România Liberă, ianuarie 1983 (Anul 41, nr. 11873-11897)
1983-01-08 / nr. 11878
,România liberă*1 YASSER ARAFAT preşedintele Comitetului Executiv a li Forţelor Revoluţiei palestiniene Comandantul general al Forţelor Revoluţiei Palestiniene TELEGRAMĂ Primul ministru aluvernului Republicii Socialiste România, Constantin pascălescu, a transmis o telegramă, primului ministru al Republicii Peru, dr. Fernando Schwalb Lopez Aldaná, cu prilejul numiţii sale în această funcţie, prin care îi adresează calde felicitări împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi succes inactivitate, în telegramă se exprimă încrederea că bunele relaţii dintre ţările noastre se vor consplida continuu în viitor. (Urmare din pag. I) adoptat o serie de înăspri- De pildă s-a stabilit ca pînă tip sfîrşitul acestei romi să se analizeze de către comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti stadiul realizării prevederilor planului construcţiei de locuinţe, de obiective socialculturale, de prestări de servicii, de comerţ şi de echipare tehnico-edilitară pe fiecare localitate în parte şi să se stabilească măsurile pentru îndeplinirea ritmică şi integrală a planului , de investiţii şi de construcţii de locuinţe pe acest an. S-a stabilit ca cei tîrziu pînă la 15 aprilie să fie începută execuţia tuturor obiectivelor noi prevăzute pentru acest an. în acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al Capitalei vor definitiva proiectul general de organizare a activităţii de investiţii — construcţii pînă la 15 ianţugine. Exemplele date reflectă caracterul concret al măsurilor stabilite în acest domeniu. Aş putea să mai dau altele, ca de puliţă acela de a se acorda o atenţie deosebită realizării locuinţelor necesare specialiştilor care-şi desfăşoară activitatea în mediul firal sau acela de a poncetifra mijloacele de producţie şi forţa de muncă spre corstrucţiile cu stadiile fizipe mal avansate, ori de a creşte radical calitatea lucrurilor înn acest ap," de asemenea, creşterea productivităţii constructorului, gospodărirea şi folosirea cît mai econoipicos a materialelor, ppmbustibilului şi pnprgipi ş.a. în esenţă,insă cred că trebuie sa se reţină că prevederile planului de investiţii şi construcţii de locuinţe al consiliilor populare no annj 1983 SStS TGilllSt fUild«“ mopţat Şi cppelaţ PU Rptppţialul tehnic şi eponomia de care dispunepi. Şi ca atprp, în această latură a activităţii cptrţsiliilor poţmniare se impune ca o realii prioritate, realizarea celor circa 150 000 de locuinţe din planul pe apost an fiind insenţială pentru asigurarea dezvoltării localităţilor. — Există, ca să spuneri, aşa, o „prioritate a priorităţilor“ în activitatea consiliilor populare în 1983 ? " r — AVţnd în vedere comptexitatea activităţii consiliior populare şi roiţii lor deosebit pe plan economic şi social consider că asemenea ierarhii sunt copiivncturale. Acum, de pildă, pe primul loc ar putea sa stea problema bunei gospodăriri a energiei şi combustibililor. în acest sens s-a stabilit ca sarcină consiliilor populare judeţene şi a Capitalei de a asigura prin unităţile subordonate efectuarea cu regularitate a bilanţurilor termice, eliminarea oricărei risipe, trecerea' 'centratelor termice de pe combustibil lichid pe cărbune — pînă în trimestrul III al acestui an —, precum şi dezvoltarea noilor surse de energie : eoliană, solară, geotermalâ, biogaz etc., valorificarea potenţialelor hidroenergetice prin microhidrocentrale pe unele rîuri ş.a. De asemenea, in raport cu momentul şi ungtîiul de abordare se poate vorbi despre prioritatea deosebită , şi" (jeţi atenţia care trebuie acordată de către autorităţile locale asigurării în bune condiţiuni a alimentării cu apă a localităţilor. Pierderile de apă înseamnă, în primul rind, tot pierderi de energie, şi apoi de resursă relativ limitată. Deci se va acorda atenţie deosebită eliminării pierderilor din reţelele " de distribuţie" şi prin diminuarea consumurilor de apă potabilă în scopuri ‘ tehnologice. Dar în curînd va flevsjţi, cum e firesc, deosebit de actuală şi campania agricolă de pfimoimro rl Acnvn nnrn C—O ni Anat . “*n.r“l v v ft mniuutat amplu şi concret la Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu a jalonat un amplu şi exemplar program 4? Vlăsuri pentru realizarea planului în agricultură în acest an. De asemenea, se poate vorbi despre preponderenţa preocupării pentru identificarea şi valorificarea tuturor resurselor locale, materiale şi umane, pentru dezvoltarea producţiei pentru fondul pieţii şi pentru o creştere a comtribuţiei economiilor locale la exporturile ţării. La fel se poate pune inaintea tuturor priorităţilor problema autoaprovizionării, a asigurării duelii mai bune aprovizionări cu produse sdimentare şi delărg consum a populaţiei, în