România literară, aprilie-iunie 1977 (Anul 10, nr. 14-26)
1977-04-07 / nr. 14
Din 7 in 7 zile Acţiuni convergente pe scară internaţională. Dezvoltarea dialogului IN AMPLA EXPUNERE din ziua de 28 martie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat dezvoltarea colaborării şi solidarităţii Partidului Comunist Român cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, partidele socialiste şi social-democrate, alte partide şi organizaţii democratice, progresiste, cu toate forţele antiimperialiste de pretutindeni. Evidenţiind că analiza situaţiei internaţionale a confirmat pe deplin istoricele aprecieri şi orientări ale Congresului al XI-lea, secretarul general al Partidului a subliniat : „Vom face totul pentru a contribui la realizarea unor relaţii noi pe plan internaţional, pentru ca, împreună cu toate forţele care se pronunţă pentru această politică, să contribuim la înfăptuirea năzuinţelor întregii omeniri de pace, bunăstare, independenţă şi libertate“. In acest spirit s-a desfăşurat întrevederea de marţi dimineaţa, cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Socialist Democratic Italian, condusă de Pier Luigi Romita, secretar general al partidului, care la invitaţia C.C. al P.C.R. face o vizită de prietenie in ţara noastră. A avut loc un schimb de vederi cu privire la unele probleme actuale ale vieţii politice, precum şi ale luptei popoarelor pentru democraţie, securitate şi pace, pentru o nouă ordine economică mondială. Abordindu-se probleme ale situaţiei din Europa, s-a subliniat de ambele părţi necesitatea de a se acţiona în mod susţinut in direcţia transpunerii în viaţă a înţelegerilor convenite la Helsinki. In acest sens s-a relevat importanţa unei bune pregătiri a apropiatei reuniuni de la Belgrad care să constituie un prilej de dialog fructuos şi nu de confruntări, menit să evidenţieze interesele şi punctele comune, cu respectarea dreptului fiecărui popor la o dezvoltare independentă şi suverană, fără nici un amestec din afară, să ducă la găsirea căilor şi modalităţilor de întărire a păcii, securităţii şi colaborării pe continent. S-a subliniat importanţa ca la reuniune să se ajungă la înţelegeri privind căi de îmbunătăţire in viitor a cooperării economice intre ţările europene, de reducere a bugetelor militare şi a trupelor, mai buna cunoaştere şi întărire a încrederii intre toate popoarele continentului. IN CADRUL convorbirilor s-a apreciat că rezolvarea în interesul popoarelor a problemelor complexe ale vieţii internaţionale, depăşirea actualei crize economice şi promovarea unor transformări economice şi sociale înnoitoare impun înţelegerea şi conlucrarea tot mai strînsă intre partidele clasei muncitoare, între toate forţele de stingă, democratice, inclusiv creştini, pe baza unor programe convenite şi cu respectarea identităţii şi autonomiei fiecărui partid. S-a relevat, de asemenea, că soluţionarea problemelor păcii, colaborării şi securităţii, înfăptuirea aspiraţiilor legitime ale oamenilor muncii, ale popoarelor implică şi acţiuni convergente pe scară internaţională, dezvoltarea in acest sens a dialogului şi prieteniei intre partidele muncitoreşti, democratice, progresiste, între toate forţele iubitoare de pace, in conformitate cu căile cele mai corespunzătoare condiţiilor şi tradiţiilor politice din fiecare ţară. Subliniind convergenţa şi apropierea de poziţii ale P.C.R. şi P.S.D.I. în principalele probleme ale vieţii internaţionale şi asupra căilor de întărire a păcii, securităţii şi cooperării în Europa, a fost exprimată de ambele părţi dorinţa de a se continua schimbul de păreri, de a se lărgi colaborarea între cele două partide pe baza respectului reciproc, ca o parte a dezvoltării în general a relaţiilor româno-italiene. TOT in finalitatea lărgirii colaborării şi a dezvoltării dialogului cu toate forţele sociale care militează pentru transformarea