România Liberă, ianuarie 1983 (Anul 41, nr. 11873-11897)

1983-01-10 / nr. 11879

„România liberă“ Valoarea economică a agroturismului montan Valorificarea deplină a unui spaţiu geografic, indiferent de zona la care ne referim are cî­­teva imperative şi priorit­aţi ce privesc punerea in valoare a re­surselor naturale şi valorificarea forţei de muncă. Legat de aces­te două priorităţi un proiect complex de dezvoltare trebuie să ţină seama de modul în care activităţile economice stimu­lează şi determină creşterea calităţii forţei de muncă, nivelul general de pregătire, moderni­zarea condiţiilor de muncă şi viaţă ale oamenilor ca elemen­te stimulative pentru asigurarea unei continuităţi în dezvolta­rea generală a zonei. Dacă în cazul unei zone de şes, cu sol fertil şi agricultură de mare randament, lucrurile se simplifi­că, oarecum, reducînd­u-se la relaţia d­e reciprocitate între activitatea economică de bază şi dezvoltarea forţei de muncă, in cazul muntelui, în speţă al muntelui românesc, lucrurile capătă un aspect complex, dez­voltarea generală şi, mai ales, continuitatea acestei dezvol­tări neputind fi asigurată decit printr-o îmbinare a unui întreg şir de factori. Fireşte, factorii de bază rămin resursele naturale şi forţa de muncă existentă, cu menţiunea că stabilitatea şi spe­cializarea ei devin, în ca­zul muntelui, esenţial. La acestea se adaugă valorificarea peisajului natural, organizarea unei reţele de mică industrie profilata pe materiile prim­e şi produsele specifice muntelui, toate avind la bază agricultura de tip montan care înseamnă, in primul rind, creşterea ani­malelor şi toate meşteşugurile şi profesiile legate de aceasta. Iată cum vede dezvoltarea montană, în perspectiva anilor următori dr. Radu Rey, unul dintre puţinii specialişti ai pro­blematicii muntelui din ţara noastră. — Despre dezvoltarea zooteh­niei, reamenajarea şi reorgani­zarea spaţiului de muncă şi via­ţă ai locuitorilor din zona de munte am mai discutat. Mă o­­presc acum asupra problemei a­­groturismului montan. Aş vrea să fac de la bun început preci­zarea că muntele românesc în­truneşte condiţiile necesare pentru turismul organizat... — Care se şi practică de alt­fel... — Da, dar eu mă refer la tu­rismul legat de agricultura mon­tană, legat deci de locul, prac­ticile, condiţiile, evenimentele şi resursele acestei agriculturi. Voi veni imediat cu precizări. Sistemul este verificat pe plan mondial şi a condus la rezultate dintre cele mai favorabile, une­le ţări realizînd venituri im­portante. Mă refer la Elveţia, Austria, Italia, Spania ş.a. In principiu, se consideră că nu este cu putinţă o «organizare, e­­ficientă a turismului in zona de munte in absenţa unor activi­tăţi agricole specifice şi nici menţinerea şi dezvoltarea agri­culturii montane fără turism. — De ce ? — în primul rind, pentru că farmecul muntelui scade în ab­senţa vieţii umane carert ani­mă, in absenţa pitorescului sa­telor, a obiceiurilor, a meşteşu­gurilor, în absenţa turmelor de vite şi oi cu toată gama de ac­tivităţi şi datini care le însoţesc. Chiar fondul floricol, unul dintre cele mai bogate şi mai diverse din lume, îşi pierde o bună par­te din valoare fără oamenii lo­cului care-i cunosc virtuţile şi sunt în stare să le comunic. Pe de altă parte, obiectivele tu­ristice­­ montane sunt costisi­toare. Ele pot fi substituite chiar prin condiţiile pe care le oferă gospodăria ţărănească montană. — Aşa Cum este ea­­acum­­! — Aşa cum este acum în unele locuri şi aşa cum ar putea să fie in tot montanul românesc. — După cit înţeleg, aveţi în Bursa ideilor vedere­­cazarea turiştilor chiar in gospodăria ţărănească. — Exact. Este tipul de turism cel mai căutat. Nu blocuri cu zece etaje, nu hoteluri cu sute de camere şi nici cantine sau săli de mesa ci curtea gospo­darului, camera de oaspeţi ame­najată în spiritul locului, cu fî­­narele şi grajdurile de vite, cana de lapte de vacă şi brînza şi smînlina, care au la bază hrăni­­rea vitelor cu iarba şi florile muntelui, cu masa servită pe ştergare de borangic, cu m­ămâ­­liguţa răsturnată pe funduri de lemn, cu apă scoasă de la fintină... Iată după ce tînjeşte orăşeanul de la noi şi de pretu­tindeni. Este, cred, momentul să înţelegem că muntele românesc, astfel privit, este o sursă de bo­găţie pe care nu mai avem drep­tul să o neglijăm. —­ Am totuşi o observaţie. In interviul anterior ne-aţi prezen­tat un program de­­ dezvoltare a zootehniei in zona montană, un program amplu de natură să o­­cupe într-un grad înalt forţa de muncă. Turismul are şi el anu­mite necesităţi de