România Liberă, ianuarie 1983 (Anul 41, nr. 11873-11897)
1983-01-10 / nr. 11879
„România liberă“ Valoarea economică a agroturismului montan Valorificarea deplină a unui spaţiu geografic, indiferent de zona la care ne referim are cîteva imperative şi prioritaţi ce privesc punerea in valoare a resurselor naturale şi valorificarea forţei de muncă. Legat de aceste două priorităţi un proiect complex de dezvoltare trebuie să ţină seama de modul în care activităţile economice stimulează şi determină creşterea calităţii forţei de muncă, nivelul general de pregătire, modernizarea condiţiilor de muncă şi viaţă ale oamenilor ca elemente stimulative pentru asigurarea unei continuităţi în dezvoltarea generală a zonei. Dacă în cazul unei zone de şes, cu sol fertil şi agricultură de mare randament, lucrurile se simplifică, oarecum, reducîndu-se la relaţia de reciprocitate între activitatea economică de bază şi dezvoltarea forţei de muncă, in cazul muntelui, în speţă al muntelui românesc, lucrurile capătă un aspect complex, dezvoltarea generală şi, mai ales, continuitatea acestei dezvoltări neputind fi asigurată decit printr-o îmbinare a unui întreg şir de factori. Fireşte, factorii de bază rămin resursele naturale şi forţa de muncă existentă, cu menţiunea că stabilitatea şi specializarea ei devin, în cazul muntelui, esenţial. La acestea se adaugă valorificarea peisajului natural, organizarea unei reţele de mică industrie profilata pe materiile prime şi produsele specifice muntelui, toate avind la bază agricultura de tip montan care înseamnă, in primul rind, creşterea animalelor şi toate meşteşugurile şi profesiile legate de aceasta. Iată cum vede dezvoltarea montană, în perspectiva anilor următori dr. Radu Rey, unul dintre puţinii specialişti ai problematicii muntelui din ţara noastră. — Despre dezvoltarea zootehniei, reamenajarea şi reorganizarea spaţiului de muncă şi viaţă ai locuitorilor din zona de munte am mai discutat. Mă opresc acum asupra problemei agroturismului montan. Aş vrea să fac de la bun început precizarea că muntele românesc întruneşte condiţiile necesare pentru turismul organizat... — Care se şi practică de altfel... — Da, dar eu mă refer la turismul legat de agricultura montană, legat deci de locul, practicile, condiţiile, evenimentele şi resursele acestei agriculturi. Voi veni imediat cu precizări. Sistemul este verificat pe plan mondial şi a condus la rezultate dintre cele mai favorabile, unele ţări realizînd venituri importante. Mă refer la Elveţia, Austria, Italia, Spania ş.a. In principiu, se consideră că nu este cu putinţă o «organizare, eficientă a turismului in zona de munte in absenţa unor activităţi agricole specifice şi nici menţinerea şi dezvoltarea agriculturii montane fără turism. — De ce ? — în primul rind, pentru că farmecul muntelui scade în absenţa vieţii umane carert animă, in absenţa pitorescului satelor, a obiceiurilor, a meşteşugurilor, în absenţa turmelor de vite şi oi cu toată gama de activităţi şi datini care le însoţesc. Chiar fondul floricol, unul dintre cele mai bogate şi mai diverse din lume, îşi pierde o bună parte din valoare fără oamenii locului care-i cunosc virtuţile şi sunt în stare să le comunic. Pe de altă parte, obiectivele turistice montane sunt costisitoare. Ele pot fi substituite chiar prin condiţiile pe care le oferă gospodăria ţărănească montană. — Aşa Cum este eaacum! — Aşa cum este acum în unele locuri şi aşa cum ar putea să fie in tot montanul românesc. — După cit înţeleg, aveţi în Bursa ideilor vederecazarea turiştilor chiar in gospodăria ţărănească. — Exact. Este tipul de turism cel mai căutat. Nu blocuri cu zece etaje, nu hoteluri cu sute de camere şi nici cantine sau săli de mesa ci curtea gospodarului, camera de oaspeţi amenajată în spiritul locului, cu fînarele şi grajdurile de vite, cana de lapte de vacă şi brînza şi smînlina, care au la bază hrănirea vitelor cu iarba şi florile muntelui, cu masa servită pe ştergare de borangic, cu mămâliguţa răsturnată pe funduri de lemn, cu apă scoasă de la fintină... Iată după ce tînjeşte orăşeanul de la noi şi de pretutindeni. Este, cred, momentul să înţelegem că muntele românesc, astfel privit, este o sursă de bogăţie pe care nu mai avem dreptul să o neglijăm. — Am totuşi o observaţie. In interviul anterior ne-aţi prezentat un program de dezvoltare a zootehniei in zona montană, un program amplu de natură să ocupe într-un grad înalt forţa de muncă. Turismul are şi el anumite necesităţi de