România literară, aprilie-iunie 1977 (Anul 10, nr. 14-26)

1977-04-07 / nr. 14

Din 7 in 7 zile Acţiuni convergente pe scară internaţională. Dezvoltarea dialogului IN AMPLA EXPUNERE din ziua de 28 martie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat dezvoltarea co­laborării şi solidarităţii Partidului Comunist Român cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, partidele socialiste şi social-democrate, alte partide şi organi­zaţii democratice, progresiste, cu toate forţele antiimpe­­rialiste de pretutindeni. Evidenţiind că analiza situa­ţiei internaţionale a confirmat pe deplin istoricele apre­cieri şi orientări ale Congresului al XI-lea, secretarul general al Partidului a subliniat : „Vom face totul pentru a contribui la realizarea unor relaţii noi pe plan internaţional, pentru ca, împreună cu toate forţele care se pronunţă pentru această politică, să contribuim la înfăptuirea năzuinţelor întregii omeniri de pace, bună­stare, independenţă şi libertate“. In acest spirit s-a desfăşurat întrevederea de marţi dimineaţa, cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Socialist Democratic Italian, con­dusă de Pier Luigi Romita, secretar general al parti­dului, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită de prietenie in ţara noastră. A avut loc un schimb de vederi cu privire la unele probleme actuale ale vieţii politice, precum şi ale luptei popoarelor pentru de­mocraţie, securitate şi pace, pentru o nouă ordine eco­nomică mondială. Abordindu-se probleme ale situaţiei din Europa, s-a subliniat de ambele părţi necesita­tea de a se acţiona în mod susţinut in direcţia trans­punerii în viaţă a înţelegerilor convenite la Helsinki. In acest sens s-a relevat importanţa unei bune pre­gătiri a apropiatei reuniuni de la Belgrad care să constituie un prilej de dialog fructuos şi nu de confrun­tări, menit să evidenţieze interesele şi punctele co­mune, cu respectarea dreptului fiecărui popor la o dez­voltare independentă şi suverană, fără nici un amestec din afară, să ducă la găsirea căilor şi modalităţilor de întărire a păcii, securităţii şi colaborării pe conti­nent. S-a subliniat importanţa ca la reuniune să se ajungă la înţelegeri privind căi de îmbunătăţire in viitor a cooperării economice intre ţările europene, de reducere a bugetelor militare şi a trupelor, mai buna cunoaştere şi întărire a încrederii intre toate popoarele continentului. IN CADRUL convorbirilor s-a apreciat că rezolvarea în interesul popoarelor a problemelor complexe ale vieţii internaţionale, depăşirea actualei crize econo­mice şi promovarea unor transformări economice şi sociale înnoitoare impun înţelegerea şi conlucrarea tot mai strînsă intre partidele clasei muncitoare, între toate forţele de stingă, democratice, inclusiv creştini, pe baza unor programe convenite şi cu respectarea iden­tităţii şi autonomiei fiecărui partid. S-a relevat, de asemenea, că soluţionarea problemelor păcii, colaboră­rii şi securităţii, înfăptuirea aspiraţiilor legitime ale oamenilor muncii, ale popoarelor implică şi acţiuni convergente pe scară internaţională, dezvoltarea in acest sens a dialogului şi prieteniei intre partidele muncitoreşti, democratice, progresiste, între toate for­ţele iubitoare de pace, in conformitate cu căile cele mai corespunzătoare condiţiilor şi tradiţiilor politice din fiecare ţară. Subliniind convergenţa şi apropierea de poziţii ale P.C.R. şi P.S.D.I. în principalele probleme ale vieţii internaţionale şi asupra căilor de întărire a păcii, securităţii şi cooperării în Europa, a fost exprimată de ambele părţi dorinţa de a se continua schimbul de pă­reri, de a se lărgi colaborarea între cele două partide pe baza respectului reciproc, ca o parte a dezvoltării în general a relaţiilor româno-italiene. TOT in finalitatea lărgirii colaborării şi a dezvoltă­rii dialogului cu toate forţele sociale care militează pentru transformarea şi înnoirea societăţii, pentru