România literară, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 2-13)
1971-02-25 / nr. 9
proiecte literare Henriette Yvonne Stahl Salon vast. Un birou încărcat de manuscrise. Scriitoarea îmi arată romanul său Entre le four et la nuit publicat „aux éditions du Seuil* din Paris chiar în traducerea Henriettei Yvonne Stahl. — Romanul Pontiful l-am fi predat de foarte curînd Editurii Eminescu. Mi se pare că va fi inclus în populara colecţie „Romanul de dragoste“. Eroina principală a cărţii, Ana Stavri, este aceeaşi care apare şi in romanul Intre zi şi noapte, ca şi în altul pe care l-am şi scris pe trei fierturi — Realitatea iluziei. — Citeva cuvinte despre el... — Acţiunea se petrece în anul 1946 şi, spre deosebire de celelalte două amintite, are cel puţin şaisprezece personaje pe care le consider principale. El are un pronunţat caracter social, prin problemele de psihologie, cit şi prin implicaţiile fabulaţiei. Cel de al doilea roman la care lucrez paralel va purta titlul Lena şi ▼a apărea la Editura Albatros... — Nu există dificultăţi lucrind concomitent la mai multe proze deodată ? — De loc. Printre „pauze* am terminat de altfel şi o nuvelă amplă Extrema limită, iar acum pun la punct un volum de poezii. Cea mai mare parte dintre ele au fost scrise nu demult, într-o perioadă cînd am fost grav bolnavă. — Cum se va numi volumul respectiv ? — Prizonierul nebunilor... — Dar memorialistică ? — N-am scris și n-o să scriu. In nici un roman de-al meu nu există elemente autobiografice. în schimb, consider că ceea ce scriu redă întrutotul experienţa mea de viaţă. M-a interesat întotdeauna şi mă interesează să încredinţez hîrtiei numai transfigurarea faptelor de viaţă. Dacă tot ceea ce am trăit nu poate fi şi transfigurat, cred că nu merită să reţină atenţia cititorului. — Aşadar, proiecte ? — Ele se rezumă la ceea ce lucrez, cum se vede, cu destulă fervoare. Altele la ce mi-ar folosi ? At. RAICU Noutăţi in librării Vladimir Streinu — ION CREANGA (Editura Albatros), micromonografie, 144 pagini, lei 3,75 Theofil Simenschy — UN DICŢIONAR AL ÎNŢELEPCIUNII, vol. I (Editura Junimea), cugetări antice şi moderne, ediţie Îngrijită de Mihail Grădinaru, 294 pagini, lei 10,50 Dragoş Vrânceanu — POEZII (Editura Albatros, colecţia „Cele mai frumoase poezii“), prefaţă de Vladimir Streinu, 104 pagini, lei 3 Ion Doda Bălan — OCTAVIAN GOGA (Editura Mi nerva, seria „Universitas“), monografie, 432 pagini, lei 15 Gheorghe Pituţ — FUM (E- ditura Eminescu), poezii şi proză, 168 pagini, lei 6,50 Teodor Mazilu — TEATRU (Editura Cartea Românească), 342 pagini, lei 10 Mihai Pinteanu — PORŢILE LUI VAMA CATARAMA (Editura Albatros), roman, 216 pagini, lei 4 Dinu Ianculescu — ARGINTATUL PEŞTE şi alte poezii (Ediura Eminescu), 128 pagini, lei 6,25 TUIELI DE REPREZENTARE (Editura Albatros), nuvele, 176 pagini, lei 4 Constantin Novac — CHELAlexandru Papilian — DIHORUL (Editura Cartea Românească), roman, 208 pagini, lei 4,75 Ovidiu Bădina, Dumitru Dumitriu, Octavian Neamţu — BUCIUMI —Un sat din Ţara de Sub Munte (Editura Academiei, colecţia „Tineretul şi lumea de mîine*), cercetare socio-economică, 412 pagini, lei 18,50 P. Teodor — EVOLUŢIA GINDIRII ISTORICE ROMANEŞTI (Editura Dacia), 477 pagini, lei 15,50 Al. Babeş — GENEZA ZEILOR (Editura enciclopedică, colecţia „Orizonturi*), eseu de antropologie religioasă, 100 pagini, lei 5 V. Hilt — CĂLDĂRILE DIAVOLULUI (Editura enciclopedică, colecţia „Orizonturi“), prezentare a celor mai importante cascade ale lumii, 192 pagini, lei 4 Scarlat Forcescu — BISERICA EPISCOPALA DIN ROMAN (Editura Meridiane, aeria „Monumente istorice“), 23 ilustraţii, 52 pagini, lei 4,75 Kiss Jenö — VERSURI (Editura Eminescu), Ing. maghiară, 176 pagini, lei 8,50 Ancheta „României literare" Cartea şi timpul — Pentru o carte bună îţi găseşti timp. Adică ţi-l faci fiindcă ai nevoie de acest timp ca de aer... (Mercea Gh., inginer, Unirea). — Deschid cu emoţie orice carte nouă care apare în librării. Aştept să întîlnesc viaţa noastră