România Liberă, august 1983 (Anul 41, nr. 12052-12077)
1983-08-19 / nr. 12068
„România liberă" Tovarăşului BABRAK KARMAL Secretar general al Comitetului Central al Partidului Democratic al Poporului din Afganistan Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Republicii Democratice Afganistan KABUL Cu ocazia celei de-a 84-a aniversări a proclamării independenţei ţării dumneavoastră, în numele poporului român şi al meu personal, vă adresez cele mai călduroase felicitări precum şi urări de succese şi progres pentru poporul prieten afgan. îmi exprim încrederea că relaţiile dintre Republica Socialistă România şi Republica Democratică Afganistan, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Democratic al Poporului din Afganistan vor continua să se dezvolte neîncetat in interesul celor două popoare ale noastre, al păcii şi colaborării în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintei© Republicii Socialiste România ★ Poporul afgan sărbătoreşte astăzi Ziua independenţei care marchează, anul acesta, 64 de ani de la constituirea statului. Avînd o suprafaţă de 650 000 km, Afganistanul este cunoscut ca o regiune aridă, muntoasă, fiind in proporţie de 75 la sută neproductiv. Majoritatea populaţiei se ocupă cu agriculture şi creşterea animalelor. Un moment de seamă în lupta dusă de poporul afgan pentru lichidarea înapoierii moştenite din trecut l-a constituit revoluţia democratică şi populară de la 27 aprilie 1078, care a deschis calea unor transformări economico-sociale cu caracter progresist. Aceste schimbări sunt cu deosebire evidente in domeniul agriculturii, ramură ce a avut mult de suferit de pe urma înapoierii economice. în ultimii ani a fost înfăptuită reforma agrară,prin care au luat fiinţă cooperativele agricole. Eforturi pentru propăşirea economică sunt depuse şi în alte domenii de activitate. Planul de dezvoltare a economiei afgane pe perioada 1979—1934 prevede investiţii in diverse domenii industriale cum sunt : exploatarea gazelor şi petrolului, realizarea unor fabrici de ciment, textile şi de produse alimentare, într-un trimestru ad anului acesta pro t ★ ducţia industrială a ţării a crescut cu 5—10 la sută, insămînţările de primăvară au fost încheiate cu succes, transportul de călători şi mărfuri în întreaga ţară s-a îmbunătăţit, evoluţii pozitive inregistrîndu-se şi in alte sfere ale economiei naţionale. In spiritul politicii sale consecvente de solidaritate cu popoarele care au păşit pe calea făuririi unei vieţi noi, poporul român urmăreşte cu viu interes şi simpatie eforturile depuse de poporul afgan sub conducerea Partidului Democratic al Poporului din Afganistan, între Republica Socialistă România şi Republica Democratică Afganistan se dezvoltă relaţii de prietenie şi colaborare, întemeiate pe principiile respectării independenţei şi suveranităţi naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Aşa cum se ştie, România s-a pronunţat şi se pronunţă pentru o soluţie politică, pe calea tratativelor, a problemelor în legătură cu Afganistanul, pornind de la realizarea unei înţelegeri intre statele din zonă, de la respectul independentei, suveranităţii şi neamestecului în treburile interne ale poporului afgan. V. L. Comunicat La cererea unor colective de 1 august sînt zile nelucrătoare oameni ai muncii, ținînd seama ziua de 21 august 1983 va fi zi de faptul că zilele de 23 și 24 de lucru cu program normal. M mM s M & m . Cu prilejul încheierii misiunii sale în ţara noastră, ambasadorul Belgiei la Bucureşti, Yves Verchauteren, a oferit, joi seara, o recepţie. Au participat Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor externe, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti. La sediul Asociaţiei de Drept internaţional şi relaţii, internaţionale — ADIRI — din Bucureşti, a avut loc, joi, o masă rotundă prilejuită de prezenţa în ţara noastră a lui Jean Louis Gergovin, director in Ministerul Relaţiilor Externe francez. Cu acest prilej, oaspetele a prezentat expunerea intitulată „Franţa şi securitatea europeană“. ★ Centenarul omului de ştiinţă Mihai Ciucă a fost marcat în municipiul Botoşani — localitatea natală a savantului român — de un colocviu comemorativ, înscris in cadrul manifestărilor prevăzute în calendarul UNESCO pe 1983. Au fost terminate lucrările primei magistrale (Urmare din pag. 1) diu conturul viitorului traseu. Din acest punct de vedere, profilul ultimului segment realizat coincide cu interesul major de deplasare a călătorilor din citeva puncte nodale ale oraşului : Institutul Politehnic şi Academia „Ştefan Gheorghiu“, întreprinderea de confecţii şi tricotaje Bucureşti, întreprinderile IREMOAS, CESAROM, precum şi întreprinderile şi populaţia din cartierele Drumul Taberei şi Militari. Lucrarea in sine a însemnat o activitate de proiectare şi construcţie laborioasă, dat fiind particularităţile terenului străbătut de tunel. în primul rând, subtraversarea subsolului Grădinii Botanice a impus folosirea unor tehnologii speciale, precum şi minuţioase lucrări de pregătire, pentru ca trecerea scutului pe sub suprafaţa plantată să nu afecteze nivelul apelor subterane. A fost întreprins un studiu special, in vederea asigurării umidităţii necesare, pentru ca vegetaţia să nu sufere, idee materializată prin funcţionarea simultană a unui sistem de pompe şi de aspersoare. S-a subtraversat, apoi, clădirea cantinei întreprinderii „Turbomecanica“, fără ca imobilul să fie afectat. Aceeaşi atenţie a fost acordată şigăsirii soluţiilor celor mai adecvate pentru subtraversarea apeductelor din bd. Armata Poporului. Profilul tunelului este astfel proiectat, incit să poată prelua eventualele ape de infiltraţie ; dealtfel pentru a asigura acurateţea şi reuşita lucrărilor, au fost puse la punct, de fiecare dată, cu mare atenţie, organizarea şantierului, strategia soluţiilor folosite, metodele de lucru, permanentă şi constantă supraveghere tehnică, în aşa fel, incit, şi pe baza experienţei de muncă acumulate la realizarea celui de-al doilea tronson ultima porţiune se înscrie ca o reuşită certă şi de calitate, confirmind, o dată în plus, valoarea inteligenţei tehnice româneşti. Elegantele vagoane fabricate la Arad, circulind in garnituri de cite 6, cite 4 în orele de mare aglomerare sau cite 6 cum se preconizează in viitor, intr-o succesiune la intervale de 00 de secunde, sunt gata să preia din traficul urban circa 75 000 de călători pe oră şi sens. Staţiile cu alură elegantă, în care fantezia arhitecţilor a impus o personalitate distinctă fiecăreia dintre ele, prin supleţe, proporţii, materiale diverse folosite fac din linia subterană Uri popas deosebit de agreabil. Ieri se făceau ultimele verificări înainte ca semnalul verde să dea cale liberă pe cel de-al treilea tronson. Prin munca plină de abnegaţie a miilor de constructori ai Metroului, prima magistrală, în întregime realizată îşi aşteaptă în curînd călătorii. / Programul de funcţionare in perioada 20 — In scopul asigurării aprovizionării în bune condiţiuni a populaţiei, Ministerul Comerţului Interior a transmis comitetelor executive ale consiliilor populare, criteriile orientative pentru stabilirea programului de funcţionare a unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică în perioada 20—24 august. Astfel, în zilele de 20 şi 22 august, se va prelungi — în funcţie de necesităţi — programul unităţilor comerciale şi al pieţelor agroalimentare cu 1—2 ore. In ziua de 23 august, toate unităţile comerciale vor fi închise, cu excepţia centrelor de difuzare a presei, care vor funcţiona în primele ore ale dimineţii. In ziua de 21 august vor fi a unităţilor comerciale 24 august 1933 deschise, în primele ore ale dimineţii, unităţile pentru vinzarea piinii, laptelui, legumelor şi fructelor, sifonăriile, tutungeriile şi centrele de difuzare a presei. Unităţile de alimentaţie publică se vor deschide în ziua de 23 August la orele 13, iar in restul zilelor vor funcţiona după orarul normal. în dimineaţa zilei de 23 August se vor organiza puncte de vinzare pentru băuturi răcoritoare, câlciuri, biscuiţi etc. pe traseele demonstranţilor. Pentru reţeaua comercială şi de alimentaţie publică de pe litoral, trasee turistice şi zone de mare afluenţă turistică, se vor stabili — pentru perioada 20—24 august — programe speciale de funcţionare. Sosirea unei delegaţii de partid şi de stat din R. E. D. Coreeană La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Guvernului Republicii Socialiste România, joi a sosit, într-o vizită de prietenie in ţara noastră, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Pak Sen Cer, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, vicepreşedinte al Republicii Populare Democrate Coreene. La sosire, pe aeroportul internaţional Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarășul Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilorexterne, de alte persoane oficiale. A fost prezent Sin In Ha, ambasadorul R.P.D. Coreene la București. Zilele cărţii social-politice Joi, au început in întreaga ţară „Zilele cărţii social-politice“, manifestare de tradiţie dedicată marii noastre sărbători naţionale