forţă­­de mun­că, mică industrie, de ase­menea. — Am mai spus-o şi-o repet Păşunatul vitelor în zona mon­tană durează 3—4 luni. Restul de opt, nouă luni, hrana anima­lelor se administrează în graj­duri, baza fiind fînurile obţinu­te pe suprafeţele cu­ fineţe. Deci familia este 8—9 luni din an a­­casă. Este adevărat, există o tendinţă a tineretului de a« pleca la oraş. Turismul, mica industrie şi dezvoltarea Zootehniei, cu cîştigurile pe care le pot asigu­ră, devin elemente de stabilita­te. Contactul cu oamenii din diferite zone ale ţării şi ale lu­mii, amenajările turistice, con­diţiile schimbate de muncă, de viaţă, de confort şi civilizaţie ale satului montan asigură o bună parte din nevoile de informare, distracţie, cultură ale tineretu­lui. Un tînăr poate deveni un bun crescător de vite iar în tim­pul liber un ghid, cunoscător de limbi străine, dansator intr-o formaţie folclorică, interpret de muzică populară, ceramist, os­pătar, poate executa la domici­liu elemente de mobilier sau alte obiecte din lemn, sculptor, instructor de schi, pe lingă toate celelalte profesii existente. El poate lucra la o unitate de pre­lucrare a produselor specifice muntelui, la o unitate de desfa­cere a acestor produse, ca meca­nic de întreţinere a utilajului a­­gricol etc. Turismul şi mica in­dustrie, legate de activitatea e­­conomică şi de agrement, ii a­­sigura o bună parte din profesi­ile pe care le caută acu­m la oraş. Nevoia de a comunica va­lorile tradiţionale 11 va forma ca bun cunoscător şi păstrător al acestor valori. In multe locuri din montanul românesc există monumente istorice, lacuri, peş­teri, izvoare termale, flora spon­tană cu virtuţi curative etc. Toate aceste elemente însumate pot face din muntele românesc un spaţiu cu o intensă activitate economică şi socială. Profesiile nou create, contactele sociale, veniturile obţinute, vor stimula atit nivelul de instruire cit şi condiţiile de viaţă, vor determi­na o intensificare a activităţii economice de bază, creşterea animalelor, care, in această va­riantă, va avea un debuşeu de desfacere a produselor sale chiar în gospodăria montană. — Nu credeţi că elaborarea fa­ce­s­tui proiect, exclusiv pe sea­ma gospodăriei montane, este cumva deficitar ? — N-am spus asta. Instituţiile specializate în turism şi care vor folosi, in felul arătat, gos­podăria ţărănească, vor bene­ficia direct şi vor deveni intere­sate în sprijinirea agriculturii montane prin amenajări ce de­păşesc posibilităţile agriculto­rilor şi ale comunelor. Ele vor construi drumuri, instalaţii de agrement, căi de acces, deve­nind şi ofertante de locuri de muncă : Vînzatori, ospătari, ghizi, instructori de ski etc. Nu exclud fireşte formele turismu­lui naţional şi internaţional prin organizarea de către stat a unor complexe agroindustriale, a te­nor mici moteluri-pensiune in­tegrate însă in satul montan, nu paralele cu acesta. —■ Care credeţi că va fi prin­cipalul efort financiar pentru realizarea acestui proiect ? — La fel ca peste tot in lume, pregătirea şi instruirea cadre­lor. Sigur că, la început, ponde­rea cheltuielilor ar putea-o de­ţine investiţiile dar, în general şi în perspectiva timpului, pre­gătirea cadrelor va deţine pri­mul lor. Dacă mă refer la pro­blematica generală a muntelui care are în centrul său creşterea animalelor, atunci fireşte priori­tatea numărul unu este asigura­rea efectivelor de animale de mare productivitate şi perfect a­­daptate condițiilor muntelui. Cu asta trebuie început. Anton Uncu (Urmare din pag. 1) de irigaţii şi de desecări, tre­buie reparate staţiile de pom­pare etc. Buna funcţionare a lor se asigură de pe acum. Tot­odată, este nevoie ca la noile amenajări să se intensifice rit­mul de lucru în aşa fel incit suprafeţele prevăzute a fi ame­najate pentru prima perioadă a anului să poată fi date în folo­sinţă la termen, în fiecare co­mună, acolo unde se impune a­cest lucru este valabil , coi avea­­ foarte multe locuri — trebuie să se întreprindă acţiuni de masă pentru îmbunătăţirea ca­lităţilor pămîntului, pentru scurgerea apelor de pe semănă­turi şi de pe terenurile necul­tivate încă, pentru a lua în cul­tură fiecare petec existent. Nu trebuie aşteptat numai fonduri materiale şi băneşti din partea statului. Lucruri bune se pot realiza şi cu forţe locale, pe su­prafeţe mai restrînse. Aceasta trebuie să fie o preocupare de căpetenie a primăriilor, a uni­tăţilor agricole, mai ales acum cînd forţă de muncă disponibilă există. Practica a dovedit în foarte multe locuri că investind puţin în lucrări de îmbunătăţiri funciare se