con­solidarea păcii, se înscrie şi sosirea, marţi seara, a preşedintelui Partidului Socialist Popular din Spania, Enrique Tierno Galvani, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în ţara noastră. De a­­semenea, marţi seara a sosit în Capitală, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, delegația Adunării Republicii Portugheze, condusă de Vasco de Gama Fernandes, președintele adunării. Tur de orizont LA MOSCOVA, în cadrul intîlnirii prieteneşti de la 5 aprilie dintre Leonid Brejnev şi Fidel Castro, s-a făcut — precum relatează agenţia TASS — un schimb de opinii privind problemele actuale ale vieţii interna­ţionale, ale adîncirii destinderii şi ale extinderii acesteia asupra tuturor regiunilor lumii. LA MADRID, Comitetul Executiv al Partidului Comunist din Spania a dat publicităţii o declaraţie afirmînd că guvernul spaniol este pus in situaţia „de a legaliza fără in­­tîrziere Partidul Comunist şi celelalte partide care nu au fost incă recunoscute“. LA WASHINGTON au avut loc convorbiri între preşedintele S.U.A., Jimmy Carter, şi preşedintele R.A. Egipt, Anwar Sadat, convorbiri consacrate diferitelor aspecte ale situaţiei din Orientul Apropiat. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Asociaţiile scriitorilor Timişoara » • In seria şezătorilor li­terare dedicate eroismului oamenilor muncii care traduc în viaţă indicaţiile partidului pentru înlătura­rea urmărilor cutremuru­lui, Asociaţia Scriitorilor din Timişoara, în colabo­rare cu Studioul teritorial de radio, a organizat un festival de poezie patrio­tică la întreprinderea me­canică din Timişoara. Şi-au dat concursul Al. Deal, Mircea Şerbănescu şi Damian Ureche. Cluj-Napoca • O manifestare asemă­nătoare s-a desfăşurat, în organizarea Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Na­poca, la clubul M.I.U. din acest municipiu. Bazil Gruia a vorbit despre re­flectarea evenimentelor de la 1907 în literatura tim­pului şi a citit din scrie­rile sale dedicate con­structorilor noii orinduiri. Tirgu-Mureş • Asociaţia Scriitorilor din Tg. Mureş a iniţiat de adresa Uniunii Scriitorilor • Şi în ultima săptă­­­mînă au continuat să so­sească telegrame şi scri­sori de compasiune pentru pierderile umane din 4 martie 1977. Astfel de me­saje au trimis Editura „Volk und Welt“ din Ber­lin. R.D. Germană, Geor­ges Hurmuziadis, scriitor şi traducător de literatură română, din Grecia, Wil­liam Murray, Paul Engle — Iowa, S.U.A. festivaluri şi seri de poe­zie inspirate din lupta pentru vindecarea grabni­că a urmărilor seismului, pentru obţinerea unor suc­cese cit mai mari pe fron­tul economic. Astfel de manifestări s-au desfăşu­rat la I.M­., Şcoala ge­nerală nr. 4 şi la liceul „Bolyai“ din Tg. Mureş, la Casele de cultură din Mediaş şi Reghin, la Că­minele culturale din Cor­­neşti, Păneţ, Dumbrava, Vătava, Solovăstru, Jabe­­niţa, Vărgata, Sîmbriaş, Pogăceana, Şincai, Săcal, Ruşii Munţii, Viişoara, Sîntioana, Crăieşti, Păsă­­reni, Corusca, Găieşti, Bahnea, Glodeni. Au par­ticipat Tudor Babteş, Bar­­tiş Ferenc, Dan Culcer, Serafim Duicu, Hajdú Zoltán, Gálfalvi György, Zeno Ghiţulescu, Romu­lus Guga, Jánosházy György, Ilyés Kinga, Ka­tona Szabó István, Ko­vács György, Markó Béla, Dumitru Mureşan, Nemes László, Nagy Pál, Oltyán László, Szepreti Lilla, Tóth István. Intilniri cu cititorii • Dinu Săraru şi Emil Manu la librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capita­lă, cu prilejul lansării ro­manului „Roata pămintu­­lui“ de Ioana Postelnicu, apărut în Editura Cartea Românească : Ion Arie­­şanu, Eugen Dorcescu, Laurenţiu Cernet, Şer­­ban Foarţă, Alexandra Indrieş, Andrei A. Liliu, Nicolae Tirol, Cornel Un­­gureanu, Ion Velican la Asociaţia scriitorilor din Timişoara, cu prilejul şe­dinţei de cenaclul dedicată prozatoarei Sofia Arcan. Sesiune ştiinţifică consacrată împlinirii a 70 de ani de la marea răscoală a ţăranilor din 1907 • Sub auspiciile Acade­miei de ştiinţe sociale şi politice, Academiei