România Liberă, ianuarie 1983 (Anul 41, nr. 11873-11897)

1983-01-08 / nr. 11878

,România liberă*1 YASSER ARAFAT preşedintele Comitetului Executiv a­ li Forţelor Revoluţiei palestiniene Comandantul general al Forţelor Revoluţiei Palestiniene TELEGRAMĂ Primul ministru al­­­uvernului Republicii Socialiste România, Constantin pascălescu, a transmis o telegramă, primului ministru­ al Republicii Peru, d­r. Fernando Schwalb Lopez Aldaná, cu prile­jul numiţii sale în această funcţie, prin care îi adresează calde felicitări împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi succes in­activitate, în telegramă se exprimă încrederea că bunele relaţii dintre ţările noastre se vor co­nsplida continuu în viitor. (Urmare din pag. I) adoptat o serie de înăspri- De pildă s-a stabilit ca pînă tip sfîrşitul acestei romi să se anali­zeze de către comitetele execu­tive ale consiliilor populare ju­deţene şi al municipiului Bucu­reşti stadiul realizării prevede­rilor planului construcţiei de locuinţe, de obiective social­­culturale, de prestări de servicii, de comerţ şi de echipare tehni­­co-edilitară pe fiecare localitate în parte şi să se stabilească mă­surile pentru îndeplinirea rit­mică şi integrală a planului , de investiţii şi de construcţii de lo­­cuinţe pe acest an. S-a stabilit­ ca cei tîrziu­ pînă la 15 aprilie să fie începută execuţia tuturor obiectivelor noi prevăzute pen­tru acest an. în acest scop, co­mitetele executive ale consili­ilor populare judeţene şi al Ca­pitalei vor definitiva proiectul general de organizare­ a activită­ţii de investiţii — construcţii pînă la 15 ianţugine. Exemplele date reflectă caracterul concret al măsurilor stabilite în acest domeniu. Aş putea să mai dau altele, ca de pu­liţă acela de a se acorda o atenţie deosebită rea­lizării locuinţelor necesare spe­cialiştilor care-şi desfăşoară ac­­tivitatea în mediul fi­ral sau acela de a poncetifra mijloacele de producţie şi forţa de muncă spre cor­strucţiile cu stadiile fi­­zipe mal­ avansate, ori de a creş­te radical­ calitatea lucrurilor înn acest ap," de­ asemenea, creşterea productivităţii constructorului, gospodărirea şi folosirea cît mai econoipicos a materialelor, ppm­­bustibilului şi pnprgipi ş.a. în esenţă,­insă cred că trebuie sa se reţină că prevederile planu­lui de investiţii şi construcţii de locuinţe al consiliilor populare no annj 1983 SStS TGilllSt fUild«“ mopţat Şi cppelaţ PU Rptppţialul tehnic şi eponomia de care dis­­punepi. Şi ca atprp, în această latură a activităţii­ cptrţsiliilor poţmniare se impune ca o realii prioritate, realizarea celor circa 150 000 de locuinţe din planul pe apost an fiind insenţială pen­tru asigurarea dezvoltării loca­lităţilor. — Există, ca să spuneri,­ aşa, o „prioritate a priorităţilor“ în activitatea consiliilor populare în 1983 ? " r — AVţnd în vedere comptexi­tatea activităţii consil­iior popu­lare şi roiţii lor deosebit pe plan economic şi social consider că asemenea ierarhii sunt copiivnc­­turale. Acum, de pildă, pe pri­mul loc ar putea sa stea pro­blema bunei gospodăriri a ener­giei şi combustibililor. în acest sens s-a stabilit ca sarcină con­siliilor populare judeţene şi a­ Capitalei de a asigura prin uni­tăţile subordonate efectuarea cu regularitate a bilanţurilor ter­mice, eliminarea oricărei risipe, trecerea' 'centratelor termice de pe combustibil lichid pe cărbu­ne — pînă în trimestrul III al acestui an —, precum şi dezvol­tarea noilor surse de energie : eoliană, solară, geotermalâ, bio­gaz etc., valorificarea potenţia­lelor hidroenergetice prin mi­­crohidrocentrale pe unele rîuri ş.a. De asemenea, in raport cu momentul şi ungtîiul de aborda­re se poate vorbi despre priori­tatea deosebită , şi" (jeţi atenţia care trebuie acordată de către autorităţile locale asigurării în bune condiţiuni a alimentării cu apă a localităţilor. Pierderile de apă înseam­nă, în primul rind, tot pierderi de energie, şi apoi de resursă relativ limitată. Deci se va acorda atenţie deo­sebită eliminării pierderilor din­ reţelele " de distribuţie" şi prin diminu­area consumurilor de apă potabilă în scopuri ‘ tehno­logice. Dar în curînd va flevsjţi, cum e firesc, deosebit de actua­lă­ şi campania agricolă de pfi­moimro rl Acnvn nnrn C—O ni Anat . “*n.r“l v v ft mniuu­tat amplu şi­ concret la Plenara Consiliului Naţional al Agricul­turii, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu a jalonat un amplu şi exemplar program 4? Vlăsuri pentru realizarea planului în agricultură în acest an. De ase­menea, se poate vorbi despre preponderenţa preocupării pen­tru identificarea şi valorificarea tuturor resurselor locale, mate­riale şi umane, pentru dezvol­tarea producţiei pentru fondul pieţii şi pentru o creştere a com­tribuţiei­ economiilor locale la exporturile ţării. La fel se poate pune inaintea tuturor priorităţi­lor problema autoaprovizionări­i, a asigurării duel­­ii mai bune aprovizionări