forţăde muncă, mică industrie, de asemenea. — Am mai spus-o şi-o repet Păşunatul vitelor în zona montană durează 3—4 luni. Restul de opt, nouă luni, hrana animalelor se administrează în grajduri, baza fiind fînurile obţinute pe suprafeţele cu fineţe. Deci familia este 8—9 luni din an acasă. Este adevărat, există o tendinţă a tineretului de a« pleca la oraş. Turismul, mica industrie şi dezvoltarea Zootehniei, cu cîştigurile pe care le pot asigură, devin elemente de stabilitate. Contactul cu oamenii din diferite zone ale ţării şi ale lumii, amenajările turistice, condiţiile schimbate de muncă, de viaţă, de confort şi civilizaţie ale satului montan asigură o bună parte din nevoile de informare, distracţie, cultură ale tineretului. Un tînăr poate deveni un bun crescător de vite iar în timpul liber un ghid, cunoscător de limbi străine, dansator intr-o formaţie folclorică, interpret de muzică populară, ceramist, ospătar, poate executa la domiciliu elemente de mobilier sau alte obiecte din lemn, sculptor, instructor de schi, pe lingă toate celelalte profesii existente. El poate lucra la o unitate de prelucrare a produselor specifice muntelui, la o unitate de desfacere a acestor produse, ca mecanic de întreţinere a utilajului agricol etc. Turismul şi mica industrie, legate de activitatea economică şi de agrement, ii asigura o bună parte din profesiile pe care le caută acum la oraş. Nevoia de a comunica valorile tradiţionale 11 va forma ca bun cunoscător şi păstrător al acestor valori. In multe locuri din montanul românesc există monumente istorice, lacuri, peşteri, izvoare termale, flora spontană cu virtuţi curative etc. Toate aceste elemente însumate pot face din muntele românesc un spaţiu cu o intensă activitate economică şi socială. Profesiile nou create, contactele sociale, veniturile obţinute, vor stimula atit nivelul de instruire cit şi condiţiile de viaţă, vor determina o intensificare a activităţii economice de bază, creşterea animalelor, care, in această variantă, va avea un debuşeu de desfacere a produselor sale chiar în gospodăria montană. — Nu credeţi că elaborarea facestui proiect, exclusiv pe seama gospodăriei montane, este cumva deficitar ? — N-am spus asta. Instituţiile specializate în turism şi care vor folosi, in felul arătat, gospodăria ţărănească, vor beneficia direct şi vor deveni interesate în sprijinirea agriculturii montane prin amenajări ce depăşesc posibilităţile agricultorilor şi ale comunelor. Ele vor construi drumuri, instalaţii de agrement, căi de acces, devenind şi ofertante de locuri de muncă : Vînzatori, ospătari, ghizi, instructori de ski etc. Nu exclud fireşte formele turismului naţional şi internaţional prin organizarea de către stat a unor complexe agroindustriale, a tenor mici moteluri-pensiune integrate însă in satul montan, nu paralele cu acesta. —■ Care credeţi că va fi principalul efort financiar pentru realizarea acestui proiect ? — La fel ca peste tot in lume, pregătirea şi instruirea cadrelor. Sigur că, la început, ponderea cheltuielilor ar putea-o deţine investiţiile dar, în general şi în perspectiva timpului, pregătirea cadrelor va deţine primul lor. Dacă mă refer la problematica generală a muntelui care are în centrul său creşterea animalelor, atunci fireşte prioritatea numărul unu este asigurarea efectivelor de animale de mare productivitate şi perfect adaptate condițiilor muntelui. Cu asta trebuie început. Anton Uncu (Urmare din pag. 1) de irigaţii şi de desecări, trebuie reparate staţiile de pompare etc. Buna funcţionare a lor se asigură de pe acum. Totodată, este nevoie ca la noile amenajări să se intensifice ritmul de lucru în aşa fel incit suprafeţele prevăzute a fi amenajate pentru prima perioadă a anului să poată fi date în folosinţă la termen, în fiecare comună, acolo unde se impune acest lucru este valabil , coi avea foarte multe locuri — trebuie să se întreprindă acţiuni de masă pentru îmbunătăţirea calităţilor pămîntului, pentru scurgerea apelor de pe semănături şi de pe terenurile necultivate încă, pentru a lua în cultură fiecare petec existent. Nu trebuie aşteptat numai fonduri materiale şi băneşti din partea statului. Lucruri bune se pot realiza şi cu forţe locale, pe suprafeţe mai restrînse. Aceasta trebuie să fie o preocupare de căpetenie a primăriilor, a unităţilor agricole, mai ales acum cînd forţă de muncă disponibilă există. Practica a dovedit în foarte multe locuri că investind puţin în lucrări de îmbunătăţiri funciare se pot