conformitate cu Programele adoptate în acest sens. Barg să mă refer la întreaga problema, care include foarte multe şi variate sarcini şi obligaţii ce incumbă consiliilor populare, vreau să arăt că, de pildă, s-au determinat pe baza unor analize şi studii riguroase măsuri detaliate cu privire la creşterea animalelor şi păsărilor în gospodăriile populaţiei, pentru satisfacerea consumului propriu de paine şi lapte, precum şi pentru contractarea şi predarea surplusului de produse animaliere la fondul de stat. Aceste măsuri adoptate la plenara C.P.C.P. vor asigura valorificarea superioara a resurselor și posibilităților existente în gospodăriile populației, in conformitate cu hiotărîrile Conferinței Naționale a partidului. Consiliile populare trebuie să aibă permanent in vedere cultivates nacţională a fiecărei palme de pămint. Fă gospodăriile populaţiei constituie un însemnat potenţial productiv agricol, folosind anual aproape 3,5, milioane hectare de teren agricol-"Cu toate Fă ţh ultimii ani au fost adoptate masuri menite as sprijine şi să pbintereseze gospodăriile populaţiei in creşterea animalelor, ---nfrniintrii ..._ ■"WVt rt Vr.-r--rr.r a copsiliilor populare şi a organelor agricole, efectivele de animale nuau sporit la nivelul prevederilor şi al posibilităţilor reale- S-a ajuns la situaţia cu totul anormală ca numeroase gospodării ţărăneşti şi individuale diplonele de deal fi de majpiu să nu crească bovine şi să vindă finul recoltat de pe pajiştile pe care le deţin. Peste im milon de gospodării de la sate care au condiţii, nu cresc, to- tuşi, vaci pentru lapte, Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare nu au urmărit ferm aplicarea Legii nr. 8/1971, în sensul că nu au mobilizat crescătorii de animale la efectuarea lucrărilor de întreţinere şi ameliorare a pajiştilor, prin contribuţia in muncă, încasarea cu regularitate a taxelor de păşunat şi altele. Astfel, pe pajiştile naturale, care reprezintă principala sursă de furaje ocupînd în ţara noastră o suprafaţă de 4 439 mii hectare — circa 30 la suta din totalul terenului agricol —, s-au obţinut producţii de masă verde şi fin cu mult sub posibilităţi şi sarcini. Consiliile populare trebuie să scurme neintirziat asemenea stări de lucruri, aplicind măsurile stabilite. Am intrat puţin in detalii ca să se vadă cit de ample şi complexe sunt sarcinile prioritare ale consiliilor populare, obiectivele de prim ordiu din acest an. Desigur la fel se poate vorbi despre dezvoltarea pisciculturii, a creşterii păsărilor şi iepurilor, despre ciupercarii, despre dezvoltarea producţiei de legume, fructe şi altele. Se poate reţine, din lipsă iţe spăţiu pentru detaliere, că ş-tiutransmis către judeţe 16 programe temeinic fundamentate in acest domeniu, dintre care amintesc : Programul privind organizarea producţiei intensive de porumb , cel de dezvoltare a culturii orezului şi cel de dezvoltare a culturii bumbacului de producere si,errtinţeiior şi iMateriiiIului săditor de soiuri şi hibrizi de înaltă productivitate ; de dezvoltare a pomicultură şi silviculturii ; pentru repararea tractoarelor, marenilor şi utilajelor agricole ete. — Vă rugăm in finalul discuţiei noastre, să vă referiţi, pe scurt, la citeva obiective actuale şi majore in domeniul gospodăriei capionale şi locative şi in domeniul industriei mici şi al prestărilor de servicii. — Ne-am referit mai inaipte la problema apei potabile ca şi la problema energiei termice şi a gospodăriei combustibililor, care intră în sfera pe care o propuneţi. Tot la acest capitol să piai înscriu şi sarcinile consiliiilor populare de a organiza corespunzător, în fiecare localitate, valorificarea materialelor refolosibile provenite din activitatea unităţilor subordonate şi de la cetăţeni. De asemenea, pînă la 15 ianuarie vor fi discutate în adunări cetăţeneşti pe circumscripţii electorale, in adunări generale ale asociaţiilor de locatari, ale oamenilor muncii şi în alte asemenea organisme, măsurile stabilite de consil i t 1 nnniiloro rAdvnnti 1,0 nonfrn FMFUJ,t*f I** f'vujzvvyrv.p aplicarea Legii cu privire la obligaţiile şi răspunderile consiliilor populare, unităţilor socialiste şi ale cetăţenilor pentru puina gospodărire, întreţinere şi curăţenie a localităţilor urbane şi rurale, păstrarea şi ordinui şi disciplinei publice. După cum vedeţi, un volum mare de activitate organizatorică. In ce priveşte mica industrie şi prestările de servicii socotesc că acest domeniu ar necesita un spaţiu mai amplu de abordare. Totuşi, puteţi reţine ca fiind de esenţă pentru 1983 cuprinderea obligatorie a acestora in planurile consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale. Caracteristic este şi accentul deosebit pp se va pune pe calitatea produselor şi prestaţiilor de servicii, ca o condiţie a eficienţei