pot obţine bune re­zultate, cheltuielile făcute re­­cuperîndu-se într-un timp mult mai scurt decit în cazul celor,, ocazionate de lucrările în sis­teme mari. O altă lucrare la ordinea zilei o constituie reparaţiile la trac­toare şi maşini agricole. Fiecare staţiune pentru mecanizarea agriculturii are un plan de re­paraţii, iar termenele stabilite pentru terminarea acestor lu­crări trebuie riguros respectate, fără a dăuna însă calităţii. în acest sector se depun in aceste zile eforturi serioase, se recon­diţionează un număr mare de piese, altele se confecţionează in propriile ateliere. Dar pentru reuşita acestei campanii, pentru a avea garanţia că toate utila­jele ce se vor folosi in primă­vară vor funcţiona foarte bine, este nevoie ca şi industria con­structoare de maşini sa î-i ono­reze la timp şi în totalitate con­tractele pe care le are cu agri­cultura. Este în interesul tutu­ror, nu doar al lucrătorilor de pe Ogoare, ca toate lucrările să poată fi executate în limitele perioadelor optime. Cînd spu­nem aceasta ne gîndim şi la obligaţiile pe care le au şi alte ministere faţă de această ra­mură, în sfîrşit, vorbind de iarna agricolă nu putem trece peste activitatea din sectorul creşterii animalelor, sector în care, aşa cum s-a subliniat la Plenara Consiliului Naţional al Agricul­turii, se manifestă încă multe neajunsuri. Ce trebuie făcut aici ? în primul rind este ne­voie să se încheie cit mai repede modernizarea adăposturilor pen­tru animale, să se asigure apa necesară, să se ia toate măsu­rile pentru o furajare raţională. Trebuie înlăturată cu desăvir­­şire indisciplina care se mani­festă în unele sectoare zooteh­nice, respectindu-se strict pro­gramul. Este necesar, de asem Iarna agricolă De ce acum de la A la A Sub genericul „Dáciádéi" Anul 1983 este anul în care se vor disputa finalele pe ţară ale ediţiei a IlI-a a competiţiei sportive naţionale „Daciada“, primele întreceri la nivel repu­blican fiind programate încă în această lună, în cadrul etapei de iarnă. Astfel­, în zilele de 18 şi 19 ianuarie, la Ploieşti este programată finala la tenis de FOTBAL Aflăm, de ici de colo, că se duc tratative în vederea perfec­tării transferării unor jucători de fotbal ce activează în cadrul aceleiaşi divizii. Este vorba, cum probabil că aţi bănuit, de trans­ferarea unor jucători de la A la A. Credem că o asemenea ac­tivitate, destul de febrilă a unora dintre cluburile noastre de divizia A, nu este cu nimic justificată în această perioadă, ţinînd seama şi de faptul că re­gulamentul nu permite transfe­rări de jucători de A la A între tur şi retur. Este, de altfel, şi abnormal ca un jucător să joace în tur la o echipă, F.C. Argeş, să spunem, iar în retur să joace împotriva acesteia. Federaţia de fotbal, dorind să vină in întîm­­pinarea unei mai vechi doleanţe a echipelor noastre de divizia A, s-a gîndit, şi bine a făcut, să acorde acestora între 10 şi 20 decembrie 1982 posibilitatea de a transfera jucători din eşaloa­nele secunde. Dar, din eite sun­tem­ informaţi, echipele de divi­zia A nu prea s-au înghesuit cu efectuarea unor asemenea trans­feruri de jos în sus deşi, între noi fie vorba, ar fi putut găsi mulţi jucători capabili de a face faţă­ cu succes exigenţelor pri­mului nostru eşalon. Asistăm, în replică parcă, la tot felul de tra­tative, de aranjamente, de schimburi de jucători între e­­chipe de divizia A. Să fim bine înţeleşi, nu avem nimic împo­triva unor transferări de jucă­tori de la divizia A la divizia A. Dar socotim că asemenea transferări nu sunt normale în­tre turul şi returul campionatu­lui. Aşa cum sunt ele gîndite în momentul de faţă, transferările ce se preconizează nu vor con­tribui, în nici un caz, la întă­rirea , diviziei A. Antrenorii de divizia A, conducătorii acestor cluburi pot contribui efectiv la ridicarea nivelului calitativ al diviziei A numai in măsura în care îşi vor aţinti privirile spre eşaloanele secunde şi vor aduce din aceste eşaloane cele mai va­loroase elemente, ca să nu mai vorbim de principala lor dato­rie, aceea de a promova jucă­tori din rindul propriilor echipe de tineret-speranţe, echipe care, de altfel, au şi fost înfiinţate tocmai în acest scop. în această direcţie aşteptăm să-şi indrepte atenţia antrenorii şi conducăto­rii echipelor de divizia A, iar din partea conducerii federaţiei aşteptăm aplicarea în practică a regulamentului în vigoare. Ion Bocioaca masă (pentru sportivi nelegiti­maţi), iar patinatorii de viteză (sportivi de performanţă) vor concura la Miercurea-Ciuj — 18—19 ianuarie, juniorii, şi 29— 30 