de la 23 August şi aniversării a 18 ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Cu acest prilej, sunt organizate, timp de cinci zile, manifestări de popularizare a cărţii social-politice , lansări de noi volume, expoziţii tematice de carte, intîlniri cu autori şi redactori de edituri, simpozioane şi dezbateri asupra unor lucrări, colecţii şi serii editoriale ş.a. Desfăşurate in întreprinderi, pe mari platforme industriale, în unităţi agricole, aşezăminte de cultură sau librării. „Zilele cărţii social-politice“ vor aduce în atenţia maselor largi de cititori lucrările care ilustrează realizările poporului nostru, sub conducerea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de-a lungul celor 18 ani de istorie nouă, revoluţio- nară, care s-au scurs de la cel de-al IX-lea Congres al partidului. Deschiderea la nivel republican a manifestării a avut loc, joi, la clubul Întreprinderii „23 August“ din Capitală. Cu această ocazie aici au fost prezentate cele mai recente volume apărute în seriile „Din gîndirea filozofică“, „Din gîndirea social-politică“, „Din gîndirea economică“ a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a fost deschisă o expoziţie de carte social-politică. In aceeaşi zi, la librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală, a avut loc o intilnire a cititorilor cu reprezentanţi ai Editurii Academiei. Programul „Zilelor cărţii social-politice“ mai cuprinde, în Capitală, lansări şi prezentări de volume la clubul Întreprinderii de confecţii şi tricotaje, Întreprinderii „Griviţa Roşie“ şi la librăria „Mihai Eminescu“, manifestări realizate cu participarea unor reprezentanţi ai editurilor Academiei, Albatros, Ştiinţifică şi enciclopedică, Militară. ★ La Casa cărţii din Iaşi a avut loc vernisajul Salonului de carte sub genericul „Cartea social-politică în sprijinul formării conştiinţei socialiste, revoluţionare a oamenilor muncii“, prilej cu care au fost lansate noi şi valoroase volume apărute recent la editurile noastre. In aceeaşi zi, la bibliotecile orăşeneşti din Paşcani, Hîrlău şi Tg. Frumos s-au deschis expoziţii de carte social-politică intitulate „împliniri şi perspective sub semnul lui August 1983“, iar la Combinatul de fibre sintetice ,şi la întreprinderea de tricotaje „Moldova“ din localitate au avut loc dezbateri pe marginea volumului „Contribuţii ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu la dezvoltarea gindirii filozofice“, precum şi o manifestare literară cu tema ‘ „Din gîndirea social-politică, economică şi filozofică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“, urmate de recitaluri de poezie patriotică și revoluționară. Se extinde aria culesului la floarea soarelui (Urmare din pag. 1) grad pe care îl stabilim în fiecare zi pe baza cercetărilor făcute în fiecare parcelă in parte. Acolo unde vom constata că nu pot lucra încă combinele vom acţiona şi manual, cu ajutorul membrilor cooperatori care vor tăia Capitalele de floarea soarelui şi le vor „aşeza“ vn beţe pentru coacere. Avem în total la dispoziţie pregătite şi bune de lucru 58 de combine. De asemenea s-a intrat cu toate forţele şi la cooperativele agricole Galbenu şi Vişani. Şi în raza Consiliului agroindustrial din Traianu, am găsit combinele în lanurile de floarea soarelui. ,, — Noi, aici", la cooperativa agricolă Traianu, spunea inginera Elenă Aciubotăresei care supraveghea, executarea lucrării pe oparcelă de lingă linia de cale ferată, am recoltat ieri cu o singură combină 12 ha. Astăzi cred că facem mai mult pentru că avem în lan la recoltat două combine. De la inginerul Traian Niţu, directorul S.M.A..— Traianu pe care l-am întîlnit împreună cu alţi specialişti in lanurile de floarea soarelui de la cooperativa agricolă Valea Cînepii, am aflat că toate cele 25 de combine care sunt repartizate pentru consiliul unic Traianu se află un timp la lucru. La Valea Cînepii şi Movila Miresii ,combinele intraseră deja in lanuri cu o zi în urmă. „Măsurile pe care le-am luat pentru a asigura o funcţionare ireproşabilă a combinelor, modul de organizare a muncii şi de atacare a parcelelor în ordinea ajungerii la coacere, spunea inginerul Traian Niţu, ne dam garanţia că pină la 23 August vom termina de recoltat întreaga suprafaţă de 2 210 ha cu floarea soarelui pe care o avem in raza consiliului nostru“. In altă parte a judeţului, in raza consiliului unic Stăncuţa, organizatorul de partid, tovarăşul Ionel Palela, ne-a informat că aici s-a luat iniţiativa grupării mai multor combine pe parcelele de floarea soarelui ajunse la maturitate, aceasta