România Liberă, noiembrie 1973 (Anul 31, nr. 9027-9052)

1973-11-08 / nr. 9033

Pagina a 2-a — 8 noiembrie 1973 UMANISMUL ARTEI Mircea Mancaş Arta nu a fost nici cînd o ac­tivitate gratuită, simplu joc ar­tificial al imaginilor, colorilor şi sunetelor, ci a presupus inevi­tabila relaţie inter-individuală, necesitatea comunicării şi a mo­delării personalităţii umane. Este incontestabil că pe planul pro­ceselor psihice arta implică o ac­tivitate dinamică şi funcţională. Ea contribuie in primul rînd la concretizarea relaţiei om­-uni­­vers. Orice creaţie artistică sau literară (şi cel mai cert exemplu îl oferă teatrul-artă de sinteză a componentelor variate şi de o re­ală înrădăcinare socială) cuprin­de cel puţin un aspect al com­plicatei ecuaţii a raporturilor fi­inţei umane cu lumea, cu angre­najul social. Structura unitară a psihicului uman tinde la reali­zarea, pe un teren comun, a în­­tîlnirii ,,adevărului“ cu „artisti­cul“, a întrepătrunderii dintre „etic“ şi ..estetic“. Vechea con­cepţie aristotelică făcea distinc­ţia între redarea obiectivă direc­tă a faptelor (corespunzătoare istoriei) şi reproducerea lor, ce implică o prelucrare graţie fante­ziei, o interpretare a evenimen­telor, cu precăderea valorică a celei din urmă (poezia), în a­­ceastă transferare a datelor materiale pe plan spiritual inter­vine funcţia „dozajului“ artistic, în măsură a înnobila realitatea, a converti elementele concrete în imagini. E­in spiritul autentic al con­cepţiei funcţionalităţii artei, menţinerea unui principiu al u­­manismului clasic şi contempo­ran : acel echilibru psihic-moral (sugerat încă de Erasmus ca a­­devărată condiţie a omului mo­dern). De la gîndirea greacă, trecînd prin epoca de înflorire artistică şi filozofică a Renaşte­rii, străbătînd clasicismul şi pe­rioada „iluministă“, pînă la at­mosfera revoluţionară contempo­rană, tendinţa de a concilia con­trastele psihice şi a păstra justa măsură în judecata faptelor a rămas un criteriu superior în comportarea umană. Să remarcăm că astăzi umanis­mul artei capătă un sens mai precis încă, în lumina forţei pe care valorile artistice o exercită în dezvoltarea personalităţii o­­mului contemporan. Arta expri­mă nu numai o mărturie vie şi elocventă a realităţii contempo­rane, ci totodată constituie o contribuţie la educarea omului în spiritul principiilor socialismului. O demonstrează bogata producţie de opere remarcabile din punct de vedere artistic şi ideatic, ex­­primînd originalitatea creaţiei şi ideologia revoluţionară a con­cepţiei materialismului dialectic şi istoric. Poezia, teatrul, plastica şi mu­zica românească se situează la un nivel de reală elevaţie, fiind cuprinse treptat în patrimoniul culturii universale prezentate şi elogiate adesea în contextul valorificării operelor naţionale şi pe plan mondial. Operele multor poeţi, proza­tori, dramaturgi români sunt deja cunoscute pe variate meridiane ale lumii, în transcriere comple­tă în limba altor popoare sau prin elogioase menţiuni, fapt care-şi găseşte explicaţia, în primul rind, în umanismul socie­tăţii ale cărei purtătoare de cuvînt sunt. Radu Cârneci: „Cînîarea cîhîărilor" O explicaţie era necesară la această îndrăzneaţă întreprin­dere a transcrierii sub nume propriu a vestitului epitalam din antichitatea ebraică, şi nu mai puţin temerar. Radu Câr­neci o face într-o Postfaţă pe ultimele pagini ale prezentei e­­diţii tipărite de Editura Car­tea Românească, în haină săr­bătorească şi ilustrată de Sa­bin Bălaşa. E vorba,însă de un cu totul alt text decît acel „sa­cru“ a! ..Cîntării Cântărilor“, în sensul că versificarea în alt ritm, mai autohton,»şi cu rimă, a iniţialelor versete imnice, ar fi chemată printre eleele cum spune autorul, să confere „ac­ţiunii“ un cadru dramatic. Sur­sa conţinutului dramatic şi „intriga" doct. ar fi indicată in­tr-un „...studio exhaustiv, în care se fac pertinente observa­ţii cu privire la originea poemu­lui, la valoarea sa morală“, de Ernest Renan. Accentul prin excelenţă dra­matic al textului original ar fi „că iubirea ca moartea e de ta­re şi ca Iadul de groz­avă-i ge­lozia. Săgeţile ei