obţine bune rezultate, cheltuielile făcute recuperîndu-se într-un timp mult mai scurt decit în cazul celor,, ocazionate de lucrările în sisteme mari. O altă lucrare la ordinea zilei o constituie reparaţiile la tractoare şi maşini agricole. Fiecare staţiune pentru mecanizarea agriculturii are un plan de reparaţii, iar termenele stabilite pentru terminarea acestor lucrări trebuie riguros respectate, fără a dăuna însă calităţii. în acest sector se depun in aceste zile eforturi serioase, se recondiţionează un număr mare de piese, altele se confecţionează in propriile ateliere. Dar pentru reuşita acestei campanii, pentru a avea garanţia că toate utilajele ce se vor folosi in primăvară vor funcţiona foarte bine, este nevoie ca şi industria constructoare de maşini sa î-i onoreze la timp şi în totalitate contractele pe care le are cu agricultura. Este în interesul tuturor, nu doar al lucrătorilor de pe Ogoare, ca toate lucrările să poată fi executate în limitele perioadelor optime. Cînd spunem aceasta ne gîndim şi la obligaţiile pe care le au şi alte ministere faţă de această ramură, în sfîrşit, vorbind de iarna agricolă nu putem trece peste activitatea din sectorul creşterii animalelor, sector în care, aşa cum s-a subliniat la Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii, se manifestă încă multe neajunsuri. Ce trebuie făcut aici ? în primul rind este nevoie să se încheie cit mai repede modernizarea adăposturilor pentru animale, să se asigure apa necesară, să se ia toate măsurile pentru o furajare raţională. Trebuie înlăturată cu desăvirşire indisciplina care se manifestă în unele sectoare zootehnice, respectindu-se strict programul. Este necesar, de asem Iarna agricolă De ce acum de la A la A Sub genericul „Dáciádéi" Anul 1983 este anul în care se vor disputa finalele pe ţară ale ediţiei a IlI-a a competiţiei sportive naţionale „Daciada“, primele întreceri la nivel republican fiind programate încă în această lună, în cadrul etapei de iarnă. Astfel, în zilele de 18 şi 19 ianuarie, la Ploieşti este programată finala la tenis de FOTBAL Aflăm, de ici de colo, că se duc tratative în vederea perfectării transferării unor jucători de fotbal ce activează în cadrul aceleiaşi divizii. Este vorba, cum probabil că aţi bănuit, de transferarea unor jucători de la A la A. Credem că o asemenea activitate, destul de febrilă a unora dintre cluburile noastre de divizia A, nu este cu nimic justificată în această perioadă, ţinînd seama şi de faptul că regulamentul nu permite transferări de jucători de A la A între tur şi retur. Este, de altfel, şi abnormal ca un jucător să joace în tur la o echipă, F.C. Argeş, să spunem, iar în retur să joace împotriva acesteia. Federaţia de fotbal, dorind să vină in întîmpinarea unei mai vechi doleanţe a echipelor noastre de divizia A, s-a gîndit, şi bine a făcut, să acorde acestora între 10 şi 20 decembrie 1982 posibilitatea de a transfera jucători din eşaloanele secunde. Dar, din eite suntem informaţi, echipele de divizia A nu prea s-au înghesuit cu efectuarea unor asemenea transferuri de jos în sus deşi, între noi fie vorba, ar fi putut găsi mulţi jucători capabili de a face faţă cu succes exigenţelor primului nostru eşalon. Asistăm, în replică parcă, la tot felul de tratative, de aranjamente, de schimburi de jucători între echipe de divizia A. Să fim bine înţeleşi, nu avem nimic împotriva unor transferări de jucători de la divizia A la divizia A. Dar socotim că asemenea transferări nu sunt normale între turul şi returul campionatului. Aşa cum sunt ele gîndite în momentul de faţă, transferările ce se preconizează nu vor contribui, în nici un caz, la întărirea , diviziei A. Antrenorii de divizia A, conducătorii acestor cluburi pot contribui efectiv la ridicarea nivelului calitativ al diviziei A numai in măsura în care îşi vor aţinti privirile spre eşaloanele secunde şi vor aduce din aceste eşaloane cele mai valoroase elemente, ca să nu mai vorbim de principala lor datorie, aceea de a promova jucători din rindul propriilor echipe de tineret-speranţe, echipe care, de altfel, au şi fost înfiinţate tocmai în acest scop. în această direcţie aşteptăm să-şi indrepte atenţia antrenorii şi conducătorii echipelor de divizia A, iar din partea conducerii federaţiei aşteptăm aplicarea în practică a regulamentului în vigoare. Ion Bocioaca masă (pentru sportivi nelegitimaţi), iar patinatorii de viteză (sportivi de performanţă) vor concura la Miercurea-Ciuj — 18—19 ianuarie, juniorii, şi 