România Liberă, noiembrie 1973 (Anul 31, nr. 9027-9052)
1973-11-08 / nr. 9033
Pagina a 2-a — 8 noiembrie 1973 UMANISMUL ARTEI Mircea Mancaş Arta nu a fost nici cînd o activitate gratuită, simplu joc artificial al imaginilor, colorilor şi sunetelor, ci a presupus inevitabila relaţie inter-individuală, necesitatea comunicării şi a modelării personalităţii umane. Este incontestabil că pe planul proceselor psihice arta implică o activitate dinamică şi funcţională. Ea contribuie in primul rînd la concretizarea relaţiei om-univers. Orice creaţie artistică sau literară (şi cel mai cert exemplu îl oferă teatrul-artă de sinteză a componentelor variate şi de o reală înrădăcinare socială) cuprinde cel puţin un aspect al complicatei ecuaţii a raporturilor fiinţei umane cu lumea, cu angrenajul social. Structura unitară a psihicului uman tinde la realizarea, pe un teren comun, a întîlnirii ,,adevărului“ cu „artisticul“, a întrepătrunderii dintre „etic“ şi ..estetic“. Vechea concepţie aristotelică făcea distincţia între redarea obiectivă directă a faptelor (corespunzătoare istoriei) şi reproducerea lor, ce implică o prelucrare graţie fanteziei, o interpretare a evenimentelor, cu precăderea valorică a celei din urmă (poezia), în această transferare a datelor materiale pe plan spiritual intervine funcţia „dozajului“ artistic, în măsură a înnobila realitatea, a converti elementele concrete în imagini. Ein spiritul autentic al concepţiei funcţionalităţii artei, menţinerea unui principiu al umanismului clasic şi contemporan : acel echilibru psihic-moral (sugerat încă de Erasmus ca adevărată condiţie a omului modern). De la gîndirea greacă, trecînd prin epoca de înflorire artistică şi filozofică a Renaşterii, străbătînd clasicismul şi perioada „iluministă“, pînă la atmosfera revoluţionară contemporană, tendinţa de a concilia contrastele psihice şi a păstra justa măsură în judecata faptelor a rămas un criteriu superior în comportarea umană. Să remarcăm că astăzi umanismul artei capătă un sens mai precis încă, în lumina forţei pe care valorile artistice o exercită în dezvoltarea personalităţii omului contemporan. Arta exprimă nu numai o mărturie vie şi elocventă a realităţii contemporane, ci totodată constituie o contribuţie la educarea omului în spiritul principiilor socialismului. O demonstrează bogata producţie de opere remarcabile din punct de vedere artistic şi ideatic, exprimînd originalitatea creaţiei şi ideologia revoluţionară a concepţiei materialismului dialectic şi istoric. Poezia, teatrul, plastica şi muzica românească se situează la un nivel de reală elevaţie, fiind cuprinse treptat în patrimoniul culturii universale prezentate şi elogiate adesea în contextul valorificării operelor naţionale şi pe plan mondial. Operele multor poeţi, prozatori, dramaturgi români sunt deja cunoscute pe variate meridiane ale lumii, în transcriere completă în limba altor popoare sau prin elogioase menţiuni, fapt care-şi găseşte explicaţia, în primul rind, în umanismul societăţii ale cărei purtătoare de cuvînt sunt. Radu Cârneci: „Cînîarea cîhîărilor" O explicaţie era necesară la această îndrăzneaţă întreprindere a transcrierii sub nume propriu a vestitului epitalam din antichitatea ebraică, şi nu mai puţin temerar. Radu Cârneci o face într-o Postfaţă pe ultimele pagini ale prezentei ediţii tipărite de Editura Cartea Românească, în haină sărbătorească şi ilustrată de Sabin Bălaşa. E vorba,însă de un cu totul alt text decît acel „sacru“ a! ..Cîntării Cântărilor“, în sensul că versificarea în alt ritm, mai autohton,»şi cu rimă, a iniţialelor versete imnice, ar fi chemată printre eleele cum spune autorul, să confere „acţiunii“ un cadru dramatic. Sursa conţinutului dramatic şi „intriga" doct. ar fi indicată intr-un „...studio exhaustiv, în care se fac pertinente observaţii cu privire la originea poemului, la valoarea sa morală“, de Ernest Renan. Accentul prin excelenţă dramatic al textului original ar fi „că iubirea ca moartea e de tare şi ca Iadul de grozavă-i gelozia. Săgeţile ei sunt săgeţi