după o prealabilă cercetare a suprafeţelor cultivate. Astfel la cooperativa agricolă Tufeşti se aflau in lanul de floarea soarelui la recoltat 15 combine. Exemple asemănătoare ar fiintilnit şi în raza altor consilii agricole unde măsurile stabilite de Comandamentul judeţean pentru agricultură sunt aplicate întocmai. Peste tot, pe unde am poposit, cooperatorii, lucrătorii din unităţile agricole de stat şi mecanizatorii sunt bine organizaţi şi instruiţi şi acţionează operativ pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de floarea soarelui din acest an. Resursele novatoare ale inteligenţei tehnice (Urmare din pag. 1) chimice, la diverse circuite de mare fineţe şi siguranţă în funcţionare. Acţiunea, odată reuşită, ne-a adus eliminarea totală a importului şi 10 milioane lei economie, fără a ştirbi cu ceva din calitatea produselor, în colaborare cu „Metrom“ Braşov, s-a asimilat şi alpacaua adusă din import. Au rezultat alte milioane lei economie. — Totuşi, aceste înlocuiri de metale n-au schimbat de fel parametrii produselor? — Au schimbat doar o „mentalitate tehnologică“ ce a domnit printre specialiştii de pretutindeni. Insă, in ultimii ani, institute şi firme faimoase din străinătate au pledat asiduu, în reviste de specialitate pentru, această ieftinire tehnologică, o ieftinire care-i conferă releului aceeaşi calitate. Acest lucru ne-a determinat să întreprindem cercetări proprii şi am obţinut rezultatele dorite. Dar acţiunea de asimilare nu s-a oprit aici. în locul celofanului gumat, un produs adus din import am folosit banda autoadezivă realizată la „Nivea“ Braşov. Efectul economic este egal cu economisirea a 200 000 lei valută. De la întreprinderile de mase plastice Iaşi şi Brăila am solicitat banda de folie poliester cu care am înlocuit o bandă electro-izolantă adusă şi aceasta din import, la fabrica de hirtie Buşteni am comandat o hirtie electrotehnică specială, izolatoare care a înlocuit importul hirtiei similare. „Jugul magnetic“ al unor relee este confecţionat dintr-un metal fără reminenţă magnetică. La „Oţelul Roşu“ am asimilat produsul eliminînd importul. De la „Electroargeş“ am solicitat, şi se află în studii şi experimentări fabricarea unor rezistenţe de caracteristici speciale — înlocuind, de asemenea importul. De la „Fiara“ Sibiu urmează să primim sirena de alamă cositorită de 1,2 mm x 1,2 mm, tot in scopul eliminării importului. Trebuie să precizez că asimilarea produselor importate,* sarcină pe care ne-o impun documentele de partid, ca şi principiilenoului mecanism economic — face parte din programul prioritar al oricărei întreprinderi serioase, întreprindere care urmăreşte să ofere pieţelor, în concurenţă, un produs pe care şi-l fabrică numai din materiale indigene. Să notăm, în acest context, că înce priveşte telefoanele de mină, maistrul Ivan Alexandru ne-a vorbit pe larg de înlocuirea cobaltului de import folosit la magneţii capsulelor de receptor cu ferite de Urziceni, ca şi despre reducerea cu 50 la sută a dimensiunilor şi greutăţii acestui tip de telefon. — Am înţeles că noile centrale electronice de telecomunicaţii prezintă o siguranţă mult mai mare în funcţionare. Ce alte avantaje mai oferă ele? — l-am întrebat pe inginerul Bogdan Mărăcine. — In primul rind se reduce cu 90 la sută spaţiul de amplasare astfel incit beneficiarul va monta o centrală electronică nu într-o clădire cu 4 etaje, ci intr-o cameră; scade cu 90 la sută şi timpul de punere în funcţiune; solicită o întreţinere redusă; oferă o depanare rapidă şi, implicit, dispar in proporţie de 90 la sută consumurile de materiale feroase, neferoase, metale rare etc. fiind inlocuite cu componente electronice; consumul de energie electrică pe fiecare linie de abonat se reduce de 5—8 ori. Acest lucru contează întrucit centrala funcţionează zi şi noapte, la fel ca reţeaua de apă a oraşului. Facilităţile în exploatare şi multitudinea de servicii sunt asigurate de către un microcalculator de proces, tip M 18 , furnizat de întreprinderea de calculatoare din Cluj-Napoca. Care au fost rezultatele efortului de gîndire al specialiștilor oglindite în parametrii economici? Citeva cifre sint revelatoare. Astfel, in primul semestru, la atelierul maistrului Mihai Bădilă s-a adus un spor de beneficii de 8,4 milioane lei, numai prin înlocuirea diodelor cu seleniu prin diode cu siliciu. Iar dacă se contabilizează toate acţiunile economice din întreprindere, rezultă în prima parte a anului un plus de 3,9 milioane lei peste plan la producţia marfă, şi de 11 milioane lei, peste plan la producţia