilor. Trebuie să spun însă că astăzi o asemenea problemă nu mai are acuitatea din trecut şi sperăm că în viitor va re­prezenta o problemă tot mai neînsemnată. Desigur, vom tra­ta întotdeauna în mod cores­punzător, pe baza principiilor umanitare, dorinţele de reîntre­gire reală a familiilor — şi in­tr-un sens şi în celălalt. ÎNTREBARE : Plenara C.C. al P.C.R. a adoptat la începutul acestei săptămîni o hotărîre cu privire la con­struirea Canalului Dunărea- Marea Neagră. Ce importan­tă acordaţi acestui proiect ? RĂSPUNS : Hotărirea Plena­rei Comitetului Central cu pri­vire la construirea Complexului hidroenergetic şi de transport, în care figurează şi Canalul Dunărea-Marea Neagră, se în­scrie în preocupările generale de folosire a potenţialului de care dispune România atît în ce priveşte resursele energetice cit şi în transportul fluvial. De­sigur, realizarea acestui im­portant canal va crea condiţii foarte favorabile de transport pe mare şi pe Dunăre, atit pentru nevoile economiei ro­mâneşti, cit şi pentru scurta­rea cu aproape 320 de km a dru­mului de la Marea Neagră spre Europa. El va avea, deci, o im­portanţă economică mare pen­tru România, ca şi pentru o serie de ţări din Europa, chiar pentru Republica Federală Germania. Doresc, în încheiere, să adre­sez cititorilor ziarului dum­neavoastră şi întregului popor din Republica Federală Germa­nia cele mai bune urări de prosperitate şi pace. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Ruanda Cuvintările rostite Luind cuvintul, cu prilejul prezentării scrisorilor de acre­ditare, ambasadorul NTAWIHA THOMAS a transmis preşedin­telui Consiliului de Stat al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi guvernu­lui şi poporului român un sa­lut cordial şi urări de sănătate şi fericire din partea sefului statului ruandez, dr. Gregoire Kayibanda. „Apreciez în mod deosebit — a spus vorbitorul — onoarea care îmi este acordată, de a a­­sigura legătura dintre două na­ţiuni conduse de doi mari prie­teni, de doi mari militanţi con­sacraţi de istorie, datorită luptei lor curajoase pentru eliberarea popoarelor lor şi apărarea cau­zei lor drepte. Toate eforturile depuse, atît în România, cit şi in Republica Ruanda, au ca scop ridicarea nivelului general de trai al maselor populare. Principiile de libertate, inde­pendenţă, demnitate şi suvera­nitate naţională care onorează politica dumneavoastră exter­nă s-au născut în lupta dîrză dusă de poporul român in ve­derea înlăturării pentru tot­deauna a dominaţiei străine şi a oricărui amestec din afară. In ceea ce-l priveşte, poporul ruandez a luptat cu eroism şi a învins forţele reacţionare şi imperial-feudale care îr î­­nau emanciparea sa. Prin revo­luţia socială din 1959, perioadă istorică care a caracterizat şi a dovedit calităţile şi obiectivele primordiale ale marelui nostru partid — Mişcarea Democrati­că Republicană Paramehutu — creat şi condus de marele nos­tru şef de stat, preşedintele Kayibanda, poporul ruandez a confirmat aspiraţiile sale po­litice, economice şi sociale. Sun­tem­ mîndri de a împărtăşi a­­ceeaşi concepţie ca şi poporul român“. In continuare ambasadorul ruandez a spus: „Ţara mea, ca şi a dumnea­voastră, se consacră unei coo­perări din ce în ce mai largi şi rodnice între naţiuni, singura garanţie a păcii şi securităţii mondiale Avînd în vedere opţiunile comune ale României şi ale Republicii Ruanda, sar­cina mea va fi de a dezvolta relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări ale noastre şi sunt pe deplin convins că, în îndepli­nirea acestei misiuni nobile, de răspundere, voi găsi la Exce­lenţa Voastră la guvernul şi poporul român, sprijin şi în­ţelegere“, îmi exprim sincera convin­gere — a spus în încheiere am­basadorul Republicii Ruanda — că relaţiile prieteneşti din­tre cele două ţări ale noastre vor contribui la dezvoltarea ge­nerală a cooperării internaţio­nale şi, în mod deosebit, la consolidarea solidarităţii, a păcii şi securităţii în lume“. A luat apoi cuvintul preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Mulţumind pentru salutul şi urările ce i-au fost adresate de preşedintele Republicii Ruanda, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, şefului statului ruandez calde urări de sănătate şi fericire personală. De asemenea, preşedintele Consiliului de Stat al României a transmis, cu acest prilej, po­porului ruandez cordiale urări de progres, prosperitate şi pace. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „România — angajată cu toa­te forţele sale în opera de fău­rire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate — militea­ză cu consecvenţă pentru pro­movarea in viaţa internaţiona­lă a unor relaţii noi, bazate pe principiile deplinei egalităţi in drepturi, ale respectării inde­pendenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului în tre­burile interne şi avantajului re­ciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei în raporturile intersta­tale. Viaţa a demonstrat că numai aşezarea acestor princi­pii la baza relaţiilor dintre sta­te poate asigura o largă şi fructuoasă cooperare interna­ţională, poate chezăşui pacea şi securitatea în lume". „Ne bucură să constatăm — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că, întemeindu-se pe ace­ste principii, relaţiile dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Ruanda au largi perspective de a se dez­volta în viitor, în folosul deplin al celor două popoare, al cau­zei colaborării şi înţelegerii în­tre naţiuni. In cadrul politicii sale exter­­­ne, România acordă o mare a­­tenţie dezvoltării de relaţii multilaterale cu ţările care, eliberîndu-se de sub dominaţia colonială, au păşit pe calea in­dependenţei, sprijină lupta lor pentru propăşirea economică şi socială. Considerăm că elimi­narea decalajului existent în prezent între ţările industriali­zate şi cele în curs de dezvolta­re constituie o problemă cru­cială a contemporaneităţii. în­lăturarea acestui decalaj necesi­tă mobilizarea eforturilor fie­cărui popor pentru valorificarea resurselor naţionale, umane şi materiale, în interes propriu, lărgirea cooperării internaţio ■ nale pe baze echitabile şi reci­­proc avantajoase, acordarea unui sprijin mai activ din partea statelor dezvoltate“. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresîndu­se noului ambasador ruandez, a spus : „Cu convingerea că activita­tea dumneavoastră va contri­bui la dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Socialist­ă România şi Republica Ruanda, vă doresc succes în îndeplinirea înaltei misiuni ce vi s-a încre­dinţat şi vă asigur de tot spri­jinul Consiliului de Stat, al gu­vernului român şi al meu per­­sonal“. După prezentarea scrisorilor de acreditare, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România a avut o convorbire cordială, prieteneas­că, cu ambasadorul Republicii Ruanda, Ntawiha Thomas. La ceremonia prezentării scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătes­cu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe.

Next