de foc şi flacăra ei ca fulgerul din cer". Radu Cârneci ne avertizează de altfel (Intr-un argument pus la sfirşitul cărţii şi numit cum spuneam Postfaţă) că lucrarea lui este o parafrază a celebrului text, acesta fiind tratat, prin extindere, la un mod personal, cum s-ar întâmpla bunăoară cu o temă muzicală celebră, preluată de un tînăr compozitor într-o nouă lucrare. Trebuie judecat, deci, poemul în sine al poetului Radu Cârneci, cunoscut şi recunoscut cîntăreţ al Iubirii şi în mai vechile sale cărţi, dintre care amintim mai ales cartea de sonete „Grădina în formă de vis“ şi mai recenta carte de poezii tot de dragoste, intitulată „Banchetul“. Să mai adăugăm doar că, şi în aceasta din urmă, poetul umblă, cum s-ar zice, la cei vechi, bizuindu-se intr-un motto pe un text din Platon. De unde şi secretul titlului acelei cărţi. Versurile în „Banchetul“, de un impresionism sobru, aveau contururile şterse, ansamblul revelînd o stare, ca In celebrul tablou al lui Monet, aici, în „Cîntarea Cîntărilor" versificaţia învăţată din sursă sigură Eminescu, nu aruncă poezia în epigonism, dimpotrivă, ea este a poetului Radu Cârneci cu toate virtuţile ei, dar şi cu posibile defecte. La virtuţi vom înscrie şi construcţia generală a poemului sugerîndu-ne în încheieturile lui, bine prinse una din alta, arhitectura unui măreţ Imn adus Iubirii. Poetul pare transpus, dăruit vrajei solemne emanate de acest veşnic Cint, dar pe undeva locul comun scapă în text apropieri de cuvinte uneori reproşabile Nu ne vom ocupa de ele aici. Poet bărbătesc. Radu Cârneci îşi va Incinta cititorii, cu acest text, apoteotic poate el însuşi. In activitatea poetică a autorului său. Iar dacă va putea fi vorba de scenă, starea acestui poem mi s-a părut adesori sugerată pentru balet mai ales, cred că şi din cauza ilustraţiilor lui Sabin Bălaşa, care desenează şi ele, Înflăcărate In puritatea lor, poezia „Cîntării Cîntărilor“. Ion Murgeanu UNA PE ZI de MATTY - Cine crezi, tu, ea apare ieri la mine la ghișeu sâ-i înregistrez urgent o cerere Slăbănogul ăla antipatie da la I.C.R.A.L Ei bine, tu, a fost cea mai frumoasă zi din viața fTIG{|«ii SUB EGIDA FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Pregătirea celor care răspund de răspindirea cunoştinţelor DEVA (coresp. R. I. I. Cojocaru). Practica a demonstrat că succesul acţiunilor privind răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice depinde, în primul rînd, de pregătirea, competenţa şi iniţiativa celor care le organizează. Pornind de la acest considerent, biroul Consiliului judeţean Hunedoara al Frontului Unităţii Socialiste a iniţiat mai multe măsuri pentru instruirea şi pregătirea celor care au datoria să contribuie la răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice şi la educaţia cetăţenească. în acest scop, a avut loc un schimb de experienţă, la care s-a discutat despre sarcinile care revin brigăzilor ştiinţifice şi colectivelor de conferenţiari din judeţ pentru răspindirea cunoştinţelor politice, ştiinţifice şi tehnico-economice, pentru educarea socialistă a cetăţenilor. Conform programului stabilit de către comisia pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice a Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, au prezentat comunicări şi şi-au spus părerile, cu acest prilej, reprezentanţii diferitelor organizaţii componente. Din problemele ridicate la acest schimb de experienţă, amintim : permanentizarea activităţii de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice şi diversificarea acţiunilor în raport cu specificul local, întărirea caracterului educativ al acestei activităţi, necesitatea mobilizării tuturor organizaţiilor componente ale Frontului Unităţii Socialiste pentru a contribui la răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice ale cetăţenilor. (Urmare din pag. 1) O placă de marmură, cu■ numele poetului român, arăta, in comuna bombardată de nazişti, locul unde văzuse lumina zilei, el, Teatrul national din Tirana omagia geniul artistului de reputaţie europeană, dindu-i-se numele