acestora, a rentabilizării tuturor unităţilor, produselor, a întregii activităţi a consiliilor populare. în încheiere aş vrea să subliniez, în eăa dată, că în acest an în faţa consiliilor populare stau sarcini şi obiective de o deosebită însemnătate, care impun o excepţională mobilizare a forţelor, a întregului anarat al acestor organe, a deputaţilor nou aleşi, a cetăţenilor. Aşa cum a definit sintetic situaţia- însuşi secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, exista toate condiţiile pentru îndeplinirea planurilor şi programelor stabilite. Esenţial, acum, este efortul organizatoric şi participarea tuturor cu abnegaţie şi datuire comunistă la realizarea obiectivelor pe un beana propus şi care vor situa ţara, neîndoielnic, pe o nouă şi înaltă treaptă a civilizaţiei. Priorităţi în activitatea consiliilor populare Etica depăşirii (Urmare din pag. 1) îlmipotriva falsului retorism, exprimindu-şi încrederea numai infapta sigilată de umanism, învestit în înaltul post de modelator al sufletului şi minţii omului, al condiţiei umane, el trebuie sa fie un exemplar tipic al conştiinţei de sine, der terminat de intrapsiyptitâ etică, cu voința de a ridică' acele ai pere demne să rămină in istorie. El se află in ceptrul unei lumi dimensionată de libertate spirituală, (fg gcfyițpte, ip egrese" ’ in's’nme'a'ză iqpg 'energiile, creatoare 'pgritru a gigantică operă umană.' 4 cărei caracteristică prezentă este cucerirea calităţii, postulat ' impus ' de treaptă, de epoluţie la care a ajuns întreaga ' colectivitate româneana. "Anga,jă, Intr-un, general proces de 'desăvîrşire a construcţiei socialiste, intregul nostru popor trăieşte si (tă viaţă acestor înaintate idei, cu o munca iuvţfţiturâ,' continuă, mereu reipnoîţg cu toate forţele minţii' mîinii 'şi sufietului. pfin qpers je tpt cele mai' va-' lamaşe,' creatorii' ariei deve°in^-. iţează că au înţeles sertinifipafia excestei lupte încordate, pentru 'perfecţiune, faptul esenţial ca fiecare operă de arta este rezultatul excepţional, a unei înărte tensiuni de creaţie, a unei voinţe iscordcite. feştni stimulaţi de o nestinsă sete de absolutul perfecţiunii, de un puternic spirit al' tenacitM», zi şi noapte înclinaţi asupra ‘«iţnitelor artei, fi asemenea orientare tinde spre desăvârşirea unui ţigup «wite», însetat de cunoaştere, de frumuseţe şi de adevăr, activ intens în consoldarea unei' 'existenţe sociale z» care oamenii să fie solidari iţi construirea, unei societăţi dlerminate dă etica şi de estetica ce dezvoltă personalitatea umană îţi sensurileunui rau uma nisn, revoluţionar, aşij cum se defineşte umanismul societăţii româneşti contemporane. Realitatea acestei socie-. taţi ridică înalt coloana centrală a perfectibilităţii, bazată pe responsabilitatea şi demnitatea Creatorului din orice domeniu, pe întărirea continuă a idealului de armonie şi de. eCjilib it inferior. O asemenea orientare este echivalentă cu parcare confirmă pe o ' înaltă seprii de valori 'a căror, însuşiri îl poartă pe om spre cea mai nxoiană dintre qtindy,lit. II. procesul evoluţtiv al culturii româneşti, caracterizat de criteriul fundamental al concordanţei intre social, istoric,, epic şi estetic, nu vor înceta să ne preocupe problemele PB care se ridică transformarea conştiinţei oamenilor in spiritul aspiraţiei spre destăvirşire. Prin prisma înţelegerii libertăţii şi creaţiei, in sensurile viz|«(îţii noi despre lume, am şi ■ speietate, reflectind neincgtata ră işc(ire dialectică» care sg schimbă atit liniile istoriei cft şi ale vieţii individuale, spre finanitatea pe care o generează, această nouă,guria a depășirii. " I" Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Homuti Preşedintele Republicii Socialiste RaifiawlS Stimate tovarăşe preşedinte, Cu salutări revoluţionare, Ari primit cu deosebită recunoştinţă telegrama de felicitare pe Cffre ţie-aţi adresat-o cu ocazia celei de-a 18-a aniversări a revoluţiei palestrotepe şi în numele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, al fiilor poporului arab palestinian şi al m neu personaj, vă exprim dumneavoastră, Partidului Comunist Român, guvernului şi poporului român prieten mulţumirile noastre profunde pentru sentimentele dumneavoastră de solidaritate şi pentru Sprijinul pe paţpeţi acordaţi luptei poporului arab palestinian pentru retrobindirea drepturilor sale naţionale legitime, inalienabile, iţiplusiv a dreptului sau la reîntoarcere, autodeterminare si creare a unui Stat propriu, 'independent'. Folosim acest prilej pentru a vă reafirma c* Pflpontf siab Pd* lestinisn — para a cunoscut ’si suferit asuprirea, teroarea, arestarea, expulzarea, uciderea si masacrarea — năzuiește la realizarea păcii in Patria sa, Palestina, şi acţionează cu toată energia, sub conducerea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, reprezentantul