29— 30 ianuarie, seniorii. Predealul va găzdui, la rindul său, finala pe țară (sport de performanță) la schi fond, în perioada 21—23 ianuarie. iSIf HANDBAL în meci contînd pentru sferturile de finală ale competiţiei internaţionale masculine de handbal „Cupa Cupelor“, echipa Dinamo Bucureşti a învins Ieri au fost programate partidele din etapa a patra a campionatului naţional de handbal feminin. Etapa a fost dominată de o mare surpriză, furnizată de Textila Buhuşi, învingătoare cu scorul de 22—20 in partida susţinută la Tg. Mureş cu formaţia locală Mureşul. Reamintim că echipa din Buhuşi a mai oferit o mare surpriză în acest început de campionat, ciştigînd la Iaşi în faţa echipei TEROM. Iată şi celelalte rezultate ale etapei de ieri : Confecţia Bucucu scorul de 31—27 (14—11) formaţia Arse Graz. Returul acestei partide va avea loc sîmbătă, 16 ianuarie, la Bucureşti. reşti — Chimistul Rm. Vîlcea 29—27 ; Hidrotehnica Constanţa — TEROM laşi 28—18 ; C.S.M. Sibiu — Ştiinţa Bacău 21—24, C.S.M. Sf. Gheorghe — Rulmentul Braşov 16—22 , A.E.M. Timişoara — Progresul Bucureşti 17—15. In clasament conduce Rulmentul Braşov cu 12 puncte urmată de A.E.M. Timişoara, cu 11 puncte, şi Textila Buhuşi, cu 9 puncte dar cu un joc mai puţin disputat. DIN CUPA CAMPIONILOR EUROPENI la handbal feminin (Optimi de finală), echipa Spartak Kiev a întrecut cu scorul de 26—11 (14—4) formaţia ASK Vorwaerts Frankfurt pe Oder (R.D.G.). • IN RUNDA A II-A a turneului internaţional de şah de la Zalaegerszeg (Ungaria), maestrul român Liviu Armaş a remizat cu ungurul Karsza, Gheorghiev cu Vegh, Cserna a cîștigat la Horvath și Tischbirelk la Boroniak. In clasament conduce Vladimirov (U.R.S.S.) — cu 7,5 puncte (1), urmat de Cserna — 6,5 puncte (1). • ASOCIAŢIA BRAZILIANA A ZIARIŞTILOR sportivi l-a ales pe căpitanul reprezentativei, dr. Socrates, drept cel mai bun fotbalist din Brazilia în 1982. Dinamo, 31-27 la Graz Textila Buhuşi, o nouă surpriză în campionatul feminin .Universiada" - dincolo de arene După cum se anunţă în buletinul Federaţiei internaţionale a sportului universitar, întrecerile sportive ale Universiadei de vară de la Edmonton (1—11 iulie 1983) vor fi completate cu un bogat program cultural, capitala provinciei canadiene Alberta transformîndu-se în zilele campionatelor mondiale studenţeşti într-o vastă scenă a artei şi culturii din Întreaga lume. Va fi organizat, astfel, un Festival internaţional folcloric, evoluţiile diferitelor ansambluri desfăşu- rindu-se in principalele puncte de atracţie din Edmonton, iar in pieţele metropolei canadiene vor fi organizate spectacole de circ, pantomimă şi muzică. Centrul Congreselor din Edmonton va găzdui o expoziţie internaţională de artizanat, în care meşteri artizani din întreaga lume vor face demonstraţii practice. Vor fi de asemenea, vernisata expoziţii de pictură şi desen executate de copii. ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • MECIURILE DISPUTATE in cea de-a patra zi a turneului internaţional feminin de volei de la Bremen s-au soldat cu următoarele rezultate : Cuba — Franţa 3—0 ; S.U.A. — R.P. Chineză 3—1 ; R.F. Germania *— Polonia 3—1. CRONICĂ Prin Decret prezidenţial, tovarăşul Gheorghe Abirtei a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Republica Democratică Sudan. Cea dintîi carte (Urmare din pag. 1) calea constituirii arhivisticii ca ştiinţă independentă, ca să nu mai vorbim de aportul generaţiei noastre, el ştiinţei şi tehnicii, lărgind timpul de cercetare şi perfecţionind metodele de investigaţie prin aportul electronicii, informaţiile extrase din documente puţind fi astăzi operativ prelucrate cu ajutorul Calculatorului. Multe, multe ar fi de reprodus din acest minunat „dicţionar“ care trasează, cu eleganţa şi rigurozitatea ştiinţei, itinerarul cunoaşterii de sine prin istorie. De câte ori n-am privit stema ţării, ştiind că heraldica — altă ştiinţă specială a istoriei — se ocupă de stabilirea principiilor teoretice, de cercetarea şi interpretarea stemelor, a evoluţieiacestora ; dar nu fiecare ştie, de pildă, că o stemă — conform legilor ştiinţei heraldice — se compune din citeva elemente, precum : scut — a cărui suprafaţă poate fi sau nu secţionată ; figuri heraldice plasate pe cimpul scutului ; elemente exterioare ale scutului, incluzînd timbrul, Coroana, sprijinitorii, pavilionul sau mantaua, deviza etc. Cum să fiu tresari regăsind atitea date ale unui trecut glorios : stema Daciei — cuprinzînd doi lei rampanţi şi afrontaţi, atribuită