ianuarie, seniorii. Predealul va găzdui, la rindul său, finala pe țară (sport de performanță) la schi fond, în perioada 21—23 ianuarie. i­SIf HANDBAL în meci contînd pentru sfer­turile de finală ale competiţiei internaţionale masculine de handbal „Cupa Cupelor“, echi­pa Dinamo Bucureşti a învins Ieri au fost programate parti­dele din etapa a patra a cam­pionatului naţional de handbal feminin. Etapa a fost dominată de o mare surpriză, furnizată de Textila Buhuşi, învingătoare cu scorul de 22—20 in partida sus­ţinută la Tg. Mureş cu forma­ţia locală Mureşul. Reamintim că echipa din Buhuşi a mai ofe­rit o mare surpriză în acest început de campionat, ciştigînd la Iaşi în faţa echipei TEROM. Iată şi celelalte rezultate ale etapei de ieri : Confecţia Bucu­cu scorul de 31—27 (14—11) for­maţia Arse Graz. Returul aces­tei partide va avea loc sîmbătă, 16 ianuarie, la Bucureşti. reşti — Chimistul Rm. Vîlcea 29—27 ; Hidrotehnica Constanţa — TEROM laşi 28—18 ; C.S.M. Sibiu — Ştiinţa Bacău 21—24, C.S.M. Sf. Gheorghe — Rulmen­tul Braşov 16—22 , A.E.M. Ti­mişoara — Progresul Bucureşti 17—15. In clasament conduce Rul­mentul Braşov cu 12 puncte ur­mată de A.E.M. Timişoara, cu 11 puncte, şi Textila Buhuşi, cu 9 puncte dar cu un joc mai puţin disputat. D­IN CUPA CAMPIONILOR EUROPENI la handbal feminin (Optimi de finală), echipa Spar­tak Kiev a întrecut cu scorul de 26—11 (14—4) formaţia ASK Vorwaerts Frankfurt pe Oder (R.D.G.). • IN RUNDA A II-A a tur­neului internaţional de şah de la Zalaegerszeg (Ungaria), ma­estrul român Liviu Armaş a re­mizat cu ungurul Karsza, Gheorghiev cu Vegh, Cserna a cîștigat la Horvath și Tischbi­­relk la Boroniak. In clasament conduce Vladimirov (U.R.S.S.) — cu 7,5 puncte (1), urmat de Cserna — 6,5 puncte (1). • ASOCIAŢIA BRAZILIA­NA A ZIARIŞTILOR sportivi l-a ales pe căpitanul reprezen­tativei, dr. Socrates, drept cel mai bun fotbalist din Brazilia în 1982. Dinamo, 31-27 la Graz Textila Buhuşi, o nouă surpriză în campionatul feminin .Universiada" - dincolo de arene După cum se anunţă în bule­tinul Federaţiei internaţionale a sportului universitar, întrecerile sportive ale Universiadei de vară de la Edmonton (1—11 iu­lie 1983) vor fi completate cu un bogat program cultural, capitala provinciei canadiene Alberta transformîndu-se în zilele cam­pionatelor mondiale studenţeşti într-o vastă scenă a artei şi culturii din Întreaga lume. Va fi organizat, astfel, un Festival in­ternaţional folcloric, evoluţiile diferitelor ansambluri desfăşu- rindu-se in principalele puncte de atracţie din Edmonton, iar in pieţele metropolei canadiene vor fi organizate spectacole de circ, pantomimă şi muzică. Cen­trul Congreselor din Edmonton va găzdui o expoziţie interna­ţională de artizanat, în care meşteri artizani din întreaga lume vor face demonstraţii practice. Vor fi de asemenea, vernisata expoziţii de pictură şi desen executate de copii. ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • MECIURILE DISPUTATE in cea de-a patra zi a turneu­lui internaţional feminin de vo­lei de la Bremen s-au soldat cu următoarele rezultate : Cuba — Franţa 3—0 ; S.U.A. — R.P. Chi­neză 3—1 ; R.F. Germania *— Polonia 3—1. CRONICĂ Prin Decret prezidenţial, to­varăşul Gheorghe Ab­irtei a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotențiar al­ Republicii Socialiste România în Republica Democratică Sudan. Cea dintîi carte (Urmare din pag. 1) calea constituirii arhivisticii ca ştiinţă independentă, ca să nu mai vorbim de aportul generaţi­ei noastre, el ştiinţei şi tehnicii, lărgind timpul de cercetare şi perfecţionind metodele de inves­tigaţie prin aportul electro­nicii, informaţiile extrase din documente puţind fi astăzi ope­rativ prelucrate cu ajutorul Cal­culatorului. Multe, multe ar fi de repro­dus din acest minunat „dicţio­nar“ care trasează, cu eleganţa şi rigurozitatea ştiinţei, itinera­rul cunoaşterii de sine prin is­torie. De câte ori n-am privit stema ţării, ştiind că heraldica — altă ştiinţă specială a istoriei — se ocupă de sta­bilirea principiilor teoretice, de cercetarea şi interpreta­rea stemelor, a evoluţiei­­aces­­tora ; dar nu fiecare ştie, de pil­dă, că o stemă — conform legi­lor ştiinţei heraldice — se com­pune din citeva elemente, pre­cum : scut — a cărui suprafaţă poate fi sau nu secţionată ; fi­guri heraldice plasate pe cimpul scutului ; elemente exterioare ale scutului, incluzînd timbrul, Coroana, sprijinitorii, pavilionul sau mantaua, deviza etc. Cum să fiu tresari regăsind atitea date ale unui trecut glorios : stema Daciei — cuprinzînd doi lei rampanţi şi afrontaţi, atribuită