România literară, aprilie-iunie 1978 (Anul 11, nr. 14-26)
1978-04-06 / nr. 14
România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. Drum de împliniri (Urmare din pagina 1) ţiei ştiinţifice in dezvoltarea multilaterală a ţării, fiind, de fapt, o expresie a marii forţe, a potenţialului considerabil de inteligenţă tehnică şi ştiinţifică, a perseverenţei şi cutezanţei a mii şi mii de muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, studenţi, elevi care au conceput şi realizat maşini, instalaţii, dispozitive, au propus soluţii tehnologice de perfecţionare a muncii şi producţiei deosebit de importante pentru înfăptuirea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Desigur, actualul cincinal are la bază acumulările cantitative pline de rod ale cincinalelor precedente, menite a marca necontenit noi trepte de progres general. Dar nu mai puţin — demonstrează Expoziţia — această nouă şi hotăritoare etapă a construcţiei socialiste multilateral dezvoltate îşi află un sprijin sporit in stimularea inteligenţei, voinţei, hărniciei şi avintului uriaşei zestre umane, identificabilă cu tot ce se va construi şi se va înălţa in cuprinsul ţării. Toate exponatele sunt rodul efervescenţei creatoare declanşată in colectivele noastre de muncă de Festivalul naţional „Cintarea României", amintindu-ne indicaţia preţioasă pe care secretarul general al partidului a dat-o Încă la începutul primei sale ediţii, chemind la îmbinarea tradiţiei, a frumosului străbun cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii . „O adevăratăivitare a României» — spunea atunci tovarăşul Nicolae Ceauşescu — nu poate fi concepută şi înţeleasă fără tumultul abatajelor din mine, al furnalelor, laminoarelor, utilajelor grele, fără freamătul muncii din industria electronică, din industria uşoară sau alimentară. De asemenea nu poate fi concepută o adevărată «Cintare a României» fără zumzetul tractoarelor şi al maşinilor agricole, fără munca entuziastă a muncitorilor şi ţăranilor. Acesta este adevăratul sens a ceea ce dorim să fie festivalul«Cintarea României», — festivalul muncii, al creaţiei, adăugind la aceasta şi bucuria exprimată in muzică, în dans, in creaţia literar-artistică". Includerea creaţiei tehnico-ştiinţifice ca domeniu prioritar de întrecere in cadrul Festivalului naţional „Ciitarea României" este de natură să-i dea noi impulsuri, noi valenţe. Creativitatea tehnică devine astfel o autentică forţă de producţie în transformarea cantităţii Intr-o nouă calitate, cerinţă fundamentală pe care a pus-o in faţa întregului popor Conferinţa naţională a partidului. ŞI IATA că în cronica acestei luminoase primăveri, ziua de 5 aprilie s-a înscris ca fiind memorabilă din prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşului Todor Jivkov, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, au fost inaugurate lucrările de construcţie a Complexului hidroenergetic Turnu Măgurele-Nicopole, eveniment transmis indirect de posturile de radio şi televiziune. Mii de oameni ai muncii români şi bulgari au făcut celor doi conducători de partid şi de stat o caldă primire, ovaţionind îndelung pentru strînsa prietenie dintre cele două ţări. Prezentarea machetelor Complexului, dezvelirea plăcilor inaugurale, gestul simbolic al începerii lucrărilor şantierului prin punerea la temelia viitorului gigant a celor dinţii cupe de ciment au constituit pentru cele două popoare tot atîtea momente de înaltă trăire ale unui eveniment ce va rămîne înscris pentru totdeauna in cronica relaţiilor dintre cele două ţări. In Cuvîntările lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov au dat o înaltă apreciere cursului mereu ascendent în toate domeniile al relaţiilor româno-bulgare, considerind viitorul obiectiv hidroenergetic ca o expresie a acestei rodnice colaborări frăţeşti. Marele şantier de construcţie de pe ambele maluri dovedeşte că Dunărea a devenit tot mai mult un fluviu al prieteniei care are rădăcini adinei în istoria ţărilor noastre. In urmă cu o sută de ani, popoarele român şi bulgar au luptat împreună pentru scuturarea jugului otoman, întărind apoi, de-a lungul vremii, cu jertfe grele, relaţiile de într-ajutorare în lupta revoluţionară