sau UUIP, legitim, pentru instaurarea păcii în Orientul Mijlociu şi în întreaga lume. Tocmai de aceea, poporul postru a salutat toate iniţiativele de pace şi a încurajat aspectele pozitive ale acestora, a diţionat pentru adoptarea planului arab de pace de la Fps şi pentru aplicarea sa, fie prin intermediul Organizaţiei Naţuimilor Unite sau Consiliului de Securitate, fie pe calea unei Conferinţe internaţionale care ar urma să fie convocată cu acordul tuturor părţilor interesate. Poporul palestinian porneşte de la convingerea că o pace justă, reală şi globată în Orientul Mijlociu nu poate fi realizată decit prin redobindirea drepturilor sale naţionale inalienabile, inclusiv a dreptului de a şi prea un stat propriu independent, pe pămintul său naţional, drepturi recunoscute prin nenumărate rezoluţii ale Q.N.tr. de, practic, toate statele lumii, cu excepţia unei infime minorităţi care continuă să sprijine agresiunea israeliană îndreptată împotriva poporului şi naţiunii noastre ameninţând pacea şi securitatea internaţională. Vă doresc dumneavoastră personal multă sănătate şi fericire, progres şi prosperitate poporului român. Revoluţie pină la victorie ! E Examenul de bacalaureat-1983" A apărut broşura „Examenul de bacalaureat — 1983“, cuprinzînd reglementările referitoare la organizarea şi desfăşurarea acestui examen, stabilite de nisterul Educaţiei şi învăţămîntului. Broşura cuprinde, de asemenea, graficul privind desfăşurarea celor doua sesiuni din anul 1983 ale examenului de bacalaureat, ’ lista probelor şi disciplinelor de înviţămlnt la care se susţine examenul şi pogpîbări privind sîatutirea tumelor, realizarea şi susţinerea lucrărilor practice de bacalaureat. In sprijinul candidaţilor din acest an, în broşură este inclusă şi lista manualelor pe baza cărora se susțin probele la examenul de bacalaureat. Dezbatere consacrată concepţiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind creşterea rolului CJ.U. în soluţionarea marilor probleme ale lumii contemporane Sub egidă Asociaţiei Române pepimblatiurile tipice şi Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, vineri, a avut loc in Capitală o dezbatere consacrată concepţiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind creşterea rolului O.N.U. în soluţionarea marilor probleme ale lumii contemporane. Au participat cadre didactice universitare, cercetători, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, membri ai Asociaţiei pentru Naţiunile finite a tineretului şi studenţilor, ziarişti. în încheiere, participanţii la dezbatere au adresat o telegramă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Rotiaiste România, în care se spune : Ne exprimăm întreaga adezi- pne la iniţiativele de pace şi colaborare internaţională, promovate de partidul şi statul nostru, potrivit indicaţiilor dumneavoastră preţioase, în pa-,drul Raţiunilor finite, pentru oprirea agravării situaţiei internaţionale, pentru înfăptuirea dezarmării şi, în primul rind, a dezarmaţii nucleare, pentru destindere, colaborare şi înţelegere internaţională- Adoptarea prin consens de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiuni Coptimtp, la 15 noiembrie 1982, a Declaraţiei privind reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale reprezintă o strălucită confirmare a justeţei orientărilor dumneavoastră în direcţia lichidării tuturor conflictelor şi stărilor de tensiune şi soluţionării tuturor problemelor litigioase pe cale paşnică, prin tratative, condiţie vitală a destinderii internaţionale. Sprijinul larg de care s-au bucurat iniţiativele României privitoare la Anul internaţional al tineretului, la înfăptuirea dezarmării şi în primul rind a dezarmării nucleare, precum şi cele referitoare la dezvoltarea şi promovarea bunei vecinătăţi intre state şi în legătură cu îmmarlinnrQn mnnnmnnului nnnfim/î t* *V *-»■*'- J+ »■ V»v* ).vuuiiuuuiut (J1UXMMU negativ de atragere a cadrelor calificate din ţările în curs de dezvoltare în ţările industrializate demonstrează realismul şi clarviziunea poziţiei şi propunerilor României, rod al viziunii dumneavoastră înaintate cu privire la rezolvarea marilor probleme cu care se popfruptă omenirea în epoca contemporană. Dînd glas gîndurilor şi sentimentelor tuturor membrilor asociaţiilor noastre, vă adresăm, mulţ iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cele mai palde felicitări şi urări de sănătate, viaţă îndelungată şi multă putere de muncă pentru afirmarea in continuare a României în lume, pentru înfăptuirea idealurilor de pace şi colaborare internaţională cărora le-aţi dedicat întreaga dumneavoastră activitate. Totodată, adresăm un sincer şi profund omagiu tovarăşei ,academician doctor inginer Elena Ceauşescu — savant de renume mondial, care