de şti­inţe agricole şi silvice, U­­niunii naţionale a coope­rativelor agricole de pro­ducţie şi ale Institutului de studii istorice şi social­­politice, în zilele de 31 martie — 1 aprilie a avut loc la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România o sesiune ştiinţifică con­sacrată Împlinirii a 70 de ani de la marea răscoală a ţăranilor din 1907, cu tema Lupta de veacuri a ţărănimii pentru dreptate şi libertate socială, pentru progresul, unitatea naţio­nală şi neatîrnarea patriei noastre, participarea acti­vă, alături de clasa mun­citoare, la victoria revolu­ţiei şi construcţiei socia­liste în România. Sesiunea a evocat rolul ţărănimii, care, de-a lun­gul milenarei existente a poporului român, a repre­zentat o importantă forţă socială a progresului şi a avut o puternică influenţă asupra desfăşurării tutu­ror evenimentelor cruciale din istoria patriei noastre. Lucrările sesiunii au în­făţişat principalele mo­mente ale luptei ţărănimii pentru libertate şi drepta­te socială, pentru progre­sul, unitatea naţională şi neatîrnarea patriei noas­tre, contribuţia activă a ţărănimii, alături de clasa muncitoare, la victoria re­voluţiei şi construcţiei so­cialiste in România. A fost subliniat în mod deo­sebit faptul că d­in mo­mente importante ale miş­cării revoluţionare din trecut ca şi în prezentul socialist, alături de ţăranii români, s-au aflat şi se a­­flă ţărani maghiari, ger­mani şi de alte­­naţionali­tăţi, înfrăţiţi în muncă şi luptă comună. La sfîrşitul lucrărilor sesiunii, cei prezenţi au a­­doptat textul unei telegra­me, adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socia­liste România. n Botoşani: Sesiunea de comunicări — 1907 • La Casa de cultură din Botoşani s-a desfăşu­rat o sesiune de comuni­cări cu tema : „Ţărănimea, forţă importantă a pro­gresului social, a luptei poporului român pentru libertate socială şi naţio­nală, pentru socialism“, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la marea răs­coală a țăranilor. O PROPUNERE Primim la redacţie : CA URMARE a consfătuirilor ce au avut loc, consacrate discutării problemelor privind recon­strucţia, sistematizarea şi modernizarea capita­lei, revine mai mult ca oricînd actuală nevoia unei arte de for public nevoia etalării osmozei existente între artele plastice şi arhitectură, in­tegrarea lor în ceea ce putem numi un stil al epocii. Ansamblurile edilitare sau industriale vor că­păta un plus de rigoare şi nobleţe prin concen­trările estetice ale artelor monumentale execu­tate potrivit cuceririlor moderne in domeniul concepţiei şi tehnicii în urma pierderilor materiale ce au avut loc de pe urma seismului, şi mergînd pe calea ge­neroaselor acţiuni întreprinse de Uniunea Ar­tiştilor Plastici, pe lingă cele două picturi do­nate pentru ornarea noilor apartamente ale si­nistraţilor şi pentru realizarea unor fonduri des­tinate contului „Solidarităţii şi omeniei“, mă ofer în continuare a executa o lucrare de artă mo­numentală. Mă gîndesc la o lucrare concepută din ma­teriale ce oricum intră în structura edificiilor, astfel incit să nu se ajungă la investiţii supli­mentare. Plăcile de marmură sau piatră, placa­jul ceramical, cimentul sau aluminiul etc., ce pot fi prevăzute în vederea trăiniciei zidurilor exterioare, vor constitui în acelaşi timp mate­rialele de lucru ale artistului, prin care va da expresie şi semnificaţie operei sale. Direcţia de Arhitectură şi Sistematizare a Con­siliului Popular al Municipiului Bucureşti, aju­tată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, ar putea include asemenea lucrări de artă mo­numentală, legăturile dintre arhitecţii proiectanţi şi artiştii plastici urmînd să aibă loc la aceeaşi masă de lucru. Nutresc convingerea, alături de colegii mei de breaslă, că nu există muncă mai nobilă şi mai frumoasă ca aceea pornită din conştiinţa dărui­rii în marele efort de construcţie al ţării, una cu construcţia propriei noastre arte. Ştefan SEVASTRE Omagiu