Daciei în unele armoriale străine şi în scrierile cronicarilor ; stema iconografică a Ţării Româneşti, sub care au trăit şi au luptat nenumăraţi domnitori munteni — un scut cuprinzînd două capete, busturi sau personaje încoronate, avind intre ei? O floare, o tulpină cu rădăcină, un crin înflorit sau un copac (de obicei, brad ori chiparos), uneori reprezentarea fiind completată cu elemente care fac parte din cosmos, două sau mai multe stelă, astrul zilei şi al nopţii... Racordaţi la trecut, adine implicaţi în prezent, făurim un viitor demn de tot ceea ce a fiinţat, de milenii, pe meleagurile de la Dunăre şi Cărpaţi. Cunoaşterea cît mai exactă a celor ce-au fost, de către cei care sînt şi vor fi, iată o obligaţie pe altarul Căreia putem face orice sacrificiu. Iar cei care au, în tipetul de familie, asemenea documente ale trecutului mai îndepărtat sau mai apropiat, şi-ar împlini o îndatorire de conştiinţă, înfăţişindu-le acolo unde specialiştii şi iubitorii de trecut muncesc, cet la cot cu cei de pe schele, din ateliere, de pe ogoare, din amfiteatre. menea, să se înlăture risipa, să se asigure raţiile necesare pină cînd animalele vor putea fi scoase la păşunat. Dat fiind faptul că suntem în iarnă şi că oricînd pot cădea cantităţi mari de zăpadă se impune ca in apropierea adăposturilor să se constituie rezerve de furaje pentru citeva zile. Sigur, in acest sector sunt necesare şi alte măsuri, pornind de la realizarea unui climat propice în fiecare grajd şi terminând cu asigurarea zi şi noapte a asistenţei sanitar-veterinare, toate acestea însemrtînd în ultimă analiză ordine şi disciplină. Nu doar în zootehnie, ci în toate sectoarele agriculturii şi nu doar acum, iarna, ci în fiecare zi. Aşa cum menţionam la Început, iarna este, trebuie să fie un sezon plin şi în agricultură. Numeroasele lucrări ce se pot executa acum nu pot fi aminate. Fiecare îşi are timpul ei. A nu le executa, înseamnă a pierde. Or, interesul nostru este să avem o recoltă cît mai mare. In bună măsură bazele acestei recolte se pun în aceste zile. Pagina a I-a — 10 ianuarie 1982 Materialele refolosibile, importantă sursă de materii prime (Urmare din pag. 1) losibile textile in producţia de neţesute, pentru obţinerea granulelor din masele plastice uzate, pentru reşaparea anvelopelor uzate şi altele. Este de reţinut că utilajele pentru valorificarea acestor categorii de materiale pină acum ciţiva ani erau in totalitate importate. Acum, toate aceste utilaje au fost asimilate de industrie ceea ce ne va permite să dezvoltăm intr-un ritm rapid şi industria reciclării. * Se poate exemplifica in acest sens faptul că la nivelul anului 1981 s-au reşapat în ţara noastră, 220 mii bucăţi anvelope. Pentru anul 1983 s-a prevăzut dezvoltarea secţiilor cu Utilaje din ţară la o capacitate de 800 mii bucăţi, urmînd ca la nivelul anului 1985 să se ajungă la capacitatea de 1,8 milioane bucăţi ! în economia noastră s-au colectat şi dispunem de stocuri, dar şi de resurse însemnate de Cenuşi de plumb şi de aluminiu, de anvelope uzate, de zguri de oţelărie, de cenuşi de termocentrale, pentru toate acestea sunt iniţiate programe de cercetare sau dezvoltări de capacităţi de producţie pentru ca în scurt timp aceste resurse să fie valorificate integral. In Programul aprobat de Conferinţa Naţională a partidului pentru intensificarea recuperării şi valorificării resurselor refolosibile se prevede ca volumul total al recuperării să crească de la 38 miliarde lei în 1981, la 50 miliarde lei in 1983, deci, cu cca 40 la sută, devansind astfel prevederile din planul cincinal cu peste un an. Traducerea in viaţă a acestui program necesită în primul rind o temeinică activitate organizatorică din partea Ministerului Aprovizionării Tehnico- Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, precum şi a celorlalte ministere economice, pentru identificarea şi recuperarea întregului potenţial de resurse, în vederea valorificării cu o înaltă eficienţă a tuturor categoriilor de materiale refolosibile. Avem in vedere, în primul rind ca In balanţele materiale centralizate să se înscrie obligatoriu ca primă resursă, materiile prime şi materialele rezultate din recuperări şi apoi celelalte surse, aşa cum s-a procedat începînd din acest an. în acelaşi mod este necesar să acţioneze toate ministerele industriale, centralele şi mai ales toate întreprinderile. De asemenea, tot la nivelul întreprinderilor şi chiar insecţii şi ateliere trebuie întărită răspunderea acestei