România Liberă, august 1983 (Anul 41, nr. 12052-12077)

1983-08-19 / nr. 12068

„România liberă" Tovarăşului BABRAK KARMAL Secretar general al Comitetului Central al Partidului Democratic al Poporului din Afganistan Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Republicii Democratice Afganistan KABUL Cu ocazia celei de-a 84-a aniversări a proclamării independenţei ţării dumneavoastră, în numele poporului român şi al meu personal, vă adresez cele mai călduroase felicitări precum şi urări de succese şi progres pentru poporul prieten afgan. îmi exprim încrederea că relaţiile dintre Republica Socialistă România şi Republica Democratică Afganistan, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Democratic al Poporului din Afganistan vor continua să se dezvolte neîncetat in interesul celor două popoa­re ale noastre, al păcii şi colaborării în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintei© Republicii Socialiste România ★ Poporul afgan sărbătoreşte astăzi Ziua independenţei care marchează, anul acesta, 64 de ani de la constituirea statului. Avînd o suprafaţă de 650 000 km, Afganistanul este cunoscut ca o regiune aridă, muntoasă, fiind in proporţie de 75 la sută neproductiv. Majoritatea popu­laţiei se ocupă cu agriculture şi creşterea animalelor. Un mo­ment de seamă în lupta dusă de poporul afgan pentru lichidarea înapoierii moştenite din trecut l-a constituit revoluţia democra­tică şi populară de la 27 aprilie 1078, care a deschis calea unor transformări economico-sociale cu caracter progresist. Aceste schimbări sunt cu deosebire evi­dente in domeniul agriculturii, ramură ce a avut mult de sufe­rit de pe urma înapoierii econo­mice. în ultimii ani a fost în­făptuită reforma agrară,prin care au luat fiinţă cooperativele a­­gricole. Eforturi pentru propăşirea economică sunt depuse şi în alte domenii de activitate. Planul de dezvoltare a economiei afgane pe perioada 1979—1934 prevede in­vestiţii in diverse domenii in­dustriale cum sunt : exploatarea gazelor şi petrolului, realizarea unor fabrici de ciment, textile şi de produse alimentare, într-un trimestru ad anului acesta pro­­ t ★ ducţia industrială a ţării a cres­cut cu 5—10 la sută, insămînţă­rile de primăvară au fost înche­­­­iate cu succes, transportul de că­lători şi mărfuri în întreaga ţară s-a îmbunătăţit, evoluţii pozitive inregistrîndu-se şi in alte sfere ale economiei naţionale. In spiritul politicii sale con­secvente de solidaritate cu po­poarele care au păşit pe calea făuririi unei vieţi noi, poporul român urmăreşte cu viu interes şi simpatie eforturile depuse de poporul afgan sub conducerea Partidului Democratic al Popo­rului din Afganistan, între Re­publica Socialistă România şi Republica Democratică Afganis­tan se dezvoltă relaţii de priete­nie şi colaborare, întemeiate pe principiile respectării indepen­denţei şi suveranităţi naţionale, egalităţii în drepturi, neameste­cului in treburile interne şi avantajului reciproc. Aşa cum se ştie, România s-a pronunţat şi se pronunţă pentru o soluţie po­litică, pe calea tratativelor, a problemelor în legătură cu Af­ganistanul, pornind de la reali­zarea unei înţelegeri intre sta­tele din zonă, de la respectul independentei, suveranităţii şi neamestecului în treburile inter­ne ale poporului afgan. V. L. Comunicat La cererea unor colective de 1 august sînt zile nelucrătoare oameni ai muncii, ținînd seama ziua de 21 august 1983 va fi zi de faptul că zilele de 23 și 24­­ de lucru cu program normal. M mM s M & m . Cu prilejul încheierii misiunii sale în ţara noastră, ambasado­rul Belgiei la Bucureşti, Yves Verchauteren, a oferit, joi sea­ra, o recepţie. Au participat Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor externe, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, oameni de şti­inţă şi cultură, ziarişti.­­ La sediul Asociaţiei de Drept internaţional şi relaţii, interna­ţionale — ADIRI — din Bucu­reşti, a avut loc, joi, o masă rotundă prilejuită de prezenţa în ţara noastră a lui Jean Louis Gergovin, director in Ministerul Relaţiilor Externe francez.