şi ridicînd aceste relaţii pe o nouă treaptă în epoca noastră de construcţie socialistă. Cum s-a subliniat, măreţul obiectiv inaugurat ieri va vorbi peste decenii, peste veacuri despre forţa creatoare a oamenilor muncii din cele două ţări, care, prin asemenea realizări, pun temeliile viitorului comunist. Complexul, de o mare importanţă in viaţa economică a celor două popoare, are, totodată, şi o deosebită semnificaţie socială şi politică : el demonstrează că oamenii eliberaţi de exploatare, oamenii care construiesc o nouă orînduire pot face în domeniul tehnicii adevărate minuni. In Cuvîntările celor doi conducători de partid şi de stat s-a apreciat că acest obiectiv reprezintă cel mai înalt nivel de cooperare economică dintre România şi Bulgaria din toate timpurile Pe lingă energia electrică, realizarea Complexului va asigura rezerve importante pentru irigaţii şi va deschide o nouă cale de comunicaţie rutieră şi feroviară între România şi Bulgaria. La realizarea noului sistem hidroenergetic de pe Dunăre vor lucra împreună mii şi mii de oameni români şi bulgari, fapt ce va avea o mare importanţă în cimentarea prieteniei nu numai dintre popoarele noastre, ci dintre toate ţările socialiste, dintre toate ţările dornice de pace şi progres. „România literară" 2 România literară Viaţa literară Asociaţiile scriitorilor Întîlniri cu cititorii Bucureşti • N. Breban, Mircea Micu, Nichita Stănescu, la Facultatea de fizică din Bucureşti. • Radu Cârneci, George Chirilă, Viorel Cosma, Nicolae Dragoş, Ion Gheorghe, Tudor Haret, Profira Mihăilescu, Ion C. Ştefan, Liliana Uisu, la Clubul I.M.A. Ciorogîrla, judeţul Ilfov. « Ada Orleanu, la căminul cultural din comuna Vidra, judeţul Ilfov, şi la Casa Armatei din Bucureşti. • Ludmila Ghiţescu, la Liceul „N. Bălcescu“ din Piteşti. • Florin Costinescu, Cornelia Djigora, Nicolae Dragoş, Ion Horea, Iulian Neacşu, Liliana Ursu, la întreprinderea de comerţ exterior „Confex“Bucureşti. • Nicolae Georgescu, Petre Paulescu, Ion Potopin, Irena Puşchiţă, Florian Saioc, Petre Strihan, la Biblioteca Municipală „M. Sadoveanu“ (in cadrul Cenaclului literar ,,G. Călinescu"). • Iuliu Ilaţiu şi Irimie Străuţ, la casele pionierilor din Arad şi Ineu. • George Chirilă şi Oliviu Negoiţă, la şcoala generală din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov, Braşov • Dan Tărchilă, la Liceul de ştiinţele naturii din oraşul Braşov (unde a prezentat conferinţa „Impresii de călătorie din China“). • Ion Itu, la Casa de cultură a Municipiului Braşov (în cadrul cercului de estetică), Cluj-Napoca • Grigore Beuran, Petre Bucşa, Doina Cetea, • In cadrul etapei de masă a celei de a doua ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României“, sub semnul omagierii a 2050 de ani de la formarea primului stat dac centralizat şi independent, al sărbătoririi a 130 de ani de la Revoluţia burghezo-democratică de la 1848 şi a 60 de ani de la încheierea procesului de formare a statului naţional unitar, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Neamţ, în colaborare cu biblioteca judeţeană şi Centrul de Librării, a organizat, săptămîna trecută, Salonul de carte „Libris ’78“, Piatra Neamţ. La Clubul „C.F.S. Săvineşti", căminul cultural Negreşti (comuna Dobreni), la Casa Corpului didactic, Librăria „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ, şi Casa de cultură a sindicatelor din Roman au avut loc lansările leVictor Felea, Vasile Grinea, Ion Lungu, Negoiţă Irimie, Teohar Mihadaş, Nicolae Prelipceanu, Marcel Runcan, Ion Vlad, Mircea Vaida, la Biblioteca judeţeană şi la Liceul „Andrei Şaguna“ din Braşov, Timişoara • Asociaţia Scriitorilor din Timişoara, cu sprijinul Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, a organizat, in cadrul acţiunilor aniversării a 2050 de ani de la întemeierea primului stat dac centralizat şi independent, şezători literare la Liceul „Aurel Vlaicu“ din Orăştie şi liceele „Decebal“ şi „Minier“ din Deva, după care au fost vizitate cetăţile dacice din munţii Orăştiei. Au participat : Ion Arieşanu, Anavi Adam, Sofia Arcan, Paul Eugen Banciu, Lucian Bureriu, Nikolaus Berwanger, Iaurenţiu Cerneţ, Iosif Costinaş, Cedomir Cionca, Eugen Dorcescu, George