netă. în ce priveşte productivitatea muncii, pe întreaga fabrică a fost depăşită cu 4,7 la sută. Costurile de fabricaţie, datorită valorificării concepţiilor noi, au fost mai mici decit planul cu 20,7 lei la mie, ceea ce înseamnă un beneficiu suplimentar de 14 milioane lei iar la beneficiile nete au fost obţinute peste plan 27,1 milioane lei. Sunt rezultate notabile care fac cinste acestui colectiv amplu angajat in competiţia pentru progresul tehnic. Primire la Tovarăşul Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit, joi, delegaţia de activişti ai Partidului Comunist Chinez, condusă de tovarăşul Xue Ju, membru al C.C. al P.C. Chinez, locţiitor al secretarului Comitetului provincial Zhejiang al P.C.C., guvernatorul provinciei Zhejiang, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a efectuat o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră. In cadrul întrevederii au fost evocate relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre poporul român şi poporul chinez care se dezvoltă continuu, pe multiple planuri,din spiritul şi pe baza acordurilor şi Înţelegerilor convenite cu prilejul intilnirilor şi convorbirilor romăno-chineze la nivel inau, spre binele şi in interesul construcţiei socialiste în România şi China, al cauzei generale a socialismului, independenţei, păcii şi cooperării internaţionale. In context au fost evidenţiate, de ambele părţi, posibilităţile crescînde pe care le oferă dezvoltarea economiilor naţionale ale celor două ţări pentru extinderea şi diversificarea in continuare a colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice bila .C. a P.C.R. toraic, s-a subliniat utilitatea promovării schimbului reciproc de experienţă in diferite domenii ale construcţiei socialiste. Au fost înfăţişate oaspeţilor chinezi rezultatele obţinute şi preocupările actuale ale partidului şi poporului nostru in activitatea pentru înfăptuirea hotărlrilor Congresului al. XIIlea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comunist Român, în edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La convorbire, desfăşurată intr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie, a participat Nicolae Buşui, membru al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale. A fost de faţă Li Zewang, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti. ★ In timpul vizitei in ţara noastră, delegaţia de activişti ai P.C. Chinez a avut intîlniri pentru schimb de experienţă la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale, la Comitetele judeţene Braşov, Arad, Timiş şi Constanţa ale P.C.R. Oaspeţii chinezi au vizitat întreprinderi industriale şi unităţi agricole, precum şi obiective social-culturale şi turistice din Capitală şi judeţe. Pagina a 5-a — 79 august 1983 REZULTATELE ÎNTRECERII SOCIALISTE pe şapte luni ale anului încheiem astăzi publicarea rezultatelor obţinute in întrecerea socialistă pe cele şapte luni care au trecut din acest an de către colective fruntaşe de oameni ai muncii din întreprinderi industriale, unităţi agricole, transporturi şi construcţii, circulaţia mărfurilor precum şi din centrale industriale. Ca urmare a rezultatelor obţinute şi a punctajului stabilit pe baza realizării indicatorilor prevăzuţi în criteriile de organizare a întrecerii socialiste, la sfirşitul lunii iulie (1) pe primele locuri se situează : IN DOMENIUL PRODUCŢIEI ENERGIEI HIDROELECTRICE Locul I : întreprinderea electrocentrale „Porţile de Fier“ cu 554,7 puncte. Unitatea a depăşit cu 6,4 la sută prevederile de plan la producţia de energie electrică la bornele generatoarelor la graficul de putere la dispoziţia sistemului energetic naţional şi s-a încadrat in prevederile de plan la productivitatea muncii ; consumul tehnologic pentru producerea energiei electrice a fost mai mic decit cel normat cu 4 la sută, iar cheltuielile prevăzute in buget au fost reduse cu 11,7 la sută. Locul II : întreprinderea electrocentrale Curtea de Argeş. Locul III : întreprinderea electrocentrale Cluj. IN INDUSTRIA CHIMICA — SUBRAMURA PRELUCRAREA CAUCIUCULUI ŞI MASELOR PLASTICE Locul I : întreprinderea de anvelope „Victoria“ — Floreşti, judeţul Prahova, cu 859,9 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 7,3 la sută la producţia netă, 1,5 la sută la export, 10,5 la sută la producţiamarfă vândută şi încasată, 4 la sută la productivitatea muncii, 19 la sută la beneficii ; consumurile de materii prime şi materiale au fost mai mici decit cele normate cu 7,9 la sută, iar cele de energie electrică şi conbustibil cu 0,5 la sută. Locul II : întreprinderea de anvelope „Danubiana“ — Bucureşti. Locul III : întreprinderea „Energia“ — Constanţa. IN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI — ALTE MINISTERE Locul I : întreprinderea de producţie Industrială pentru construcţii căi ferate Miercurea Ciuc cu 1 153,3 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 12,9 la sută la producţia netă, 24,6 la sută la producţia fizică, 12,8 la sută la productivitatea muncii ; depăşiri însemnate de plan au fost obţinute la export şi beneficii ; consumurile de materii prime şi materiale au fost mai mici decât cele nomate cu 1,2 la sută, iar cele de energie electrică şi combustibili cu 11,6 la sută. Locul II : Intreprinderea de piese de schimb şi utilaje pentru industria chimică Satu- Mare. Locul III : întreprinderea„Energoreparaţii“ Bucureşti. ÎN INDUSTRIA ARTICOLELOR CASNICE, STICLEI ŞI CERAMICII FINE Locul I : întreprinderea „Metaloglobus“ — Bucureşti cu 086,6 puncte. (*) Indicatorii privind producţia netă, productivitatea muncii, costurile de producţie şi beneficiile sunt calculaţi pe şase luni. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 6,1 la sută la producţia netă, 6,4 la sută la productivitatea muncii; depăşiri de plan au mai fost obţinute la export, beneficii şi la livrări de mărfuri la fondul pieţii ; consumurile de materii prime şi materiale au fost mai mici decit cele normate cu 4,9 la sută, iar cele de energie electrică şi combustibili cu 3,8 la sută. Locul II : întreprinderea „Arădeanca“ — Arad. Locul III : întreprinderea de porţelan Alba Iulia. IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR FEROVIARE — DEPOURI DE CALE FERATA Locul I : Depoul Bucureşti Triaj cu 329,2 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 6,8 la sută la volumul de transport, 10,3 la sută la productivitatea muncii, 2,3 la sută la greutatea medie brută a trenului de marfă, 11,2 la sută la utilizarea mijloacelor de transport ; cheltuielile totale au fost mai mici decit cele planificate cu 10,8 la sută. Locul II : Depoul Galaţi. Locul III : Depoul Caransebeş. ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERIOR — ÎNTREPRINDERI DE ALIMENTAŢIE PUBLICA . Locul I : întreprinderea de alimentaţie publică Tirgu Jiu cu 320,8 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 8 la sută la producţia proprie, 1,9 la sută la desfaceri de mărfuri cu amănuntul, 2,2 la sută la volumul desfacerilor de mărfuri pe un lucrător ; depăşiri de plan au mai fost obţinute la beneficii ; cheltuielile de circulaţie la 1 000 lei desfacere au fost mai mici decit cele planificate. Locul II : întreprinderea de alimentaţie publică Rimnicu Vilcea. Locul III: întreprinderea de alimentaţie publică Botoşani. ÎN DOMENIUL APROVIZIONĂRII TEHNICO-MATERIALE Locul I : Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materiala Satu-Mare cu 694 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 1,6 la sută la volumul de desfacere prin depozit, 35,6 la sută la preluarea stocurilor disponibile ; depăşiri de plan au mai fost obţinute la beneficii, valorificarea stocurilor disponibile, precum şi la mărfuri încărcate şi expediate paletizat şi pachetizat. Locul II : Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materială Cluj. Locul III : Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materiala Vrancea. CENTRALE INDUSTRIALE INDUSTRIA MINIERA Locul I : Combinatul minier Ploieşti cu 426 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 6,2 la sută la producţia fizică, 11,8 la sută la producţia netă şi la productivitatea muncii, 3,5 la sută la producţia-marfă vindută şi încasată ; depăşiri de plan au mai fost obţinute la beneficii ; cheltuielile totale la 1 000 lei producţia-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 3,5 la sută, iar cele materiale cu 3,8 la sută. Locul II : Centrala sării şi nemetaliferelor — Bucureşti. INDUSTRIA METALURGICA Locul I : Centrala industrială pentru produse refractare Braşov cu 431,7 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 9,8 la sută la producţia netă, 5,1 la sută la producţia-marfă vindută şi încasată, 8,4 la sută la productivitatea muncii, 6,8 la sută la beneficii ; cheltuielile materiale la 1 000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 1,9 la sută, iar cele totale cu 0,8 la sută. INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI Locul I : Centrul Naţional al Industriei Aeronautice Române Bucureşti cu 752,8 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu 2,9 la sută la producţia fizică, 4,2 la sută la producţia netă, 9,5 la sută