a adus şi aduce o contribuţie inestimabilă la afirmarea ştiinţei româneşti In lume — şi ii transmitem cele mai bine urgri de sănătate şi de noi succese în laborioasa sa activitate dedicată dezvoltării ştiinţei şi culturii româneşti progresului cercetării ştiinţifice în lume. • La catedra ele instalaţii a Facultăţii de construcţii de la Institutul politehnic din Cluj- Napoca a fost realizat un stand pentru Încercarea şi verificarea în funcţiiine a aparatelor şi ogleigrafa condensaţiei Cu ajutorul standului, se pot determina parametrii de funcţionare şi se poate urmări eficienţa la funcţiunie a aparatelor şi oalelor de coindensaţie, pornind de la aburul suprasaturat şi pînă la condens. întreprinderile care fabrică asemenea produse guestiel la îndemînă, instrument fie control ce le permite îmbunătăţirea parametrilor calitativi. „ Specialiştii din secţia de cercetare a Filialei Braşov a L(3).B.I.L.A. au pus la punct tehnologia de execuţie (pe o linie de producţie a unei virtitgţi de produse refractare) a liantului de anhidrit. După cum se ştie, acest jigni înlocuieşte cu, succes cimentul la armarea galeriilor miniere, prezentând şi avantajul că foloseşte o materie primă mai ieftină şi mai puţina eksigie ig fabricare. Anul trecut s-au opţinut prirpere 3 000 t din acest produs. Şt. Inginerii Marle Stefan de la inireprijiţerea „Metaiotehnica“ a realizat un circuit de temporizare polivalent. Tot el este SinUlgrţul unui reglaj manual al turaţiei maşinilor de geuriţ. § A fost tripus in iudecgtg Ign m.colae din Bucuresti, fliseaug Fantelimon gr. 255, blocul 43, ap. 412, care a fost prins in autobuzul liniei 331 ig timp ce sustragea un portofel cu lani şi acte. S. feta Fog există e*tgpg denumiri toponimice româneşti : Capul Şuttgig, muriţe Boţşetti şi Ureche, lacul Buşteni etc. Rubrică realim aţă cre Petre Mihai Băcanu In Editura politică, în colecţia „Din gîndirea filozofică a preşedintelui României", a apărut volumul : „NICOLAE CEAUŞESCU -Naţiunea şi naţionalităţile conlocuitoare în epoca contemporană" VOLEI La Sofia s-a disputat meciul internaţional amical Up viţei dintre echipele Ţ.S.K.A., Septemvrisko Zname şi Steaua Bucureşti. Voleibaliştii bulgari au tiştigat cu scopul de şus (15—13, 15—5, 17—15). Steaua, joc amical la Sofia O iniţiativă lăudabilă ,,Cluburi de vacanţă" La iniţiativa Inspectoratului şcolar municipal, cu sprijinul tuturor organizaţiilor cu atribuţii în domeniul sportiv, în Bucureşti au fost organizate în timpul vacanţei de iarna a elevilor „cluburi de vacanţă“, deschise permanent tuuror tinerilor ce vor să practice sportul, în cadrul cărora sint organizate zilnic bogate programe cuprinzind întreceri la tenis de masă, şah, tir CU arme CU aer comprimat, baschet, volei, minifotbal etc. (Astfel de cluburi au fost organizate la Baza Cireşarii, Casa Propiefitor din str. pictor Veropa, Şcoala generală nr. 180, (sectorul ), Casa pionierilor din sectorul 2, Şcolile generale nr. 1120 şi Casa de" chitura Mihai Eminescu (sectorul 2), bazele Voinicelul şi Titanii, Şc. gen, nr. 76 (sectorul 3), Sp. gep. nr- ţao, Temerarii şi Voinic-Club, (sectorul 4), Liceul Volintimeanu (sectorul 5), precum şi la şepiile generale pr. 142 şi 103 (septorul 6). De asemenea, programul sportiv pgțsris ineă a etapei de iarnă al „Daciadei“ cuprinde şi alte competiţii, îp" perioada următoare ufminfl a avea (op „pupa Vacanţei“ la" şah si tenis de masă (la elpbul ’ Progresul”, în ziua de 11 ianuarie,î timna pe mvwitiplw la tenis* de teăââ pentru copii de ip-14 ani, în ziua figi 1 ianuarie, tot m saţa Clubului Progresul. Selecţie a copiilor pentru sporturile d® iarnă în timpul vacanţei de iarnă a elevilor, o serie de şcoli din municipiul Bucureşti au organizat tabere de iniţiere la schi in staţiunile Predeal, Buşteni Sinig şi Cheia In cadru! acestor tabere vor fi de asemenea organizate r.meiuvuri la schi, sanie şi biatlon, care vor constitui prilejuri de selecţia gggguilor dotaţi pentru sportul de performanţă. ■SASÉ tivitatea competiţională. Atleta poloneză, care este invitată de 31 de ani, a stabilit recordul lumii la 13 iunie 1980 cu prilejpt urmi concurs desfăşurat la Varşovia. CAMPIONATUL de fotbal AL SPANIEI a programatjocurile celei de-a 18-a etape. Rezultatele mai importante : Real Madrid — Valladolid 2—6 ; Anetico Bilbao — Grassuna 4—0 ; F.C. Barcelona — Valencia 1—0 ; Betis — Spragossa 2— 2. în clasament, pe primul loc se află Real Madrid cu 28 puncte, urmată de Atletico Bilbao cu 27 puncte şi F.C. Barcelona cu 24 puncte. 1 . PUA A DOUA a turneului internaţional feminin de Vulpi de la Bremen au fost înregistrate următoarele rezultate tehnice : R.F. Germania — R.P. Chineză 3—2; S.C.A. - Franţa 3—0 ; Cuba — Polonia 3— 1. * ’ .......... 