România literară, aprilie-iunie 1978 (Anul 11, nr. 14-26)

1978-04-06 / nr. 14

România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­­peanu. Drum de împliniri (Urmare din pagina 1) ţiei ştiinţifice in dezvoltarea multilaterală a ţării, fiind, de fapt, o expresie a marii forţe, a potenţialului consi­derabil de inteligenţă tehnică şi ştiinţifică, a perseve­renţei şi cutezanţei a mii şi mii de muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, studenţi, elevi care au conceput şi realizat maşini, instalaţii, dispozitive, au propus soluţii tehnologice de perfecţionare a muncii şi producţiei deosebit de importante pentru înfăptuirea cin­cinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Desigur, actualul cincinal are la bază acumulările cantitative pline de rod ale cincinalelor precedente, menite a marca necontenit noi trepte de progres general. Dar nu mai puţin — de­monstrează Expoziţia — această nouă şi hotăritoare eta­pă a construcţiei socialiste multilateral dezvoltate îşi află un sprijin sporit in stimularea inteligenţei, voinţei, hăr­niciei şi avintului uriaşei zestre umane, identificabilă cu tot ce se va construi şi se va înălţa in cuprinsul ţării. Toate exponatele sunt rodul efervescenţei creatoare de­clanşată in colectivele noastre de muncă de Festivalul naţional „Cintarea României", amintindu-ne indicaţia preţioasă pe care secretarul general al partidului a dat-o Încă la începutul primei sale ediţii, chemind la îmbina­rea tradiţiei, a frumosului străbun cu cele mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii . „O adevărată­­ivitare a României» — spunea atunci tovarăşul Nicolae Ceauşescu — nu poate fi concepută şi înţeleasă fără tumultul aba­tajelor din mine, al furnalelor, laminoarelor, utilajelor grele, fără freamătul muncii din industria electronică, din industria uşoară sau alimentară. De asemenea nu poate fi concepută o adevărată «Ci­nt­are a României» fără zumzetul tractoarelor şi al maşinilor agricole, fără munca entuziastă a muncitorilor şi ţăranilor. Acesta este adevăratul sens a ceea ce dorim să fie festivalul­­«Cintarea României», — festi­valul muncii, al creaţiei, adăugind la aceasta şi bucuria ex­primată in muzică, în dans, in creaţia literar-artistică". In­cluderea creaţiei tehnico-ştiinţifice ca domeniu prioritar de întrecere in cadrul Festivalului naţional „Ciitarea Româ­niei" este de natură să-i dea noi impulsuri, noi valenţe. Creativitatea tehnică devine astfel o autentică forţă de pro­ducţie în transformarea cantităţii Intr-o nouă calitate, ce­rinţă fundamentală pe care a pus-o in faţa întregului po­por Conferinţa naţională a partidului. ŞI IATA că în cronica acestei luminoase primăveri, ziua de 5 aprilie s-a înscris ca fiind memorabilă d­in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşului Todor Jivkov, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bul­garia, au fost inaugurate lucrările de construcţie a Com­plexului hidroenergetic Turnu Măgurele-Nicopole, eve­niment transmis in­direct de posturile de radio şi televi­ziune. Mii de oameni ai muncii români şi bulgari au făcut celor doi conducători de partid şi de stat o caldă primire, ovaţionind îndelung pentru strînsa prietenie dintre cele două ţări. Prezentarea machetelor Complexului, dezveli­rea plăcilor inaugurale, gestul simbolic al începerii lucră­rilor şantierului prin punerea la temelia viitorului gigant a celor dinţii cupe de ciment au constituit pentru cele două popoare tot atîtea momente de înaltă trăire ale unui eveniment ce va rămîne înscris pentru totdeauna in cro­nica relaţiilor dintre cele două ţări. In Cuvîntările lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşul Todor Jivkov au dat o înaltă apreciere cursului me­reu ascendent în toate domeniile al relaţiilor româno-bul­­gare, considerind viitorul obiectiv hidroenergetic ca o ex­presie a acestei rodnice colaborări frăţeşti. Marele şantier de construcţie de pe ambele maluri dovedeşte