lui. — Nu pot, dragă (vocea ti suna oarecum iritată , apoi şi-a domolit-o şi date fiind raporturile de o viaţă întreagă dintre noi, şi-a cerut scuze). Ce-mi spui dumneata mi-au mai repetat-o şi ai mei, insă mi-am dat cuvintul şi nu mi-l mai pot lua inapoi. Mi s-a pus la dispoziţie o maşină, un doctor care şi-a făcut studiile in România, un apartament confortabil la Elbasan. Ai auzit de localitatea aceasta cu izvoare despre care se vorbeşte că fac minuni in ce priveşte reumatismele ? Vezi bine că abia mă mai ţin pe picioare. Dacă nu i-aş avea pe Ancuţa şi pe Păncescu (secretarii lui) ce m-aş face ? Vreau să mai scriu ; vreau să mai cutreier locurile atît de frumoase ale ţării noastre şi — insă vorba rămine intre noi — aş vrea să mai văd Parisul tinereţii mele şi (cu un deget pe buze, semn al discreţiei pe care mi-o cerea) să ţin un şir de conferinţe peste Ocean. — Maestre, mă predau şi vă urez drum bun. îmi doresc să ne vedem cu bine după ce vă veţi întoarce cu puteri sporite din Albania. îmi doresc să ne luăm un rămas tot aşa de bun şi ctnd veţi pleca mai tirziu tn Franţa, In America. — ştii vorba , vremea nu aşteaptă, mai cu seamă cînd ai trecut de-o anumită vîrstă. De aceea l-am pus in vedere lui Păncescu să se grăbească, tn lipsa mea, cu îndeplinirea formalităţilor : paşaport, vize şi ce-o mai trebui. — Cred ci ne vom vedea şi înainte să întreprindeţi marea călătorie. — Bine-inţeles ! „Nu pot, dragă, mi-am dat cuvintul“ — cuvintele reve- In amintirea lui Victor Eftimiu neavea un lait-motiv ori de cite ori cineva din apropierea Maestrului exprima nedumerirea ei s-a deplasat undeva, Intr-o capitală de judeţ sau Intr-o comună foarte modestă. Invitat fiind de factori culturali tot atlt de modeşti, să-l onoreze cu o conferinţă cu lecturi din fermecătoarea şi multipla sa operă. Entuziasmul cu care era primit şi ascultat compensa oboseala drumului. Amintiri emoţionate a lăsat cind, intr-o localitate, intimpinat fiind potrivit tradiţiei, cu pline şi sare, s-a plecat asupra plinii şi, cu pietate, a sărutat-o. Era mai mult decit octogenar, mergea din ce in ce mai anevoios şi făcea totuşi act de tinerească prezenţă in paginile revistelor literare sau la manifestările al căror organizatori il invitau dintr-un capăt al ţării la celălalt. — Nu v-a fost greu, maestre ? — Cîtuşi de puţin. Şi chiar de aş fi resimţit oboseala, o răsplătea căldura sufletească a lumii in care m-am aflat. Mi s-a cerut să mai vin şi mă voi duce. Admirabili oameni. — să ştii! Nu s-a mai putut duce, deşi îşi dăduse cuvintul, in mijlocul oamenilor simpli, dar admirabili, care ii pofteau cu stăruinţă, să le citească aşa cum numai el era in stare, poeziile-i avântate şi să depene in faţa lor amintirile unei existenţe bogat, frumos şi cu folos trăită. N-a mai putut să atingă cu buzele sfioase plinea care ii era dăruită — simbol şi rod al vredniciei poporului de pe ogoare. Nici Parisul mitiei tinereţi nu l-a mai revăzut şi nici visul unei călătorii temerare foarte depărtate, nu l-a mai putut înfăptui. Ne-am reintilnit (e bine zis ?) la citeva zile numai după ce pornise spre Elbasan să-şi lase acolo chinuitoarele-i dureri trupeşti, dar, din nefericire — el era fără însufleţire. Spre sfirşitul lunii in care am intrat, este un an de atunci. Il avem cu toate acestea, il simţim printre noi cu tot ce-a dăruit, plin de generozitate şi talent, patrimoniului literaturii, culturii româneşti — poetul, autorul dramatic, memorialistul şi prozatorul. Sărbătoarea mărului Au o veche şi recunoscută tradiţie în pomicultură, pe care o onorează şi acum, locuitorii comunei Tigveni — Argeş au pus, pe jumătate din suprafaţa agricolă a comunei, peste 80 000 pomi fructiferi, care cresc în plantaţii bine întreţinute şi care dau producţii mari şi de calitate. Din acest an, ei au hotirit să introduci şi un nou obicei sărbătoresc, care să cinstească munca din livezi. „Sărbătoarea mărului“ — cum este intitulată — prilejuieşte organizarea de expoziţii cu cele mai bune soiuri şi recolte de mere, premierea celui mai priceput