cu produse sdi­mentare şi de­­lărg consum a populaţiei, în conformitate cu Programele adoptate în acest sens. Barg să­ mă refer la în­treaga problema, care include foarte multe­ şi variate sarcini şi obligaţii ce incumbă consiliilor populare, vreau să arăt că, de pildă, s-au determinat pe baza unor analize şi studii riguroase măsuri detaliate cu privire la creşterea animalelor­ şi păsărilor în gospodăriile populaţiei, pen­tru satisfacerea consumului pro­priu de paine şi lapte, precum şi pentru contractarea şi preda­rea surplusului de produse ani­maliere la fondul de stat. Aces­te măsuri adoptate la plenara C.P.C.P. vor asigura valorifica­rea superioara a resurselor și posibilităților existente în gos­podăriile populației, in confor­mitate cu hiotărîrile Conferinței Naționale a partidului. Consili­ile populare trebuie să aibă per­manent i­n vedere cultivates nac­ţională a fiecărei palme de pă­­mint. Fă gospodăriile populaţiei constituie un însemnat potenţial productiv agricol, folosind anual aproape 3,5, milioane hectare de teren agricol-"Cu toate Fă ţh ul­­timii ani au fost adoptate ma­suri menite as sprijine şi să pb­­intereseze gospodăriile popu­laţiei in creşterea animalelor, ---nfrniintrii ..._ ■"WVt rt V­r.-r--rr.r a copsiliilor populare şi a orga­nelor agricole, efectivele de ani­male nu­­au sporit la nivelul prevederilor şi al posibilităţilor reale- S-a ajuns la situaţia cu totul anormală ca numeroase gospodării ţărăneşti şi individu­ale dip­lonele de deal fi de majpiu să nu­ crească bovine şi să v­indă finul recoltat de pe pa­­jiştile pe care le deţin. Peste im milon de gospodării de la sate care au condiţii, nu cresc, to- tuşi, vaci pentru lapte, Comite­­tele şi birourile executive ale consiliilor populare nu au ur­mărit ferm aplicarea Legii nr. 8/1971, în sensul că nu au mobi­lizat crescătorii de animale la efectuarea lucrărilor de întreţi­nere şi ameliorare a pajiştilor, prin contribuţia in muncă, în­casarea cu regu­laritate a taxe­lor de păşunat şi altele. Astfel, pe pajiştile naturale, care re­prezintă principala sursă de fu­raje ocu­pînd în ţara noastră o suprafaţă de 4 439 mii hectare — circa 30 la suta di­n totalul terenului agricol —, s-au obţi­nut producţii de masă verde şi fin cu mult sub posibilităţi şi sarcini. Consiliile populare trebuie să s­curme neintirziat asemenea stări de lucruri, apli­­cind măsurile stabilite. Am intrat puţin in detalii ca să se vadă cit de ample şi com­plexe sunt sarcinile prioritare ale consiliilor populare, obiec­tivele de prim ordiu din acest an. Desigur la fel se poate vorbi despre dezvoltarea piscicultu­rii, a creşterii păsărilor şi iepu­rilor, despre ciupercarii, despre dezvoltarea producţiei de legu­me, fructe şi altele. Se poate reţine, din lipsă iţe spăţiu pentru­ detaliere, că ş-tiu­­transmis către judeţe 16 programe temeinic fundamentate in acest domeniu,­ dintre care amintesc : Progra­mul privind organizarea pro­ducţiei intensive de porumb , cel de dezvoltare a culturii ore­zului şi cel de dezvoltare a cul­turii bumbacului de producere s­i,errtinţeiior şi iMaterii­iIu­lu­i să­­ditor de soiuri şi hibrizi de înaltă productivitate ; de dezvol­tare a pomicultură şi silvicultu­rii ; pentru repararea tractoare­lor, marenilor şi utilajelor a­­gricole ete. — Vă rugăm in finalul discu­ţiei noastre, să vă referiţi, pe scurt, la citeva obiective actu­ale şi majore in domeniul gospodă­riei capionale şi locative şi in domeniul industriei mici şi al prestărilor de servicii. — Ne-am referit mai inaipte la problema apei potabile ca şi la problema energiei termice şi a gospodăriei combustibililor, care intră în sfera pe care o pro­puneţi. Tot la acest capitol să piai înscriu şi sarcinile consilii­ilor populare de a organiza co­respunzător, în fiecare localitate, valorificarea materialelor re­­folosibile provenite din activi­tatea unităţilor subordonate şi de la cetăţeni. De asemenea, pînă la 15 ianuarie vor fi discu­tate în adunări cetăţeneşti pe circumscripţii electorale, in a­­dunări­ generale ale asociaţiilor de locatari, ale oamenilor mun­cii şi în alte asemenea organism­­e, măsurile stabilite de consi­l i t 1 nnniiloro rAd­­vnnti 1,0 nonfrn FMFUJ,t*f I** f'vujzvvyrv.p aplicarea Legii cu privire la o­­bligaţiile şi răspunderile consi­liilor populare, unităţilor socia­liste şi ale cetăţenilor pentru puina gospodărire, întreţinere şi curăţenie a localităţilor urbane şi rurale, păstrarea şi ordinui şi disciplinei publice. După cum vedeţi, un volum mare de activi­tate organizatorică. In ce pri­veşte mica industrie şi prestările de servicii socotesc că acest do­meniu ar necesita un spaţiu mai amplu de abordare. Totuşi, pu­teţi reţine ca fiind de esenţă pentru 19­83 cuprinderea obliga­­torie a acestora in planurile consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. Carac­teristic este şi accentul deosebit pp se va pune pe calitatea pro­­duselor şi