activităţi, astfel incit să se asigure colectarea încă de la locul de provenienţă, să se organizeze locuri special amenajate şi dotate pentru depozitarea pe sorturi a materialelor, pentru prelucrarea lor superioară in vederea folosirii acestor resurse, în primul rind în aceeaşi unitate. în acest fel considerăm că se acţionează la „Tractorul“ şi întreprinderea de autocamioane din Braşov, la „Progresul“ Brăila, întreprinderea mecanică Timişoara, Combinatele siderurgice Hunedoara şi Reşiţa, precum şi la plin număr mare de întreprinderi din Industria chimică, uşoară şi a prelucrării lemnului. Nu în acelaşi mod se înţelege Şi Se acţionează în alte unităţi cum este cazul, cunoscut şi criticat la timpul potrivit, la Întreprinderea de osii şi boghiuri Balş , şi care Considerăm că a însemnat o serioasă atenţionare pentru toate întreprinderile, în vederea organizării mai bune a procesului de lucru, de gospodărire şi prelucrare a materialelor refolosibile. Pentru materializarea Programului aprobat s-a prevăzut un volum Însemnat de investiţii, la realizarea căruia i se acordă un caracter prioritar, alături de obiectivele ce asigură şi lărgesc baza de materii prime a ţării noastre. Din curs indicaţiilor conducerii Partidului, ale tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu, va trebui ca într-o perioadă relativ scurtă beneficiarii, proiectanţii şi constructorii să realizeze programele de valorificare şi dotare, pentru a face un pas însemnat în dezvoltarea industriei reciclării. Pentru atragerea unui volum mai însemnat de materiale disponibile în gospodăriile populaţiei, ne-am propus ca întreprinderile judeţene de specialitate să-şi îmbunătăţească radical activitatea prin organizarea unui număr mai mare de puncte şi centre de colectare, judicios distribuite teritorial, astfel incit să desfăşoare o activitate tot mai operativă şi cit mai accesibilă cetăţenilor. în atragerea resurselor de la populaţie un rol deosebit îl au acţiunile organizate de consiliile populare, de organizaţiile obşteşti şi de tineret. Este de menţionat aportul important pe care-l aduc şcolile in colectarea de maculatură şi organizaţiile de tineret în colectarea metalelor vechi, activităţi care au şi un rol educativ în sensul deprinderii de a reda societăţii tot ce este util. Parte integrantă a noului mecanism economic, sistemul de cointeresare trebuie analizat şi îmbunătăţit diferenţiat pe fiecare categorie de materiale refolosibile în vederea stimulării mai puternice a folosirii prioritare a materialelor recuperate, în locul materiilor prime noi şi in acelaşi timp să stimuleze strîngerea, gospodărirea şi predarea acestora — de către întreprinderi şi populaţie — în folosul economiei naţionale. Problema recuperării şi valorificării materialelor refolosibile este complexă, iar soluţionarea corespunzătoare a acesteia implică eforturi conjugate din partea tuturor întreprinderilor, a unităţilor de colectare specializate, a organizaţiilor de masă şi obşteşti, a tuturor cetăţenilor. Ea implică desfăşurarea unei susţinute munci politico-educative pentru a întări convingerea că activitatea de reducere a consumurilor de materii prime, combustibili şi energie, de recuperare, recondiţionare şi refolosire a materialelor, este o acţiune permanentă şi de lungă durată, că acesta trebuie să devină un mod de a gîndi şi a produce ţinînd seama că reprezintă una din căile principale ale creşterii eficienţei economice, factor major in asigurarea bazei de materii prime, a reducerii costurilor de producţie şi de creştere a bunăstării populaţiei. Craioviţa Nouă (Urmare din pag. 1) mente. Capacitatea sa finală — după cifrele şi proiectele urbanistice cunoscute pină acum —* urmează să atingă 25 600 apartamente. Se construieşte aici şi un complex cultural-turistic al tineretului, Instituţie care va spori dimensiunile vieţii spirituale a cartierului. Un amănunt mi se pare esenţial. Acest cartier-oraş este nu numai o creaţie a edililor Craiovei contem- iorane ci şi o consecinţă social a dezvoltării sale economice in zona de nord-Vest a municipiului unde se găsesc in funcţiune giganţi ai industriei moderne ca Termocentrala şi Combinatul chimic de la Işaluţa. Fabrica de bere şi întreprinderea de prefabricate din beton din imediata apropiere, o întreprindere agricolă de sere, fermele a două staţiuni de cercetare şi producţie legumicolă, un mare centru de legume şi fructe, unităţi de transporturi si de utilaje pentru construcţii etc. Suma fondurilor ’oăta eşti şi tehnice!!!?