lui George Lesnea • La Teatrul Naţional din Iaşi a fost sărbătorit poetul George Lesnea, cu prilejul împlinirii a 75 de ani. Au luat cuvîntul Mircea Radu Iacoban, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, Constantin Ciopraga şi Cristian Chelar, secre­tar al Comitetului jude­ţean de partid. Au fost citite mesaje adresate sărbătoritului din partea tovarăşilor Miu Do­­brescu, preşedintele Con­siliului Culturii şi Edu­caţiei Socialiste, şi Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. După un emoţionant răspuns al lui George Lesnea, care a mulţumit pentru cinstirea ce i s-a făcut, a urmat un recital din versurile sărbătoritu­lui, susţinut de actori ai Teatrului Naţional din Iaşi, în spiritul colaborării reciproce • Gabriel Dimisianu, Dan Hăulică, Ion Ianoşi şi Aurel Martin au plecat la Moscova, pentru a par­ticipa la o masă rotundă organizată de redacţia re­vistei „Voprosî Literaturi“, pe tema „Viaţă, creaţie, realism“. Semnal­ a ■ Vladimir Streinu —­­ E­.nNE3CU, ARG.IEZI. I Cub îngrijirea lui Geuv&e Iu un ten, î Sini grupate, m cele noua sec vi­umi me vo­lumului, majoritatea stu­diilor criticului consacra­te Vierii şi operei celor noi mari poeţi, (aiun­ura Emi­­nescu, 240 p., 13 lei, 20200 ex.­. ■ Maior Eftimie Ulescu — SCRISORI DIN RĂZ­BOIUL INDEPENDENŢEI 1577—1078. Numeroaselor manifestări editoriale ac­­ultate centenarului Inde­pendenţei de Stat a Ro­mâniei li se adaugă, in îngrijirea lui Andrei Bre-­zianu — semnatarul, in a­­celaşi timp, al unui emo­ţionant studiu introductiv loinumnii vu) — publica­rea corespondenţei cu fa­milia sa a unui partici­pant, în primele rnduri, la campania din 1877-1878. (Editura Militară, XXVIII +220 p., 8, ia lei, 1860 ex.). O Nicolae Jianu — E­C.INNOX. O noua culegere pe nuvele a autormui din a cărui bibliografie selec­tăm romane.e.: Viforul (l­ijl), Cumpăna apelor (1952, 1950), Veneam din întuneric (1962), Pămîntul era viu (1960) şi Sfirşîtul singurătăţii (1961). (Editu­ra Albatros, 164 p., 6 lei, 5000 ex.). B Gheorghe Pituţ — STELELE FIXE. Reluăm, dintre sonetele volumului, Un singur gind : „Spu­neam că-n loc de-a fi po­et / mai bine-aş fi-nvă­­ţat să-not, / un Sfinx e u­­niversul tot / insă dinamic şi atlet. // Ci eu mă mişc tot mai încet / şi uneori nici nu mai pot / fugi­­ precum fugise Loth / cînd turnuri mari faceau balet / / Dar nu vinasem decit vînt / precum a spus acel profet / alergătorii pe cu­­vint // și-n lungul timpu­lui regret / c-asemeni Sfinxului, — secret, / nu sunt al unui singur gind“ (Editura Eminescu, 124 p., 7,75 lei, 2.350 ex.). B Dan Culcer — CI­TIND SAU TRĂIND LI­TERATURA. A doua car­te a criticului de la re­vista „Vatra“ (debut 1973 — Un loc geometric), con­sacrată, de asemenea, fe­nomenului literar contem­poran, analizează atit cre­aţii reprezentative ale ul­timilor ani, cit şi unele aspecte teoretice, într-o încercare de definire­­ şi delimitare a actului critic. (Editura Dacia, 300 p., 9 lei, 2 800 ex.). B David — INTRODU­CERE IN FILOSOFIE. Prima traducere în limba română (şi, în acelaşi timp, într-o limbă moder­nă) a operei lui David In­vincibilul, filosof armean din secolul V e.n., repre­zentant de seamă al şco­lii filogreceşti, este sem­nată de Gabriel Liiceanu, autor totodată al Studiului introductiv şi al aparatu­lui critic. (Editura Acade­miei, XLIV + 128 p. 6,50 id­, 4450 ex.). ■ Menelaos Ludemis — MEMORIA INCENDIATA. Din volumul, apărut pos­tum, de versuri tălmăcite de Lambros Zogas cităm poemul Sfîrşitul nopţii: „Cum să rostogolesc noap­tea aceasta ?... / Un Sisif am devenit / Şi împing nopţile, / Dar ele nu se­­ mişcă. // Zilele n-or să mai apară. / Au luat li­ber. Dusu-s-au. / Şi au rămas numai nopţile / Să mă păzească, / Să nu fur cumva / Vreo rază de soare. // Şi aşa m-au în­temniţat în noapte, / Mi-au oferit-o ca pedeap­să, / Pentru că eu, copil fiind, / Zugrăveam po­rumbei / Fără să le leg picioarele.“ (Editura Emi­­nescu, 116 p.­7,25 lei, 850 ex.). LECTOR

Next