România literară, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 2-13)

1971-02-25 / nr. 9

proiecte literare Henriette Yvonne Stahl Salon vast. Un birou în­cărcat de manuscrise. Scrii­toarea îmi arată romanul său Entre le four et la nuit publicat „aux éditi­­ons du Seuil* din Paris chiar în traducerea Hen­riettei Yvonne Stahl. — Romanul Pontiful l-am fi predat de foarte cu­­rînd Editurii Eminescu. Mi se pare că va fi inclus în populara colecţie „Roma­nul de dragoste“. Eroina principală a cărţii, Ana Stavri, este aceeaşi care apare şi in romanul Intre zi şi noapte, ca şi în altul pe care l-am şi scris pe trei fierturi — Realitatea ilu­ziei. — Citeva cuvinte despre el... — Acţiunea se petrece în anul 1946 şi, spre deosebire de celelalte două amintite, are cel puţin şaisprezece personaje pe care le consi­der principale. El are un pronunţat caracter social, prin problemele de psiholo­gie, cit şi prin implicaţiile fabulaţiei. Cel de al doilea roman la care lucrez para­lel va purta titlul Lena şi ▼a apărea la Editura Alba­tros... — Nu există dificultăţi lucrind concomitent la mai multe proze deodată ? — De loc. Printre „pau­ze* am terminat de altfel şi o nuvelă amplă Extrema limită, iar acum pun la punct un volum de poezii. Cea mai mare parte dintre ele au fost scrise nu de­mult, într-o perioadă cînd am fost grav bolnavă. —­ Cum se va numi vo­lumul respectiv ? — Prizonierul nebuni­lor... — Dar memorialistică ? — N-am scris și n-o să scriu. In nici un roman de-al meu nu există ele­mente autobiografice. în schimb, consider că ceea ce scriu redă întrutotul ex­perienţa mea de viaţă. M-a interesat întotdeauna şi mă interesează să încre­dinţez hîrtiei numai trans­figurarea faptelor de viaţă. Dacă tot ceea ce am trăit nu poate fi şi transfigurat, cred că nu merită să reţină aten­ţia cititorului. — Aşadar, proiecte ? — Ele se rezumă la ceea ce lucrez, cum se vede, cu destulă fervoare. Altele la ce mi-ar folosi ? At. RAICU Noutăţi in librării Vladimir Streinu — ION CREANGA (Editura Alba­tros), micromonografie, 144 pagini, lei 3,75 Theofil Simenschy — UN DIC­ŢIONAR AL ÎNŢELEPCIU­NII, vol. I (Editura Juni­mea), cugetări antice şi mo­derne, ediţie Îngrijită de Mihail Grădinaru, 294 pa­gini, lei 10,50 Dragoş Vrânceanu — POEZII (Editura Albatros, colecţia „Cele mai frumoase poezii“), prefaţă de Vladimir Strei­nu­, 104 pagini, lei 3 Ion Doda Bălan — OCTA­­VIAN GOGA (Editura Mi­­ nerva, seria „Universitas“), monografie, 432 pagini, lei 15 Gheorghe Pituţ — FUM (E- ditura Eminescu), poezii şi proză, 168 pagini, lei 6,50 Teodor Mazilu — TEATRU (Editura Cartea Româneas­că), 342 pagini, lei 10 Mihai Pinteanu — PORŢILE LUI VAMA CATARAMA (Editura Albatros), roman, 216 pagini, lei 4 Dinu Ianculescu — ARGIN­­TATUL PEŞTE şi alte poe­zii (Ediura Eminescu), 128 pagini, lei 6,25 TUIELI DE REPREZEN­TARE (Editura Albatros), nuvele, 176 pagini, lei 4 Constantin Novac — CHEL­Alexandru Papilian — DIHO­­RUL (Editura Cartea Româ­nească), roman, 208 pagini, lei 4,75 Ovidiu Bădina, Dumitru Du­­mitriu, Octavian Neamţu — BUCIUMI —Un sat din Ţa­ra de Sub Munte (Editura Academiei, colecţia „Tinere­tul şi lumea de mîine*), cer­cetare socio-economică, 412 pagini, lei 18,50 P. Teodor — EVOLUŢIA GINDIRII ISTORICE RO­MANEŞTI (Editura Dacia), 477 pagini, lei 15,50 Al. Babeş — GENEZA ZEI­LOR (Editura enciclopedică, colecţia „Orizonturi*), eseu de antropologie religioasă, 100 pagini, lei 5 V. Hilt — CĂLDĂRILE DIA­VOLULUI (Editura enciclo­pedică, colecţia „Orizon­turi“), prezentare a celor mai importante cascade ale lu­mii, 192 pagini, lei 4 Scarlat Forces­cu — BISERI­CA EPISCOPALA DIN RO­MAN (Editura Meridiane, aeria „Monumente istori­ce“), 23 ilustraţii, 52 pagini, lei 4,75 Kiss Jenö — VERSURI (Edi­tura Eminescu), In­g. ma­ghiară, 176 pagini, lei 8,50 Ancheta „României literare" Cartea şi timpul — Pentru o carte bună îţi găseşti timp. Adică ţi-l faci fiindcă ai nevoie de acest timp ca de aer... (Mercea Gh., ingi­ner, Unirea). — Deschid cu emoţie orice carte nouă care apare în libră­rii. Aştept să întîlnesc viaţa noastră de toate zilele. între­bările mele, nu rezolvate, dar privite din altă parte, detaşat, capătă o altă perspectivă. A­­mintesc în acest sens cărţile „Intrusul“ de M. Preda, „Vara oltenilor“ şi „F“, de D. R. Po­­pescu, „Cantonul părăsit“ şi „îngerul a strigat“ de F. Nea­­gu, „Interval“ de Al. Ivasiuc. (Savu Ştefan, inginer, Unirea). Oamenii au timp puţin, dar citesc. Clujul industrial este grupat în partea de est a ora­şului , aici, faţă în faţă, dis­puse pe un semicerc larg sînt situate : întreprinderea de în­călţăminte „Clujeana“, între­prinderea de corpuri abrazive „Carbochim“ şi Uzina meta­lurgică „Unirea“. întreprinderea „Carbochim“ are doar 21 ani de exis­tenţă. Majoritatea muncitori­lor sunt calificaţi la locul de muncă şi majoritatea provin din mediul sătesc ; mulţi (pes­te 600) fac încă naveta. Şi to­tuşi oamenii au timp să ci­tească. Numeroasele fişe per­sonale din biblioteca între­prinderii cu mii de volume, vorbesc de la sine : pe fiecare fişă sunt înşirate zeci, sute de titluri de cărţi , de aventuri, poliţiste, romane sociale, isto­rice, cărţi de ştiinţă, de călă­torii. Oşan Ion, muncitor la secţia de electrozi, este un tî­­năr de 21 de ani, face naveta cu trenul şi pe fişa lui de la bibliotecă titlurile au ajuns la numărul 300. Cîteva titluri : „Moromeţii“ (M. Preda), „A­­venturile unui timid“ (C. O­­mescu), „Povestiri de dragos­te“ (Z. Stancu), „Somnul pă­­mîntului“ (D.R. Popescu), „Ca­zul doctorului Udrea“ (Ben. Corlaciu), „Pe urmele atlanţi­­lor“ (A. Dîmboiu). Bibliotecarul Karezagi Iosif, muncitor, lucrează efectiv In atelier. Pentru bibliotecă are program de două ori pe săp­­tămînă. Aranjarea cărţilor, în­registrarea noilor volume in­trate, deservirea bibliotecilor volante din cadrul întreprin­derii îi cer un volum de mun­că mai mare decît cel prevă­zut. — Se citeşte multă litera­tură istorică, în special cu privire la cel de al doilea răz­boi mondial. Majoritatea citi­torilor sunt tineri. Preferă căr­ţile de spionaj şi cele despre război, dar citesc şi altele. Cei