9 bansbruck, în cadrul competiţiei de bob pentru 4 persoane dotată cu „Cupa Naţiunilor“, Viptpria a revenit echipajului R.D. Germany — 3 cu timpul total de 3'37”88/T0a, realizat in patru manşe. Au urmatin clasament echipajele Riti. Germane — 1 cu 3!37”99?100 si R.D. Germane — 2, cu timpul Re •T38”93 100. Locul 4 a l°st ocupat de echipajul Austriei, urmat de cele ale R.F- Germania și U.R.S.S. • REZULTATE ÎNREGISTRATE în turneul european sie tenis pe echipe;* ’Kipl ! *R.S. Germania — Atarea ' Britanie 2—0 ; Kristianstadt Etuedia — Finlanda 3—--0 ; Moscova: ti,&§•.§, — Austria 1-0. 9 AU CONTINUAT ffîgetuţile turneului internaţional feminin a§ tenis de la Washington, Be?.Hitstrie tehnico ■. Martina Navratilova — Vickie Nelson 6—0, 6—0 ; Ioanna Ruseti — Zina Garrison 8—4, 7—5 ; Ap «u drea Jaeger — Peanut Louie 6—4, 6—4. ' • COMPETITIA INTERNATIONALA de sărituri cuschiuri!» pentru .^Turneul celor 4 trambuli ne- a luatfirst! la Bischofshofen (Austria), odată cu desfăşurarea ultimului concurs care a fost ciştigat ee John Weissflog (R.g. Germană) — CU 256,7 puncte (săriturile sale au măsurat 109 şi, respectiv, 110 ralin clasamentul final primul loc a fost ocupat de finlandezul Matti Nykaeriep — cu 989,2 puncte, urmat de Jens Weissflog (R.D. Germană) — 972,2, puncte şi Horst Buian (Canada) — 900,0 puncte. la clasamentul „Cupei Mondiale" de specialitate, lider se menţine Nykaenen cu 91 puncte. « ÎN TURNEUL DEMONSTRATIV DE TENIS de la Rosemont (Illinois), suedezul Bjoro Borg l-a învins cu 6—2, 6—7, 6—1 pe francezul Henri Laconte. Alte rezultate : Connors (S.t.A.) — Gerulaitig (S.ti-A, 6—1, 6—4 , Lendl (Cehoslovacia) — Teltscher (S.U.A.) — 7—6, 2—6, 6—2. • SELECŢIONATA CtlUBURILOR din U.R.S.S. la hochei pe gheaţă şi-a continuat turneul in S.U.A. jucînd la Philadephia cu formaţia locală Philadelphia Flyers, Hpaţteiştii sovietici au obţinut victoria cu scorul de 5—1 (2—0, 2—1, 1—0). 9 CONTINUINDU-ŞI TURNEUL in Grecia, formaţia vest-germană de fotbal Einstraelit. Frankfurt pe Main a evoluat la Patras în Compania echipei panahaik. Gazdele au obţinut victoria cu seprai de 3-1 (gft). f IJÎ SEMIFINALELE „Cupei campionilor europeni“ la tenis #§ masă, la Budapesta, echipa feminină statisztika (Budapesta) a învins cp 5—0 formaţia vest-germană D.S.C. Kaiserberg. mmmmw Caleidoscop DOAR 12 REPRIZE Alarmat de numeroasele accidente petrecute pe ringurile de box profesioniste, consiliul mondial al boxului (W.B.C.) are în vedere reducerea cu, trei reprize a meciurilor. Deocamdată nu s-a luat o decizie definitivă dar s-a anunţat că la, 31 ianuarie se va disputa la Garnes primul meci pentru titlul de campiog mondial pe durata a 12 reprize, in loc de 15. Rămipe de năzuit in ce măsură reducerea giî trei reprize g meciurilor va reduce şi numărul geeidgntelor grape,s fgtgle de cele mai multe ori. INTRANSIGENŢA În Anglia, săptămina trecută s-,g 'înregistrat un nmidrft record printre jucătorii profesionişti de fotbal , în diferitele competiţii în care au fost anggjgţi (egrn,piongt şi Cupa Angliei), aceştia pil fost sancţionaţi cu 99 mgt puţin de 15 eliminări. Severitatea arbitrilor este explicată de observatori şi prin iniţiativa federaţiei de a înăspri măsurile ţivite împotriva manifestărilor nesportive. ECHIPA DE FOTBAL A ANULUI 1902 Ziarul „Sport News" care apare in R.P. Cineză, a pu- blicat echipa mondială de fotbal a anului 1982 : Dnsacy (U.R.S.S.) — Junior (Brazilia), Passgreta (Argentina), Coltovati (Italia), Gentile (Italia), Zico (Brazilia), Platini (Franţa), Tabcao (Brazilia), Margeong (Argentina), Rossi (Italia), și Rummenigge (R.F. Germania). ® ŞTIRI • ŞTIRI €» ŞTIRI t ŞTIRI « ŞTIRI * ŞTIRI • • SELECȚIONATELE MASCULINI DE gANDBAE ale R.F. Germania şi tl.R.S.S. s-au întitnit i§ Frankfurt ' pe îâgîn îîitr-un meci‘international amical.' Handbaliştii sovietici au repurtat victoria cu scorul da 21—17 (8—6). • LA TIRNEVA a început un turneu înternaţional de fotbal cpre se dispută d in sală. Igtă rezultatele înregistrate in prima zi : F.C. Zurich — Nancy 0—1 ; Bayern München — Lausanne 2—0 ; Serveţte Geneva — Nancy is4 i Bayern München — F,@E.üflgh 4—0 ; Şervette Geneva m Lausanne 2—3. y if (ABRIR. ţINUI IM* IU acordat reprezentantilor presei sportive ‘ poloneze, cdnoscuta at gt| Grasyna Rabsztyn, deţinatoarea recordului mondial în proba de 100 m garduri cu timpul de 12.136»100, a anunţat că va abandona ac Pășimii 5-a 1 8 ianuarie 1983 O organizaţie de masă revoluţionară a ţărănimii Se împlinesc cinci decenii de la înfiinţarea Frontului plugarilor, organizaţie democraticăă a ţărănimii, condusă de eminentul om politic şi patriot înflăcărat, dr. Petru Groza, una dintre cele mai complexe şi mai interesante personalităţi din istoria contemporană a României. In contextul marilor bătălii revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale celorlalte pături şi categorii sociale desfăşurate în anii crizei economice (1929—1933), constituirea .1.