de toate zilele. întrebările mele, nu rezolvate, dar privite din altă parte, detaşat, capătă o altă perspectivă. Amintesc în acest sens cărţile „Intrusul“ de M. Preda, „Vara oltenilor“ şi „F“, de D. R. Popescu, „Cantonul părăsit“ şi „îngerul a strigat“ de F. Neagu, „Interval“ de Al. Ivasiuc. (Savu Ştefan, inginer, Unirea). Oamenii au timp puţin, dar citesc. Clujul industrial este grupat în partea de est a oraşului , aici, faţă în faţă, dispuse pe un semicerc larg sînt situate : întreprinderea de încălţăminte „Clujeana“, întreprinderea de corpuri abrazive „Carbochim“ şi Uzina metalurgică „Unirea“. întreprinderea „Carbochim“ are doar 21 ani de existenţă. Majoritatea muncitorilor sunt calificaţi la locul de muncă şi majoritatea provin din mediul sătesc ; mulţi (peste 600) fac încă naveta. Şi totuşi oamenii au timp să citească. Numeroasele fişe personale din biblioteca întreprinderii cu mii de volume, vorbesc de la sine : pe fiecare fişă sunt înşirate zeci, sute de titluri de cărţi , de aventuri, poliţiste, romane sociale, istorice, cărţi de ştiinţă, de călătorii. Oşan Ion, muncitor la secţia de electrozi, este un tînăr de 21 de ani, face naveta cu trenul şi pe fişa lui de la bibliotecă titlurile au ajuns la numărul 300. Cîteva titluri : „Moromeţii“ (M. Preda), „Aventurile unui timid“ (C. Omescu), „Povestiri de dragoste“ (Z. Stancu), „Somnul pămîntului“ (D.R. Popescu), „Cazul doctorului Udrea“ (Ben. Corlaciu), „Pe urmele atlanţilor“ (A. Dîmboiu). Bibliotecarul Karezagi Iosif, muncitor, lucrează efectiv In atelier. Pentru bibliotecă are program de două ori pe săptămînă. Aranjarea cărţilor, înregistrarea noilor volume intrate, deservirea bibliotecilor volante din cadrul întreprinderii îi cer un volum de muncă mai mare decît cel prevăzut. — Se citeşte multă literatură istorică, în special cu privire la cel de al doilea război mondial. Majoritatea cititorilor sunt tineri. Preferă cărţile de spionaj şi cele despre război, dar citesc şi altele. Cei mai citiţi autori sínt: Marin Preda, D. R. Popescu, Radu Tudoran, Nicolae Breban, Ben. Corlaciu. De mare succes s-a bucurat cartea lui Balint Tibor, „Maimuţa umblătoare“ (în limba maghiară). Giglia Dragan, tehnician Unirea: — Am citit cu plăcere cărţile lui Marin Preda „Risipitorii“, „Intrusul“, ale lui D. R. Popescu „Somnul pămîntului“, ,,F“. Mi-a plăcut şi piesa acestuia din urmă „Aceşti îngeri trişti“. — Poezie citiţi ? — Mai puţin. Poezia modernă mă încurcă. Nu vreau neapărat o poezie clasică, nu-i cer să aibă rimă, dar îi cer să fie poezie. Poate nu o înţeleg... Din volume am citit pe Nina Cassian, Teohar Mihadaş, Sorescu, Pituţ şi nu pot să zic că nu mi-au plăcut. Restul, poezii am citit aşa prin reviste şi nu ştiu cum se face că poeziile citite prin reviste, în majoritatea cazurilor, nu mi-au plăcut; unele chiar m-au contrariat. Poate că şi revistele sunt de vină, că nu aleg din producţia poeţilor ce au mai reprezentativ. De aceeaşi părere este şi inginerul Savu Ştefan (Unirea): revistele ar trebui să fie mai mult un mijloc de apropiere dintre poeţi şi cititori decît ateliere de experienţe ale primilor . — O experienţă poetică, poate reuşită, curajoasă, dar prea curajoasă, insolită, neînţeleasă pentru un neavizat, publicată într-o revistă literară, poate trezi adeziunea entuziastă a unui critic, dar ne alungă pe noi cititorii de rînd. Pe critic poate să-l găsească şi cu poezia în manuscris... Studenta practicantă Voina Tünde nu este de aceeaşi părere : — îmi plac experienţele pentru că însăşi viaţa noastră e o lungă experienţă. Viaţa modernă este foarte bogată, complexă, cu nuanţe noi, multiple, care sunt greu de prins în nişte tipare învechite. — Cele afirmate le puteţi susţine cu un nume, o carte din literatura noastră actuală . — Mă gîndesc la D. R. Popescu, Dumitru Ţepeneag. La D. R. Popescu mi-au plăcut oamenii aceia „suciţi“, cum o numea critica vremii, pe care i-a încetăţenit literar, excelent aş zice, eroi prin care a reuşit să spună adevăruri subtile — fireşte, literare, în primul rînd — şi care au devenit apoi nişte bunuri cîştigate pentru literatura noastră nouă. Şi eroii acestor povestiri au circulat întîi prin reviste. In poezie se pare că rezultatul experimentărilor este mult mai spectaculos şi mai vizibil. Nu-mi cereţi nume. Cunosc aceste realităţi mai mult din cronici, din prestigiul de care se bucură poezia românească actuală şi din puţinele poezii citite ocazional. Poezie citesc mai mult în limba maghiară. Din poezia de limbă română „Surîsul Hiroşimei“ a lui Eugen Jebeleanu m-a impresionat cel mai mult, pentru cantitatea enormă de groază ce a putut încăpea într-o poezie lirică. Acest poem este mai tulburător, mai zguduitor decît o fotografie, decît zeci de fotografii ale unei mirosime în flăcări. Din literatura de limbă maghiară de la noi, lirica lui Kányádi Sándor are foarte multe afinităţi cu poezia lui Eugen Jebeleanu. Foarte interesant mi se pare Bodor Pal pentru poezia de idei pe care o cultivă, de un lirism profund, fără sentimentalisme. Volumul premiat anul trecut fi care In traducere românească ar fi „Fata goală“, mi-a plăcut mult pentru acea obsesie, discretă, insistentă, care străbate ca un fir roșu aproape toate poeziile şi care-i dă cititorului un sentiment de înălţare, de purificare. Bună mi se pare şi piesa „Pygmalion şi Galateea“ de Páskándi Géza. Rusu Vasile, proiectant (Unirea ): — Citesc literatură clasică şi cărţi despre artă. Din literatura contemporană mi-au plăcut „Intrusul“ de M. Preda pentru actualitatea temei. Din aceleaşi considerente îmi plac şi piesele lui Baranga. Foarte apropiată de noi, de realităţile zilelor noastre, este şi piesa lui M. R. Iacoban „Tango la Nisa“. Poeţii contemporani se editează în tiraje mici. Nu găseşti în librării cărţile lui M. Sorescu, Leonida Neamţu, Gh. Pituţ. Elena Lupşe, inginer (Unirea ) este o cititoare pasionată de literatură contemporană : Marin Preda („Risipitorii“, „Intrusul"), D. R. Popescu („Vara oltenilor“, „F“), Nicolae Breban („Animale bolnave"), Constantin Chiriţă („Trilogia în alb"). Dintre cărţile de poezie i-au reţinut atenţia M. Sorescu („Singur printre poeţi“), Ioan Alexandru („Viaţa deocamdată“), Gh. Pitut („Cine mă apără“), Tudor George („Balade“), Matei Gavril („Un copil loveşte cerul“) şi I. Nicolescu („Ironice"). Mercea Gh. planificator (Unirea) : — îmi plac cărţile cu subiect istoric, îmi plac şi reportajele. Aş vrea să citesc un reportaj în genul „Eu şi Char les descoperim America“. (John Steinbeck). Constantin Şaramet, Inginer proiectant (Unirea) preferă literatura clasică, stabilizată. Dintre scriitorii contemporani i-au reţinut atenţia Zaharia Stancu, A. Rău, A. E. Baconsky. Alege scriitorii care au o scriitură bună, un cult al limbii literare. „Recitesc cu plăcere şi acum pe Mateiu Caragiale sau pe V. Voiculescu. O carte cu o limbă literară îngrijită a fost şi „Echinoxul nebunilor“ de A. E. Baconsky. Şi în critica literară ai uneori impresia că autorii se joacă sau nu cunosc semnificaţia exactă a termenilor. Sunt multe cronici din care nu înţelegi nimic. Criticii discută în contradictoriu, în jurul unei cărţi, în fraze bombastice, ezitante, se ceartă, şi cartea iese ca o găină jumulită lîngă care s-au înfruntat doi cocoşi. Şi ai nevoie de cronici literare pentru a-ţi orienta preferinţele, pentru a putea selecta din avalanşa de cărţi, care, practic, nu le-ai putea citi niciodată pe toate. Şi atunci te abandonezi gustului criticului şi în primul rînd onestităţii lui. Dar mi s-a întîmplat că citesc nişte cronici evazioniste, contradictorii, unele chiar drastice despre nişte povestiri ale lui Nicolae Velea. S-a întîmplat ca aceste povestiri să le citesc apoi adunate într-un volum — „Poarta" parcă se chema — şi mi-au plăcut“. Este ora 15. In semicercul dintre cele trei întreprinderi, un furnicar de oameni. Cu serviete, sacoşe, trec grăbiţi spre autobuze, spre gară sau spre Intrările în întreprinderi. Clujul industrial nu are timp. Romulus BARCAN1 2 România literara