pomicultor din comună, programe artistice, etc. Prima ediţie a „Sărbătorii mărului“ a avut loc acum , urmind ca în fiecare toamnă, după terminarea culesului, spre sfirşitul lunii octombrie, ea să fie mereu reeditată. (D. BUJDOIU). Cine ştie ceva despre un inginer onorabil ? O rugăminte, mai puţin obişnuită, ne-a fost transmisă de Direcţia comercială a Consiliului popular judeţean Galaţi, In a cărei adresă se scrie : „Vă rugăm să ne ajutaţi In depistarea debitorului nostru inginer Tufă Emil, fiul lul Ion şi Casandra, născut la 8 mai 1938 în Buzău, pe care 11 urmărim încă din anul 1970, pentru recuperarea debitului de lei 2 094,20 ce ne datorează, pentru cumpărări b rate (mobilă). Apelul nostru la dv. este făcut In speranţa ca, publicînd faptul în rubrica dv., poate se găseşte cineva care să ştie unde s-a stabilit Tufă Emil, fost salariat în 1970 la S.N.G.“. Intr-adevăr, poate ştie cineva ceva despre existenţa dumneavoastră — nu ne îndoim onorabilă — tovarăşe inginer.. Şi poate ştie cineva ceva şi despre locul de muncă pe care il aveţi acum — nu ne îndoim tot onorabil. Dispute Comerţul ploieştean şi prahovean s-au prins mai inui că industria cărnii nu livrează carne preambalată, întreprinderea pentru industria cărnii (director Octavian Lungu) se plinge acum că nu i se primeşte carnea preambalată. Căci in depozit sunt 50 tone de carne, gata pusă la pungi, care aşteaptă doar să fie ridicate şi livrate comerţului. Comerţul (directorul Direcţiei comerciale judeţene Mircea Jinga) n-o primeşte Insă, aducînd următoarele argumente :n pungi carnea este însoţită de os, pachetele nu sunt dintr-o bucată ci din două-trei. Iar carnea de porc are şi grăsime. Şi din disputa „primeşte-o, n-o primesc/* suferă oricum cetăţenii — consecinţe sesizate de sesiunea Consiliului popular judeţean care a obligat Comitetul executiv să intervină. Aşteptăm rezultatul. (AL. MIHAI), Necropola de la Miorcani Im Miorcani (judeţul Botoşani), a fost descoperită o necropolă clătind din perioada migraţiunilor. Necropola cuprinde 125 de morminte din secolul IV e.n. — cind prin această zonă a Moldovei au migrat goţii, — iar inventarul ei bogat numiră vase de lut, podoabe de bronz, fier şi argint, piese romane şi amfore. (GH. CARAGIU). Balconul—pericol pentru copiii mici Scăpată citeva clipe de sub supravegherea părinţilor, o fetiţă din Cluj, s-a dus să se joace pe balconul apartamentului situat la etajul VI. La un moment dat fetiţa, in vîrstă de 3 ani, s-a urcat pe balustrada balconului de unde, pierzindu-şi echilibrul, s-a prăbuşit in gol. (AL. KISS) Carambol laşul se află intr-o zonă viticolă bogată şi, la vremea deacum, vinul nou numai bine a început să fiarbă, iar cintecul cu „bun e vinul ghiurghiuliu“ e pe buzele multora. N-ar trebui insă să fie la orice oră şi oricum... Dovadă : in plin centrul lașului, vatmana Veronica Munteanca, conducind un tramvai, a izbit cinci autoturisme — un adevărat carambol, soldat din fericire doar cu avarii. Cauza carambolului ? — „bun e vinul ghiurghiuliu", pe care dinsa il consumase înainte de intrarea in serviciu ca să vadă dacă merită laudele... (GH. CARAGIU) Cum se „mingîie“ un autobuz Autobuzul încărcat cu navetiști — circa 50—60 oameni — mergea cuminte spre Tg Mureş. Din urmă, l-a ajuns un camion, proprietate a O.C.L. produse industriale, condus de Szántó Arpad. Grăbit să aibă cale liberă, acesta s-a angajat in depăşire, dar in timpul manevrei s-a apropiat atit de mult de autobuz, incit i-a „mingîiat“ unul din pereţi. Iar din această „mîngiiere“, autobuzul şi-a pierdut centrul de greutate şi s-a oprit, pe jumătate aplecat, in şanţul din marginea, drumului. Şi e realmente un miracol că totul nu s-a soldat cu consecinţe fatalei (I. DELEANU). Intervenţia salvatoare a copiilor Elevii erau ca de obicei la oră şi urmăreau lecţia, cind liniştea clasei a fost întreruptă de voci disperate : „Arde, arde !". Intradevăr, o casă din apropierea şcolii generale din comuna Armeniş (jud. Caraş-Severin) era învăluită de flăcări, care ameninţau să cuprindă întreaga stradă. Şi era