­ Cu acest prilej, oaspetele a prezentat expunerea intitulată „Franţa şi securitatea euro­peană“. ★ Centenarul omului de ştiinţă Mihai Ciucă a fost marcat în municipiul Botoşani — localita­tea natală a savantului român — de un colocviu comemorativ, înscris in cadrul manifestărilor prevăzute în calendarul UNESCO pe 1983. Au fost terminate lucrările primei magistrale (Urmare din pag. 1) diu conturul viitorului traseu. Din acest punct de vedere, profilul ultimului segment rea­lizat coincide cu interesul ma­jor de deplasare a călătorilor din citeva puncte nodale ale oraşului : Institutul Politehnic şi Academia „Ştefan Gheor­­ghiu“, întreprinderea de con­fecţii şi tricotaje Bucu­reşti, întreprinderile IREMOAS, CESAROM, precum şi între­prinderile şi populaţi­a din car­tierele Drumul Taberei şi Mili­tari. Lucrarea in sine a însemnat o activitate de proiectare şi construcţie laborioasă, dat fiind particularităţile terenului stră­bătut de tunel. în primul rând, subtraversarea subsolului Gră­dinii Botanice a impus folosi­rea unor tehnologii speciale, precum şi minuţioase lucrări de pregătire, pentru ca trecerea scutului pe sub suprafaţa plantată să nu afecteze nivelul apelor subterane. A fost între­prins un studiu special, in ve­derea asigurării umidităţii ne­cesare, pentru ca vegetaţia să nu sufere, idee materializată prin funcţionarea simultană a unui sistem de pompe şi de aspersoare. S-a subtraversat, apoi, clădi­rea cantinei întreprinderii „Tur­­bomecanica“, fără ca imobilul să fie afectat. Aceeaşi atenţie a fost acordată şi­­găsirii solu­ţiilor celor mai adecvate pentru subtraversarea apeductelor din bd. Armata Poporului. Pro­filul­­ tunelului este astfel proiectat, incit să poată prelua eventualele ape de in­filtraţie ; dealtfel pentru a asi­gura acurateţea şi reuşita lu­crărilor, au fost puse la punct, de fiecare dată, cu mare aten­ţie, organizarea şantierului, strategia soluţiilor folosite, me­todele de lucru, permanentă şi constantă supraveghere tehnică, în aşa fel, incit, şi pe baza experienţei de muncă acumula­te la realizarea celui de-al doilea tronson ultima porţiune se înscrie ca o reuşită certă şi de calitate, confirmind, o dată în plus, valoarea­­ inteligenţei tehnice româneşti. Elegantele vagoane fabricate la Arad, circulind in garnituri de cite 6, cite 4 în orele de mare aglomerare sau cite 6 cum se preconizează in viitor, in­­tr-o succesiune la intervale de 00 de secunde, sunt gata să preia din traficul urban circa 75 000 de călători pe oră şi sens. Staţiile cu alură elegantă, în care fantezia arhitecţilor a im­pus o personalitate distinctă fiecăreia dintre ele, prin suple­ţe, proporţii, materiale diverse folosite fac din linia subterană Uri popas deosebit de agreabil. Ieri se făceau ultimele veri­ficări înainte ca semnalul verde să dea cale liberă pe cel de-al treilea tronson. Prin munca pli­nă de abnegaţie a miilor de constructori ai Metroului, prima magistrală, în întregime reali­zată îşi aşteaptă în curînd că­lătorii. / Programul de funcţionare in perioada 20 — In scopul asigurării aprovi­zionării în bune condiţiuni a populaţiei, Ministerul Comerţu­lui Interior a transmis comite­telor executive ale consiliilor populare, criteriile orientative pentru stabilirea programului de funcţionare a unităţilor co­merciale şi de alimentaţie pu­blică în perioada 20—24 august. Astfel, în zilele de 20 şi 22 august, se va prelungi — în funcţie de necesităţi — pro­gramul unităţilor comerciale şi al pieţelor agroalimentare cu 1—2 ore. In ziua de 23 august, toate unităţile comerciale vor fi în­chise,­ cu excepţia centrelor de difuzare a presei, care vor func­ţiona în primele ore ale­ dimi­neţii. In ziua de 21 august vor fi a unităţilor comerciale 24 august 1933 deschise, în primele ore ale di­­mineţii, unităţile pentru vinza­­rea piinii, laptelui, legumelor şi fructelor, sifonăriile, tutunge­riile şi centrele de difuzare a presei. Unităţile de alimentaţie pu­blică se vor deschide în ziua de 23 August la orele 13, iar in restul zilelor vor funcţiona după orarul normal. în dimineaţa zilei de 23 Au­gust se vor organiza puncte de vinzare pentru băuturi răcori­toare, câ­lciuri, biscuiţi etc. pe traseele demonstranţilor. Pentru reţeaua comercială şi de ali­mentaţie publică de pe litoral, trasee turistice şi zone de mare afluenţă turistică, se vor stabili — pentru perioada 20—24 au­gust — programe speciale de funcţionare. Sosirea unei delegaţii de partid şi de stat din R. E. D. Coreeană La invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân şi a Guvernului Republicii Socialiste România, joi a sosit, într-o vizită de prietenie in ţara noastră, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Pak Sen Cer, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Parti­dului Muncii din Coreea, vice­preşedinte al Republicii Popu­lare Democrate Coreene. La sosire, pe aeroportul inter­naţional Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Stat, Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor­­externe, de alte persoane ofi­ciale. A fost prezent Sin In Ha, am­basadorul R.P.D. Coreene la București. Zilele cărţii social-politice Joi, au început in întreaga ţară „Zilele cărţii