—i mulurni [Jiuguinuiţi( iiniţq'5 i?ea sa în viaţa politicii a ţării apare ca un punct luminos. Evenimentul s-a produs pe fundalul marilor frămîntări ale ţărănimii muncitoare, a cărei situaţie grea se ascuţise la maximum în acei ani, datorită nerezolvării problemei agrare de către guvernele perindate la cârma ţării. Munca asiduă desfăşurată de comunişti pentru pregătirea condiţiilor necesare înfiinţării unei organizaţii de masă a ţărănimii şi-a aflat concretizarea, la începutul anu- Jui 1033, în trecerea practică la punerea bazelor organizaţiei în atmosfera creată de puternica solidarizare a maselor largi cu marile bătălii ale petroliştilor şi ceferiştilor. încă din 1933 între Frontul plugarilor şi Partidul Comunist Român au existat legături stinse. A fost dovedit faptul că încă înainte de 1933, dr. Petru Groza şi alţi frontişti întreţinuseră legături cu comuniştii care le - arătaseră, într-o măsură importantă, calea de urmat. Este foarte adevărat, Frontul plugarilor n-a fost creat direct de către P.C.R. dar acest partid a urmărit îndeaproape pregătirea condiţiilor care au dus la înfiinţarea sa în 1933, din umbra ilegalităţii ÎB care se afla. După un şir de discuţii purtate la Deva, în ultimele zile ale anului 1932, de un grup de ţărani din mai multe sate ale judeţului Hunedoara (Iop Moga- Fileriu, Miron Belea, Gura Petre Moţi*, Dumbrava lovită, Căpuţaotîngă ş.a.), gfg hotărit convocarea, pentru ziua de 8 ianuarie 1933, a unei mari ardunări ţărăneşti, cu scopul a se discuta situaţia greşit care se găsea în acel timp, această clasă, calea pe care trebuia să o aleagă ea pentru a-ş i îmbunătăţi tranul şi, îjj prţmu în rind, necesitatea ivirii unei organizaţii proprii — Frontul plugarilor. Răspunzînd acestei chemări, în dimineaţa zilei de 8 ianuarie,, numeroase gpupuri ds iarpfl’i se îndreptau spre Deva, undsl îfj sala Reptrului orăşenesc, ăvea să se ţină adunarea con'vpcptul Niciodată pînă atunci ypeup guvern sau partid politic burghez nu reuşise să organizeze, iri Judeţul Hunedoara, vreo întrunire mai grandioasă. Sala Teatrului orăşenesc fiind neîncăpătoare, ţăranii s-au masat pe Străzile din jur, trimiţindu-şi în puntşu doar delegaţii. In cuvintările lor, ţăranii s-au ridicat cu vehemenţă împotriva politicii de jaf dusă de guvernele timpului pe spinarea maselor suppitoare, împotriva exploatării moşiereşti, păstoriilor şi cometelor ce lise luau de către baPFÎ ,? Particular!, împotriva avocaţilor hrp, păreţi, împotriva strîmbelor legi ale conversiunii datoriilor agricole. ..Ne trebuie dreptate să vie lume nouă şi au cerut răspicat delegaţii miilor de ţărani. Intr-o asemenea ambianţă, s-a înregistrat pornirea la drum a Frontului plugarilor. Organizaţia a avut un caracter ţărănesc şi s-a creat la Deva, aproape de gorunul lui Horea şi de mormintul lui Avram Iancu, aproape de Alba Iulia lui Mihai Viteazul, aproape de Alba Iulia nemuritorului alt 1918. Frontul plugarilor a evoluat înspre o organizaţie largă de masă, ca o reprezentantă a voinţei maselor populare şi inima ei a bătut odată cu inima ţării. Princepstă cauză, organizaţia a reprezentat, încă de la începuturile existenţei sale, o forţă care a dat mult de lucru autorităţilor de stat, organelor siguranţei, poliţiei şi jandarmeriei. La Deva şi in multe alte centre străzile au fost martore. În repetate rinduri, revărsării a mii de frontişti, convocaţi de organizaţie, pentru impunerea rezolvării problemelor arzătoare ale timpului. La 18 aprilie 1333, de pildă, primul Congres al Frontului plugarilor desfăşurat în piaţa centrală a oraşului Deva a antrenat peste 20 000 de participanţi, totă cu c'vintele de adîncă înţelepciune populară ale unuia dintre delegaţi la primul congres al organizaţiei : „Aşa cum sînt, rîuri, subpămîntene, care merg pe sub pămînt kilometri întregi,tot totdeauna ies la suprafaţă, tot aşa va ieşi odată la lumină şi voinţa noastră“. Identificăm aici însuşi eredeul organizaţiei. Şi, după cum este cunos 50 de ani de la înfiinţarea Frontului plugarilor pur, aşa arau şi petreept lucrurile în memorabilul Augusti 1044 şi în tot ceea ce a urmat acestuia. In mod deosebit dorim la sub- Rpiem faptul ca în activitatea Frontului plugarilor, încă de la înfiinţare, s-au regăsit în mod obişnuit, pe o platformă comună, ţărani români şi aparţiinii naţionalităţilor conjoculatoare, fie ei maghiari, germani, sîrbi sau de alte naţionalistăţi, împreună şi-au făcut planurile de acţiune, împreună au luptat şi împreună au învins. .Organizația Frontului plugal"i 1 a** t?