Drumur, Anghel Dumbrăveanu, Octavian Gog, Dorian Grozdan, Lazăr Ulei, Hans Kehrer, Maria Pongracz, Neboisa Popovici, Mircea Şerbănescu, Ştefan Ludwig Schwartz, Petru Sfetca, Corina Victoria Şeiu, Marcel Turco, Aurel Turcuş, Nicolae Ţirioi, Ion Velican. Iaşi , George Lesnea, Vasile Mihăescu, Emilian Mareu, Ioanid Romaneştii, Silviu Rusu, Haralambie Ţugui, la manifestările prilejuite de depunerea jurămîntului noii promoţii de militari şi la concursul de creaţie de cîntece ostăşeşti „Te apăr şi te evit patria mea“. lumelor : „Drum de luptă şi glorie“ de Dumitru Almaş, „Roman din dragoste“ de Maria Luiza Cristescu, „Petru Rareş“ (sub redacţia lui Leon Şimanschi), „Contemporanii“ de Corneliu Buzinschi, „Lucian Blaga“ de Al. Tănase, „Pietrele dacilor vorbesc“ de Paul Mac Kendrick. „Bulgărul de foc“ de Emanoil Manoliu. Antologia „Dacica“ (Ed. Minerva). De asemenea, la Clubul Central Bicaz, Clubul Tineretului şi Casa de cultură din Piatra Neamţ, la Biblioteca Municipală din Roman, Casa de cultură din Tg. Neamţ, Şcoala populară de artă, la sediul Filialei Neamţ a Uniunii Societăţilor de ştiinţe medicale, Liceul de Matematică-Fizică „Roman Vodă“ s-au desfăşurat întîlniri intre scriitori, redactori din edituri, şezători literare, întîlniri ale membrilor cercurilor literare cu cititorii. Vizită de documentare pe şantierul Metroului din Bucureşti • Comitetul de partid de la Uniunea Scriitorilor a organizat în ziua de 4 aprilie 1978 o fructuoasă vizită de documentare pe şantierul Metroului din Bucureşti. Scriitorii au fost salutaţi de tovarăşul Remus Dima, secretar al Comitetului municipal P.C.R. Bucureşti. General locotenent Petre Constantinescu, directorul general al întreprinderii Metroului din Bucureşti, şi ing. Nicolae Popa, director general adjunct, au dat explicaţii asupra soluţiilor moderne de construcţie a viitorului metrou. Documentarea s-a încheiat cu vizitarea unor obiective. Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii • La 1 aprilie a început in întreaga ţară desfăşurarea „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii" organizată de Consiliul Central al U.G.S.R., în colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea Scriitorilor şi Centrala Editorială. Manifestarea este înscrisă în acţiunile de amploare ale actualei ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României“ şi urmează a se încheia la 30 aprilie 1978. In Capitală, Centrul de librării, Biblioteca Municipală „M. Sadoveanu“, bibliotecile sindicatelor au programat numeroase manifestări. Intre altele, au loc zile ale cărţii în întreprinderi şi instituţii, in cadrul cărora redactori ai editurilor şi autori se întîlnesc cu cititorii. La cluburile sindicatelor se desfăşoară întîlniri între scriitori, autori de lucrări inspirate din realităţile contemporane, şezători literare, seri de întrebări şi răspunsuri, recitaluri de poezie, concursuri tematice etc. Expoziţii reprezentative pentru stadiul actual al producţiei editoriale sunt programate la întreprinderile : 23 August“, „Autobuzul“, „Laromet“, „Dîmboviţa“ etc. precum şi în alte unităţi. Expoziţie de carte a medicilor scriitori • Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti a organizat la sediul Comitetului de partid din unităţile sanitare, din strada Orlando nr. 3, o expoziţie de carte a medicilor scriitori. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Cornel Butnaru. A prezentat expoziţia, făcînd o Incursiune In istoria lucrărilor literare scrise de medici, acad. Al. Bălăci. Dintre expozanţi au participat: dr. Ion Dumitrescu, dr. Alex. Ivănescu, dr. Romulus Dinu, dr. Nicolae Neagu, dr. Nicolae Damian, dr. Victor Săhleanu, dr. Emil Zegreanu, dr. Banu Rădulescu. Sunt prezentate, între altele, lucrări beletristice de : acad. Al. Rădulescu, Nicolae Neagu, Ion Dumitrescu, Rodica Iulian, Nicolae Damian, Banu Rădulescu, Romulus Dinu, Emil Zegreanu, Horia Stancu, Al. Rogoz, Constantin Banu. Expoziţia va rămîne deschisă permanent. Salonul de carte „Libris ’78" — Piatra Neamţ Revista revistelor „Analele Universităţii din Craiova“ • GINDITE pe serii, in funcţie de profilul complex al Universităţii craiovene. Analele acesteia dau in primul rind o imagine