social-politi­­ce“­, manifestare de tradiţie de­dicată marii noastre sărbători naţionale de la 23 August şi aniversării a 18 ani de la Con­gresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cu acest pri­lej, sunt organizate, timp de cinci zile, manifestări de popu­larizare a cărţii social-politice , lansări de noi volume, expo­ziţii tematice de carte, intîlniri cu autori şi redactori de edituri, simpozioane şi dezbateri asupra unor lucrări, colecţii şi serii e­­ditoriale ş.a. Desfăşurate in întreprinderi, pe mari platforme industriale, în unităţi agricole, aşezăminte de cultură sau li­brării. „Zilele cărţii social-po­litice“ vor aduce în atenţia maselor largi de cititori lucră­rile care ilustrează realizările poporului nostru, sub conduce­rea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de-a lungul celor 18 ani de istorie nouă, revoluţio-­ nară, care s-au scurs de la cel de-al IX-lea Congres al parti­dului. Deschiderea la nivel republi­can a manifestării a avut loc, joi, la clubul Întreprinderii „23 August“ din Capitală. Cu a­­ceastă ocazie aici au fost pre­zentate cele mai recente volu­­me apărute în seriile „Din gîn­­direa filozofică“, „Din gîndirea social-politică“, „Din gîndirea economică“ a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a fost deschisă o­­ expoziţie de carte social-politică. In aceeaşi zi, la librăria „Mihail Sadoveanu“­ din Capitală, a avut loc o intil­­nire a­­ cititorilor cu reprezen­tanţi ai Editurii Academiei. Programul „Zilelor cărţii so­cial-politice“ mai cuprinde, în Capitală, lansări şi prezentări de volume la clubul Întreprin­derii de confecţii şi tricotaje, Întreprinderii „Griviţa Roşie“ şi la librăria „Mihai Emines­­cu“, manifestări realizate cu participarea unor reprezentanţi ai editurilor Academiei, Alba­tros, Ştiinţifică şi enciclopedică, Militară.­ ★ La Casa cărţii din Iaşi a avut loc vernisajul Salonului de carte sub genericul „Cartea social-politică în sprijinul for­mării conştiinţei socialiste, re­voluţionare a oamenilor muncii“, prilej cu care au fost lansate noi şi valoroase volume apărute re­cent la editurile noastre. In a­­ceeaşi zi, la bibliotecile oră­şeneşti din Paşcani, Hîrlău şi Tg. Frumos­ s-au deschis expo­ziţii de carte social-politică in­titulate „împliniri şi perspecti­ve sub semnul lui August 1983“, iar la Combinatul de fibre sin­tetice ,şi la întreprinderea de tricotaje „Moldova“ din locali­tate au avut loc dezbateri pe marginea volumului „Contribu­ţii ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu la dezvoltarea gin­­dirii filozofice“, precum şi o manifestare literară cu tema ‘ „Din gîndirea social-politică, e­­conomică şi filozofică a tovară­şului Nicolae Ceauşescu“, urma­te de recitaluri de poezie pa­triotică și revoluționară. Se extinde aria culesului la floarea soarelui (Urmare din pag. 1) grad pe care îl stabilim în fie­care zi pe baza cercetărilor fă­cute în fiecare parcelă in parte. Acolo unde vom constata că nu pot lucra încă­ combinele vom acţiona şi manual, cu ajutorul membrilor cooperatori care vor tăia Capitalele de floarea soare­lui şi le vor „aşeza“ vn beţe pentru coacere. Avem în total la dispoziţie pregătite şi bune de lucru 58 de combine. De asemenea s-a intrat cu toate forţele şi la cooperativele agri­cole Galbenu şi Vişani. Şi în raza Consiliului agroin­dustrial din Traianu­, am găsit combinele în lanurile de floarea soarelui. ,, — Noi, aici", la cooperativa agricolă Traianu, spunea ingi­nera Elenă Aciubotăresei care supraveghea, executarea lucrării pe o­­parcelă de lingă­ linia de cale ferată, am recoltat ieri cu o singură combină 12 ha. Astăzi cred că facem mai mult pentru că avem în lan la recoltat două combine. De la inginerul Traian Niţu, directorul S.M.A..— Traianu pe care l-am întîlnit împreună cu alţi specialişti in lanurile de floarea soarelui de la coopera­tiva agricolă Valea Cînepii, am aflat că toate cele 25 de com­bine care sunt repartizate pentru consiliul unic Traianu se află un timp la lucru. La Valea Cînepii şi Movila Miresii ,com­binele intraseră deja in lanuri cu o zi în urmă. „Măsurile pe care le-am luat pentru a asi­gura o funcţionare ireproşabilă a combinelor, modul de organi­zare a muncii şi de atacare a parcelelor în ordinea ajungerii la coacere, spunea inginerul Traian Niţu, ne dam garanţia că pină la 23 August vom termina de recoltat întreaga suprafaţă de 2 210 ha cu floarea soarelui pe care o avem in raza consi­­liului nostru“. In altă parte a judeţului, in raza consiliului unic Stăncuţa, organizatorul de partid, tovarăşul Ionel Palela, ne-a informat că aici s-a luat iniţiativa grupării mai multor combine pe