tocmai ziua în amiaza mare, cind oamenii apţi de lucru se aflau pe cimp. Copiii au uitat pentru un moment de virsta lor şi, conduşi de profesori, au intervenit ca nişte oameni mari : purtau găleţile de apă din mină in mină, din ce in ce mai repede şi mai repede... Dar minutele se scurgeau greu şi flăcările se domoleau tot greu. Dar se domoleau ! Cind au sosit pompierii, nu le-a rămas decît să-i felicite pe copii ! (I. MEDOIA). A adormit la volan Conducind autoturismul personal pe şoseaua Cluj-Huedin, într-o mare stare de oboseală, cetăţeanul Adalbert Barabaş din Cluj, a adormit la volan. Scăpat de sub controlul şoferului autoturismul a părăsit şoseaua şi a luat-o pe o pajişte din apropiere. S a oprit abia la vreo 60 metri unde, din intimplare, se afla un pom Grav accidentat, șoferul se află în prezent, sub îngrijiri medicale, (AL KISS). Rubrică realizată de Pia Radulescu Cristalele lichide şi instrumente măsură Ceasul cu ace arătătoare este un anacronism ! Poate privind arătătoarele ceasului dv. de la mină, urmărind aceste ace Inventate în evul mediu, timpul pe care-l pierdeţi şi efortul de a cunoaşte secunda exactă nu vă par într-o atît de ciudată contradicţie cu epoca în care trăim, şi în care viteza şi precizia au devenit dimensiuni de viaţă. Poate este mai uşor să vă daţi seama, gîndindu-vă la cîntarul magazinelor, la imprecizia acului în faţa unei cifre şi la timpul pierdut, inmulţindu-l cu numărul cumpărătorilor. Dar poate, mai pregnantă este imaginea pilotului unui jet supersonic in faţa bordului tapetat cu cadrane şi în care joacă acele spre diferitele cifre cu funcţie de precizie ! Anacronismul dispare astăzi printr-o revoluţie a ştiinţei din care se naşte o nouă eră — era instrumentelor de măsură fără ace. In locul lor , celule de afişaj numeric, de exemplu cu cristale lichide. Cifra care indică ora sau greutatea sau tensiunea sau temperatura ş.a.m.d. este afişată. Şi aceasta este doar una dintre nenumăratele aplicaţii ale cristalelor lichide, ale acestor cristale contradictorii care tind să devină „bune la toate“. Este una dintre aplicaţiile urmărite de colectivul de cercetări de la secţia de optică-spectroscopie a Institutului de Fizică din Bucureşti : prof. Margareta Giurgea, Paul Petrescu, membru corespondent al Academiei, dr. Liviu Matei şi Toma Şerban, cercetători principali şi fizicianul Traian Beica. Pe masa laboratorului, prinsă intr-un stativ, o mică fereastră, perfect transparetă. Dar este destul să apăs un buton şi fereastra... se tulbură şi devine opacă. Alături, încă o fereastră. Aici învirtesc un buton, încet şi pe fereastră apare emblema Institutului colorat în albastru, In violet, In verde. „Schimbind valoarea tensiunii, se schimbă şi culoarea“, aud explicaţia. Dar explicaţia o dau de fapt... cristalele lichide. O ciudăţenie aceste „cristale-cameleon“, care nu sunt nici solide şi nici lichide dar au împrumutat fluiditatea lichidelor, iar de la cristale au luat ordonarea şi unele proprietăţi electro-optice. Este uimitor şi faptul că au fost de fapt descoperite acum aproape un secol , în 1888, de un botanist austriac Friedrich Reinitzer. El a încălzit un compus de colesterol — cristalul de benzoat de colesterol. La temperatura de 145°, cristalul a început să se topească, transformîndu-se într-un lichid tulbure. Continuînd să-l încălzească, a observat că lichidul tulbure la 179° a devenit... clar, transparent. Prin urmare, şi-a spus el, are două puncte de topire. Un an mai tîrziu fizicianul german O. Lehmann refăcînd experienţa, şi-a dat seama că în faza tulbure are unele proprietăți optice specifice cristalelor. L-a numit ca atare : „trist lichid“. A urmat un secol de uitare. Incepînd din deceniul al şaptelea al secolului nostru... se redescoperă, punîndu-se în evidenţă o serie de fenomene. Sînt trei tipuri, trei stări : smectice, nematice şi colesterice, fiecare stare posedînd un aranjament molecular anume şi proprietăţi particulare. Smectică vine de la „săpun“ pe greceşte şi fără îndoială, cînd copii fiind făceam baloane de săpun, nici