sunt săgeţi de foc şi flacăra ei ca fulgerul din cer". Radu Cârneci ne a­­vertizează de altfel (Intr-un argument pus la sfirşitul cărţii şi numit cum spuneam Postfa­ţă) că lucrarea lui este o para­frază a celebrului text, acesta fiind tratat, prin extindere, la un mod personal, cum s-ar în­­tâmpla bunăoară cu o temă mu­zicală celebră, preluată de un tînăr compozitor într-o nouă lucrare. Trebuie judecat, deci, poemul în sine al poetului Ra­du Cârneci, cunoscut şi recu­noscut cîntăreţ al Iubirii şi în mai vechile sale cărţi, dintre care amintim mai ales cartea de sonete „Grădina în formă de vis“ şi mai recenta carte de poezii tot de dragoste, intitula­tă „Banchetul“. Să mai adău­găm doar că, şi în aceasta din urmă, poetul umblă, cum s-ar zice, la cei vechi, bizuindu-se intr-un motto pe un text din Platon. De unde şi secretul tit­lului acelei cărţi. Versurile în „Banchetul“, de un impresio­nism sobru, aveau contururile şterse, ansamblul revelînd o stare, ca In celebrul tablou al lui Monet, aici, în „Cîntarea Cîntărilor" versificaţia învăţa­tă din sursă sigură­­ Eminescu, nu aruncă poezia în epigonism, dimpotrivă, ea este a poetului Radu Cârneci cu toate virtuţile ei, dar şi cu posibile defecte. La virtuţi vom înscrie şi con­strucţia generală a poemului sugerîndu-ne în încheieturile lui, bine prinse una din alta, arhitectura unui măreţ Imn a­­dus Iubirii. Poetul pare transpus, dăruit vrajei solemne emanate de a­­cest veşnic Cint, dar pe undeva locul comun scapă în text a­­propieri de cuvinte uneori re­­proşabile Nu ne vom ocupa de ele aici. Poet bărbătesc. Radu Cârneci îşi va Incinta cititorii, cu acest text, apoteotic poate el însuşi. In activitatea poetică a autorului său. Iar dacă va putea fi vorba de scenă, starea acestui poem mi s-a părut a­­desori sugerată pentru balet mai ales, cred că şi din cauza ilustraţiilor lui Sabin Bălaşa, care desenează şi ele, Înflăcă­rate In puritatea lor, poezia „Cîntării Cîntărilor“. Ion Murgeanu UNA PE ZI de MATTY - Cine crezi, tu, ea apare ieri la mine la ghișeu sâ-i înre­gistrez urgent o cerere Slăbănogul ăla antipatie da la I.C.R.A.L Ei bine, tu, a fost cea mai frumoasă zi din viața fTIG{|«ii SUB EGIDA FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Pregătirea celor care răspund de răspindirea cunoştinţelor DEVA (coresp. R. I.­­ I. Co­­jocaru). Practica a demonstrat că succesul acţiunilor privind răspindirea cunoştinţelor ştiin­ţifice depinde, în primul rînd, de pregătirea, competenţa şi i­­niţiativa celor care le organi­zează. Pornind de la acest con­siderent, biroul Consiliului ju­deţean Hunedoara al Frontului Unităţii Socialiste a iniţiat mai multe măsuri pentru instruirea şi pregătirea celor care au dato­ria să contribuie la răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice şi la e­­ducaţia cetăţenească. în acest scop, a avut loc un schimb de experienţă, la care s-a discutat despre sarcinile ca­re revin brigăzilor ştiinţifice şi colectivelor de conferenţiari din judeţ pentru răspindirea cuno­ştinţelor politice, ştiinţifice şi tehnico-economice, pentru edu­carea socialistă a cetăţenilor. Conform programului stabilit de către comisia pentru răspin­direa cunoştinţelor ştiinţifice a Consiliului judeţean al Frontu­lui Unităţii Socialiste, au pre­zentat comunicări şi şi-au spus părerile, cu acest prilej, repre­zentanţii diferitelor organizaţii componente. Din problemele ri­dicate la acest schimb de expe­rienţă, amintim : permanenti­zarea activităţii de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice şi di­versificarea acţiunilor în raport cu specificul local, întărirea caracterului educativ al aces­tei activităţi, necesitatea mobili­zării tuturor organizaţiilor com­ponente ale Frontului Unităţii Socialiste pentru a contribui la răspindirea cunoştinţelor ştiinţi­fice ale cetăţenilor. (Urmare din pag. 1) O placă de marmură, cu­­■ numele poetului român, ară­ta, in comuna bombardată de nazişti, locul unde văzuse lu­mina zilei, el, Teatrul na­tional din Tirana omagia ge­niul artistului de reputaţie europeană, dindu-i-se nu­mele lui. — Nu pot, dragă (vocea ti suna