parcelele de floarea soarelui ajunse la maturitate, aceasta după o prealabilă cer­cetare a suprafeţelor cultivate. Astfel la cooperativa agricolă Tufeşti se aflau in lanul de floarea soarelui la recoltat 15 combine. Exemple asemănătoare ar fi­intilnit şi în raza altor consilii agricole unde măsurile stabilite de Comandamentul judeţean pentru agricultură sunt aplicate întocmai. Peste tot, pe unde am poposit, cooperatorii, lucrătorii din unităţile agricole de stat şi m­ecanizatorii sunt bine organi­zaţi şi instruiţi şi acţionează operativ pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de floarea soarelui din acest an. Resursele novatoare ale inteligenţei tehnice (Urmare din pag. 1) chimice, la diverse circuite de­ mare fineţe şi siguranţă în funcţionare. Acţiunea, odată reuşită, ne-a adus eliminarea totală a importului şi 10 mili­oane lei economie, fără a ştirbi cu ceva din calitatea produselor, în colaborare cu „Metrom“ Bra­şov, s-a asimilat şi alpacaua a­­dusă din import. Au rezultat alte milioane lei economie. — Totuşi, aceste înlocuiri de­­ metale n-au schimbat de fel parametrii produselor? — Au schimbat doar o „men­talitate tehnologică“ ce a dom­nit printre specialiştii de pre­tutindeni. Insă, in ultimii ani, institute şi firme faimoase din străinătate au pledat asiduu, în reviste de specialitate pentru, această ieftinire tehnologică, o ieftinire care-i conferă releu­lui aceeaşi calitate. Acest lucru ne-a determinat să întreprin­dem cercetări proprii şi am ob­ţinut rezultatele dorite. Dar acţiunea de asimilare nu s-a oprit aici. în locul celofanului gumat, un produs adus din im­port am folosit banda autoade­­zivă realizată la „Nivea“ Bra­şov. Efectul economic este egal cu economisirea a 200 000 lei valută. De la întreprinderile de mase plastice Iaşi şi Brăila am solicitat banda de folie poliester cu care am înlocuit o bandă electro-izolantă adusă şi aceas­ta din import, la fabrica de hirtie Buşteni am comandat o hirtie electrotehnică specială, izolatoare care a înlocuit im­portul hirtiei similare. „Jugul magnetic“ al unor relee este confecţionat dintr-un metal fără reminenţă magnetică. La „Oţe­lul Roşu“ am asimilat produsul eliminînd importul. De la „E­­lectroargeş“ am solicitat, şi se află în studii şi experimentări fabricarea unor rezistenţe d­e caracteristici speciale — înlo­cuind, de asemenea importul. De la „Fiara“ Sibiu urmează să primim sirena de alamă­ cosito­rită de 1,2 mm x 1,2 mm, tot in scopul eliminării importului. Trebuie să precizez că asimi­larea produselor importate,­­* sarcină pe care ne-o impun do­cumentele de partid, ca şi prin­­cipiile­­noului mecanism econo­mic — face parte din progra­mul prioritar al oricărei între­prinderi serioase, întreprindere care urmăreşte să ofere pieţe­lor, în concurenţă, un produs pe care şi-l fabrică numai din materiale indigene. Să notăm, în acest context, că în­­ce priveşte telefoanele de mină, maistrul Ivan Alexan­dru ne-a vorbit pe larg de în­locuirea cobaltului de import folosit la magneţii capsulelor de receptor cu ferite de Urzi­­ceni, ca şi despre reducerea cu 50 la sută a dimensiunilor şi greutăţii acestui tip de telefon. — Am înţeles că noile cen­trale electronice de telecomu­nicaţii prezintă o siguranţă mult mai mare în funcţionare. Ce alte avantaje mai oferă ele? — l-am întrebat pe inginerul Bog­dan Mărăcine. — In primul rind se reduce cu 90 la sută spaţiul de ampla­sare astfel incit beneficiarul va monta o centrală electronică nu într-o clădire cu 4 etaje, ci in­tr-o cameră; scade cu 90 la sută şi timpul de punere în func­ţiune; solicită o întreţinere re­dusă; oferă o depanare rapidă şi, implicit, dispar in propor­ţie de 90 la sută consumurile de materiale feroase, neferoa­se, metale rare etc. fiind inlo­­­cuite cu componente electro­nice; consumul de energie elec­trică pe fiecare linie de abonat se reduce de 5—8 ori. Acest lu­cru contează întrucit centrala funcţionează zi şi noapte, la fel ca reţeaua de apă a oraşului. Facilităţile în exploatare şi mul­titudinea de servicii sunt asi­gurate de către un microcal­culator de proces, tip M 18 , furnizat de întreprinderea de calculatoare din Cluj-Napoca. Care au fost rezultatele efor­tului de gîndire al specialiști­lor oglindite în parametrii eco­nomici? Citeva cifre sint reve­latoare. Astfel, in primul se­mestru, la atelierul maistrului Mihai Bădilă s-a adus un spor de beneficii de 8,4 milioa­ne lei, numai prin înlocuirea diodelor cu seleniu prin diode cu siliciu. Iar dacă se contabi­lizează toate acţiunile econo­mice din întreprindere,­­ re­zultă în prima parte a anului un plus de 3,9 milioane lei peste plan