prin cap nu ne trecea că de fapt ne jucam cu... cristale lichide. Dar cele mai multe aplicaţii ce apar — deocamdată — le dau ultimele două stări numite. Şi e poate bine să ştim că în 1971 s-a descoperit „efectul de cîmp“ bazat pe modificarea în cîmp electric a rotirii planului de polarizare de către o lamă de cristal lichid nematic cu anizotropie pozitivă, cum se exprimă atît de savant prof. Margareta Giurgea. Nu mi-am propus să reproduc lecţia de fizică predată mie într-o zi de uimitoare experienţă în faţa cărora şi un om de ştiinţă, în urmă cu 10 de ani, ar fi fost copleşit, nedumerit şi el şi fără îndoială entuziasmat. Am dorit doar să consemnez începutul unei ere noi intr-un domeniu, care, deşi nu este direct productiv, este indispensabil progresului tehnic. Mă refer la instrumentele de măsură. Şi am mai dorit să înscriu ca deosebit de important realizarea colectivului Institutului de fizică din Bucureşti primele celule experimentale cu difuzie dinamică şi cu efect de cîmp, obţinute după amănunţite cercetări ştiinţifice, precum şi rezultate fundamentale noi privind difuzia luminii în cristale lichide nematice. Aş mai adăuga că aceste cristale care pînă de foarte curînd nu erau decit „curiozităţi“ ale laboratoarelor, nişte pasionante jucării ale oamenilor de ştiinţă, au început să atragă şi medici- na şi industria. Una dintre proprietăţile cele mai interesante ale cristalului lichid colesteric este răspunsul diferit dat in funcţie de temperatură. Şi este de ajuns ca un medic să „picteze“ mina pacientului său (sau laba piciorului, de pildă), pentru a şti temperatura diferitelor zone. Regiunile calde apar imediat în roşu, cele mai puţine calde, în albastru... Şi deci, se pot diagnostica regiunile cutanate bolnave sau zonele de ateroscleroză, în industrie ? Cu cristalele lichide se poate măsura oboseala metalelor mai exact şi mai rapid decît cu orice alt instrument. Se pot testa circuitele electrice. Pot fi folosite ca obturator pentru aparatele de fotografiat. Dar se pare că nici un domeniu al tehnicii şi cercetării nu rămîne şi nu va rămine indiferent in faţa posibilităţilor pe care le oferă cristalele lichide. Catinca Muscan MEMENTO TEATRE FLAUTUL FERMECAT : Opera Romane (fi 48 20), ora 19,30 ; A TREIA GARDA : Teatrul Mare Academic de dramă „Maxim Gorki" din Leningrad CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF ? , sala Comedia (14 71 7), ora 20 ; MĂTUȘA afi ... „ , MEA, FAUSTINA: Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; INTRE NOI N-A FOST DECIT TĂCERE ! Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" -- sala din Bd. Schitu Măgureanu (1460 60), ora 20 şi PUTEREA ŞI ADEVĂRUL, ora 19 la sala Studio (12 44 16); A OPTA MINUNE: Teatrul Mic (1470 81), ora 19,30; BUNĂ SEARA DOMNULE WILDE: Teatrul „C.I. Nottara", (15 93 02), ora 19,30; NICNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; IANCU JIANU : Teatrul „Ion Creangă (12 85 56), ora 9 și SCUFIȚA CU TREI IEZI ora 16 ; LA SAVOY, SOEMA : Teatrul ,,C. Tanase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 ; MITICĂ POPESCU : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30 ; LUMEA CIT O FI.. . Studioul I.A.T.C. (15 23 77), ora 20; CONCERT DE MUZICĂ POPULARA ROMÂNEASCA : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30; GALA ACROBATILOR : Circul de stat (110120), ora 19,30, în sala Teatrului Giulesti, ora 20 ; Teatrul National „I.L. Caragiale" . TELEVIZIUNEA 1: Programul I 9: Curs de limba engleză ; 9,30: Curs de limba germana ; 10: Telex ; 10,05: Carji şi idei ; 10,25: Telecinemateca ; 12: Telejurnal ; 16: Teleşcoală. Album. Casa memoriala Otilia Cazimir. Fizică. Acţiunea timpului magnetic asupra particulelor aflate în mişcare . Ştiinte sociale. Consultaţii. Trăsăturile societăţii socialiste multilateral dezvoltate . Pagini din istoria mişcării muncitoreştii ; 17,30 : Emisiune în limba maghiara ; 18,30 : Telex ; 18,35 : Din ţările socialiste ; 18,45 : întrebări şi răspunsuri ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Cîntecul saptamînii ; 20,10 : Seară pentru tineret ; 21,20 : Steaua fara nume ; 22,15 ; 24 de ore. Programul I 17,30: Telex ; 17,35: Telecinemateca pentru copii : ,,Preria". Regia : Seroiu Nicolaescu si Pierre Gaspard- Hull. Cu Hellmuth Lange, Pierre Massimi si Ion Dichiseanu ; 19,20: 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20: Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Paul Popescu: Solistă Sofia Cosma ; In program : Mihail Andricu : Simfonietta a XII ; Richard Strauss : Burcescu_ pentru pian şi orchestră ; Ceaikovski : Simfonia a V-a în mi minor în pauză: Balada pentru acest pâmînt , 22,05. Semnificaţii. CINEMATOGRAFE ULTIMELE ȘASE MINUTE : Patria (11 86 25), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 - 19 — 21,15 ; București (1561 54), orele 8,30 - 11 - 13,30 — 16 — 18 30 - 21 ; Favorit (31 06 15) orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30. „100 DE LEI"! Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 BUNA SEARA DOAMNA CAMPBELL : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Festival 115 63 84) orele 8,45 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,30 - 21 . OPERAȚIUNEA „ATOMUL MARCAT“ : Capitol (16 29 17) orele 9,30 - 11,15 - 14 - 16,15 - 18,30 — 20,45. NUNTA: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30-NICI UN MOMENT DE PLICTISEALA : Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,13 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45. ULTIMUL TREN DIN GUN HILL Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. ADIO ARME : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,45—19 in continuare. NEAMUL ŞOIMARESTILOR : Doina (16 35 38), orele 12,15 - 15,45 - 19,15. PROGRAM DE DESENE ANIMATE ! Doina, orele 9,45 ~ II. DESPRE O ANUME FERICIRE : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 16 , 18,15 - 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 — 20,15. MAFIA ALBA: Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30; Melodia (12 06 88), orele 9— 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45. DRAGOSTEA ÎNCEPE VINERI : Infrărirea între popoare (67 14 70), orele 1 5,30 - 18 ~ 20,15. DOI PE UN BALANSOAR : Gloria (22 44 01), orele 9 _ 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18,15 — 20,30 . Modern (23 71 01), orele 9 _ 11, 15 - 13,30 - 16 _ 18,15 - 20,30. LUPTA DUPĂ VICTORIE : Popular 135 15 17), orele 15,30 ~ 19. ȘAPTE ZILE: Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 - 20. PARADISUL: Buzești (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 , Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 — 20,15. ALBA CA ZAPADA ŞI CEI ŞAPTE PITICI : Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. CONSPIRAŢIA: Viitorul (148 03), orele 15,30 - 18 - 20,15 cu cărţile pe fata : volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 _ 18,15 - 20,30 ; Tomnic (21 49 46), orele 9 ~ 11,15 - 13,30 -15,45 _ 18,15 - 20,30 VALTER APARA SARAJEVO : Dacia (5035 94), orele 9 _ 12,30 - 16 - 19,15.rele 15,30 — 18 — 20,15 ; Aria (2131 86), orele 15,30 - 18 - 20,15. Bucegi (17 05 47), orele 15,30 - 18 - 20,15. CU TOATE ACESTEA : Ferentar 180 49851, orele 15.30 - 18 - 20,15. Y-17 ACTIONEAZA : Mosdo (12 52 93), orele 15.30 _ 18 - 20,15. LEGENDA NEGRULUI CHARIEY &r,o (31 71 7), orele 15,30 _ 18 _ 20,15 . Cotroceni (49 48 48), orele 15,31 — 18 _ 20,15 I0 EU ; Cringas: (49 21 15), orele 15.30 — 18 _ 20,15. PISICA JUNGI El Unirea (1710 211 orele 15,45 - 18 .. 20.15 STARE DE ASEDIU : Drumul (3128 13), orele 15,30 — 18 Cîureşti (1755 46), orele 15,30 — 20,15. O AFACERE PE CINSTE ( 131 32 52), orele 15,30 _ 17,45 Flacăra (2135 40), orele 15,30 - 17” — 20. CEI ŞASE URSI SI CLOVNUL CI BULKA : Vitan (21 39 82), orele 16 - 18 - 20. ACEA PISICA BLESTEMATA : Mune (21 50 97), orele 15.30 - 18 - 20,15. INFAILIBILUL RAFLLES : Cosmo (35 19 15), orele 15.30 _ 18 - 20,15. DREPTUL DE A IUBI : Rohov (23 91 00), orele 15.30 _ 18 - 20,15. Starea vremii CUM A FOST IERI Sări 20,15 -Parei - 20 Note şi contra-note REGIZORUL Dinu Sararu Teatrul modern a adus in scenă regizorul, iar regizorul a