oarecum iritată , apoi şi-a domolit-o şi date fiind raporturile de o viaţă întrea­gă dintre noi, şi-a cerut scuze). Ce-mi spui dumnea­ta mi-au mai repetat-o şi ai mei, insă mi-am dat cuvin­tul şi nu mi-l mai pot lua inapoi. Mi s-a pus la dispozi­ţie o maşină, un doctor care şi-a făcut studiile in Româ­nia, un apartament conforta­bil la Elbasan. Ai auzit de localitatea aceasta cu iz­voare despre care se vorbeşte că fac minuni in ce priveşte reumatismele ? Vezi bine că abia mă mai ţin pe picioare. Dacă nu i-aş avea pe An­­cuţa şi pe Păncescu (secreta­rii lui) ce m-aş face ? Vreau să mai scriu ; vreau să mai cutreier locurile atît de fru­moase ale ţării noastre şi — insă vorba rămine intre noi — aş vrea să mai văd Pari­sul tinereţii mele şi (cu un deget pe buze, semn al dis­creţiei pe care mi-o cerea) să ţin un şir de conferinţe peste Ocean. — Maestre, mă predau şi vă urez drum bun. îmi doresc să ne vedem cu bine după ce vă veţi întoarce cu pu­teri sporite din Albania. îmi doresc să ne luăm un rămas tot aşa de bun şi ctnd veţi pleca mai tirziu tn Franţa, In America. — ştii vorba , vremea nu aşteaptă, mai cu seamă cînd ai trecut de-o anumită vîrstă. De aceea l-am­ pus in vedere lui Păncescu să se grăbească, tn lipsa mea, cu îndeplinirea formalităţi­lor : paşaport, vize şi ce-o mai trebui. — Cred ci ne vom vedea şi înainte să întreprindeţi ma­rea călătorie. — Bine-inţeles ! „Nu pot, dragă, mi-am dat cuvintul“ — cuvintele reve- In amintirea lui Victor Eftimiu neav­ea un lait-motiv ori de cite ori cineva din apro­pierea Maestrului exprima nedumerirea ei s-a deplasat undeva, Intr-o capitală de judeţ sau Intr-o comună foarte modestă. Invitat fiind de factori culturali tot atlt de modeşti, să-l onoreze cu o conferinţă cu lecturi din fer­mecătoarea şi multipla sa operă. Entuziasmul cu care era primit şi ascultat com­pensa oboseala drumului. Amintiri emoţionate a lăsat cind, intr-o localitate, in­­timpinat fiind potrivit tra­diţiei, cu pline şi sare, s-a plecat asupra plinii şi, cu pietate, a sărutat-o. Era mai mult decit octoge­nar, mergea din ce in ce mai anevoios şi făcea totuşi act de tinerească prezenţă in paginile revistelor literare sau la manifestările al căror organizatori il invitau din­­tr-un capăt al ţării la celă­lalt. — Nu v-a fost greu, maes­tre ? — Cîtuşi de puţin. Şi chiar de aş fi resimţit oboseala, o răsplătea căldura sufletească a lumii in care m-am aflat. Mi s-a cerut să mai vin şi mă voi duce. Admirabili oa­meni. — să ştii! Nu s-a mai put­ut duce, deşi îşi dăduse cuvintul, in mij­locul oamenilor simpli, dar admirabili, care ii pofteau cu stăruinţă, să le citească aşa cum numai el era in stare, poeziile-i avântate şi să de­pene in faţa lor amintirile unei existenţe bogat, fru­mos şi cu folos trăită. N-a mai putut să atingă cu bu­zele sfioase plinea care ii era dăruită — simbol şi rod al vredniciei poporului de pe ogoare. Nici Parisul m­itiei tinereţi nu l-a mai revăzut şi nici visul unei călătorii te­merare foarte depărtate, nu l-a mai putut înfăptui. Ne-am reintilnit (e bine zis ?) la citeva zile numai după ce pornise spre Elba­san să-şi lase acolo chinui­­toarele-i dureri trupeşti, dar, din nefericire — el era fără­ însufleţire. Spre sfirşitul lunii in care am intrat, este un an de a­­tunci. Il avem cu toate aces­tea, il simţim printre noi cu tot ce-a dăruit, plin de ge­nerozitate şi talent, patrimo­niului literaturii, culturii ro­mâneşti — poetul, autorul dramatic, memorialistul şi prozatorul. Sărbătoarea mărului Au o veche şi recunoscută tradiţie în pomicultură, pe care o onorează şi acum, locuitorii comunei Tigveni — Argeş au pus, pe jumătate din suprafaţa agricolă a comunei, peste 80 000 pomi fructiferi, care cresc în plantaţii bine întreţinute şi care dau producţii mari şi de calitate. Din acest an, ei au hotirit să introduci şi un nou obicei săr­bătoresc, care să cinstească munca din livezi. „Sărbătoarea mărului“ — cum este intitulată — prilejuieşte organizarea de expoziţii cu cele mai bune soiuri şi recolte de mere, premierea celui mai priceput pomicultor din comună, programe artistice, etc. Prima