_ r\ «*•« ** l vi /»rt n ! fftMf **►;'••• «r t»*'*** voi vvs a,, întreprins, pn exemplu tipic de ridicare a preocupărilor sale, dp la chestiuni zilnice, îp‘ specia! cu caracter economic, la » luptă îndîrjită care vizp obiec-! tive politice clare, în primul find apărarea aşezămintelor democratice ale ţării, împotriva primejdiei fasciste, apărarea integrităţii teritoriale, a independenţei şi suveranităţii naţionale, împotriva uneltirilor p rovizioniste, războinice. Astfel de sensuri profunde au caracterizat contribuţiile...,sep!r,ate ,a-i duse da Frontul plugarilor la realizarea acordurilor de luptă democratică, antifascistă, de la Băcia (24 septembrie 435) şi de la Spbea (6 decenabrie935), împreună cu Blocul democrație, Partidul Socialist (C. Poopovici), tvinune oamenilor muncii maghiari din România (Madosz), Frontul studenţesc democrat." Aceluiaşi spirit i-a corespund construcţia Frontului plugarilor la dobândirea victoriei forţelor democratice în alegerile parlamentare parţiale din 18 februarie 1936, în judeţele Mehedinţi şi Hunedoara, precum şi în alegerile judeţene şi comp.nale care au urmat în anii 1930—1937. De asemenea, Frontul plugarilor a contribuit efectiv la organizarea unor mari în- truniri şi manifestaţii cu caracter democratic, antifascist, atita timp cit a putut-o face, pînă în februarie 1938, cînd regimul de dictatură regală, nou instaurat, a pronunţat o severă interdicţie şi la adresa activităţii acestei organizaţii, interdicţie continuată apoi şi sub regimul dictaturii militare — fasciste, instituit in septembrie 1940. In pofida măsurilor represive adoptate împotriva sa în prei ani ai marilor şi grelelor începpări, Frontul plugarilor — asemenea altor organizaţii democratice de masă — a continuat să activeze, să întreţină legături cu masele, să le rpolilizeze la lupta pentru şi Românie liberă, democratică şi independentă. Au urmat ani de maximă încordare, anii în care Frontul plugarilor, alături de tiartidul H-V») II LI ill Ol, nţ M epi ne alte organizaţii democratice, revoluţionare — Uniunea patrioţilor, Madosz Apár prea patriotică —, s-a declarat făţiş împotriva lui Ion Antonescu şi a dictaturii saie, împotriva angajării ţării în aventura războinică antisovietică purtată în cîrdăşie CU Germania Hitleristă In Vara anului 1943, cînd, din iniţiativa P.C.R. s-au pus bazele largii Coaliţii a Frontului Patriotic Antihitlerist, Frontul plugarilor s-a numărat printre primele formaţiuni aderente. Revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă, începută, la 23 August 1944, a găsit Frontul plugarilor pe poziţii combatante, pe poziţiile luptei active pentru înfăptuirea marilor transformări revoluţionare reclamate de intregul popor român, reclamate de prersul însuşi al istoriei. Ieşit din ilegalitate, Frontul plugarilor s-a inspdrat organic şi acele momente efortului general al forţelor patriotice din ţara noastră, şi-a extins activitatea PD întregul cuprins al gpticei şi a adus o contribuţie remarcabilă la făurirea noii istorii a ţării. în acest cadru i-a revenit preşedintelui Frontului plugarilor, tir- Fetru Groza, marea cinstete a fi fost investit, la 6 martie 1945, cu calitatea de conducător al inițiului guvern revoluționar-democratic, muncitorescţprănesc din istoria României. Ipsetiasurarea procesului re- Volutioppr. heinjtrerupt din România a avut o deosebită im- PPrfIbtâ faptul că Frontul plugarilor s-a situpt ferm Pe poziţia făuririi şi întăririi alianţei de luptă muncitoreşti-ţărăneşti, a înţelegerii necesităţii istorice potrivit căreia, rolul conducător la această alianţă, trebuia să revină clasei muncitoare şi partidului ei revoluţionar, în acest Spirit luase fiinţă Frontul plugarilor, în ianuarie 1933, şi aceştia spirit îi răspundea organizaţia prin tot ceea ce întreprindea. Sub guvernarea instaurată la 8 martie 1945 s-a înfăptuit, după cum se ştie, reforma agrară faţă de care Frontul plugarilor a manifestat deplin adeziunea şi largul său sprijin. Noi şi noi evenimente a înscris şi în anii următori.. Frontul plugarilor in circuitul marii noastre deveniri. Şi chiar după ce, ca urmare a hotărîrii adoptate de conducerea organizaţiei, la 7 februarie 1953, Frontul plugarilor s-a autodizolvat, membrii săi au continuat să fie prezenţi în primele rînduri ale constructorilor socialismului. La împlinirea a cinci decenii de la făurirea Frontului plugarilor, aniversînd un moment remarcabil al istoriei noastre, o facera cu satisfacţia că în România socialistă a învins deplin şi definitiv cauza căreia milioane defrontişti — din 1933 pînă în 1953 i s-au dedicat, susţite eforturile pentru triumful ei Generaţiile de azi şi de mîine, inţelegindu-şi , bine rosturile, răspund cu entuziasm, chemărilor partidului nostru, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de a aduce mai departe, în noile condiţii, istorice, tot ceea ce a fost mai nobil, eroic în trecut, de a se devota trup, şi suflet cauzei sfinte a propăşirii României. Prof. univ. dr. Ch. I. Ioniţă