determinat o nouă lume scenică. Primatul textului n-a putut fi insă (şi încă) decit pus in discuţie. Textul a continuat şi continuă să reprezinte esenţa teatrului, dar regizorul a reuşit să impună viziunea sa in lectura scenică a textului. Nimeni nu concepe astăzi teatrul fără regizor şi aproape nu este teatru important, cu personalitate, care să nu se exprime, şi prin personalitatea regizorului. S-a impus şi opinia după care nu este important numai ce autor se joacă la un teatru şi ce actori il joacă pe acest autor, ci şi ce regizor semnează direcţia de scenă. Shakespeare, în concepţia şi regia lui Peter Brook nu este tot una cu o lectură oarecare a marelui Will. Indiscutabil, teatrul modern se revendică azi de la regizor intr-o măsură atit de hotăritoare incit nu se mai poate face abstracţie de faptul că scena nu se rezumă la un univers al sentimentelor înţelese ca o mecanic-fidelă expresie a literei unui text, ci că ea se află şi sub imperiul ideilor şi al ideologiei. Marile trupe teatrale sunt însufleţite de mari regizori care, astfel, devin mari gînditori ai timpului lor. Aceasta este o realitate ce se cere luată foarte serios în consideraţie. Este o realitate căreia ii suntem datori cu întreaga noastră receptivitate faţă de un fenomen artistic de cea mai mare semnificaţie. Teatrul românesc actual este şi el, din fericire, slujit strălucit nu numai de o mare galerie actoricească — poate una din cele mai bogate astăzi in lume — dar el este strălucit slujit şi de lo pleiadă de regizori cărora in bună măsură li se datoreşte teatrul nostru modern de azi şi cărora li se datoresc in bună măsură succesele lui. O mişcare teatrală care poate pune la lucru aceste personalităţi regizorale este o mişcare teatrală puternică, este o mişcare teatrală ambiţioasă, este o mişcare teatrală care are de spus ceva şi care are menirea şi se simte datoare de a spune ceva. Ideea de a întemeia trupe teatrale cu aceşti regizori, ideea de a elabora şi consolida un program teatral cu aceşti regizori, ideea de a gindi viitorul teatrului românesc împreună cu aceşti regizori mi se pare un indiscutabil act de solidaritate artistică, un act de cutezanţă nobilă in spaţiul in care opiniile sunt atit de controversate, şi in care personalităţile, dacă nu sunt distincte, culoarea gri ar încerca zadarnic să ţină loc spectrului solar. Există insă un adevăr peste care eu cel puţin cred că nu se poate trece şi care fără să ne uniformizeze este capabil să ne unească in condiţia noastră esenţială. Acest adevăr este unic şi nu poate fi înţeles decit intr-o singură culoare. Acest adevăr şi această culoare : conştiinţa apartenenţei politice şi naţionale. „Románia liberó”• ROMANIA Bucureşti 16 noros ploaie Constanta 16 noros Sulina 12 noros Galafi 14 noros Piatra Neamţ6 nbros laşi7 noros ploaie noros ploaia Suceava4 Cluj5 noros ploaia Satu Mare6 noros Oradea6 noros Arad6 noros ploaia Timişoara7 noros ploaie Somenic -3 noros Sibiu5 noros Braşov 10 noros ploaia Predeale noros ploaia Vf. Omul0 ninsoare Sinaia8 noros Craiova8 EUROPA noros ploaie Sofia 14 noros Belgrad6 nores ploaie Budapesta7 noros Moscova2 noros ploaie Varşovia5 noros Praga5 nores ploaia Berlin7 noros plocia Atena 21 noros Roma 16 noros Paris7 noros-Londra9 noros Copenhaga7 noros ploaie Stockholm6 noros ploaie Viena6 noros Berna 12 noros Madrid 11 noros CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZ! Interlocutorul nostru de «zi, me» fecrologul de servici CONSTANTIN TICU ne comunica : CARACTERISTICA GENERALA A VREMII : continua sa se răcească și în sud-estul tării. PRECIPITAŢIILE : ploi temîporars îsi jumătatea de $ud-est, $î locale ?n rest în nord si lapovița si ninsoare VÎNTUL : va prezenta intensificări locale. TEMPERATURA : maximele de azi 3 grade Ig 13 gigdo Minimele la noapte minus 6 la bius 4 grade. PROGNOZA PENTRU BUCUREȘTI : vremn m răcire Cel mai mult noros Tolrborar pirai.: Vînt potrivi? Maximo de azi • S 5(3 10 grade Minima la noapte : 0 la minus 2 grade. I ES O O U 'I0 2.2 5° 'a 0)au E o o o uo mi E ° i2,£ s ^ u. E