Daciei în unele armoriale stră­­ine şi în scrierile cronicarilor ; stema iconografică a Ţării Ro­mâneşti, sub care au trăit şi au luptat nenumăraţi domnitori munteni — un scut cuprinzînd două capete, busturi sau perso­naje încoronate, avind intre ei? O floare, o tulpină cu rădăcină, un crin înflorit sau un copac (de obicei, brad ori chiparos), uneori reprezentarea fiind com­pletată cu elemente care fac parte din­ cosmos, două sau mai multe stelă, astrul zilei şi al nopţii... Racordaţi la trecut, adine im­plicaţi în prezent, făurim un vi­itor demn de tot ceea ce a fiin­ţat, de milenii, pe meleagurile de la Dunăre şi Cărpaţi. Cu­noaşterea cît mai exactă a ce­lor ce-au fost, de către cei care sînt şi vor fi, iată o obligaţie pe altarul Căreia putem face orice sacrifici­u­. Iar cei care au, în tipetul de familie, asemenea do­cumente ale trecutului mai în­depărtat sau mai apropiat, şi-ar împlini o îndatorire de conştiinţă, înfăţişindu-le acolo unde specialiştii şi iubitorii de trecut muncesc, cet la cot cu cei de pe schele, din ateliere, de pe ogoare, din amfiteatre. menea, să se înlăture risipa, să se asigure raţiile necesare pină cînd animalele vor putea fi scoase la păşunat. Dat fiind faptul că suntem­ în iarnă şi că oricînd pot cădea cantităţi mari de zăpadă se impune ca in­ apro­pierea adăposturilor să se con­stituie rezerve de furaje pentru citeva zile. Sigur, in acest sec­tor sunt necesare şi alte măsuri, pornind de la realizarea unui climat propice în fiecare grajd şi terminând cu asigurarea zi şi noapte a asistenţei sanitar-vete­­rinare, toate acestea însemrtînd în ultimă analiză ordine şi dis­ciplină. Nu doar în zootehnie, ci în toate sectoarele agricul­turii şi nu doar acum, iarna, ci în fiecare zi. Aşa cum menţionam la În­ceput, iarna este, trebuie să fie un sezon plin şi în agricultură. Numeroasele lucrări ce se pot executa acum nu pot fi aminate. Fiecare îşi are timpul ei. A nu le executa, înseamnă a pierde. Or, interesul nostru este să avem o recoltă­ cît mai mare. In bună măsură bazele acestei recolte se pun în aceste zile. Pagina a I-a — 10 ianuarie 1982 Materialele refolosibile, importantă sursă de materii prime (Urmare din pag. 1) losibile textile in producţia de neţesute, pentru obţinerea gra­nulelor din masele plastice uza­te, pentru reşaparea anvelope­lor uzate şi altele. Este de reţinut că utilajele pentru valorificarea acestor ca­tegorii de materiale pină acum ciţiva ani erau in totalitate im­portate. Acum, toate aceste utilaje au fost asimilate de industrie ceea ce ne va permite să dezvoltăm intr-un ritm rapid şi industria reciclării. * Se poate exemplifica in acest sens faptul că la ni­velul anului 1981 s-au reşapat în ţara noastră, 220 mii bucăţi anvelope. Pentru anul 1983 s-a prevăzut dezvoltarea secţiilor cu Utilaje din ţară la o capaci­tate de 800 mii bucăţi, urmînd ca la nivelul anului 1985 să se ajungă la capacitatea de 1,8 mi­lioane bucăţi ! în economia noastră s-au co­lectat şi dispunem de stocuri, dar şi de resurse însemnate de Cenuşi de plumb şi de alumi­niu, de anvelope uzate, de zguri de oţelărie, de cenuşi de termo­centrale, pentru toate acestea sunt iniţiate programe de cerce­tare sau dezvoltări de capaci­tăţi de producţie pentru ca în scurt timp aceste resurse să fie valorificate integral. In Programul aprobat de Conferinţa Naţională a parti­dului pentru intensificarea re­cuperării şi valorificării resur­selor refolosibile se prevede ca volumul total al recuperării să crească de la 38 miliarde lei în 1981, la 50 miliarde lei in 1983, deci, cu cca 40 la sută, devan­­sind astfel prevederile din pla­nul cincinal cu peste un an. Traducerea in viaţă a acestui program necesită în primul rind o temeinică activitate or­ganizatorică din partea Minis­terului Aprovizionării Tehnico- Materiale şi Controlului Gos­podăririi Fondurilor Fixe, pre­cum şi a celorlalte ministere economice, pentru identificarea şi recuperarea întregului poten­ţial de resurse, în vederea va­lorificării cu o înaltă eficienţă a tuturor categoriilor de mate­riale refolosibile. Avem in ve­dere, în primul rind ca In ba­lanţele materiale centralizate să se înscrie obligatoriu ca primă resursă, materiile prime şi materialele rezultate din recu­perări şi apoi celelalte surse, aşa cum s-a procedat începînd din acest an. în acelaşi mod este necesar să acţioneze toate ministerele in­dustriale, centralele şi mai ales toate întreprinderile. De asemenea, tot la nivelul întreprinderilor şi chiar in­sec­ţii şi ateliere trebuie întărită răspunderea acestei activităţi, astfel