asupra modului în care cercetătorii şi universitarii de acolo înţeleg să lumineze diverse probleme ale culturii, ştiinţei şi artei, ţinînd cu precădere de partea locului. Seria Ştiinţe filologice, anul V/1977, apărută de curind, cuprinde lucrări din domeniul lingvisticii şi filologiei, al literaturii române şi universale. Intre ele, Fapte dialectale in onomastica din nord-vestul Olteniei de Radu Sp. Popescu, Graiul bufenilor din Banat de Marin Petrişor, ca şi contribuţiile lui Gh. D. Trandafir, ale Măriei Iliescu, Marilenei Velican- Cosinschi, ale lui Emilian N. Bureţea, Katalin Dumitraşcu şi Lucia Hangiu, ale Emiliei-Rodica Iordache şi Michaelei Livescu etc. In domeniul literaturii, Ion Trăistaru analizează memoriul lui Mihai Viteazul către marele duce de Toscana, studii interesante publicînd și Tudor Nedelcea, Ion Nijloveanu, George Sorescu, Emilia Parpală, Sina Dănciulescu-Leonte, Cornelia Cristea, Toma Grigorie, Dorin Teodorescu, Stelian Cincă, Ion Deaconescu şi alţii. • • • • — LA TRECUTU-ŢI MARE, MARE VIITOR. Antologia de poezie patriotică şi revoluţionara pentru tineret editatâ de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist cuprinde versuri „ce constituie expresia cea mai înaltă a responsabilităţii totale a creatorilor faţă de istorie, de popor, faţă de generaţiile viitoare“, generaţii care „vor cunoaşte sensibilitatea poeziei, profundul ei mesaj comunist, patriotic şi revoluţionar, responsabilitatea cu care fiecare creator s-a angajat in faţa marilor momente pe care istoria poporului român le-a consemnat şi le consemnează cu litere de aur“. Ediţia, îngrijită de Eugen Marinescu, antologhează, in afara unor balade populare, creaţia a aproape o sută de poeţi, clasici — incepînd cu Ienăchiţă Văcărescu şi Vasile Cârlova — şi contemporani. (Editura Albatros, VIII + 326 p. 12,50 Iei, 10 000 ex.) • George Niculescu- Mizil — CATRINA (CERUL SINGERA). Volumul al doilea al ciclului — primul, Dealul norilor, a apărut în 1972 — este însoţit de cuvintele lui Mihail Cruceanu : „Autorul acestui roman — George Niculescu-Mizil — ca un cronicar popular. In stilul firesc al vorbirii obişnuite, evocă în jurul vieţii eroinei, Catrina, pe care am cunoscut-o şi eu în realitate, o serie de persoane şi întîmplări, în legătură cu luptele duse la noi de clasa muncitoare pentru apărarea libertăţilor ei şi ale întregului popor muncitor. In desfăşurarea romanului, autorul se arată stăpînit de o inaltă conştiinţă revoluţionară“. (Editura Albatros, 298 p., II lei, 30.200 ex.). • Ion Vartic — RADU STANCA. POEZIE SI TEATRU. Publicate în colecţia „Contemporanul nostru“ studiile lui Ion Vartic sînt insotite de ample selecţii din opera scriitorului sibian — eseuri, versuri, piese —, încercînd să ilustreze „gîndirea unitară“ şi „opţiunile estetice decise, niciodată şovăielnice“ ale autonimii. (Editura Albatros, 1988„ 6,50 Iel. 3.700 ex.) • Florin Muscata — JURAMINT PE APA VIE. Versuri pentru copii, ilustrate de Gabriela Buhoiu și Mihai Gheorghe. (Editura luuiniea, 56 pe 4 lei, 40.000 ex.) • C. Turturică — SCOATEREA CASEI DIN PAMlNT. Volumul este prezentat de Mircea Sintimbreanu : «C. Turturică (născut în anul 1933, în comuna Drăcșani — Teleorman, cu studii de filosofie, pînă de curind lucrător la Muzeul de istorie a literaturii române, in prezent macaragiu pe unul din şantierele Capitalei), pare, potrivit cărţii de muncă, şi la prima ei citire, un nomad [...] A făcut-o programatic, cu tenacitate, ca şi cum in dorinţa de a absolvi suprema Universitate a zilelor noastre şi-ar fi promovat cu fiecare profesie şi în fiecare nou colectiv, trimestru de trimestru, cite un colocviu, cite un examen. In fapt, labilitatea este aparentă, itinerariile acestea nu au nimic aventurist. Cartea de faţă ne dovedeşte întocmai unui strălucit proiect de diplomă că neodihna lui C. Turturică era studiu. Nomadul nu era nomad, ci un maratonist. Un superb şi fanatic alergător, căutîndu-şi pretutindeni Cetatea şi pe oamenii „care o scot din pămînt“, oameni cărora, la capătul acestor prime pagini tipărite cu un har pe măsura magnificei lor trude, le spune bărbătesc şi tandru : „Aţi învins !“•. (Editura Albatros, 216 p., 7,25 lei, 4.250 ex.) LECTOR