şi înnoirea societăţii, pentru consolidarea păcii, se înscrie şi sosirea, marţi seara, a preşedintelui Partidului Socialist Popular din Spania, Enrique Tierno Galvani, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în ţara noastră. De asemenea, marţi seara a sosit în Capitală, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, delegația Adunării Republicii Portugheze, condusă de Vasco de Gama Fernandes, președintele adunării. Tur de orizont LA MOSCOVA, în cadrul intîlnirii prieteneşti de la 5 aprilie dintre Leonid Brejnev şi Fidel Castro, s-a făcut — precum relatează agenţia TASS — un schimb de opinii privind problemele actuale ale vieţii internaţionale, ale adîncirii destinderii şi ale extinderii acesteia asupra tuturor regiunilor lumii. LA MADRID, Comitetul Executiv al Partidului Comunist din Spania a dat publicităţii o declaraţie afirmînd că guvernul spaniol este pus in situaţia „de a legaliza fără intîrziere Partidul Comunist şi celelalte partide care nu au fost incă recunoscute“. LA WASHINGTON au avut loc convorbiri între preşedintele S.U.A., Jimmy Carter, şi preşedintele R.A. Egipt, Anwar Sadat, convorbiri consacrate diferitelor aspecte ale situaţiei din Orientul Apropiat. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Asociaţiile scriitorilor Timişoara » • In seria şezătorilor literare dedicate eroismului oamenilor muncii care traduc în viaţă indicaţiile partidului pentru înlăturarea urmărilor cutremurului, Asociaţia Scriitorilor din Timişoara, în colaborare cu Studioul teritorial de radio, a organizat un festival de poezie patriotică la întreprinderea mecanică din Timişoara. Şi-au dat concursul Al. Deal, Mircea Şerbănescu şi Damian Ureche. Cluj-Napoca • O manifestare asemănătoare s-a desfăşurat, în organizarea Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca, la clubul M.I.U. din acest municipiu. Bazil Gruia a vorbit despre reflectarea evenimentelor de la 1907 în literatura timpului şi a citit din scrierile sale dedicate constructorilor noii orinduiri. Tirgu-Mureş • Asociaţia Scriitorilor din Tg. Mureş a iniţiat de adresa Uniunii Scriitorilor • Şi în ultima săptămînă au continuat să sosească telegrame şi scrisori de compasiune pentru pierderile umane din 4 martie 1977. Astfel de mesaje au trimis Editura „Volk und Welt“ din Berlin. R.D. Germană, Georges Hurmuziadis, scriitor şi traducător de literatură română, din Grecia, William Murray, Paul Engle — Iowa, S.U.A. festivaluri şi seri de poezie inspirate din lupta pentru vindecarea grabnică a urmărilor seismului, pentru obţinerea unor succese cit mai mari pe frontul economic. Astfel de manifestări s-au desfăşurat la I.M., Şcoala generală nr. 4 şi la liceul „Bolyai“ din Tg. Mureş, la Casele de cultură din Mediaş şi Reghin, la Căminele culturale din Corneşti, Păneţ, Dumbrava, Vătava, Solovăstru, Jabeniţa, Vărgata, Sîmbriaş, Pogăceana, Şincai, Săcal, Ruşii Munţii, Viişoara, Sîntioana, Crăieşti, Păsăreni, Corusca, Găieşti, Bahnea, Glodeni. Au participat Tudor Babteş, Bartiş Ferenc, Dan Culcer, Serafim Duicu, Hajdú Zoltán, Gálfalvi György, Zeno Ghiţulescu, Romulus Guga, Jánosházy György, Ilyés Kinga, Katona Szabó István, Kovács György, Markó Béla, Dumitru Mureşan, Nemes László, Nagy Pál, Oltyán László, Szepreti Lilla, Tóth István. Intilniri cu cititorii • Dinu Săraru şi Emil Manu la librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală, cu prilejul lansării romanului „Roata pămintului“ de Ioana Postelnicu, apărut în Editura Cartea Românească : Ion Arieşanu, Eugen Dorcescu, Laurenţiu Cernet, Şerban Foarţă, Alexandra Indrieş, Andrei A. Liliu, Nicolae Tirol, Cornel Ungureanu, Ion Velican la Asociaţia scriitorilor din Timişoara, cu prilejul şedinţei de cenaclul dedicată prozatoarei Sofia Arcan. Sesiune ştiinţifică consacrată împlinirii a 70 de ani de la marea răscoală a ţăranilor din 1907 • Sub