la producţia marfă, şi de 11 milioane lei, peste plan la producţia netă. în ce priveşte productivitatea muncii, pe în­treaga fabrică a fost depăşită cu 4,7 la sută. Costurile de fa­bricaţie, datorită valorificării concepţiilor noi, au fost mai mici decit planul cu 20,7 lei la mie, ceea ce înseamnă un beneficiu suplimentar de 14 mi­lioane lei iar la beneficiile nete au fost obţinute peste plan 27,1 milioane lei. Sunt rezultate nota­bile care fac cinste acestui co­lectiv amplu angajat in compe­tiţia pentru progresul tehnic. Primire la­­ Tovarăşul Ilie Verdeţ, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit, joi, delegaţia de acti­vişti ai­ Partidului Comunist Chinez, condusă de tovarăşul Xue Ju, membru al C.C. al P.C. Chinez, locţiitor al secre­tarului Comitetului­­ provincial Zhejiang al P.C.C., guvernato­rul provinciei Zhejiang, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a efec­tuat o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră. In cadrul întrevederii au fost evocate relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, din­tre poporul român şi poporul chinez care se dezvoltă conti­nuu, pe multiple planuri,d­in spiritul şi pe baza acordurilor şi Înţelegerilor convenite cu prilejul intilnirilor şi convorbi­rilor romăno-chineze la nivel inau­, spre binele şi in intere­sul construcţiei socialiste în România şi China, al cauzei generale a socialismului, inde­pendenţei, păcii şi cooperării internaţionale. In context au fost evidenţiate, de ambele părţi, posibilităţile crescînde pe care le oferă dezvoltarea eco­nomiilor naţionale ale celor două ţări pentru extinderea şi diversificarea in continuare a colaborării şi cooperării econo­mice şi tehnico-ştiinţifice bila­ .C. a­ P.C.R. toraic, s-a subliniat utilitatea promovării schimbului reciproc de experienţă in diferite dome­nii ale construcţiei socialiste. Au fost înfăţişate oaspeţilor chinezi rezultatele obţinute şi preocupările actuale ale parti­dului şi poporului nostru in activitatea pentru înfăptuirea hotărlrilor Congresului al. XII­­lea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comunist Român, în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La convorbire, desfăşurată intr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie, a participat Nicolae Buşui, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Eco­nomice şi Sociale. A fost de faţă Li Zewang, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. ★ In timpul vizitei in ţara noa­stră, delegaţia de activişti ai P.C. Chinez a avut intîlniri pentru schimb de experienţă la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Eco­nomice şi Sociale, la Comitete­­le judeţene Br­aşov, Arad, Timiş şi Constanţa ale P.C.R. Oaspe­ţii chinezi au vizitat întreprin­deri industriale şi unităţi agri­cole, precum şi obiective so­­cial-culturale şi turistice din Capitală şi judeţe. Pagina a 5-a — 79 august 1983 REZULTATELE ÎNTRECERII SOCIALISTE pe şapte luni ale anului încheiem astăzi publicarea rezultatelor obţinute in întrecerea so­cialistă pe cele şapte luni care au trecut din acest an de către colec­­tive fruntaşe de oameni ai­ muncii din întreprinderi industriale, unităţi agricole, transporturi şi construcţii, circulaţia mărfurilor precum şi din centrale industriale. Ca urmare a rezultatelor obţinute şi a punctajului stabilit pe baza realizării indicatorilor prevăzuţi în criteriile de organizare a între­cerii socialiste, la sfirşitul lunii iulie (1) pe primele locuri se situ­ează : IN DOMENIUL PRODUCŢIEI ENERGIEI HIDROELECTRICE Locul I : întreprinderea elec­­trocentrale „Porţile de Fier“ cu 554,7 puncte. Unitatea a depăşit cu 6,4 la sută prevederile de plan la pro­ducţia de energie electrică la bornele generatoarelor la gra­ficul de putere la dispoziţia sis­temului energetic naţional şi s-a încadrat in prevederile de plan la productivitatea muncii ; consu­mul tehnologic pentru produce­rea energiei electrice a fost mai mic decit cel normat cu 4 la sută, iar cheltuielile prevăzute in bu­get au fost reduse cu 11,7 la sută. Locul II : întreprinderea e­­lectrocentrale Curtea de Argeş. Locul III : întreprinderea e­­lectrocentrale Cluj. IN INDUSTRIA CHIMICA — SUBRAMURA PRELUCRAREA CAUCIUCULUI ŞI MASELOR PLASTICE Locul I : întreprinderea de an­velope „Victoria“ — Floreşti, judeţul Prahova, cu 859,9 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 7,3 la sută la producţia netă, 1,5 la sută la export, 10,5 la sută la producţia­­marfă vândută şi încasată, 4 la sută la productivitatea muncii, 19 la sută la beneficii ; consu­murile de materii prime şi ma­teriale au fost mai mici decit cele normate