*terirorenivestite pe platformele de aici in anii construcţiei socialiste se amplifică cu alte şi alte miliarde de lei. Gospodarii marelui cartier craiovean departe de a se considera izolaţi, acţionează în direcţia ridicării cartierului la nivelul cerinţelor moderne. Există aici mulţi gospodari „de nota zece“ ca cei din blocul I 231—1 233, care au creat adevărate galerii de verdeaţă împrejurul şi la intrările scărilor către apartamente. Alţii care, de-a lungul aleilor de acces au dezvoltat mase de verdeaţă oferite de arbori, arbuşti şi liane decorative ca viţa de vie, viţa sălbatică şi chiar lujerii firavelor zorele, înnoiţi in fiecare an. In unele zone plopii au depăşit nivelul celui de al patrulea etaj. Şi aici, ca in orice comunitate mai nouă de oameni, stridenţele nu se lasă prea uşor biruite. Ici-colo, balcoanele au devenit uscătorii de rufe (pe alocuri şi ferestrele) pentru că unii locatari mai „îndrăzneţi“ au monopolizat adevăratele us-catorii. O mai puţin corect înţeleasă dezlegare de a cultiva legume în spaţiile verzi a declanşat patimi individualiste de netolerat. Cei ciţiva metri pătraţi de pe lingă blocuri au fost „ocupaţi“ de cite unul-doi locatari de la parter şi transformaţi in grădini personale blindate cu îngrădituri din materiale valoroase (îndeosebi metal) luate fără plată de pe şantierele cartierului. Acum, în plină iarnă, cînd verdeaţa nu mai ascunde cît de cît aceste improvizaţii de prost gust, aspectul inestetic al spaţiilor din jurul blocurilor este mult accentuat. In legătură cu salubritatea, cu întreţinerea aleilor, a străzilor şi chiar cu gospodărirea unor Unităţi comerciale şi meşteşugăreşti continuă să existe probleme deşi curentul de opinie din Ultimele îluni bine să veştejească neglijenţele şi micile abuzuri. Neîndoielnic, trebuie perseverat în efortul de a ridica mentalitatea unor locatari la nivelul Condiţiilor create prin marile investiţii făcute aici spre satisfacţia covârşitoarei majorităţi a cetăţenilor. La rindul său, municipalitatea are nevoie de promovarea opiniei cetăţeneşti către obiective majore pentru combaterea hotărită a manifestărilor mai puţin dorite precum şi de o mai activă soluţionare a problemelor pe care le ridică populaţia marelui cartier. PRONDEXPRES FAZA I EXTRAGEREA I : 29 17 36 10 25 0 EXTRAGEREA A Il-a : 33 26 9 16 13 42 * FAZA A Il-a EXTRAGEREA A Hl-a : 40 30 39 0 3 7 EXTRAGEREA A IV-a : 40 22 34 42 13 27 EXTRAGEREA A V-a : 7 40 25 6 17 30 EXTRAGEREA A Vl-a : 21 19 10 25 2 45 EXTRAGEREA A Vîl-a : 39 44 25 17 32 10 EXTRAGEREA A VIII-a : 38 22 9 11 25 23 EXTRAGEREA A IX-a : 24 8 36 10 45 12 FAZA A III-a EXTRAGEREA A X-a : 11 6 23 20 34 39 FOND TOTAL DE CÎȘTIGURI : 4 882 993 LEI. • Inginerii Francisc Deak şi Cornel Miclea, de la întreprinderea de conductori electrici emailaţi din oraşul Zalău au brevetat un procedeu de recuperare a diamantelor din filierele uzate. Au conceput şi o instalaţie care permite aplicarea economicoasă a procedeului, astfel că diamantul, la scoaterea din filieră, rămine întreg și poate fi utilizat in procesul de laminare a sirmei. Pastila de închidere in filieră a diamantului se dizolvă pe cale electrochimică. Invenţia asigură recuperarea diamantelor într-un regim de lucru semiautomat. Natalia Bejara este administrator al blocului 2 S 14 din str. Alexandru Moghioroş (Bucureşti). A plecat să depună la CEC, in contul blocului suma de 4 000 lei. Fără să sesizeze, a coborît din troleibuzul 91 doar cu o sacoşă, rafiind geanta cu bancnotele. A luat următorul troleibuz și la capătul liniei a aflat de la şofer că geantă a fost găsită de două persoane. Cînd a ajuns acasă, o aştepta Maria Dudu dinstr. Emil Bodnăraş 35, bloc, T9 ,şi profesorul Boris Tutoveanu din str. Aleea Sănduleşti nr. 7, bloc Z 12. Aceşti oameni şi-au întrerupt treburile şi s-au deplasat la locuinţa Nataliei Began pentru a-i înmîna geanta. 0 Unicul loc din Europa în care poate fi intîlnit laurul, rămăşiţă din flora erei terţiare, se află în România, pe Valea Crişului Alb, în munţii Apuseni. 0 Dinu Aelenei de la întreprinderea de morărit şi panificaţie Suceava l-a provocat „la box“, pe maistrul său Dumitru Ciornei, ambii Cuchef, în timpul programului de lucru. „Meciul“ s-a soldat cu o fractură la craniul maistrului care, in cădere, s-a lovit de o ţeava. Pentru fapta sa, Dinu Aelenei a fost condamnat la 3 ani şi 10 luni închisoare. Carol Maniţiu din Bucureşti a realizat un electrod metalic care permite prelucrări ale unor piese in condiţiile de productivitate ridicată. Electrodul respectiv are forma cavităţii cerute în piesa de prelucrat, este foarte uşor, fiind confecţionat din tablă decupată sau perforată. 