prestaţiilor de servicii, ca o condiţie a eficienţei aces­tora, a rentabilizării tutu­ror uni­tăţilor, produselor, a întregii ac­tivităţi a consiliilor populare. în încheiere aş vrea să subli­niez, în eă­a dat­ă, că în acest an în faţa consiliilor populare stau sarcini şi obiective de o deose­bită însemnătate, care impun o excepţională mobilizare a for­ţelor, a întregului anarat al a­cestor organe, a deputaţilor nou aleşi, a cetăţenilor. Aşa cum a definit sintetic situaţia- însuşi se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, e­­xista toate condiţiile pentru în­deplinirea planurilor şi progra­­melor stabilite. Esenţial, acum, este efortul organizatoric şi par­ticiparea tuturor cu abnegaţie şi datuire comunistă la realizarea obiectivelor pe un be­ana propus şi care vor situa ţara, neîndo­­ielnic, pe o nouă şi înaltă treap­tă a civilizaţiei. Priorităţi în activitatea consiliilor populare Etica depăşirii (Urmare din pag. 1) îlmipotriva falsului retorism­, ex­­primindu-şi încrederea numai in­­fapta sigilată de umanism, învestit în înaltul post de mo­delator al sufletului şi m­inţii omului, al condiţiei umane,­ el trebuie sa fie un exemplar ti­pic al conştiinţei de sine, der terminat de intrapsiyptitâ etică, cu voința de a ridică' acele ai pere demne să rămină in istor­­ie. El se află in ceptrul unei lumi dimensionată de libertate spirituală, (fg gcfyițpte, ip egre­se" ’ in's’nme'a'ză iqp­g 'energiile, creatoare 'pgritru a gigantică o­­peră umană.' 4 cărei caracte­­ristică prezentă este cucerirea calităţii, postulat ' impus ' de treaptă, de epolu­ţie la care a ajuns întreaga ' colectivitate românean­a. "Anga,jă, Intr-un, general proces de 'desăvîrşire a constru­cţiei socialiste, intregul nostru popor trăieşte si (tă via­ţă acestor înaintate idei, cu o munca iuvţfţiturâ,' continuă, mereu reipnoîţg cu toate forţe­­le minţii' mîinii 'şi sufietului. pfin qpers je tpt cele mai' va-' lamaşe,' creatorii' ariei deve°in^-. iţează că au înţeles sertinifipa­­fia excestei lupte încordate, pen­tru 'perfecţiune, faptul esenţial ca fiecare operă de arta este rezultatul excepţional, a­ unei înărte tensiuni de creaţie, a­ unei voinţe iscordcite. fe­ştni stimulaţi de o nestinsă sete de absolutul perfecţiunii, de un puternic spirit al' tenacitM», zi şi noapte înclinaţi asupra ‘«iţni­­telor artei, fi asemenea orien­tare tinde spre desăvârşirea unui ţigu­­p «wite», însetat de cunoaştere, de frumuseţe şi de adevăr, activ intens în consol­­darea unei' 'existenţe sociale z» care oamenii să fie solidari iţi construirea, unei societăţi dle­r­minate dă etica şi de estetica ce dezvoltă personalitatea u­­mană îţi sensurile­­unui r­au u­ma­ nisn­, revoluţionar, aşij cum se defineşte umanismul­ societăţii româneşti contempo­rane. Realitatea acestei soc­ie-. taţi ridică înalt coloana cen­trală a perfectibilităţii, bazată pe responsabilitatea şi demni­tatea Creatorului din orice do­­meniu, pe întărirea continuă a idealului de armonie şi de. eCji­lib­­ it inferior. O asemenea orientare este echivalentă cu p­arcare confirmă pe o ' înaltă seprii de valori 'a căror, însuşiri îl poartă pe om spre cea mai nxoiană dintre qtindy,lit. II. procesul evoluţtiv al cultu­rii româneşti, caracterizat de criteriul fundamental al con­cordanţei intre social, istoric,, epic şi estetic, nu vor înceta să ne preocupe problemele PB care se ridică transformarea conştiinţei oamenilor in spiri­­tu­l aspiraţiei spre destăvirşire. Prin prisma înţelegerii libertă­ţii şi creaţiei, in sensurile vi­­z|«(îţii noi despre lume, am şi ■ speietate, reflectind neincgtata ră işc(ire­­ dialectică­­» care sg schimbă atit liniile istoriei cft şi ale vieţii individuale, spre finanitatea pe care o generează, această nouă,­gu­ria a depășirii. " I" Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general a­l Partidului Comunist Homuti Preşedintele Republicii Socialiste RaifiawlS Stimate tovarăşe preşedinte, Cu salutări revoluţionare, Ari primit cu deosebită recunoştinţă telegrama de felicitare pe Cffre ţie-aţi adresat-o cu ocazia celei de-a 18-a aniversări a revo­luţiei palestrotepe şi în numele Comitetului Executiv al Organiza­ţiei pentru­ Eliberarea Palestinei, al fiilor poporului arab palestinian şi al m­ neu personaj, vă exprim dumneavoastră, Partidului Comunist Român, guvernului şi poporului român prieten mulţumirile noas­tre profunde pentru sentimentele dumneavoastră de solidaritate şi pentru Sprijinul pe paţpe­ţi acordaţi luptei poporului arab palesti­nian pentru­ retrobindirea drepturilor sale naţionale legitime, ina­lienabile, iţiplusiv a dreptului sau la reîntoarcere, autodeterminare si creare a unui Stat propriu, 'independent'. Folosim acest prilej pen­tru a vă reafirma c* Pflpontf siab Pd* lestinisn — para a cunoscut ’si suferit asuprirea, teroarea, aresta­rea, expulzarea, uciderea si masacrarea — năzuiește la realizarea păcii in Patria sa, Palestina, şi