cu 7,9 la sută, iar cele de energie electrică şi con­­­­bustibil cu 0,5 la sută. Locul II : întreprinderea de anvelope „Danubiana“ — Bucu­reşti. Locul III : întreprinderea „E­­nergia“ — Constanţa. IN INDUSTRIA CONSTRUCŢII­LOR DE MAŞINI — ALTE MI­NISTERE Locul I : întreprinderea de producţie Industrială pentru construcţii căi­ ferate Miercurea Ciuc cu 1 153,3 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 12,9 la sută la producţia netă, 24,6 la sută la producţia fizică, 12,8 la sută la productivitatea muncii ; de­păşiri însemnate de plan au fost obţinute la export şi beneficii ; consumurile de materii prime şi materiale au fost mai mici decât cele nomate cu 1,2 la sută, iar cele de energie electrică şi com­bustibili cu 11,6 la sută. Locul II : Intreprinderea de piese de schimb şi utilaje pen­tru industria chimică Satu- Mare. Locul III : întreprinderea­­„E­­nergoreparaţii“ Bucureşti. ÎN INDUSTRIA ARTICOLELOR CASNICE, STICLEI ŞI CERA­MICII FINE Locul I : întreprinderea „Me­­taloglobus“ — Bucureşti cu 086,6 puncte. (*) Indicatorii privind pro­ducţia netă, productivitatea muncii, costurile de produc­ţie şi beneficiile sunt calcu­laţi pe şase luni. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 6,1 la sută la producţia netă, 6,4 la sută la productivitatea muncii; depă­şiri de plan au mai fost obţinute la export, beneficii şi la livrări de mărfuri la fondul pieţii ; con­sumurile de materii prime şi materiale au fost mai mici decit cele normate cu 4,9 la sută, iar cele de energie electrică şi com­bustibili cu 3,8 la sută. Locul II : întreprinderea „A­­rădeanca“ — Arad. Locul III : întreprinderea de porţelan Alba Iulia. IN DOMENIUL TRANSPOR­TURILOR FEROVIARE — DE­POURI DE CALE­ FERATA Locul I : Depoul Bucureşti Triaj cu 329,2 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 6,8 la sută la volumul de transport, 10,3 la sută la productivitatea muncii, 2,3 la sută la greutatea medie brută a trenului de marfă, 11,2 la sută la utilizarea mijloacelor de transport ; cheltuielile totale au fost mai mici decit cele pla­nificate cu 10,8 la sută. Locul II : Depoul Galaţi. Locul III : Depoul Caransebeş. ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERIOR — ÎNTREPRINDERI DE ALIMENTAŢIE PUBLICA . Locul I : întreprinderea de a­­limentaţie publică Tirgu Jiu cu 320,8 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 8 la sută la producţia proprie, 1,9 la sută la­ desfaceri de mărfuri cu amă­nuntul, 2,2 la sută la volumul desfacerilor de mărfuri pe un lucrător ; depăşiri de plan au mai fost obţinute la beneficii ; cheltuielile­­ de circulaţie la 1 000 lei desfacere au fost mai mici decit cele planificate. Locul II : întreprinderea de a­­limentaţie publică Rimnicu Vilcea. Locul III: întreprinderea de alimentaţie publică Botoşani. ÎN DOMENIUL APROVIZIO­NĂRII TEHNICO-MATERIALE Locul I : Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materiala Satu-Mare cu 694 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 1,6 la sută la volumul de desfacere prin depozit, 35,6 la sută la preluarea stocurilor disponibile ; depă­şiri de plan au mai fost obţi­nute la beneficii, valorificarea stocurilor disponibile, precum şi la mărfuri încărcate şi expe­diate paletizat şi pachetizat. Locul II : Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materia­­lă Cluj. Locul III : Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materiala Vrancea. CENTRALE INDUSTRIALE INDUSTRIA MINIERA Locul I : Combinatul minier Ploieşti cu 426 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 6,2 la sută la producţia fizică, 11,8 la sută la producţia netă şi la produc­tivitatea muncii, 3,5 la sută la producţia-marfă vindută şi în­casată ; depăşiri de plan au mai fost obţinute la beneficii ; cheltuielile totale la 1 000 lei producţia-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 3,5 la sută, iar cele materiale cu 3,8 la sută. Locul II : Centrala sării şi nemetaliferelor — Bucureşti. INDUSTRIA METALURGICA Locul I : Centrala industria­lă pentru produse refractare Braşov cu 431,7 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 9,8 la sută la producţia netă, 5,1 la sută la producţia-marfă vindută şi în­casată, 8,4 la sută la productivi­tatea muncii, 6,8 la sută la be­neficii ; cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planifi­cate cu 1,9 la sută, iar cele to­tale cu 0,8 la sută. INDUSTRIA CONSTRUCŢII­LOR DE MAŞINI Locul I : Centrul Naţional al Industriei Aeronautice Române Bucureşti cu 752,8 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu 2,9 la sută la producţia fizică, 4,2 la sută la producţia netă, 9,5 la sută la productivitatea