0 Recidivist, Traian Scoicaru (str. Bucureşti nr. 6, Alexandria) a fost prins la citeva minute după ce sustrăsese din buzunarul unui cetăţean o importantă sumă de bani. Cu această ocazie s-a făcut şi calculul faptelor antisociale pe care le-a săvîrşit, de-a lungul anilor pentru a primi o sancţiune globală. 0 Un grup de inventatori din Braşov a brevetat un aparat care poate determina rapid siliciul din fontă. Proba de analizat se introduce între doi electrozi aflaţi la temperaturi diferite, valorile termice obţinîndu-se direct cu ajutorul unor termorezistenţe. Electronica medicală a intrat în preocupările Institutului de specialitate şi a cadrelor didactice de la Facultatea de electronică din Cluj-Napoca. între aparatele realizate se află : sistem electronic de măsurare şi înregistrare a concentraţiei de oxigen in singe ; aparat de diagnosticare in ginecologie cu ultrasunete ; termometru electronic medical etc. Grupa de cercetare își desfășoară studiile sub îndrumarea conf. univ. dr. ing. Traian Grigor. , Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu Aplicaţii practice ale izotopilor CLUJ-NAPOCA . Colectivul Institutului de tehnologie izotopică şi moleculară a obţinut noi realizări in domeniul aplicaţiilor practice ale izotopilor stabili produşi aici. Bunăoară, folosind măsurători de deuteriu, s-au efectuat cercetări privind rezervele de apă geotermala în zonă de vest a ţării, ceea ce a permis obţinerea de date in vederea exploatării lor raţionale. De asemenea, folosind îngrăşăminte marcate de izotopul greu al azotului s-au înregistrat rezultate remarcabile privind optimizarea dozelor de îngrășăminte chimice pentru diferite culturi (Virgil Lazăr). Noi utilizări ale apei geotermale JIMBOLIA : La întreprinderea pentru produse ceramice, unde, pentru prima dată în tară, s-a utilizat energia solară in scopuri productive, a fost pusă în valoare zilele acestea o nouă sursă neconvenţională de energie, cea a apelor geotermale. Folosită in procesul de uscare a cărămizilor, apa geotermală va contribui la economisirea a cel puţin o mie de tone de combustibil convenţional pe an.Ion Medolaţ. Recuperarea plumbului din cenuşă şigura BAIA MARE : La întreprinderea judeţeană de recuperare a metalelor refolosibile a fost realizat, pentru prima dată în ţară, un cuptor rotativ pentru recuperarea pe cale pirometalurgică a plumbului din cenuşă şi zgură. Pe această cale, specialiştii întreprinderii apreciază că vor putea recupera anual aproximativ 3 000 tone plumb. (Radu Piciu). Fundaţii pe pernă din zgură de furnal La construcţiia de blocuri a microraionului nr. 5 din Hunedoara s-a aplicat, pentru prima dată, o tehnologie originală care constă în turnarea fundaţiilor pe pernă de zgură de furnal. Noua tehnologie care se pretează la terenuri slabe a fost pusă la punct de un colectiv de constructori de la întreprinderea de construcţii siderurgice din localitate, în colaborare cu specialişti de la Institutul de proiectări Hunedoara. Prin aplicarea ei, în prima etapă, la citeva blocuri de locuinţe cu un număr total de 234 apartamente s-au economisit 3 076 000 de lei şi s-a redus durata de execuţie. (I. Cojocaru). Creşterea industrială a nutriilor TULCEA : In localitatea Nufăru, din Delta Dunării, a fost construit un mare complex de creştere industrială a nutriilor, care va produce anual 10 000 de blăniţe. Cele patru hale pentru adăpostirea animalelor, precum şi anexele complexului au fost construite cu materiale din resurse locale. Creşterea industrială a nutriilor a constituit şi tema unui schimb de experienţă cu participarea specialiştilor din mai multe judeţe ale ţării, care a avut loc la Nufăru, cu prilejul intrării în funcțiune a noului complex. (Ion Popovici). Lucrări de modernizare In zootehnie TIMIŞOARA : Centrul specializat pentru mecanizarea activităţilor in sectorul zootehnic din cadrul Trustului judeţean pentru mecanizarea agriculturii a reuşit să încheie o importantă lucrare — extinderea alimentării cu apă potabilă in toate fermele de animale, în momenul de faţă, atenţia specialiştilor este îndreptată în direcţia introducerii instalaţiilor de muls mecanic în toate fermele de vaci. De menţionat că valoarea lucrărilor de modernizare efectuate anul trecut în fermele zootehnice a depăşit 8 milioane lei. (M. Ion)