ediţie a „Sărbătorii mărului“ a avut loc acum , u­r­­mind ca în fiecare toamnă, după terminarea culesului, spre sfir­şitul lunii octombrie, ea să fie mereu reeditată. (D. BUJDOIU). Cine ştie ceva­­ despre un inginer onorabil ? O rugăminte, mai puţin obiş­nuită, ne-a fost transmisă de Direcţia comercială a Consiliului popular judeţean Galaţi, In a cărei adresă se scrie : „Vă ru­găm să ne ajutaţi In depistarea debitorului nostru inginer Tufă Emil, fiul lul Ion şi Casandra, născut la 8 mai 1938 în Buzău, pe care 11 urmărim încă din anul 1970, pentru recuperarea debitului de lei 2 094,20 ce ne datorează, pentru cumpărări b­ rate (mobilă). Apelul nostru la dv. este făcut In speranţa ca, publicînd faptul în rubrica dv., poate se găseşte cineva care să ştie unde s-a stabilit Tufă Emil, fost salariat în 1970 la S.N.G.“. Intr-adevăr, poate ştie cineva ceva despre existenţa dumnea­voastră — nu ne îndoim onora­bilă — tovarăşe inginer.. Şi poa­te ştie cineva ceva şi despre lo­cul de muncă pe care il aveţi acum — nu ne îndoim tot ono­rabil. Dispute Comerţul ploieştean şi praho­vean s-au prins mai inu­i că in­dustria cărnii nu livrează carne preambalată, întreprinderea pentru industria cărnii (direc­tor Octavian Lungu) se plinge a­­cum că nu i se primeşte carnea preambalată. Căci in depozit sunt 50 tone de carne, gata pusă la pungi, care aşteaptă doar să fie ridicate şi livrate comerţului. Comerţul (directorul Direcţiei comerciale judeţene Mircea Jin­­ga) n-o primeşte Insă, aducînd următoarele argumente :­­n pungi carnea este însoţită de os, pachetele nu sunt dintr-o bucată ci din două-trei. Iar carnea de porc are şi grăsime. Şi din dis­puta „primeşte-o, n-o primesc/* suferă oricum cetăţenii — con­secinţe sesizate de sesiunea Con­siliului popular judeţean care a obligat Comitetul executiv să intervină. Aşteptăm rezultatul. (AL. MIHAI), Necropola de la Miorcani Im Miorcani (judeţul Boto­şani), a fost descoperită o ne­cropolă clătind din perioada mi­­graţiunilor. Necropola cuprinde 125 de morminte din secolul IV e.n. — cind prin această zonă a Moldovei au migrat goţii, — iar inventarul ei bogat numiră vase de lut, podoabe de bronz, fier şi argint, piese romane şi am­fore. (GH. CARAGIU). Balconul—pericol pentru copiii mici Scăpată citeva clipe de sub supravegherea părinţilor, o fe­tiţă din Cluj, s-a dus să se joa­ce pe balconul apartamentului situat la etajul VI. La un mo­ment dat fetiţa, in vîrstă de 3 ani, s-a urcat pe balustrada balconului de unde, pierzindu-şi echilibrul, s-a prăbuşit in gol. (AL. KISS) Carambol laşul se­ află intr-o zonă viti­colă bogată şi, la vremea de­­acum, vinul nou numai bine a început să fiarbă, iar cint­ecul cu „bun e vinul ghiurghiuliu“ e pe buzele multora. N-ar trebui insă să fie la orice oră şi oricum... Dovadă : in plin centrul lașului, vatmana Veronica Munteanca, conducind un tramvai, a izbit cinci autoturisme — un adevă­rat carambol, soldat din ferici­re doar cu avarii. Cauza caram­bolului ? — „bun e vinul ghiur­ghiuliu", pe care dinsa il consu­mase înainte de intrarea in ser­viciu ca să vadă dacă merită laudele... (GH. CARAGIU) Cum se „mingîie“ un autobuz Autobuzul încărcat cu nave­tiști — circa 50—60 oameni — mergea cuminte spre Tg Mu­reş. Din urmă, l-a ajuns un ca­mion, proprietate a O.C.L. pro­duse industriale, condus de Szántó Arpad. Grăbit să aibă cale liberă, acesta s-a angajat in depăşire, dar in timpul ma­nevrei s-a apropiat atit de mult de autobuz, incit i-a „mingîiat“ unul din pereţi. Iar din această „mîngiiere“, autobuzul şi-a pier­dut centrul de greutate şi s-a oprit, pe jumătate aplecat, in şanţul din marginea, drumului. Şi e realmente un miracol că totul nu s-a soldat cu consecin­ţe fatalei (I. DELEANU). Intervenţia salvatoare a copiilor Elevii erau ca de obicei la oră şi urmăreau lecţia, cind liniştea clasei a fost întreruptă de voci disperate : „Arde, arde !". Intr­­adevăr, o casă din apropierea şcolii generale din comuna Ar­­meniş (jud. Caraş-Severin) era învăluită de flăcări, care ame­ninţau să cuprindă întreaga stra­dă. Şi era tocmai ziua în amia­za mare, cind oamenii apţi de