muncii ; de­păşiri de plan au mai fost ob­ţinute la export, producţia-mar­­fă vândută şi încasată şi benefi­cii; cheltuielile totale la 1000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 1,5 la sută, iar cele materiale cu 5 la sută. Locul II : Centrala industrială de utilaj tehnologic şi material rulant Bucureşti. INDUSTRIA DE MAŞINI-U­­NELTE, ELECTRONICA ŞI ELECTROTEHNICA Locul I : Centrala Industrială de echipamente de telecomuni­caţii şi automatizare Bucureşti cu 358,2 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu 4 la sută la producţia netă, 1,9 la sută la producţia fizică, 3,1 la sută la producţia-marfă vindută şi în­casată, 4,3 la sută la productivi­tatea muncii ; depăşiri însem­nate de plan au fost­ obţinute la beneficii ; cheltuielile totale­ la 1 000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planifi­cate cu 2 la sută, iar cele mate­riale cu 2,5 la sută. Locul II : Centrala industria­lă de maşini şi utilaje pentru industria uşoară Bucureşti. INDUSTRIA CHIMICA Locul I : Centrala de utilaje şi piese de schimb pentru in­dustria chimică Bucureşti cu 563 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 10,5 la sută la producţia fizică, 21,3 la sută la producţia netă, 1­7 la sută la export, 16,8 la sută la producti­­­vitatea muncii ; depăşiri în­semnate de plan au fost obţinute la beneficii ; cheltuielile to­tale la 1 000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele pla­nificate cu 9,3 la sută , iar cele materiale cu 11,5 la sută. Locul II : Centrala industria­lă de metale neferoase şi rare Bucureşti. ECONOMIA FORESTIERA SI MATERIALE DE CONSTRUC­ŢII Locul I : Centrala de utilaje şi piese de schimb Bucureşti cu 373,4 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 8,5 la sută la producţia fizică, 1,2 la sută la producţia netă, 2,3 la sută la productivitatea muncii, 3,9 la sută la livrări de mărfuri la fon­dul pieţei ; consumurile de materii prime, materiale, ener­gie electrică şi combustibili au fost mai mici decit cele norma­te. Locul II : Centrala de exploa­tare industrială a agregatelor minerale pentru construcţii Tir­­govişte. INDUSTRIA UŞOARA Locul I : Centrala industriei linii Bucureşti cu 440,4 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 5,5 la sută la producţia netă, 1 la sută la producţia fizică, 4,6 la sută la productivitatea muncii, 17,5 la sută la beneficii ; depăşiri în­semnate de plan au­ fost obţinute la livrări de mărfuri la fondul pieţei ; cheltuielile totale la 1 000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 5,5 la sută, iar cele materiale cu 8,5 la sută. Locul II : Centrala industriei pielăriei, cauciucului şi încăl­ţămintei Bucureşti. Locul III : Centrala industri­ei bumbacului Bucureşti. INDUSTRIA ALIMENTARĂ Locul I : Centrala producţiei şi industrializării sfeclei de za­hăr Bucureşti cu 833,7 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu­­ 18,9 la sută la producţia netă, 17,7 la sută la producţia fizică, 19,3 la sută la productivitatea muncii, 10 la sută la beneficii ; consumurile de materii prime şi materiale au fost mai mici decit cele normate cu 2,8 la sută, iar cele de ener­gie electrică şi combustibili cu 2,9 la sută. Locul II : Centrala „Delta Du­nării“ — Tulcea. Locul III : Centrala produc­ţiei şi industrializării tutunului Bucureşti. TRANSPORTURI ŞI TELECO­MUNICAŢII Locul I : Centrala mecanică de material­ rulant Bucureşti cu 625,2 puncte. •Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu­­ 7 la sută la producţia fizică, 4,2 la sută la producţia netă, 3 la sută la producţia-marfă vindută şi în­casată, 5,3 la sută la producti­vitatea muncii ; depăşiri de plan au mai fost obţinute la be­neficii ; consumurile de mate­rii prime şi materiale au fost mai mici decit cele normate cu 3,3 la sută, iar cele de energie electrică și combustibili cu 7,9 la sută. Locul IX : Centrala industria­lă de reparaţii auto Bucureşti. (Urmare din pag. 1) deasupra porţilor de sus, celulă în care şi-a trăit Horia ultima lui noapte de Anul Nou, lingă cazărmile austro-ungare aşezate CU dibăcie peste zidurile roma­ne, cu Sala Unirii şi cu Unirea însăşi de la 1 Decembrie 1018 . Adunarea Unirii mai e vie in aerul de acolo de sus, de pe Platoul Romanilor, dacă ştii şi vrei să o simţi. E vie şi, mai ales, intrarea lui Mihai Viteazu in Alba Iulia. Atît de vie incit te întrebi asupra amănuntelor sale vestimentare, asupra calu­lui său alb cu stea in frunte (numai aşa putea fi in fond ca­lul său, oricum ne-ar spune alt­cineva că era) şi iţi aminteşti de-aici încolo şi de Bastionul Croitorilor, de la Cluj-Napoca, unde l-au ars pe generalul săi­, pe