auspiciile Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Uniunii naţionale a cooperativelor agricole de producţie şi ale Institutului de studii istorice şi socialpolitice, în zilele de 31 martie — 1 aprilie a avut loc la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România o sesiune ştiinţifică consacrată Împlinirii a 70 de ani de la marea răscoală a ţăranilor din 1907, cu tema Lupta de veacuri a ţărănimii pentru dreptate şi libertate socială, pentru progresul, unitatea naţională şi neatîrnarea patriei noastre, participarea activă, alături de clasa muncitoare, la victoria revoluţiei şi construcţiei socialiste în România. Sesiunea a evocat rolul ţărănimii, care, de-a lungul milenarei existente a poporului român, a reprezentat o importantă forţă socială a progresului şi a avut o puternică influenţă asupra desfăşurării tuturor evenimentelor cruciale din istoria patriei noastre. Lucrările sesiunii au înfăţişat principalele momente ale luptei ţărănimii pentru libertate şi dreptate socială, pentru progresul, unitatea naţională şi neatîrnarea patriei noastre, contribuţia activă a ţărănimii, alături de clasa muncitoare, la victoria revoluţiei şi construcţiei socialiste in România. A fost subliniat în mod deosebit faptul că din momente importante ale mişcării revoluţionare din trecut ca şi în prezentul socialist, alături de ţăranii români, s-au aflat şi se află ţărani maghiari, germani şi de altenaţionalităţi, înfrăţiţi în muncă şi luptă comună. La sfîrşitul lucrărilor sesiunii, cei prezenţi au adoptat textul unei telegrame, adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. n Botoşani: Sesiunea de comunicări — 1907 • La Casa de cultură din Botoşani s-a desfăşurat o sesiune de comunicări cu tema : „Ţărănimea, forţă importantă a progresului social, a luptei poporului român pentru libertate socială şi naţională, pentru socialism“, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la marea răscoală a țăranilor. O PROPUNERE Primim la redacţie : CA URMARE a consfătuirilor ce au avut loc, consacrate discutării problemelor privind reconstrucţia, sistematizarea şi modernizarea capitalei, revine mai mult ca oricînd actuală nevoia unei arte de for public nevoia etalării osmozei existente între artele plastice şi arhitectură, integrarea lor în ceea ce putem numi un stil al epocii. Ansamblurile edilitare sau industriale vor căpăta un plus de rigoare şi nobleţe prin concentrările estetice ale artelor monumentale executate potrivit cuceririlor moderne in domeniul concepţiei şi tehnicii în urma pierderilor materiale ce au avut loc de pe urma seismului, şi mergînd pe calea generoaselor acţiuni întreprinse de Uniunea Artiştilor Plastici, pe lingă cele două picturi donate pentru ornarea noilor apartamente ale sinistraţilor şi pentru realizarea unor fonduri destinate contului „Solidarităţii şi omeniei“, mă ofer în continuare a executa o lucrare de artă monumentală. Mă gîndesc la o lucrare concepută din materiale ce oricum intră în structura edificiilor, astfel incit să nu se ajungă la investiţii suplimentare. Plăcile de marmură sau piatră, placajul ceramical, cimentul sau aluminiul etc., ce pot fi prevăzute în vederea trăiniciei zidurilor exterioare, vor constitui în acelaşi timp materialele de lucru ale artistului, prin care va da expresie şi semnificaţie operei sale. Direcţia de Arhitectură şi Sistematizare a Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, ajutată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, ar putea include asemenea lucrări de artă monumentală, legăturile dintre arhitecţii proiectanţi şi artiştii plastici urmînd să aibă loc la aceeaşi masă de lucru. Nutresc convingerea, alături de colegii mei de breaslă, că nu există muncă mai nobilă şi mai frumoasă ca aceea pornită din conştiinţa dăruirii în marele efort de construcţie al ţării, una cu construcţia propriei noastre arte. Ştefan