lucru se aflau pe cimp. Copiii au uitat pentru un moment de virsta lor şi, conduşi de profe­sori, au intervenit ca nişte oa­meni mari : purtau găleţile de apă din mină in mină, din ce in ce mai repede şi mai repede... Dar minutele se scurgeau greu şi flăcările se domoleau tot greu. Dar se domoleau ! Cind au so­sit pompierii, nu le-a rămas de­cît să-i felicite pe copii ! (I. ME­­DOIA). A adormit la volan Conducind autoturismul perso­nal pe şoseaua Cluj-Huedin, în­tr-o mare stare de oboseală, ce­tăţeanul Adalbert Barabaş din Cluj, a adormit la volan. Scăpat de sub controlul şoferului au­toturismul a părăsit şoseaua şi a luat-o pe o pajişte din apro­piere. S a oprit abia la vreo 60 metri unde, din intimplare, se afla un pom Grav accidentat, șoferul se află în prezent, sub îngrijiri m­edicale, (AL KISS). Rubrică realizată de Pia Radulescu Cristalele lichide şi instrumen­te măsură Ceasul cu ace arătătoare este un anacronism ! Poate privind arătătoarele ceasului dv. de la mină, urmărind aceste ace In­ventate în evul mediu­­, timpul pe care-l pierdeţi şi efortul de a cunoaşte secunda exactă nu vă par într-o atît de ciudată contradicţie cu epoca în care tră­im, şi în care viteza şi precizia au devenit dimensiuni de via­ţă. Poate este mai uşor să vă daţi seama, gîndindu-vă la cîn­­tarul magazinelor, la impreci­zia acului în faţa unei cifre şi la timpul pierdut, inmulţindu-l cu numărul cumpărătorilor. Dar poate, mai pregnantă este ima­ginea pilotului unui jet super­sonic in faţa bordului tapetat cu cadrane şi în care joacă acele spre diferitele cifre cu funcţie de precizie ! Anacronismul dis­pare astăzi printr-o revoluţie a ştiinţei din care se naşte o nouă eră — era instrumentelor de măsură fără ace. In locul lor , celule de afişaj numeric, de e­­xemplu cu cristale lichide. Ci­fra care indică ora sau greu­tatea sau tensiunea sau tempe­ratura ş.a.m.d. este afişată. Şi aceasta este doar una dintre ne­număratele aplicaţii ale cristale­lor lichide, ale acestor cristale contradictorii care tind să de­vină „bune la toate“. Este una dintre aplicaţiile urmărite de colectivul de cercetări de la sec­ţia de optică-spectroscopie a In­stitutului de Fizică din Bucu­reşti : prof. Margareta Giurgea, Paul Petrescu, membru cores­pondent al Academiei, dr. Liviu Matei şi Tom­a Şerban, cercetă­tori principali şi fizicianul Tra­­ian Beica. Pe masa laboratorului, prinsă intr-un stativ, o mică fereastră, perfect transparetă. Dar este destul să apăs un buton şi fe­reastra... se tulbură şi devine o­­pacă. Alături, încă o fereastră. Aici învirtesc un buton, încet şi pe fereastră apare emblema Institutului colorat în albastru, In violet, In verde. „Schimbind valoarea tensiunii, se schimbă şi culoarea“, aud explicaţia. Dar explicaţia o dau de fapt... cris­talele lichide. O ciudăţenie a­­ceste „cristale-cameleon“, care nu sunt nici solide şi nici lichi­de dar au împrumutat fluidita­tea lichidelor, iar de la cris­tale au luat ordonarea şi unele proprietăţi electro-optice. Este uimitor şi faptul că au fost de fapt descoperite acum a­­proape un secol , în 1888, de un botanist austriac Friedrich Reinitzer. El a încălzit un com­pus de colesterol — cristalul de benzoat de colesterol. La tem­peratura de 145°, cristalul a în­ceput să se topească, transfor­­mîndu-se într-un lichid tulbure. Continuînd să-l încălzească, a observat că lichidul tulbure la 179° a devenit... clar, transpa­rent. Prin urmare, şi-a spus el, are două puncte de topire. Un an mai tîrziu fizicianul ger­man O. Lehmann refăcînd experienţa, şi-a dat seama că în faza tulbure are unele proprie­tăți optice specifice cristalelor. L-a numit ca atare : „trist lichid“. A urmat un secol de ui­tare. Incepînd din deceniul al şaptelea al secolului nostru... se redescoperă, punîndu-se în e­­videnţă o serie de fenomene. Sînt trei tipuri, trei stări : smectice, nematice şi colesterice, fiecare stare posedînd un aran­jament molecular anume şi pro­prietăţi particulare. Smectică vine de la „săpun“ pe greceşte şi fără îndoială, cînd copii fiind făceam baloane de săpun, nici prin cap nu ne trecea că de fapt ne jucam