Baba Novac, acolo, in colţul de unde începea extramurosul oraşului şi unde astăzi, In.brom, Baba Novac încearcă nemuri­rea. Platoul Romanilor, unde am Aerul locuit scurtă vreme acum vreo cincisprezece ani, era pe atunci un, teritoriu patriarhal, ca întreg­­oraşul Alba Iulia. Abia începeau să se construiască zidiri mai noi, printre şi pe lingă cele puţin mai vechi. Aveai insă conştiinţa că talpa ta se potri­veşte pe urma tălpii cine ştie cărui centurion şi uneori le clătinai pe asfaltul neted pen­tru că piciorul nimerea in făga­şul — desigur adine — săpat de roţile carelor strămoşilor tăi, romani sau deja români. Intre timp, acolo a crescut sau a fost răsădit un oraş alb, partea de sus a Alba Iuliei, care cred că se vede sclipind, de departe, din munţi, în zilele cu mult soare ale verii. Auritele codex­­uri ale Bibliotecii Bathia­­neum le-am privit înfioraţi cu vechiul meu prieten Nicolae Drăgan, fire aplecată (pe-atunci) asupra cărţilor şi tipăriturilor istoriei vechi, din care extrăgea deopo­trivă înţelepciune şi poezie. Ne-am cutremurat împreună la vederea — de atins nu era voie să le atingi — codexurile dese­nate cu migală inimaginabilă astăzi, in limba latină, pe nişte pergamente făcute din piele de miel nenăscut. Piele de miel nenăscut ! Sună a poezie cam preţioasă, dar nu e decit purul adevăr. Şi ne-am mai gindit, împreună, cu el şi cu alţii, ca­re azi sunt tot acolo, ori s-au răspindit prin ţară, Ion Singe­­reanu, Paul Eugen Banciu, Virgil Singereanu, la toate straturile de istorie prin care a trecut ca o navă acest Platou al Români­lor, la straturile istoriei ce s-au depus peste el, constituindu-i adincul, nucleul fierbinte, de vulcan latent, peste care treci, mai uşor sau mai atent, mai ştiind sau mai neştiind ce se ascunde în adîncuri, pe ce reţea de oase albite pluteşte asfaltul tău contemporan, noua Casă de cultură a sindicatelor, Liceul „Mihai Viteazu“ şi toate cele­lalte blocuri albe în care locu­iesc albaiulienii de azi. Prin celula lui Horia, cu două ferestre cu­ o palmă, una spre Mureş, spre zări, cealaltă in uşa masivă din partea opusă, prin celula aceea se face schim­bul de aer intre vale şi munţi, ca printr-un fluier trece aerul şi sunetul hii înăuntru poate că evocă figura celui care a stat acolo in noaptea de 31 decem­brie 1783 spre l ianuarie 1784. Locul supliciului e la citeva zeci de metri in faţa zidurilor, in faţa întinderilor, in faţa Transilvaniei. In sufletul ei. Platoul Romanilor. Dinspre Mureş spre munţi urcă aerul pe care îl poartă unul din întreaga Transilvanie spre întreaga Tran­silvanie. Adel e Sala Unirii, aici e Horia, aici e Mihai Viteazu. Aici sintem­ cu toţii, încă, avind ochii deschişi in acel ochean magic, istoria. Încheierea vizitei ministrului de externe al Israelului Joi dimineaţa a părăsit Capi­tala ministrul afacerilor externe al Statului Israel, Yitzhak Sha­mir, care la invitaţia ministru­lui afacerilor externe al Repu­blicii Socialiste România, Ştefan Andrei, a făcut o­ vizită oficială in ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salu­tat de ministrul român al afa­cerilor externe, de alte persoa­ne oficiale. Au fost prezenţi Constantin Vasiliu, ambasadorul României la Tel Aviv, şi Zvi Brosh, am­basadorul Israelului la Bucu­reşti. ★ înainte de a părăsi­ Capitala, ministrul afacerilor externe al Statului Israel, Yitzhak Sha­mir, s-a intilnit cu redactori ai presei centrale. Evocînd primirea sa de către preşedintele Republicii Socialis­te România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ministrul israelian şi-a exprimat satisfacţia pentru prilejul oferit de a discuta cu şeful statului român, amănun­ţit şi în profunzime, diferitele aspecte ale situaţiei din Orien­tul Mijlociu, posibilităţile de a promova procesul de pace în această zonă. El a arătat că vi­zita pe care a făcut-o în Româ­nia a prilejuit, totodată, un amplu schimb de vederi în do­meniul relaţiilor bilaterale, de ambele părţi exprimîndu-se con­vingerea că există condiţii­­pen­tru creşterea raporturilor eco­nomice, tehnico-ştiinţifice şi culturale reciproc avantajoase. Totodată, ministrul israelian a relevat că în cursul convorbi­rilor o atenţie specială a fost acordată soluţionării problemei libaneze care işi aşteaptă încă o reglementare satisfăcătoare. Ministrul israelian al afaceri­lor externe a exprimat calde mulţumiri preşedintelui Româ­niei, guvernului român, pentru grija manifestată faţă de situa­ţia complexă din Orientul Mij­lociu, pentru politica de deplină înţelegere şi poziţia activă a ţării noastre in ceea ce priveşte rezolvarea acesteia in interesul tuturor popoarelor din regiune.

Next