mai citiţi autori sínt: Marin Preda, D. R. Popescu, Radu Tudoran, Nicolae Breban, Ben. Corlaciu. De mare succes s-a bucurat cartea lui Balint Ti­bor, „Maimuţa umblătoare“ (în limba maghiară). Giglia Dragan, tehnician Unirea: — Am citit cu plăcere căr­ţile lui Marin Preda „Risipi­torii“, „Intrusul“, ale lui D. R. Popescu „Somnul pămîntului“, ,,F“. Mi-a plăcut şi piesa aces­tuia din urmă „Aceşti îngeri trişti“. — Poezie citiţi ? — Mai puţin. Poezia mo­dernă mă încurcă. Nu vreau neapărat o poezie clasică, nu-i cer să aibă rimă, dar îi cer să fie poezie. Poate nu o înţe­leg... Din volume am citit pe Nina Cassian, Teohar Mihadaş, So­­rescu, Pituţ şi nu pot să zic că nu mi-au plăcut. Restul, poezii am citit aşa prin reviste şi nu ştiu cum se face că poeziile ci­tite prin reviste, în majorita­tea cazurilor, nu mi-au plăcut; unele chiar m-au contrariat. Poate că şi revistele sunt de vină, că nu aleg din producţia poeţilor ce au mai reprezen­tativ. De aceeaşi părere este şi in­ginerul Savu Ştefan (Unirea): revistele ar trebui să fie mai mult un mijloc de apropiere dintre poeţi şi cititori decît ateliere de experienţe ale pri­milor . — O experienţă poetică, poate reuşită, curajoasă, dar prea curajoasă, insolită, neîn­ţeleasă pentru un neavizat, publicată într-o revistă lite­rară, poate trezi adeziunea en­tuziastă a unui critic, dar ne alungă pe noi cititorii de rînd. Pe critic poate să-l găsească şi cu poezia în manuscris... Studenta practicantă Voina Tünde nu este de aceeaşi pă­rere : — îmi plac experienţele pentru că însăşi viaţa noastră e o lungă experienţă. Viaţa modernă este foarte bogată, complexă, cu nuanţe noi, mul­tiple, care sunt greu de prins în nişte tipare învechite. — Cele afirmate le puteţi susţine cu un nume, o carte din literatura noastră actuală . — Mă gîndesc la D. R. Po­pescu, Dumitru Ţepeneag. La D. R. Popescu mi-au plăcut oamenii aceia „suciţi“, cum o numea critica vremii, pe care i-a încetăţenit literar, excelent aş zice, eroi prin care a reuşit să spună adevăruri subtile — fireşte, literare, în primul rînd — şi care au devenit apoi nişte bunuri cîştigate pentru litera­tura noastră nouă. Şi eroii a­­cestor povestiri au circulat în­­tîi prin reviste. In poezie se pare că rezultatul experimen­tărilor este mult mai specta­culos şi mai vizibil. Nu-mi ce­reţi nume. Cunosc aceste rea­lităţi mai mult din cronici, din prestigiul de care se bucură poezia românească actuală şi din puţinele poezii citite ocazional. Poezie citesc mai mult în limba maghiară. Din poezia de limbă română „Surîsul Hiroşimei“ a lui Eu­gen Jebeleanu m-a impresio­nat cel mai mult, pentru can­titatea enormă de groază ce a putut încăpea într-o poezie li­rică. Acest poem este mai tul­burător, mai zguduitor decît o fotografie, decît zeci de foto­grafii ale unei mirosime în flăcări. Din literatura de lim­bă maghiară de la noi, lirica lui Kányádi Sándor are foarte multe afinităţi cu poezia lui Eugen Jebeleanu. Foarte inte­resant mi se pare Bodor Pal pentru poezia de idei pe care o cultivă, de un lirism