la productivitatea muncii ; depăşiri de plan au mai fost obţinute la export, producţia-marfă vândută şi încasată şi beneficii; cheltuielile totale la 1000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 1,5 la sută, iar cele materiale cu 5 la sută. Locul II : Centrala industrială de utilaj tehnologic şi material rulant Bucureşti. INDUSTRIA DE MAŞINI-UNELTE, ELECTRONICA ŞI ELECTROTEHNICA Locul I : Centrala Industrială de echipamente de telecomunicaţii şi automatizare Bucureşti cu 358,2 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu 4 la sută la producţia netă, 1,9 la sută la producţia fizică, 3,1 la sută la producţia-marfă vindută şi încasată, 4,3 la sută la productivitatea muncii ; depăşiri însemnate de plan au fost obţinute la beneficii ; cheltuielile totale la 1 000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 2 la sută, iar cele materiale cu 2,5 la sută. Locul II : Centrala industrială de maşini şi utilaje pentru industria uşoară Bucureşti. INDUSTRIA CHIMICA Locul I : Centrala de utilaje şi piese de schimb pentru industria chimică Bucureşti cu 563 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 10,5 la sută la producţia fizică, 21,3 la sută la producţia netă, 17 la sută la export, 16,8 la sută la productivitatea muncii ; depăşiri însemnate de plan au fost obţinute la beneficii ; cheltuielile totale la 1 000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 9,3 la sută , iar cele materiale cu 11,5 la sută. Locul II : Centrala industrială de metale neferoase şi rare Bucureşti. ECONOMIA FORESTIERA SI MATERIALE DE CONSTRUCŢII Locul I : Centrala de utilaje şi piese de schimb Bucureşti cu 373,4 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 8,5 la sută la producţia fizică, 1,2 la sută la producţia netă, 2,3 la sută la productivitatea muncii, 3,9 la sută la livrări de mărfuri la fondul pieţei ; consumurile de materii prime, materiale, energie electrică şi combustibili au fost mai mici decit cele normate. Locul II : Centrala de exploatare industrială a agregatelor minerale pentru construcţii Tirgovişte. INDUSTRIA UŞOARA Locul I : Centrala industriei linii Bucureşti cu 440,4 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu : 5,5 la sută la producţia netă, 1 la sută la producţia fizică, 4,6 la sută la productivitatea muncii, 17,5 la sută la beneficii ; depăşiri însemnate de plan au fost obţinute la livrări de mărfuri la fondul pieţei ; cheltuielile totale la 1 000 lei producţie-marfă au fost mai mici decit cele planificate cu 5,5 la sută, iar cele materiale cu 8,5 la sută. Locul II : Centrala industriei pielăriei, cauciucului şi încălţămintei Bucureşti. Locul III : Centrala industriei bumbacului Bucureşti. INDUSTRIA ALIMENTARĂ Locul I : Centrala producţiei şi industrializării sfeclei de zahăr Bucureşti cu 833,7 puncte. Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu 18,9 la sută la producţia netă, 17,7 la sută la producţia fizică, 19,3 la sută la productivitatea muncii, 10 la sută la beneficii ; consumurile de materii prime şi materiale au fost mai mici decit cele normate cu 2,8 la sută, iar cele de energie electrică şi combustibili cu 2,9 la sută. Locul II : Centrala „Delta Dunării“ — Tulcea. Locul III : Centrala producţiei şi industrializării tutunului Bucureşti. TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII Locul I : Centrala mecanică de material rulant Bucureşti cu 625,2 puncte. •Principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu 7 la sută la producţia fizică, 4,2 la sută la producţia netă, 3 la sută la producţia-marfă vindută şi încasată, 5,3 la sută la productivitatea muncii ; depăşiri de plan au mai fost obţinute la beneficii ; consumurile de materii prime şi materiale au fost mai mici decit cele normate cu 3,3 la sută, iar cele de energie electrică și combustibili cu 7,9 la sută. Locul IX : Centrala industrială de reparaţii auto Bucureşti. (Urmare din pag. 1) deasupra porţilor de sus, celulă în care şi-a trăit Horia ultima lui noapte de Anul Nou, lingă cazărmile austro-ungare aşezate CU dibăcie peste zidurile romane, cu Sala Unirii şi cu Unirea însăşi de la 1 Decembrie 1018 . Adunarea Unirii mai e vie in aerul de acolo de sus, de pe Platoul Romanilor, dacă ştii şi vrei să o simţi. E vie şi, mai ales, intrarea lui Mihai Viteazu in Alba Iulia. Atît de vie incit te întrebi asupra amănuntelor sale vestimentare, asupra calului său alb cu stea in frunte (numai aşa putea fi in fond calul său, oricum ne-ar spune altcineva că era) şi iţi aminteşti de-aici încolo şi de Bastionul Croitorilor, de