incit să se asigure co­lectarea încă de la locul de provenienţă, să se organizeze locuri special amenajate şi do­tate pentru depozitarea pe sor­turi a materialelor, pentru pre­lucrarea lor superioară in ve­derea folosirii acestor resurse, în primul rind în aceeaşi uni­tate. în acest fel considerăm că se acţionează la „Tractorul“ şi întreprinderea de autocami­oane din Braşov, la „Progresul“ Brăila, întreprinderea mecanică Timişoara, Combinatele side­rurgice Hunedoara şi Reşiţa, precum şi la p­lin număr mare de întreprinderi din Industria chimică, uşoară şi a prelucrării lemnului. Nu în acelaşi mod se înţelege Şi Se acţionează în alte unităţi cum este cazul, cunoscut şi cri­ticat la timpul potrivit, la În­treprinderea de osii şi boghiuri Balş , şi care Considerăm că a însemnat o serioasă atenţiona­re pentru toate întreprinderile, în vederea organizării mai bu­ne a procesu­lui de lucru, de gospodărire şi prelucrare a ma­terialelor refolosibile. Pentru materializarea Progra­mului aprobat s-a prevăzut un volum Însemnat de investiţii, la realizarea căruia i se acordă un caracter prioritar, alături de obiectivele ce asigură şi lărgesc baza de materii prime a ţării noastre. Din­ curs in­dicaţiilor conducerii Partidu­lui, ale tovarăşului secretar ge­neral Nicolae Ceauşescu, va trebui ca într-o perioadă rela­tiv scurtă beneficiarii, proiec­tanţii şi constructorii să reali­zeze programele de valorifica­re şi dotare, pentru a face un pas însemnat în dezvoltarea in­dustriei reciclării. Pentru atragerea unui volum mai însemnat de materiale dis­ponibile în gospodăriile popu­laţiei, ne-am propus ca între­prinderile judeţene de specia­litate să-şi îmbunătăţească ra­dical activitatea prin organiza­rea unui număr mai mare de­ puncte şi centre de colectare, judicios distribuite teritorial, astfel incit să desfăşoare o ac­tivitate tot mai operativă şi cit mai accesibilă cetăţenilor. în atragerea resurselor de la populaţie un rol deosebit îl au acţiunile organizate­ de consilii­le populare, de organizaţiile obşteşti şi de tineret. Este de menţionat aportul important pe care-l aduc şcolile in colectarea de maculatură şi organizaţiile de tineret în colectarea metale­lor vechi, activităţi care au şi un rol educativ în sensul de­prinderii de a reda societăţii tot ce este util. Parte integrantă a noului me­canism economic, sistemul de cointeresare trebuie analizat şi îmbunătăţit diferenţiat pe fie­care categorie de materiale re­­folosibile în vederea stimulării mai puternice a folosirii prio­ritare a materialelor recupera­te, în locul materiilor prime noi şi in acelaşi timp să stimu­leze strîngerea, gospodărirea şi predarea acestora — de către întreprinderi şi populaţie — în folosul economiei naţionale. Problema recuperării şi valo­rificării materialelor refolosibi­­le este complexă, iar soluţiona­rea corespunzătoare a acesteia implică eforturi conjugate din partea tuturor întreprinderilor, a unităţilor de colectare specia­lizate, a organizaţiilor de masă şi obşteşti, a tuturor cetăţenilor. Ea implică desfăşurarea unei susţinute munci politico-educa­tive pentru a întări convinge­rea că activitatea de reducere a consumurilor de materii pri­me, combustibili şi energie, de recuperare, recondiţionare şi re­­folosire a materialelor, este o acţiune permanentă şi de lungă durată, că acesta trebuie să de­vină un mod de a gîndi şi a produce ţinînd seama că re­prezintă una din căile principa­le ale creşterii eficienţei eco­nomice, factor major in asigu­rarea bazei de materii prime, a reducerii costurilor de produc­ţie şi de creştere a bunăstării populaţiei. Craioviţa Nouă (Urmare din pag. 1) mente. Capacitatea sa finală — după cifrele şi proiectele urba­nistice cunoscute pină acum —* urmează să atingă 25 600 apar­tamente. Se construieşte aici şi un complex cultural-turistic al tineretului, Instituţie care va spori dimensiunile vieţii spiri­tuale a cartierului. Un amănunt mi se pare esenţial. Acest car­­tier-oraş este nu numai o crea­ţie a edililor Craiovei contem-­ iorane ci şi o consecinţă socia­­l a dezvoltării sale economice in zona de nord-Vest a munici­piului unde se găsesc in func­ţiune giganţi ai industriei mo­derne ca Termocentrala şi Combinatul chimic de la Işal­­­u­ţa. Fabrica de bere şi între­prinderea de prefabricate din beton din imediata apropiere, o întreprindere agricolă de se­re, fermele a două staţiuni de cercetare şi producţie legumi­colă, un mare centru de legume şi fructe, unităţi de transpor­turi si de utilaje pentru cons­trucţii etc. Suma fondurilor ’oă­­ta eşti şi tehnice­!!!?