că Dunărea a devenit tot mai mult un fluviu al prieteniei care are rădăcini adinei în istoria ţărilor noastre. In urmă cu o sută de ani, popoarele român şi bulgar au luptat împreu­nă pentru scuturarea jugului otoman, întărind apoi, de-a lungul vremii, cu jertfe grele, relaţiile de într-ajutorare în lupta revoluţionară şi ridicînd aceste relaţii pe o nouă treaptă în epoca noastră de construcţie socialistă. Cum s-a subliniat, măreţul obiectiv inaugurat ieri va vorbi peste decenii, peste veacuri despre forţa creatoare a oa­menilor muncii din cele două ţări, care, prin asemenea realizări, pun temeliile viitorului comunist. Complexul, de o mare importanţă in viaţa economică a celor două po­poare, are, totodată, şi o deosebită semnificaţie socială şi politică : el demonstrează că oamenii eliberaţi de exploa­tare, oamenii care construiesc o nouă orînduire pot face în domeniul tehnicii adevărate minuni. In Cuvîntările celor doi conducători de partid şi de stat s-a apreciat că acest obiectiv reprezintă cel mai înalt ni­vel de cooperare economică dintre România şi Bulgaria din toate timpurile Pe lingă energia electrică, realizarea Complexului va asigura rezerve importante pentru irigaţii şi va deschide o nouă cale de comunicaţie rutieră şi fe­roviară între România şi Bulgaria. La realizarea noului sistem hidroenergetic de pe Dunăre vor lucra împreună mii şi mii de oameni români şi bul­gari, fapt ce va avea o mare importanţă în cimen­tarea prieteniei nu numai dintre popoarele noastre, ci din­tre toate ţările socialiste, dintre toate ţările dornice de pace şi progres. „România literară" 2 România literară Viaţa literară Asociaţiile scriitorilor Întîlniri cu cititorii Bucureşti • N. Breban, Mircea Micu, Nichita Stănescu, la Facultatea de fizică din Bucureşti. • Radu Cârneci, Geor­ge Chirilă, Viorel Cosma, Nicolae Dragoş, Ion Gheorghe, Tudor Haret, Profira Mihăilescu, Ion C. Ştefan, Liliana Uisu, la Clubul I.M.A. Cioro­­gîrla, judeţul Ilfov. « Ada Orleanu, la că­minul cultural din co­muna Vidra, judeţul Ilfov, şi la Casa Armatei din Bucureşti. • Ludmila Ghiţescu, la Liceul „N. Bălcescu“ din Piteşti. • Florin Costinescu, Cornelia Djigora, Nicolae Dragoş, Ion Horea, Iu­lian Neacşu, Liliana Ursu, la întreprinderea de comerţ exterior „Confex“­­Bucureşti. • Nicolae Georgescu, Petre Paulescu, Ion Po­­topin, Irena Puşchiţă, Florian Saioc, Petre Stri­­han, la Biblioteca Muni­cipală „M. Sadoveanu“ (in cadrul Cenaclului li­terar ,,G. Călinescu"). • Iuliu Ilaţiu şi Irimie Străuţ, la casele pionie­rilor din Arad şi Ineu. • George Chirilă şi Oliviu Negoiţă, la şcoala generală din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov, Braşov • Dan Tărchilă, la Li­ceul de ştiinţele naturii din oraşul Braşov (unde a prezentat conferinţa „Im­presii de călătorie din China“). • Ion Itu, la Casa de cultură a Municipiului Braşov (în cadrul cercu­lui de estetică), Cluj-Napoca • Grigore Beuran, Petre Bucşa, Doina Cetea, • In cadrul etapei de masă a celei de a doua ediţii a Festivalului na­ţional „Cintarea Româ­niei“, sub semnul oma­gierii a 2050 de ani de la formarea primului stat dac centralizat şi inde­pendent, al sărbătoririi a 130 de ani de la Revolu­ţia burghezo-democratică de la 1848 şi a 60 de ani de la încheierea procesu­lui de formare a statului naţional unitar, Comite­tul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Neamţ, în colaborare cu biblioteca judeţeană şi Centrul de Librării, a or­ganizat, săptămîna tre­cută, Salonul de carte „Libris ’78“, Piatra Neamţ. La Clubul „C.F.S. Săvineşti", căminul cul­tural Negreşti (comuna Dobreni), la Casa Corpu­lui didactic, Librăria „Ca­­listrat Hogaş“ din Piatra Neamţ, şi Casa de cultură a sindicatelor din Roman au avut loc lansările le­Victor Felea, Vasile Gri­­nea, Ion Lungu, Negoiţă Irimie, Teohar Mihadaş, Nicolae Prelipceanu, Mar­cel Runcan, Ion Vlad, Mircea Vaida, la Biblio­teca judeţeană şi la Li­ceul „Andrei Şaguna“ din Braşov, Timişoara • Asociaţia Scriitorilor din Timişoara, cu spriji­nul Comitetului judeţean de cultură şi educaţie so­cialistă, a organizat, in cadrul acţiunilor aniver­sării a 2050 de ani de la întemeierea primului stat dac centralizat şi inde­pendent, şezători literare la Liceul „Aurel Vlaicu“ din Orăştie şi liceele „Decebal“ şi „Minier“ din Deva, după care au fost vizitate cetăţile dacice din munţii Orăştiei. Au participat : Ion Arieşa­­nu, Anavi Adam, Sofia Arcan, Paul Eugen Ban­­ciu, Lucian Bureriu, Ni­kolaus Berwanger, I­au­­renţiu Cerneţ, Iosif Cos­­tinaş, Cedomir Cionca, Eugen Dorcescu, George Drumur, Anghel Dum­­brăveanu, Octavian Gog, Dorian Grozdan, Lazăr Ulei, Hans Kehrer, Maria Pongracz, Neboisa Po­­povici, Mircea Şerbă­­nescu, Ştefan Ludwig Schwartz, Petru Sfetca, Corina Victoria Şeiu, Marcel Turco, Aurel Tur­­cuş, Nicolae Ţirioi, Ion Velican. Iaşi , George Lesnea, Va­sile Mihăescu, Emilian Mareu, Ioanid Romaneştii, Silviu Rusu, Haralambie Ţugui, la manifestările prilejuite de depunerea jurămîntului noii pro­moţii de militari şi la concursul de creaţie de cîntece ostăşeşti „Te apăr şi te evit patria mea“. lumelor : „Drum de luptă şi glorie“ de Dumitru Almaş, „Roman din dra­goste“ de Maria Luiza Cristescu, „Petru Rareş“ (sub redacţia lui Leon Şimanschi), „Contempo­ranii“ de Corneliu Bu­­zinschi, „Lucian Blaga“ de Al. Tănase, „Pietrele dacilor vorbesc“ de Paul Mac Kendrick. „Bulgărul de foc“ de Emanoil Ma­­noliu. Antologia „Dacica“ (Ed. Minerva). De ase­menea, la Clubul Central Bicaz, Clubul Tineretului şi Casa de cultură din Piatra Neamţ, la Biblio­teca Municipală din Ro­man, Casa de cultură din Tg. Neamţ, Şcoala popu­lară de artă, la sediul Fi­lialei Neamţ a Uniunii Societăţilor de ştiinţe medicale, Liceul de Mate­­matică-Fizică „Roman Vodă“ s-au desfăşurat întîlniri intre scriitori, re­dactori din edituri, şeză­tori literare, întîlniri ale membrilor cercurilor lite­rare cu cititorii. Vizită de documentare pe şantierul Metroului din Bucureşti • Comitetul de partid de la Uniunea Scriito­rilor a organizat în ziua de 4 aprilie 1978 o fruc­tuoasă vizită de documen­tare pe şantierul Metrou­lui din Bucureşti. Scriitorii au fost salu­taţi de tovarăşul Remus Dima, secretar al Co­mitetului municipal P.C.R. Bucureşti. General lo­cotenent Petre Constan­­tinescu, directorul ge­neral al întreprinderii Metroului din Bucu­reşti, şi ing. Nicolae Popa, director gene­ral adjunct, au dat ex­plicaţii asupra soluţiilor moderne de construcţie a viitorului metrou. Docu­mentarea s-a încheiat cu vizitarea unor obiective. Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii • La 1 aprilie a început in întreaga ţară desfăşu­rarea „Lunii cărţii în în­treprinderi şi instituţii" organizată de Consiliul Central al U.G.S.R., în co­laborare cu Consiliul Cul­turii şi Educaţiei Socia­liste, Uniunea Scriitorilor şi Centrala Editorială. Manifestarea este înscrisă în acţiunile de amploare ale actualei ediţii a Fes­tivalului naţional „Cin­tarea României“ şi ur­mează a se încheia la 30 aprilie 1978. In Capitală, Centrul de librării, Biblioteca Muni­cipală „M. Sadoveanu“, bibliotecile sindicatelor au programat numeroase manifestări. Intre altele, au loc zile ale cărţii în întreprinderi şi instituţii, in cadrul cărora redac­tori ai editurilor şi autori se întîlnesc cu cititorii. La cluburile sindicatelor se desfăşoară întîlniri între scriitori, autori de lucrări inspirate din realităţile contemporane, şezători li­terare, seri de întrebări şi răspunsuri, recitaluri de poezie, concursuri tema­tice etc. Expoziţii reprezentative pentru stadiul actual al producţiei editoriale sunt programate la întreprinde­rile : 23 August“, „Auto­buzul“, „Laromet“, „Dîm­boviţa“ etc. precum şi în alte unităţi. Expoziţie de carte a medicilor scriitori • Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti a organizat la sediul Comitetului de partid din unităţile sani­tare, din strada Orlando nr. 3, o expoziţie de carte a