SEVASTRE Omagiu lui George Lesnea • La Teatrul Naţional din Iaşi a fost sărbătorit poetul George Lesnea, cu prilejul împlinirii a 75 de ani. Au luat cuvîntul Mircea Radu Iacoban, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, Constantin Ciopraga şi Cristian Chelar, secretar al Comitetului judeţean de partid. Au fost citite mesaje adresate sărbătoritului din partea tovarăşilor Miu Dobrescu, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, şi Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. După un emoţionant răspuns al lui George Lesnea, care a mulţumit pentru cinstirea ce i s-a făcut, a urmat un recital din versurile sărbătoritului, susţinut de actori ai Teatrului Naţional din Iaşi, în spiritul colaborării reciproce • Gabriel Dimisianu, Dan Hăulică, Ion Ianoşi şi Aurel Martin au plecat la Moscova, pentru a participa la o masă rotundă organizată de redacţia revistei „Voprosî Literaturi“, pe tema „Viaţă, creaţie, realism“. Semnal a ■ Vladimir Streinu — E.nNE3CU, ARG.IEZI. I Cub îngrijirea lui Geuv&e Iu un ten, î Sini grupate, m cele noua sec viumi me volumului, majoritatea studiilor criticului consacrate Vierii şi operei celor noi mari poeţi, (aiunura Eminescu, 240 p., 13 lei, 20200 ex.. ■ Maior Eftimie Ulescu — SCRISORI DIN RĂZBOIUL INDEPENDENŢEI 1577—1078. Numeroaselor manifestări editoriale acultate centenarului Independenţei de Stat a României li se adaugă, in îngrijirea lui Andrei Bre-zianu — semnatarul, in acelaşi timp, al unui emoţionant studiu introductiv loinumnii vu) — publicarea corespondenţei cu familia sa a unui participant, în primele rnduri, la campania din 1877-1878. (Editura Militară, XXVIII +220 p., 8, ia lei, 1860 ex.). O Nicolae Jianu — EC.INNOX. O noua culegere pe nuvele a autormui din a cărui bibliografie selectăm romane.e.: Viforul (lijl), Cumpăna apelor (1952, 1950), Veneam din întuneric (1962), Pămîntul era viu (1960) şi Sfirşîtul singurătăţii (1961). (Editura Albatros, 164 p., 6 lei, 5000 ex.). B Gheorghe Pituţ — STELELE FIXE. Reluăm, dintre sonetele volumului, Un singur gind : „Spuneam că-n loc de-a fi poet / mai bine-aş fi-nvăţat să-not, / un Sfinx e universul tot / insă dinamic şi atlet. // Ci eu mă mişc tot mai încet / şi uneori nici nu mai pot / fugi precum fugise Loth / cînd turnuri mari faceau balet / / Dar nu vinasem decit vînt / precum a spus acel profet / alergătorii pe cuvint // și-n lungul timpului regret / c-asemeni Sfinxului, — secret, / nu sunt al unui singur gind“ (Editura Eminescu, 124 p., 7,75 lei, 2.350 ex.). B Dan Culcer — CITIND SAU TRĂIND LITERATURA. A doua carte a criticului de la revista „Vatra“ (debut 1973 — Un loc geometric), consacrată, de asemenea, fenomenului literar contemporan, analizează atit creaţii reprezentative ale ultimilor ani, cit şi unele aspecte teoretice, într-o încercare de definire şi delimitare a actului critic. (Editura Dacia, 300 p., 9 lei, 2 800 ex.). B David — INTRODUCERE IN FILOSOFIE. Prima traducere în limba română (şi, în acelaşi timp, într-o limbă modernă) a operei lui David Invincibilul, filosof armean din secolul V e.n., reprezentant de seamă al şcolii filogreceşti, este semnată de Gabriel Liiceanu, autor totodată al Studiului introductiv şi al aparatului critic. (Editura Academiei, XLIV + 128 p. 6,50 id, 4450 ex.). ■ Menelaos Ludemis — MEMORIA INCENDIATA. Din volumul, apărut postum, de versuri tălmăcite de Lambros Zogas cităm poemul Sfîrşitul nopţii: „Cum să rostogolesc noaptea aceasta ?... / Un Sisif am devenit / Şi împing nopţile, / Dar ele nu se mişcă. // Zilele n-or să mai apară. / Au luat liber. Dusu-s-au. / Şi au rămas numai nopţile / Să mă păzească, / Să nu fur cumva / Vreo rază de soare. // Şi aşa m-au întemniţat în noapte, / Mi-au oferit-o ca pedeapsă, / Pentru că eu, copil fiind, / Zugrăveam porumbei / Fără să le leg picioarele.“ (Editura Eminescu, 116 p.7,25 lei, 850 ex.). LECTOR