pro­fund, fără sentimentalisme. Volumul premiat anul trecut fi care In traducere româ­nească ar fi „Fata goală“, mi-a plăcut mult pentru acea obsesie, discretă, insistentă, care străbate ca un fir roșu aproape toate poeziile şi care-i dă cititorului un senti­ment de înălţare, de purifi­care. Bună mi se pare şi piesa „Pygmalion şi Galateea“ de Páskándi Géza. Rusu Vasile, proiectant (U­­nirea ): — Citesc literatură clasică şi cărţi despre artă. Din litera­tura contemporană mi-au plă­cut „Intrusul“ de M. Preda pentru actualitatea temei. Din aceleaşi considerente îmi plac şi piesele lui Baranga. Foarte apropiată de noi, de realităţile zilelor noastre, este şi piesa lui M. R. Iacoban „Tango la Nisa“. Poeţii contemporani se edi­tează în tiraje mici. Nu gă­seşti în librării cărţile lui M. Sorescu, Leonida Neamţu, Gh. Pituţ. Elena Lupşe, inginer (Uni­rea ) este o cititoare pa­sionată de literatură contem­porană : Marin Preda („Risipi­torii“, „Intrusul"), D. R. Po­pescu („Vara oltenilor“, „F“), Nicolae Breban („Animale bol­nave"), Constantin Chiriţă („Trilogia în alb"). Dintre căr­ţile de poezie i-au reţinut aten­ţia M. Sorescu („Singur printre poeţi“), Ioan Alexandru („Viaţa deocamdată“), Gh. Pitut („Cine mă apără“), Tudor George („Balade“), Matei Gavril („Un copil loveşte cerul“) şi I. Ni­­colescu („Ironice"). Mercea Gh. planificator (Unirea) : — îmi plac cărţile cu su­biect istoric, îmi plac şi repor­tajele. Aş vrea să citesc un reportaj în genul „Eu şi Char­­ les descoperim America“. (John Steinbeck). Constantin Şaramet, Ingi­ner proiectant (Unirea) preferă literatura clasică, sta­bilizată. Dintre scriitorii con­temporani i-au reţinut atenţia Zaharia Stancu, A. Rău, A. E. Baconsky. Alege scriitorii care au o scriitură bună, un cult al limbii literare. „Recitesc cu plăcere şi a­­cum pe Mateiu Caragiale sau pe V. Voiculescu. O carte cu o limbă literară îngrijită a fost şi „Echinoxul nebunilor“ de A. E. Baconsky. Şi în cri­tica literară ai uneori impre­sia că autorii se joacă sau nu cunosc semnificaţia exactă a termenilor. Sunt multe cronici din care nu înţelegi nimic. Criticii­ discută în contradicto­riu, în jurul unei cărţi, în fra­ze bombastice, ezitante, se ceartă, şi cartea iese ca o găină jumulită lîngă care s-au înfruntat doi cocoşi. Şi ai ne­voie de cronici literare pentru a-ţi orienta preferinţele, pen­tru a putea selecta din ava­lanşa de cărţi, care, practic, nu le-ai putea citi niciodată pe toate. Şi atunci te abando­nezi gustului criticului şi în primul rînd onestităţii lui. Dar mi s-a întîmplat că citesc nişte cronici evazioniste, con­tradictorii, unele chiar dras­tice despre nişte povestiri ale lui Nicolae Velea. S-a întîm­­plat ca aceste povestiri să le citesc apoi adunate într-un vo­lum — „Poarta" parcă se chema — şi mi-au plăcut“. Este ora 15. In semicercul dintre cele trei întreprinderi, un furnicar de oameni. Cu ser­viete, sacoşe, trec grăbiţi spre autobuze, spre gară sau spre Intrările în întreprinderi. Clujul industrial nu are timp. Romulus BARCAN1 2 România literara

Next