acţionează cu toată energia, sub conducerea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, reprezentan­­tul sau UUIP, legitim, pentru instaurarea păcii în Orientul Mijlociu şi în întreaga lume. Tocmai de aceea, poporul postru a salutat toa­te iniţiativele de pace şi a încurajat aspectele pozitive ale acesto­ra, a diţionat pentru adoptarea planului arab de pace de la Fps şi pentru aplicarea sa, fie prin intermediul Organizaţiei Naţuimilor Unite sau Consiliului de Securitate, fie pe calea unei Conferinţe internaţionale care ar urma să fie convocată cu acordul tuturor părţilor interesate. Poporul palestinian porneşte de la convingerea că o pace justă, reală şi globată în Orientul Mijlociu nu poate fi realizată decit prin redobindirea drepturilor sale naţionale inalie­nabile, inclusiv a dreptului de a­ şi prea un stat propriu indepen­dent, pe pămintul său naţional, drepturi recunoscute prin nenumă­rate rezoluţii ale Q.N.tr. de, practic, toate statele lumii, cu excep­ţia unei infime minorităţi care continuă să sprijine agresiunea is­­raeliană îndreptată împotriva poporului şi naţiunii noastre ame­ninţând pacea şi securitatea internaţională. Vă doresc dumneavoastră personal multă sănătate şi fericire, prog­res şi prosperitate poporului român. Revoluţie pină la victorie ! E Examenul de bacalaureat-1983" A apărut broşura „Exam­enul de bacalaureat — 1983“, cuprin­­zînd re­glementările referitoare la organizarea şi desfăşurarea acestui examen, stabilite de nisterul Educaţiei şi învăţă­­mîntului. Broşura cuprinde, de asemen­ea, graficul privind des­­făşurarea celor doua sesiuni din anul 1983 ale examenului de bacalaureat, ’ lista probelor şi disciplinelor de înviţămlnt la care se susţine examenul şi pogpîbări privind sîatutirea tu­­melor, realizarea şi susţinerea lucrărilor practice de bacalau­reat. In sprijinul candidaţilor din acest an, în broşură este inclusă şi lista manualelor pe baza cărora se susțin probele la examenul de bacalaureat. Dezbatere consacrată concepţiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind creşterea rolului CJ.U. în soluţionarea marilor probleme ale lumii contemporane Sub egidă Asociaţiei Române pepim­blatiurile tipice şi Aso­ciaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, vineri,­ a avut loc in Capitală o dezba­tere consacrată­­ concepţiei pre­­şedintelui Nicolae Ceauşescu privind creşterea rolului O.N.U. în soluţionarea marilor pro­bleme ale lumii contemporane. Au participat cadre didactice universitare, cercetători, repre­zentanţi ai Ministerului Aface­rilor Externe, membri ai Aso­ciaţiei pentru Naţiunile fini­te a tineretului şi studenţilor, ziarişti. în încheiere, participanţii la dezbatere au adresat o tele­gramă tovarăşului NICOL­AE CEAUŞESCU­, secretar general al Partidului Comunist Român, p­­reşedintele Republicii Rotia­­iste România, în care se spune : Ne exprimăm întreaga adezi-­ pne la iniţiativele de pace şi colaborare internaţională, pro­movate de partidul şi st­atul­ nostru, potrivit indicaţiilor dumneavoastră preţioase, în pa-,­drul Raţiunilor finite, pentru oprirea agravării situaţiei inter­­naţionale, pentru înfăptuirea de­zarmării şi, în primul rind, a dezarmaţii nucleare, pentru destindere, colaborare şi înţele­gere internaţională- Adoptarea­­ prin consens de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiu­­ni Cop­tim­tp, la 15 noiembrie 1982, a Declaraţiei privind re­­glementarea paşnică a diferen­delor internaţionale reprezintă o strălucită confirmare a justeţei orientărilor dumneavoastră în direcţia lichidării tuturor conflic­telor şi stărilor de tensiune şi soluţionării tuturor problemelor litigioase pe cale paşnică, prin tratative, condiţie vitală a des­tinderii internaţionale. Sprijinul larg de care s-au bucurat iniţiativele României privitoare la Anul internaţional al tineretului, la înfăptuirea dezarmării şi în primul rind a dezarmării nucleare, precum şi cele referitoare la dezvoltarea şi promovarea bunei vecinătăţi in­tre state şi în legătură cu îm­m­arlinnrQn mnnnmnnu­lu­i nnnfim/î t* *V *-»■*'- J+ »■ V»v* ).vuui­iuuuiut (J1UXMMU negativ de atragere a cadrelor calificate din ţările în curs de dezvoltare în ţările industriali­zate demonstrează realismul şi clarviziunea poziţiei şi propune­rilor României, rod al viziunii dumneavoastră înaintate cu pri­vire la rezolvarea marilor pro­bleme cu care s­e popfruptă ome­nirea în epoca contemporană. Dînd glas gîndurilor şi senti­mentelor tuturor membrilor asociaţiilor noastre, vă adresăm, mulţ iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai palde felicitări şi urări de să­nătate, viaţă îndelungată şi multă putere de muncă pentru afirmarea in continuare a României în lume, pentru în­făptuirea idealurilor de pace şi colaborare internaţională cărora le-aţi dedicat întreaga dumnea­voastră activitate. Totodată, adresăm un sincer şi profund omagiu tovarăşei ,aca­­demician