la Cluj-Napoca, unde l-au ars pe generalul săi, pe Baba Novac, acolo, in colţul de unde începea extramurosul oraşului şi unde astăzi, In.brom, Baba Novac încearcă nemurirea. Platoul Romanilor, unde am Aerul locuit scurtă vreme acum vreo cincisprezece ani, era pe atunci un, teritoriu patriarhal, ca întregoraşul Alba Iulia. Abia începeau să se construiască zidiri mai noi, printre şi pe lingă cele puţin mai vechi. Aveai insă conştiinţa că talpa ta se potriveşte pe urma tălpii cine ştie cărui centurion şi uneori le clătinai pe asfaltul neted pentru că piciorul nimerea in făgaşul — desigur adine — săpat de roţile carelor strămoşilor tăi, romani sau deja români. Intre timp, acolo a crescut sau a fost răsădit un oraş alb, partea de sus a Alba Iuliei, care cred că se vede sclipind, de departe, din munţi, în zilele cu mult soare ale verii. Auritele codexuri ale Bibliotecii Bathianeum le-am privit înfioraţi cu vechiul meu prieten Nicolae Drăgan, fire aplecată (pe-atunci) asupra cărţilor şi tipăriturilor istoriei vechi, din care extrăgea deopotrivă înţelepciune şi poezie. Ne-am cutremurat împreună la vederea — de atins nu era voie să le atingi — codexurile desenate cu migală inimaginabilă astăzi, in limba latină, pe nişte pergamente făcute din piele de miel nenăscut. Piele de miel nenăscut ! Sună a poezie cam preţioasă, dar nu e decit purul adevăr. Şi ne-am mai gindit, împreună, cu el şi cu alţii, care azi sunt tot acolo, ori s-au răspindit prin ţară, Ion Singereanu, Paul Eugen Banciu, Virgil Singereanu, la toate straturile de istorie prin care a trecut ca o navă acest Platou al Românilor, la straturile istoriei ce s-au depus peste el, constituindu-i adincul, nucleul fierbinte, de vulcan latent, peste care treci, mai uşor sau mai atent, mai ştiind sau mai neştiind ce se ascunde în adîncuri, pe ce reţea de oase albite pluteşte asfaltul tău contemporan, noua Casă de cultură a sindicatelor, Liceul „Mihai Viteazu“ şi toate celelalte blocuri albe în care locuiesc albaiulienii de azi. Prin celula lui Horia, cu două ferestre cu o palmă, una spre Mureş, spre zări, cealaltă in uşa masivă din partea opusă, prin celula aceea se face schimbul de aer intre vale şi munţi, ca printr-un fluier trece aerul şi sunetul hii înăuntru poate că evocă figura celui care a stat acolo in noaptea de 31 decembrie 1783 spre l ianuarie 1784. Locul supliciului e la citeva zeci de metri in faţa zidurilor, in faţa întinderilor, in faţa Transilvaniei. In sufletul ei. Platoul Romanilor. Dinspre Mureş spre munţi urcă aerul pe care îl poartă unul din întreaga Transilvanie spre întreaga Transilvanie. Adel e Sala Unirii, aici e Horia, aici e Mihai Viteazu. Aici sintem cu toţii, încă, avind ochii deschişi in acel ochean magic, istoria. Încheierea vizitei ministrului de externe al Israelului Joi dimineaţa a părăsit Capitala ministrul afacerilor externe al Statului Israel, Yitzhak Shamir, care la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, a făcut o vizită oficială in ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de ministrul român al afacerilor externe, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Constantin Vasiliu, ambasadorul României la Tel Aviv, şi Zvi Brosh, ambasadorul Israelului la Bucureşti. ★ înainte de a părăsi Capitala, ministrul afacerilor externe al Statului Israel, Yitzhak Shamir, s-a intilnit cu redactori ai presei centrale. Evocînd primirea sa de către preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ministrul israelian şi-a exprimat satisfacţia pentru prilejul oferit de a discuta cu şeful statului român, amănunţit şi în profunzime, diferitele aspecte ale situaţiei din Orientul Mijlociu, posibilităţile de a promova procesul de pace în această zonă. El a arătat că vizita pe care a făcut-o în România a prilejuit, totodată, un amplu schimb de vederi în domeniul relaţiilor bilaterale, de ambele părţi exprimîndu-se convingerea că există condiţiipentru creşterea raporturilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale reciproc avantajoase. Totodată, ministrul israelian a relevat că în cursul convorbirilor o atenţie specială a fost acordată soluţionării problemei libaneze care işi aşteaptă încă o reglementare satisfăcătoare. Ministrul israelian al afacerilor externe a exprimat calde mulţumiri preşedintelui României, guvernului român, pentru grija manifestată faţă de situaţia complexă din Orientul Mijlociu, pentru politica de deplină înţelegere şi poziţia activă a ţării noastre in ceea ce priveşte rezolvarea acesteia in interesul tuturor popoarelor din regiune.