*terirore­­­nives­­tite pe platformele de aici in anii construcţiei socialiste se amplifică cu alte şi alte mili­arde de lei. Gospodarii marelui cartier craiovean departe de a se con­sidera izolaţi, acţionează în di­recţia ridicării cartierului la nivelul cerinţelor moderne. Există aici mulţi gospodari „de nota zece“ ca cei din blocul I 231—1 233, care au creat ade­vărate galerii de verdeaţă îm­prejurul şi la intrările scărilor către apartamente. Alţii care, de-a lungul aleilor de acces au­ dezvoltat mase de verdeaţă ofe­rite de arbori, arbuşti şi liane decorative ca viţa de vie, viţa sălbatică şi chiar lujerii firave­lor zorele, înnoiţi in fiecare an. In unele zone plopii au depăşit nivelul celui de al patrulea etaj. Şi aici, ca in orice comuni­tate mai nouă de oameni, stri­denţele nu se lasă prea uşor biruite. Ici-colo, balcoanele au devenit uscătorii de rufe (pe alocuri şi ferestrele) pentru că unii locatari mai „îndrăzneţi“ au monopolizat adevăratele us-­catorii. O mai puţin corect în­ţeleasă dezlegare de a cultiva legume în spaţiile verzi a de­clanşat patimi individualiste de netolerat. Cei ciţiva metri pă­traţi de pe lingă blocuri au fost „ocupaţi“ de cite unul-doi loca­tari de la parter şi transformaţi in grădini personale blindate cu îngrădituri din materiale valo­roase (îndeosebi metal) luate fără plată de pe şantierele car­tierului. Acum, în plină iarnă, cînd verdeaţa nu mai ascunde cît de cît aceste improvizaţii de prost gust, aspectul inestetic al spaţiilor din jurul blocurilor este mult accentuat. In legătu­ră cu salubritatea, cu în­treţinerea aleilor, a străzilor şi chiar cu gospodărirea unor Uni­tăţi comerciale şi meşteşugă­reşti continuă să existe proble­me deşi curentul de opinie din Ultimele îluni b­ine să veştejeas­că neglijenţele şi micile abu­zuri. Neîndoielnic, trebuie per­severat în efortul de a ridica mentalitatea unor locatari la ni­velul Condiţiilor create prin marile investiţii făcute aici spre satisfacţia covârşitoarei majorităţi a cetăţenilor. La rin­dul său, municipalitatea are nevoie de promovarea opiniei cetăţeneşti către obiective ma­jore pentru combaterea hotărită a manifestărilor mai puţin do­rite precum şi de o mai activă soluţionare a problemelor pe care le ridică populaţia mare­lui cartier. PRONDEXPRES FAZA I EXTRAGEREA I : 29 17 36 10 25 0 EXTRAGEREA A Il-a : 33 26 9 16 13 42 * FAZA A Il-a EXTRAGEREA A Hl-a : 40 30 39 0 3 7 EXTRAGEREA A IV-a : 40 22 34 42 13 27 EXTRAGEREA A V-a : 7 40 25 6 17 30 EXTRAGEREA A Vl-a : 21 19 10 25 2 45 EXTRAGEREA A Vîl-a : 39 44 25 17 32 10 EXTRAGEREA A VIII-a : 38 22 9 11 25 23 EXTRAGEREA A IX-a : 24 8 36 10 45 12 FAZA A III-a EXTRAGEREA A X-a : 11 6 23 20 34 39 FOND TOTAL DE CÎȘTI­­GURI : 4 882 993 LEI. • Inginerii Francisc Deak şi Cornel Miclea, de la întreprin­derea de conductori electrici e­­mailaţi din oraşul Zalău au­ bre­vetat un procedeu de recuperare a diamantelor din filierele uzate. Au conceput şi o instalaţie care permite aplicarea economicoasă a procedeului, astfel că diaman­tul, la scoaterea din filieră, ră­­mine întreg și poate fi utilizat in procesul de laminare a sirmei. Pastila de închidere in filieră a diamantului se dizolvă pe cale electrochimică. Invenţia asigură recuperarea diamantelor într-un regim de lucru semiautomat.­­ Natalia Bejara este admi­nistrator al blocului 2 S 14 din st­r. Alexandru Moghioroş (Bucureşti). A plecat să de­pună la CEC, in contul blocu­lui suma de 4 000 lei. Fără să sesizeze, a coborît din trolei­buzul 91 doar cu o sacoşă, raf­­iind geanta cu bancnotele. A luat următorul troleibuz și la capătul liniei a aflat de la şofer că geantă a fost găsită de două persoane. Cînd a ajuns acasă, o aştepta Maria Dudu din­­str. Emil Bodnăraş 35, bloc, T9 ,şi profesorul Boris Tutoveanu din str. Aleea Sănduleşti nr. 7, bloc Z 12. Aceşti oameni şi-au întrerupt treburile şi s-au de­plasat la locuinţa Nataliei Be­gan pentru a-i înmîna geanta. 0 Unicul loc din Europa în care poate fi intîlnit laurul, ră­măşiţă din flora erei terţiare, se află în România, pe Valea Crişului Alb, în munţii Apu­seni. 0 Dinu Aelenei de la între­prinderea de morărit şi panifi­caţie Suceava l-a provocat „la box“, pe maistrul său Dumitru Ciornei, ambii Cu­chef, în timpul programului de lucru. „Meciul“ s-a soldat cu o fractură la cra­niul maistrului care, in cădere, s-a lovit de o ţeava. Pentru fapta sa, Dinu Aelenei a fost condam­nat la 3 ani şi 10 luni închisoare.