doctor inginer Elena Ceauşescu — savant de renume mondial, care a adus şi aduce o contribuţie inestimabilă la afirmarea ştiinţei româneşti In lume — şi ii transmitem cele mai bi­ne urgri de sănătate şi de noi succese în laborioasa sa activi­tate dedicată dezvoltării ştiinţei şi culturii româneşti­ progresu­lui cercetării ştiinţifice în lume. • La catedra ele instalaţii a Facultăţii de construcţii de la Institutul politehnic din Cluj- Napoca a fost realizat un stand pentru Încercarea şi verificarea în funcţiiine a aparatelor şi ogleigr­afa condensaţiei Cu aju­torul standului, se pot deter­mina parametrii de funcţionare şi se poate urmări eficienţa la f­uncţiunie a aparatelor şi oale­lor de coindensaţie, pornind de la aburul suprasaturat şi pînă la condens. întreprinderile care fabrică asemenea produse gu­estiel la îndemînă­­, instru­ment fie control ce le permite îmbunătăţirea parametrilor ca­litativi. „ Specialiştii din secţia de cercetare a Filialei Braşov a L(3).B.I.­L.A. au­ pus la punct tehnologia de execuţie (pe o linie de producţie a unei virti­­tgţi de produse refractare) a liantului de anhidrit. După cum se ştie,­ acest jigni înlocuieşte cu, succes cimentul la armarea galeriilor miniere, prezentând şi avantajul că foloseşte o materie primă mai ieftină şi mai puţi­na eksigie ig fabricare. Anul trecut s-au op­ţinut prirpere 3 000 t din acest produs. Şt. Inginerii Marl­e S­tefan de la inireprijiţ­erea „Metaioteh­­nica“ a realizat un circuit de temporizare polivalent. Tot el este Si­nUlgrţul unui reglaj ma­nual al turaţiei maşinilor de geuriţ. § A fost tripu­s in iudecgtg Ign m.colae din Bucuresti, fli­­seaug Fantelimon gr. 255, blocul 43,­ ap. 412, care a fost prins in autobuzul liniei 331 ig timp ce sustragea un­ portofel cu lani şi acte. S. fe­ta Fog există e*tg­­pg denumiri toponimice româ­neşti : Capul Şuttgig, m­uriţe Boţşetti şi Urech­e, lacul Buşteni etc. Rubrică realim aţă cre Petre Mihai Băcanu In Editura politică, în colecţia „Din gîndirea filozofică a preşedintelui României", a apărut volumul : „NICOLAE CEAUŞESCU -Naţiunea şi naţionalităţile conlocuitoare în epoca contemporană" VOLEI La Sofia s-a disputat me­ciul internaţional amical Up viţei dintre echipele Ţ.S.K.A., Septemvrisko Zname şi Steaua Bucureşti. Voleibaliştii bulgari au tiştigat cu scopul de şus (15—13, 15—5, 17—15). Steaua, joc amical la Sofia O iniţiativă lăudabilă ,,Cluburi de vacanţă" La iniţiativa Inspectoratului şcolar municipal, cu sprijinul tuturor or­ganizaţiilor cu atribu­ţii în domeniul sportiv, în Bucu­reşti au fost organizate în timpul vacanţei de iarna a ele­vilor „cluburi de vacanţă“, des­chise permanent tuu­ror tineri­lor ce vor să practice sportul, în cadrul cărora sint organizate zilnic bogate programe cuprin­­zind întreceri la tenis de masă, şah, tir CU arme CU aer compri­mat, baschet, volei, minifotbal etc. (Astfel de cluburi au­ fost organizate la Baza Cireşarii, Casa Propiefitor din str. pictor Veropa, Şcoala generală nr. 180, (sectorul ), Casa pionierilor din sectorul 2, Şcolile gene­rale nr. 1­­1­20 şi Casa de" chitura Mihai Eminescu (sectorul 2), bazele Voinicelul şi Titanii, Şc. gen, nr. 76 (sectorul 3), Sp. gep. nr- ţao, Temerarii şi­ Voi­nic-Club, (sectorul 4), Liceul V­o­­lintim­eanu (sectorul 5), precum şi la şepiile generale pr. 142 şi 103 (septorul 6). De asemenea, programul spor­tiv pgțsris in­­e­ă a etapei de iarnă al „Daciadei“ cuprinde şi alte competiţii, îp" perioada ur­­mătoare ufm­infl a avea (op „pupa Vacanţei“ la" şah si tenis de m­asă (la­­ elpbul ’ Progresul”, în ziua­ de 11 ianuarie,­­î timna pe mvwitiplw la tenis* de teăââ pentru copii de ip-14 ani, în ziua fig­i 1 ianuarie, tot m saţa Clubului Progresul. Selecţie a copiilor pentru­ sporturile d® iarnă în timpul vacanţei de iarnă a elevilor, o serie de şcoli din municipiul Bucureşti au organi­zat tabere de iniţiere la schi in staţiunile Predeal, Buşteni Si­n­ig şi Cheia­ In cadru! acestor tabere vor fi de asemenea or­ganizate r.meiuvuri la schi, sa­nie şi biatlon, care v­or consti­­tui prilejuri de selecţia­ g­gggu­ilor dotaţi pentru sportul de performanţă. ■SASÉ tivitatea competiţională. Atleta poloneză, care este in­vitată de 31 de ani, a stabilit recordul lumii la 13 iunie 1980 cu prile­­jpt urmi concurs desfăşurat la Varşovia.­­ CAMPIONATUL de fot­bal AL SPANIEI a programat­­jocurile celei de-a 18-a etape. Rezultatele mai importante : Real Madrid — Valladolid 2—6 ; Anetico Bilbao — Grassuna 4—0 ; F.C. Barcelona — Va­lencia 1—0 ; Betis — Spragossa 2— 2. în clasament, pe primul loc se află Real Madrid cu 28 puncte, urmată de Atletico Bil­bao cu 27 puncte şi F.C. Bar­celona cu­ 24 puncte. 1 . PUA A DOUA a tur­neului internaţional feminin de Vulpi de la Bremen au­ fost­­ în­­registrate următoarele rezul­tate tehnice : R.F. Germania — R.P. Chineză 3—2; S.C.A. - Franţa 3—0 ; Cuba — Polonia 3— 1. * ’ .......... 