cu... cristale lichide. Dar cele mai multe aplicaţii ce apar — deocamdată — le dau ultimele două stări numite. Şi e poate bine să ştim că în 1971 s-a descoperit „efectul de cîmp“ bazat pe modificarea în cîmp electric a rotirii planului de po­larizare de către o lamă de cristal lichid nematic cu anizo­­tropie pozitivă, cum se exprimă atît de savant prof. Margareta Giurgea. Nu mi-am propus să reproduc lecţia de fizică predată mie în­tr-o zi de uimitoare experienţă în faţa cărora şi un om de şti­inţă, în urmă cu 10 de ani, ar fi fost copleşit, nedumerit şi el şi fără îndoială entuziasmat. Am dorit doar să consemnez înce­putul unei ere noi intr-un do­meniu, care, deşi nu este direct productiv, este indispensabil progresului tehnic. Mă refer la instrumentele de măsură. Şi am mai dorit să înscriu ca deose­bit de important realizarea co­lectivului Institutului de fizică din Bucureşti­­ primele celule experimentale cu difuzie dina­mică şi cu efect de cîmp, ob­ţinute după amănunţite cerce­tări ştiinţifice, precum şi rezul­tate fundamentale noi privind difuzia­ luminii în cristale lichi­de nematice. Aş mai adăuga că aceste cris­tale care pînă de foarte curînd nu erau decit „curiozităţi“ ale laboratoarelor, nişte pasionante jucării ale oamenilor de ştiinţă, au început să atragă şi medici-­­ na şi industria. Una dintre pro­prietăţile cele mai interesante ale cristalului lichid colesteric este răspunsul diferit dat in funcţie de temperatură. Şi este de ajuns ca un medic să „pic­teze“ mina pacientului său (sau laba piciorului, de pildă), pentru a şti temperatura diferitelor zo­ne. Regiunile calde apar ime­diat în roşu, cele mai puţine calde, în albastru... Şi deci, se pot diagnostica regiunile cuta­nate bolnave sau zonele de a­­teroscleroză, în industrie ? Cu cristalele lichide se poate măsura oboseala metalelor mai exact şi mai rapid decît cu orice alt in­strument. Se pot testa circui­tele electrice. Pot fi folosite ca obturator pentru aparatele de fotografiat. Dar se pare că nici un domeniu al tehnicii şi cer­cetării nu rămîne şi nu va ră­­mine indiferent in faţa posibili­tăţilor pe care le oferă crista­lele lichide. Catinca Muscan M­EMENTO TEATRE FLAUTUL FERMECAT : Opera Roma­­ne (fi 48 20), ora 19,30 ; A TREIA GARDA : Teatrul Mare Academic de dramă „Maxim Gorki" din Leningrad CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF ? , sala Comedia (14 71 7), ora 20 ; MĂTUȘA afi ... „ , MEA, FAUSTINA: Teatrul d­e Operetă (14 80 11), ora 19,30; INTRE NOI N-A FOST DECIT TĂCERE ! Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" -- sala din Bd. Schitu Măgureanu (14­60 60), ora 20 şi PUTEREA ŞI ADEVĂRUL, ora 19 la sala Studio (12 44 16)­; A OPTA MINUNE: Teatrul Mic (1470 81), ora 19,30; BUNĂ SEARA DOMNULE WILDE: Teatrul „C.I. Nottara", (15 93 02), ora 19,30; NICNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; IANCU JIANU : Teatrul „Ion Creangă (12 85 56), ora 9 și SCUFIȚA CU TREI IEZI ora 16 ; LA SAVOY, SOEMA : Tea­trul ,,C. Tanase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 ; MITICĂ POPESCU : Tea­trul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30 ; LUMEA CIT O FI.. . Studioul I.A.T.C. (15 23 77), ora 20; CONCERT DE MUZICĂ POPULARA ROMÂNEASCA : Ansam­blul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30; GALA ACROBATILOR : Circul de stat (110120), ora 19,30, în sala Teatrului Giulesti, ora 20 ; Teatrul National „I.L. Caragiale" . TELEVIZIUNEA 1: Programul I 9: Curs de limba engleză ; 9,30: Curs de limba germana ; 10: Telex ; 10,05: Carji şi idei ; 10,25: Telecine­­mateca ; 12: Telejurnal ; 16: Tele­şcoală. Album. Casa memoriala Oti­lia Cazimir. Fizică. Acţiunea tim­pului magnetic asupra particulelor aflate în mişcare . Ştiinte sociale. Consultaţii. Trăsăturile societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate . Pa­gini din istoria mişcării muncitoreştii ; 17,30 : Emisiune în limba maghiara ; 18,30 : Telex ; 18,35 : Din ţările so­cialiste ; 18,45 : întrebări şi răspun­suri ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Cîntecul saptamînii ; 20,10 : Seară pentru tineret ; 21,20 : Steaua fara nume ; 22,15 ; 24 de ore. Programul I 17,30: Telex ; 17,35: Telecinemateca pentru copii : ,,Preria". Regia : Ser­­oiu Nicolaescu si Pierre Gaspard- Hull. Cu Hellmuth Lange, Pierre Mas­­sim­i si Ion Dichiseanu ; 19,20: 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20: Con­certul orchestrei simfonice a Radio­­televiziunii. Dirijor Paul Popescu: So­listă Sofia Cosma ; In program : Mi­hail Andricu : Simfonietta a XII ; Ri­chard Strauss : Burcescu_ pentru pian şi orchestră ; Ceaikovski : Simfonia a V-a în mi minor în pauză: Balada pentru acest pâmînt ,­ 22,05. Semnifi­caţii. CINEMATOGRAFE ULTIMELE ȘASE MINUTE : Patria (11 86 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 - 19 — 21,15 ; București (1561 54), orele 8,30 - 11 - 13,30 — 16 — 18 30 - 21 ; Favorit (31 06 15) orele­ 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30. „100 DE LEI"! Scala (11 03 72), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 BUNA SEARA DOAMNA CAMPBELL : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Fes­tival 115 63 84) orele 8,45 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,30 - 21 . OPERAȚIUNEA „ATOMUL MAR­CAT“ : Capitol (16 29 17) orele 9,30 - 11,15 - 14 - 16,15 - 18,30 — 20,45. NUNTA: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30-NICI UN MOMENT DE PLICTISEA­LA : Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,13 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45. ULTIMUL TREN DIN GUN HILL­­ Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. ADIO ARME : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,45—19 in continuare. NEAMUL ŞOIMARESTILOR : Doina (16 35 38), orele 12,15 - 15,45 - 19,15. PROGRAM DE DESENE ANIMATE ! Doina, orele 9,45 ~ II. DESPRE O ANUME FERICIRE : Gri­­viţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 16 , 18,15 - 20,30; Mio­riţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 — 20,15. MAFIA ALBA: Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30; Melodia (12 06 88), o­­rele 9— 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45. DRAGOSTEA ÎNCEPE VINERI : In­frărirea între popoare (67 14 70), ore­­le 1 5,30 - 18 ~ 20,15. DOI PE UN BALANSOAR : Gloria (22 44 01), orele 9 _ 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18,15 — 20,30 . Modern (23 71 01), orele 9 _ 11, 15 - 13,30 - 16 _ 18,15 - 20,30. LUPTA DUPĂ VICTORIE : Popular 135 15 17), orele 15,30 ~ 19. ȘAPTE ZILE: Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 - 20.­ PARADISUL: Buzești (50 43 58), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ,­ Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 — 20,15. ALBA CA ZAPADA ŞI CEI ŞAPTE PI­TICI : Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. CONSPIRAŢIA: Viitorul (1­­48 03), orele 15,30 - 18 - 20,15 cu cărţile pe fata : volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 _ 18,15 - 20,30 ; Tomnic (21 49 46), orele 9 ~ 11,15 - 13,30 -15,45 _ 18,15 - 20,30 VALTER APARA SARAJEVO : Dacia (5035 94), orele 9 _ 12,30 - 16 - 19,15.­rele 15,30 — 18 — 20,15 ; Aria (2131 86), orele 15,30 - 18 - 20,15. Bucegi (17 05 47), orele 15,30 - 18 - 20,15. CU TOATE ACESTEA : Ferentar 180 49851, orele 15.30 - 18 - 20,15. Y-17 ACTIONEAZA : M­osd­o (12 52 93), orele 15.30 _ 18 - 20,15. LEGENDA NEGRULUI CHARI­EY &r,o (31 71 7­), orele 15,30 _ 18 _ 20,15 . Cotroceni (49 48 48), orele 15,31 — 18 _ 20,15 I0 EU ; Cringas: (49 21 15), o­rele 15.30 — 18 _ 20,15. PISICA JUNGI El­­ Unirea (1710 211 orele 15,45 - 18 .. 20.15 STARE DE ASEDIU : Drumul (31­28 13), orele 15,30 — 18 Cîureşti (17­55 46), orele 15,30 — 20,15. O AFACERE PE CINSTE ( 131 32 52), orele 15,30 _ 17,45 Flacăra (2135 40), orele 15,30 - 17” — 20. CEI ŞASE URSI SI CLOVNUL CI BULKA : Vitan (21 39 82), orele 16 - 18 - 20. ACEA PISICA BLESTEMATA : Mune (21 50 97), orele 15.30 - 18 - 20,15. INFAILIBILUL RAFLLES : Cosmo (35 19 15), orele 15.30 _ 18 - 20,15. DREPTUL DE A IUBI : Rohov (23 91 00), orele 15.30 _ 18 - 20,15. Starea vremii CUM A FOST IERI Sări 20,15 -Parei - 20 Note şi contra-note REGIZORUL Dinu Sararu Teatrul modern a adus in scenă regizorul, iar