­­ Carol Maniţiu din Bucu­reşti a realizat un electrod me­talic care permite prelucrări ale unor piese in condiţiile de productivitate ridicată. Electro­dul respectiv are forma cavi­tăţii cerute în piesa de prelu­crat, este foarte uşor, fiind confecţionat din tablă decupa­tă sau perforată. 0 Recidivist, Traian Scoicaru (str. Bucureşti nr. 6, Alexan­dria) a fost prins la citeva mi­nute după ce sustrăsese din bu­zunarul unui cetăţean o im­portantă sumă de bani. Cu a­­ceastă ocazie s-a făcut şi cal­culul faptelor antisociale pe care le-a săvîrşit, de-a lungul ani­lor pentru a primi o sancţiune globală. 0 Un grup de inventatori din Braşov a brevetat un aparat care poate determina rapid si­liciul din fontă. Proba de ana­lizat se introduce între doi elec­trozi aflaţi la temperaturi dife­rite, valorile termice obţinîn­­du-se direct cu ajutorul unor termorezistenţe.­­ Electronica medicală a in­trat în preocupările Institutului de specialitate şi a cadrelor di­dactice de la Facultatea de electronică din Cluj-Napoca. între aparatele realizate se a­­flă : sistem electronic de mă­surare şi înregistrare a concen­traţiei de oxigen in singe ; apa­rat de diagnosticare in gineco­logie cu ultrasunete ; termo­metru electronic medical etc. Grupa de cercetare își desfă­șoară studiile sub îndrumarea conf. univ. dr. ing. Traian Grigor. , Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu Aplicaţii practice ale izotopilor CLUJ-NAPOCA . Colecti­vul Institutului de tehnologie izotopică şi moleculară a ob­ţinut noi realizări in dome­niul aplicaţiilor practice ale izotopilor stabili produşi aici. Bunăoară, folosind măsură­tori de deuteriu, s-au efectu­at cercetări privind rezervele de apă geotermala în zonă de vest a ţării, ceea ce a per­mis obţinerea de date in ve­derea exploatării lor raţiona­le. De asemenea, folosind în­grăşăminte marcate d­e izoto­pul greu al azotului s-au în­registrat rezultate remarca­bile privind optimizarea do­zelor de îngrășăminte chimi­ce pentru diferite culturi (Virgil Lazăr). Noi utilizări ale apei geotermale JIMBOLIA : La întreprin­derea pentru­ produse cera­mice, unde, pentru prima dată în tară, s-a utilizat energia solară in scopuri productive, a fost pusă în valoare zilele acestea o nouă sursă neconvenţională de energie, cea a apelor geo­termale. Folosită in procesul de uscare a cărămizilor, apa geotermală va contribui la economisirea a cel puţin o mie de tone de combustibil convenţional pe an.­­Ion Me­­dolaţ. Recuperarea plumbului din cenuşă şi­­gura BAIA MARE : La între­prinderea judeţeană de recu­perare a metalelor refolosi­bile a fost realizat, pentru prima dată în ţară, un cup­tor rotativ pentru recupera­rea pe cale pirometalurgică a plumbului din cenuşă şi zgură. Pe această cale, spe­cialiştii întreprinderii apreci­ază că vor putea recupera anual aproximativ 3 000 tone plumb. (Radu Piciu). Fundaţii pe pernă din zgură de furnal La construcţiia de blocuri a microraionului nr. 5 din Hunedoara s-a aplicat, pen­tru prima dată, o tehnologie originală care constă în tur­narea fundaţiilor pe pernă de zgură de furnal. Noua tehno­logie care se pretează la terenuri slabe a fost pusă la punct de un colectiv de con­structori de la întreprinderea de construcţii siderurgice din localitate, în colaborare cu specialişti de la Institutul de proiectări Hunedoara. Prin aplicarea ei, în prima etapă, la citeva blocuri de locuinţe cu un număr total de 234 apartamente s-au eco­nomisit 3 076 000 de lei şi s-a redus durata de execuţie. (I. Cojocaru). Creşterea industrială a nutriilor TULCEA : In localitatea Nufăru, din Delta Dunării, a fost construit un mare com­plex de creştere industrială a nutriilor, care va produce anu­al 10 000 de blăniţe. Cele patru hale pentru adăposti­­rea animalelor, precum şi a­­nexele complexului au fost construite cu materiale din resurse locale. Creşterea in­dustrială a nutriilor a consti­tuit şi tema unui schimb de experienţă cu participarea specialiştilor din mai multe judeţe ale ţării, care a avut loc la Nufăru, cu prilejul in­trării în funcțiune a noului complex. (Ion Popovici). Lucrări de modernizare In zootehnie TIMIŞOARA : Centrul spe­cializat pentru mecanizarea activităţilor in sectorul zoo­tehnic din cadrul Trustului judeţean pentru mecanizarea agriculturii a reuşit să în­cheie o importantă lucrare — extinderea alimentării cu a­­pă potabilă in toate fermele de animale, în momenul de faţă, atenţia specialiştilor este îndreptată în direcţia intro­ducerii instalaţiilor de muls mecanic în toate fermele de vaci. De menţionat că valoa­rea lucrărilor de moderniza­re efectuate anul trecut în fermele zootehnice a depăşit 8 milioane lei. (M. Ion)

Next