9 ba­­nsbruck, în cadrul competiţiei de bob pentru 4 per­soane dotată cu „Cupa Naţiu­­nilor“, Viptpria a revenit echi­pajului R.D. Germany — 3 cu timpul total de 3'37”88/T0a, rea­lizat in patru manşe. Au urmat­­in clasament echipajele Riti. Germane — 1 cu 3!37”99?100 si R.D. Germane — 2, cu timpul Re •T38”93 100. Locul 4 a l°st ocu­pat de echipajul Austriei, ur­mat de cele­ ale R.F- Germania și U.R.S.S. • REZULTATE ÎNREGIS­TRATE în turneul european sie tenis pe echipe;* ’Kipl ! *R.S. Germania — Atarea ' Britanie 2—0 ; Kristianstad­t Etuedia — Finlanda 3—--0 ; Moscova: ti,&§•.§, — Austria 1-0. 9 AU CONTINUAT ffîgetu­­ţile turneului internaţional fe­minin a§ tenis de la Washing­­ton, Be?.Hitstrie tehnico ■. Mar­tina Navratilova — Vickie Nel­son 6—0, 6—0 ; Ioanna Ruseti —­ Zina Garrison 8—4, 7—5 ; Ap­ «u­ drea Jaeger — Peanut Louie 6—4, 6—4. ' • COMPETITIA INTERNA­TIONALA de sărituri cu­­schiu­ri!» pentru .^Turneul celor 4 trambuli ne- a luat­­first! la Bischofshofen (Austria), odată cu desfăşurarea ultimului con­curs care a fost ciştigat e­e John Weissflog (R.g. Germa­nă) — CU 256,7 puncte (săritu­rile sale au măsurat 109 şi, res­pectiv, 110 ral­in clasamentul final primul loc a fost ocupat de finlan­dezul Matti Nykaeriep — cu 989,2 puncte, urmat de Jens Weissflog (R.D. Germană) — 972,2, puncte­ şi Horst Buian (Ca­nada) — 900,0 puncte. la clasa­mentul „Cupei Mondiale" de specialitate, lider se menţine Nykaenen cu 91 puncte. « ÎN TURNEUL DEMON­STRATIV DE TENIS de la Ro­­semont (Illinois), suedezul Bjoro Borg l-a învins cu 6—2, 6—7, 6—1 pe francezul Henri Laconte. Alte rezultate : Con­nors (S.t­.A.) — Gerulaitig (S.ti-A,­ 6—1, 6—4 , Lendl (Cehoslovacia) — Teltscher (S.U.A.) — 7—6, 2—6, 6—2. • SELECŢIONATA CtlUBU­­­RIL­OR din U.R.S.S. la ho­chei pe gheaţă şi-a continuat turneul in S.U.A. jucînd la Philadephia cu formaţia locală Philadelphia Flyers, Hpaţteiştii sovietici au obţinut victoria cu­ scorul de 5—1 (2—0, 2—1, 1—0). 9 CONTINUINDU­-ŞI TUR­NEUL in Grecia, formaţia vest-germană de fotbal Eins­­traelit. Frankfurt pe Main a evoluat la Patras în Compania echipei panahaik­. Gazdele au obţinut victoria cu seprai de 3-1 (g­ft). f IJÎ SEMIFINALELE „Cu­pei campionilor europeni“ la tenis #§ masă, la Budapesta, echipa feminină statisztika (Budapesta) a învins cp 5—0 formaţia vest-germană D.S.C. Kaiserberg. mmmmw Caleidoscop DOAR 12 REPRIZE Alarmat de numeroasele accidente petrecute pe rin­gurile de box profesioniste, consiliul mondial al boxului (W.B.C.) are în vedere re­ducerea cu, trei reprize a meciurilor. Deocamdată nu s-a luat o decizie definitivă dar s-a anunţat că la, 31 ia­nuarie se va disputa la Ga­rne­­s primul meci pentru titlul de campiog mondial pe durata a 12 reprize, in loc de 15. Rămipe de năzuit in ce măsură reducerea giî trei re­­prize g meciurilor va reduce şi numărul geeidgntelor gra­pe,s fgtgle de cele mai multe ori. INTRANSIGENŢA În Anglia, săptămina tre­cută s-,g 'înregistrat un nmid­rft record printre jucăt­orii profesionişti de fotbal , în difer­itele competiţii în care au fost anggjgţi (egrn,piongt şi Cupa Angliei), aceştia pil fost sancţionaţi cu 99 mgt puţin de 15 eliminări. Seve­ritatea­ arbitrilor este expli­cată de observatori şi prin iniţiativa federaţiei de a înăspri măsurile ţivite împo­triva manifestărilor nespor­tive. ECHIPA DE FOTBAL A ANULUI 1902 Ziarul „Sport News" care apare in R.P. Cineză, a pu-­ blicat echipa mondială de fotbal a anu­lui 1982 : Dnsacy (U.R.S.S.) — Junior (Brazi­lia), Pa­ssgreta (Argentina), Coltovati (Italia), Gentile (Italia), Zico (Brazilia), Pla­tini (Franţa), Tabcao (Brazi­lia), M­­argeong (Argentina),­ Rossi (Italia), și Rummeni­gge (R.F. Germania). ® ŞTIRI • ŞTIRI €» ŞTIRI t ŞTIRI « ŞTIRI * ŞTIRI • • SELECȚIONATELE MAS­­CULINI DE gANDBAE ale R.F. Germania şi tl.R.S.S. s-au întitnit i§ Frankfurt ' pe îâgîn îîitr-un meci‘international ami­­cal.' Handbaliştii sovietici au re­purtat victoria cu scor­ul da 21—17 (8—6). • LA TIRNEVA a început un turneu înternaţional de fotbal cpre se dispută d in sală. Igtă re­zultatele înregistrate in prima zi : F.C. Zurich — Nancy 0—1 ; Bayern München — Lausanne 2—0 ; Serveţte Geneva — Nancy is4 i Bayern München — F,@­­E.üflgh 4—0 ; Şervette Geneva m Lausanne 2—3. y if (ABRIR. ţINUI IM* IU acordat reprezentan­­tilor presei sportive ‘ poloneze, cdnoscuta at­ gt| Grasyna Rabsztyn, deţinatoarea recor­dului mondial în proba de 100 m garduri­ cu­ timpul de 12.136»100, a anunţat că va abandona ac­ Pășimi­i 5-a 1 8 ianuarie 1983 O organizaţie de masă revoluţionară a ţărănimii Se împlinesc cinci decenii de la înfiinţarea Frontului plu­garilor, organizaţie democra­ticăă a ţărănimii, condusă de eminentul om politic şi patriot înflăcărat, dr. Petru Groza, una dintre cele mai complexe şi mai interesante personalităţi din istoria contemporană a României. In contextul marilor bătă­lii revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale celorlalte pă­turi şi categorii sociale­ des­făşurate în anii crizei econo­mice (1929—1933), constituirea .1.