regizorul a determinat o nouă lume sceni­că. Primatul textului n-a putut fi insă (şi încă) decit pu­s in dis­cuţie. Textul a continuat şi con­tinuă să reprezinte esenţa tea­trului, dar regizorul a reuşit să impună viziunea sa in lectura scenică a textului. Nimeni nu concepe astăzi teatrul fără re­gizor şi aproape nu este teatru important, cu personalitate, care să nu se exprime, şi prin perso­nalitatea regizorului. S-a impus şi opinia după care nu este im­portant numai ce autor se joacă la un teatru şi ce actori il joa­că pe acest autor, ci şi ce regi­zor semnează direcţia de scenă. Shakespeare, în concepţia şi re­gia lui Peter Brook nu este tot una cu o lectură oarecare a ma­relui Will. Indiscutabil, teatrul modern se revendică azi de la regizor intr-o măsură atit de hotăritoare incit nu se mai poate face abstracţie de faptul că scena nu se rezumă la un univers al sentimentelor înţelese ca o mecanic-fidelă ex­presie a literei unui text, ci că ea se află şi sub imperiul ideilor şi al ideologiei. Marile trupe teatrale sunt în­­sufleţite de mari regizori care, astfel, devin mari gînditori ai timpului lor. Aceasta este o rea­litate ce se cere luată foarte seri­os în consideraţie. Este o reali­tate căreia ii suntem­ datori cu întreaga noastră receptivitate faţă de un fenomen artistic de cea mai mare semnificaţie. Tea­trul românesc actual este şi el, din fericire, slujit strălucit nu numai de o mare galerie acto­ricească — poate una din cele mai bogate astăzi in lume — dar el este strălucit slujit şi de lo pleiadă de regizori cărora in bună măsură li se datoreşte tea­trul nostru modern de azi şi că­rora li se datoresc in bună mă­sură succesele lui. O mişcare teatrală care poate pune la lucru aceste personali­tăţi regizorale este o mişcare teatrală puternică, este o miş­care teatrală ambiţioasă, este o mişcare teatrală care are de spus ceva şi care are menirea şi se simte datoare de a spune ceva. Ideea de a întemeia trupe teatrale cu aceşti regizori, ideea de a elabora şi consolida un pro­gram teatral cu aceşti regizori, ideea de a gindi viitorul tea­trului românesc împreună cu aceşti regizori mi se pare un in­discutabil act de solidaritate ar­tistică, un act de cutezanţă no­bilă in spaţiul in care opiniile sunt atit de controversate, şi in care personalităţile, dacă nu sunt distincte, culoarea gri ar încer­ca zadarnic să ţină loc spectru­lui solar. Există insă un adevăr peste care eu cel puţin cred că nu se­ poate trece şi care fără să ne uniformizeze este capabil să ne unească in condiţia noastră e­­senţială. Acest adevăr este unic şi nu poate fi înţeles decit intr-o singură culoare. Acest adevăr şi această culoare : conştiinţa a­­partenenţei politice şi naţionale. „Románia liberó”• ROMANIA Bucureşti 16 noros ploaie Constanta 16 noros Sulina 12 noros Galafi 14 noros Piatra Neamţ6 nbros laşi7 noros ploaie noros ploaia Suceava4 Cluj5 noros ploaia Satu Mare6 noros Oradea6 noros Arad6 noros ploaia Timişoara7 noros ploaie Somenic -3 noros Sibiu5 noros Braşov 10 noros ploaia Predeale noros ploaia Vf. Omul0 ninsoare Sinaia8 noros Craiova8 EUROPA noros ploaie Sofia 14 noros Belgrad6 nores ploaie Budapesta7 noros Moscova2 noros ploaie Varşovia5 noros Praga5 nores ploaia Berlin7 noros plocia Atena 21 noros Roma 16 noros Paris7 noros-Londra9 noros Copenhaga7 noros ploaie Stockholm6 noros ploaie Viena6 noros Berna 12 noros Madrid 11 noros CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZ! Interlocutorul nostru de «zi, me» fecrologul de servici CONSTANTIN TICU ne comunica : CARACTERISTICA GENERAL­A A VRE­MII : continua sa se răcească și în sud-estul tării. PRECIPITAŢIILE : ploi temîporars îsi jumătatea de $ud-est, $î locale ?n rest în nord si lapovița si ninsoare VÎNTUL : va prezenta intensificări locale. TEMPERATURA : maximele de azi 3 grade Ig 13 gigd­o Minimele la noap­te minus 6 la bius 4 grade. PROGNOZA PENTRU BUCUREȘTI : vremn m răcire Cel mai mult noros Tolrb­orar pirai­.: Vînt potrivi? Ma­ximo de azi • S 5(3 10 grade Minima la noapte : 0 la minus 2 grade. I ES O O U 'I0 2.2 5° 'a 0)au E o o o uo mi E ° i2,£ s ^ u. E

Next