România literară, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 2-13)
1971-01-14 / nr. 3
T rV. Patria de ascuns cuvintele se vor trezi şi vor spune că sînt aici unde memoria nu se mai stinge unde apa nu tulbură munţii şi vînturi singure trec fără multă mişcare ; şi peste lumina griului unde viaţa mea se ascunde în viaţa inimii mele voi aşeza mîinile înalte şi liniştite... Marin Tarangul Cronica Dunării Şi mina lui subţire de săgeată o întindea pe apă spre izvor acolo unde iese din pădurea înecată să-i curgă europa la picior, şi multe armecoborau de-a lungul apei legănînd oglinzi plutite; iar dacă beau cu ce izvor să umblu la cuvînt pe guri în jos la vîrful penei ca dunărean să picure asemeni ? ( " ^ în acest număr: In paginile 4, 5, 6, 7 şi 8 : Întîlnirile redactorilor si colaboratorilor noştri cu cititorii din Cluj • Întîia mare carte a culturii româneşti • MILAN KUNDERA (R. S. Cehoslovacă) : Morţii vîrstnici să cedeze locul morţilor tineri (nuvelă) • 100 elevi răspund anchetei „României literare“ Armele lui Krupp (VID )—__________________ GHEORGHE DOBRE PORTRET DE FATA Proletari din toate tarile, un fiver ROMANIA LITERARA (Continuare in pagina 2) Un destin literar Privind în urmă vom observa că scurta istorie a ultimului sfert de veac literar a înregistrat un număr considerabil de cariere scriitoricești accidentate. Decolări abrupt-spectaculoase urmate de repezi pierderi de suflu, lansări concomitente pe mai multe traiectorii abandonate fiecare înainte de capăt, remanieri succesive de formule fără şansa fixării la vreuna din ele — iată fenomene care au caracterizat evoluţia frecvent-sinuoasă şi multiplu-contradictorie a multor autori contemporani. Mai rare au fost afirmările desfăşurate sub regimul continuităţii şi al acumulărilor progresive, dezvoltările organice din treaptă în treaptă, pe o rută neşovăitoare şi luminată egal de-a lungul întregului parcurs. Desigur că un destin literar este determinat, mai ales, de caracterul şi forţa resurselor interioare native, apte sau nu să întreţină un flux de creaţie constant şi o pulsaţie liniştită şi ritmică, independent de împrejurările din afară. Cu toate acestea, modul în care s-au configurat numeroase trasee artistice în anii de după război se explică, în mare măsură, prin particularităţile epocii pe care am străbătut-o. Am asistat în primele stadii la un neîmblînzit proces de restructurare a tuturor formelor culturii şi la o mare fluctuaţie a criteriilor ; în aceste condiţii oscilările de atitudine şi întoarcerile din drum, stagnările bruşte şi reprofilările instantanee sunt fapte ce au decurs dintr-o stare de lucruri cu aspect generalizat. Treptat, şi mai ales în ultimul deceniu, s-a ajuns totuşi la o stabilizare a criteriilor şi la o cristalizare a tendinţelor de înaintare, prin reintegrarea deplină, în orizontul nostru spiritual, a marilor valori din trecut și prin reinstaurarea autoritară a principiului estetic dedus din maiorescianism. Intre atîtea cazuri de perturbare a drumului literar firesc, unul dintre cele mai semnificative fără îndoială că G. DIMISIANU