—­i mulurni [Jiuguinui­ţi( iiniţq'5 i?ea sa în viaţa politicii a ţării apare ca un punct luminos. Evenimentul s-a produs pe fundalul marilor frămîntări ale ţărănimii muncitoare, a cărei situaţie grea se ascuţise la maximum în acei ani, datorită nerezolvării problemei agrare de către guvernele perindate la cârma ţării. Munca asiduă desfăşurată de comunişti pentru pregătirea condiţiilor necesare înfiinţării unei organizaţii de masă a ţă­rănimii­­ şi-a aflat con­­cretizarea, la începutul anu- Jui 1033, în trecerea practică la punerea bazelor organizaţiei în atmosfera creată de puternica solidarizare a maselor largi cu marile bătălii ale petroliştilor şi ceferiştilor. încă din 1933 între Frontul plugarilor şi Partidul Comunist Român au existat legături stin­se. A fost dovedit faptul că încă înainte de 1933, dr. Petru­­ Groza şi alţi frontişti între­­ţinuseră legături cu comuniştii care le -­ arătaseră, într-o mă­sură importantă, calea de ur­mat. Este foarte adevărat, Fron­tul plugarilor n-a fost creat direct de către P.C.R. dar acest partid a urmărit îndeaproape pregătirea condiţiilor care au dus la înfiinţarea sa în 1933, din umbra ilegalităţii ÎB care se afla. După un şir de discuţii pur­tate la Deva, în ultimele zile ale anului 1932, de un grup de ţă­rani din mai multe sate ale judeţului Hunedoara (Iop Moga- Fileriu, Miron Belea, Gura Petre Moţi*, Dumbrava lovită, Căpuţ­aotîngă ş.a.), gfg hotă­­rit convocarea, pentru ziua de 8 ianuarie 1933, a unei mari ar­dunări ţărăneşti, cu scopul a se discuta situaţia greş­it care se găsea în acel timp, a­­ceastă clasă, calea pe care tre­buia să o aleagă ea pentru a-ş i îmbunătăţi tranul şi, îjj prţmu în rind, necesitatea ivirii unei or­­ganizaţii proprii — Frontul plu­garilor. Răspunzînd acestei chemări, în dimineaţa zilei de 8 ianuarie,, numeroase gpupuri ds iarpfl’i se îndreptau spre Deva, undsl îfj sala Reptrului orăşenesc, ăvea să se ţină adunarea con'vpcptul Niciodată pînă atunci ypeup gu­vern sau partid­ politic burghez nu reuşise să organizeze, iri Judeţul Hunedoara, vreo întru­nire mai grandioasă. Sala Tea­trului orăşenesc fiind neîn­că­­pătoare, ţăranii s-au masat pe Străzile din jur, trimiţindu-şi în puntşu doar delegaţii. In cuvintările lor, ţăranii s-au ridicat cu vehemenţă împo­triva politicii de jaf dusă de guvernele timpului pe spina­rea maselor suppitoare, împo­triva exploatării moşiereşti, p­ăstoriilor şi cometelor ce li­se luau de către baPFÎ ,?­ Parti­cular!, împotriva avocaţilor hrp, păreţi, împotriva strîmbelor legi ale conversiunii datorii­lor agricole. ..Ne trebuie drep­tate­­ să vie lume nouă şi au cerut răspicat delegaţii miilor de ţărani. Intr-o asemenea ambianţă, s-a înregistrat pornirea la drum a Frontului plugarilor. Organi­zaţia a avut un caracter ţără­nesc şi s-a creat la Deva, a­­proape de gorunul lui Horea şi de mormintul lui Avram Iancu­, aproape de Alba Iulia lui Mihai Viteazul, aproape de Alba Iulia nemuritorului alt 1918. Frontul plugarilor a evoluat însp­re o organizaţie largă de masă, ca o reprezentantă a voinţei maselor populare şi inima ei a bătut odată cu ini­ma ţării. Pri­ncepstă cauză, or­ganizaţia a reprezentat, încă de la începuturile existenţei sale,­ o forţă care a dat mult de lucru autorităţilor de stat, organelor siguranţei, poliţiei şi jandar­meriei. La Deva şi in multe alte centre străzile au fost martore. În repetate rinduri, revărsării a mii de frontişti, convocaţi de organizaţie, pentru impunerea rezolvării problemelor arză­­toare ale timpului. La 18 apri­lie 1333, de pildă, primul Con­gres al Frontului plugarilor des­făşurat în piaţa centrală a ora­şului Deva a antrenat peste 20 000 de participanţi, totă cu c'­vintele de adîncă înţelepciune­ populară ale unuia dintre de­legaţi la primul congres al or­­­­ganizaţiei : „Aşa cum sînt, rîuri, subpămîntene, care merg pe sub pămînt kilometri întregi,­­tot totdeauna ies la suprafaţă, tot aşa va ieşi odată la lumină şi voinţa noastră“. Identificăm aici însuşi eredeul organiza­ţiei. Şi, după cum este cunos­ 50 de ani de la înfiinţarea Frontului plugarilor pur, aşa arau şi petreept lucru­rile în memorabilul Augusti 1044 şi în tot ceea ce a urmat acestuia. In mod deosebit dorim la sub- Rpiem faptul ca în activitatea­ Frontului plugarilor, încă de la înfiinţare, s-au regăsit în mod obişnuit, pe o platformă co­mună, ţărani români şi aparţi­­­inii naţionalităţilor conjocul­at­­oare, fie ei maghiari, germani, sîrbi sau de alte naţional­ist­­ăţi, împreună şi-au făcut pla­nurile de acţiune, împreună au luptat şi împreună au învins. .Organizația Frontului pluga­l"i 1 a** t?_ r\ «*•« ** l­ vi /»rt n ! fftMf **►;'••• «r t»*'*** voi vvs a,, întreprins, pn exemplu tipic de ridicare a preocupărilor sale, dp la chestiuni zilnice, îp‘ spe­cia! cu caracter economic, la » luptă îndîrjită care vizp obiec-! tive politice clare, în primu­l find apărarea aşezămintelor de­mocratice ale ţării, împotriva primejdiei fasciste, apărarea­ integrităţii teritoriale, a inde­pendenţei şi suveranităţii na­­ţionale, împotriva uneltirilor p rovizioniste, războinice. Astfel de sensuri profunde au carac­terizat contribuţiile...,s­ep!r,ate ,a-i duse da Frontul plugarilor la realizarea acordurilor de luptă democratică, antifascistă, de­ la Băcia (24 septembrie 435) şi de la Spbea (6 decenabrie­­935),­ împreună cu Blocul democrație,­ Partidul Socialist (C. Poopovici), tvinu­ne oamenilor muncii ma­ghiari din România (Mado­sz), Frontul studenţesc democrat." Aceluiaşi spirit i-a corespund construcţia Frontului plugari­lor la dobândirea victoriei for­ţelor democratice în alegerile parlamentare parţiale din 18 fe­bruarie 1936, în judeţele Mehe­dinţi şi Hunedoara, precum şi în alegerile judeţene şi comp­.­­nale care au urmat în anii 1930—1937. De asemenea, Frontul plugarilor a contribuit efectiv la organizarea unor mari în-­ truniri şi manifestaţii cu ca­racter democratic, antifascist, atita timp cit a putut-o face, pînă în februarie 1938, cînd re­gimul de dictatură regală, nou instaurat, a pronunţat o seve­ră interdicţie şi la adresa acti­vităţii acestei organizaţii, inter­dicţie continuată apoi şi sub regimul dictaturii militare — fasciste, instituit in septem­brie 1940. In pofida măsurilor repre­sive ad­optate împotriva sa în prei ani ai marilor şi grelelor începpări, Frontul plugarilor — asemenea altor organizaţii de­mocratice de masă — a conti­nuat să activeze, să întreţină legături cu masele, să le rpol­i­­lizeze la lupta pentru­ şi Româ­nie liberă, democratică şi inde­pendentă. Au urmat ani de maximă în­cordare, anii în care Frontul plugarilor, alături de tiartidul H-V») II LI ill Ol, nţ M epi ne alte organizaţii democratice, re­voluţionare — Uniunea patrioţi­lor, Madosz Apár prea patrio­tică —, s-a declarat făţiş împo­triva lui Ion Antonescu şi a dictaturii saie, împotriva anga­jării ţării în aventura războinică antisovietică purtată în cîrdăşie CU Germania H­itleristă­ In Vara anului 1943, cînd, din iniţiativa P.C.R. s-au pus bazele largii Coaliţii a Frontului Patriotic Antihitlerist, Frontul plugarilor s-a numărat printre primele formaţiuni aderente. Revoluţia de eliberare naţio­nală şi socială, antifascistă şi antiimperialistă, începută, la 23 August 1944, a­ găsit Frontul plugarilor pe poziţii combatan­te, pe poziţiile luptei active pentru înfăptuirea marilor tran­sformări revoluţionare reclamate de intregul popor român, recla­mate de prersul însuşi al isto­riei. Ieşit din ilegalitate, Frontul plugarilor s-a inspdrat organic şi acele momente efortului ge­neral al forţelor patriotice din ţara noastră, şi-a extins activi­tatea PD întregul cuprins al gpticei şi a adus o contribuţie remarcabilă la făurirea noii is­torii a ţării. în acest cadru i-a revenit pre­şedintelui Frontului plugarilor, tir- Fetru Groza, marea cinste­­te a fi fost investit, la 6 mar­tie 1945, cu calitatea de condu­­cător al inițiului guvern revolu­­ționar-democratic, muncitoresc­­ţprănesc din istoria României. Ip­setiasurarea procesului re- Volutioppr. heinjtrerupt din România a avut o deosebită im- PPrfIbtâ faptul că Frontul plu­garilor s-a situpt ferm Pe po­ziţia făuririi şi întăririi alianţei de luptă muncitoreşti-ţărăneşti, a înţelegerii necesităţii istorice potrivit căreia, rolul conducător la această alianţă, trebuia să revină clasei muncitoare şi par­tidului ei revoluţionar, în acest Spirit luase fiinţă Frontul plu­garilor, în ianuarie 1933, şi aceş­tia­ spirit îi răspundea organi­zaţia prin tot ceea ce între­prindea. Sub guvernarea instaurată la 8 martie 1945 s-a înfăptuit, după cu­m se ştie, reforma agrară faţă de care Frontul plugarilor a manifestat deplin adeziunea şi largul său sprijin. Noi şi noi evenimente a înscris şi în anii următori.. Frontul plugarilor in circuitul marii noastre deveniri. Şi chiar după ce, ca urmare a hotărî­rii adoptate de conduce­rea organizaţiei, la 7 februarie 1953, Frontul plugarilor s-a au­todizolvat, membrii săi au con­tinuat să fie prezenţi în primele rîndu­ri ale constructorilor so­cialismului. La împlinirea a cinci decenii de la făurirea Frontului plu­garilor,­ aniv­ersînd un moment remarcabil al istoriei noastre, o facera cu satisfacţia că în Româ­nia socialistă a învins deplin şi definitiv cauza căreia milioane de­­frontişti — din 1933 pînă în 1953 i s-au dedicat, susţi­te eforturile pentru triumful ei Generaţiile de azi şi de mîine, i­nţelegindu-şi , bine rosturile, răspund cu entuziasm, chemă­rilor partidului nostru, ale tova­răşului Nicolae Ceauşescu, de a aduce mai departe, în noile con­diţii, istorice, tot ceea ce a fost mai nobil, eroic în trecut, de a se devota trup, şi suflet cauzei sfinte a propăşirii României. Prof. univ. dr. Ch. I. Ioniţă

Next