medicilor scriitori. Cu­­vîntul de deschidere a fost rostit de prof. dr. Cor­nel Butnaru. A prezentat expoziţia, făcînd o In­cursiune In istoria lucră­rilor literare scrise de medici, acad. Al. Bălăci. Dintre expozanţi au participat: dr. Ion Du­­mitrescu, dr. Alex. Ivă­­nescu, dr. Romulus Dinu, dr. Nicolae Neagu, dr. Ni­colae Damian, dr. Victor Săhleanu, dr. Emil Ze­­greanu, dr. Banu Rădu­­lescu. Sunt prezentate, între altele, lucrări beletristice de : acad. Al. Rădulescu, Nicolae Neagu, Ion Du­­mitrescu, Rodica Iulian, Nicolae Damian, Banu Rădulescu, Romulus Dinu, Emil Zegreanu, Horia Stancu, Al. Rogoz, Con­stantin Banu. Expoziţia va rămîne deschisă per­manent. Salonul de carte „Libris ’78" — Piatra Neamţ Revista revistelor „Analele Universităţii din Craiova“ • GINDITE pe serii, in funcţie de profilul complex al Universităţii craiovene. Analele aces­teia dau in primul rind o imagine asupra modului în care cercetătorii şi universitarii de acolo în­ţeleg să lumineze diverse probleme ale culturii, ştiinţei şi artei, ţinînd cu precădere de partea locu­lui. Seria Ştiinţe filo­logice, anul V/1977, apă­rută de curind, cuprinde lucrări din domeniul lingvisticii şi filologiei, al literaturii române şi uni­versale. Intre ele, Fapte dialectale in onomastica din nord-vestul Olteniei de Radu Sp. Popescu, Graiul bufenilor din Ba­nat de Marin Petrişor, ca şi contribuţiile lui Gh. D. Trandafir, ale Măriei Iliescu, Marilenei Velican- Cosinschi, ale lui Emilian N. Bureţea, Katalin Du­­mitraşcu şi Lucia Hangiu, ale Emiliei-Rodica Ior­­dache şi Michaelei Lives­­cu etc. In domeniul lite­raturii, Ion Trăistaru ana­lizează memoriul lui Mi­­hai Viteazul către marele duce de Toscana, studii interesante publicînd și Tudor Nedelcea, Ion Nij­­loveanu, George Sorescu, Emilia Parpală, Sina Dăn­­ciulescu-Leonte, Cornelia Cristea, Tom­a Grigorie, Dorin Teodorescu, Stelian Cincă, Ion Deaconescu şi alţii. • • • • — LA TRE­CUTU-ŢI MARE, MARE VIITOR. Antologia de poezie patriotică şi revo­luţionara pentru tineret editatâ de Comitetul Cen­tral al Uniunii Tineretului Comunist cuprinde ver­suri „ce constituie expre­sia cea mai înaltă a res­ponsabilităţii totale a creatorilor faţă de istorie, de popor, faţă de genera­ţiile viitoare“, generaţii care „vor cunoaşte sensi­bilitatea poeziei, profun­dul ei mesaj comunist, patriotic şi revoluţionar, responsabilitatea cu care fiecare creator s-a anga­jat in faţa marilor mo­mente pe care istoria po­porului român le-a con­semnat şi le consemnează cu litere de aur“. Ediţia, îngrijită de Eugen Mari­­nescu, antologhează, in afara unor balade popu­lare, creaţia a aproape o sută de poeţi, clasici — incepînd cu Ienăchiţă Vă­­cărescu şi Vasile Cârlova — şi contemporani. (Edi­tura Albatros, VIII + 326 p. 12,50 Iei, 10 000 ex.) • George Niculescu- Mizil — CATRINA (CE­RUL SINGERA). Volumul al doilea al ciclului — primul, Dealul norilor, a apărut în 1972 — este în­soţit de cuvintele lui Mi­hail Cruceanu : „Autorul acestui roman — George Niculescu-Mizil — ca un cronicar popular. In stilul firesc al vorbirii obişnui­te, evocă în jurul vieţii eroinei, Catrina, pe care am cunoscut-o şi eu în realitate, o serie de per­soane şi întîmplări, în le­gătură cu luptele duse la noi de clasa muncitoare pentru apărarea libertăţi­lor ei şi ale întregului popor muncitor. In desfă­şurarea romanului, auto­rul se arată stăpînit de o inaltă conştiinţă revolu­ţionară“. (Editura Alba­tros, 298 p., II lei, 30.200 ex.). • Ion Vartic — RADU STANCA. POEZIE SI TEATRU. Publicate în colecţia „Contemporanul nostru“ studiile lui Ion Vartic sînt insotite de ample selecţii din opera scriitorului sibian — ese­uri, versuri, piese —, încercînd să ilustreze „gîndirea unitară“ şi „op­ţiunile estetice decise, niciodată şovăielnice“ ale autonimii. (Editura Alba­tros, 198­8„ 6,50 Iel. 3.700 ex.) • Florin Muscata — JURAMINT PE APA VIE. Versuri pentru co­pii, ilustrate de Gabriela Buhoiu și Mihai Gheor­­ghe. (Editura luuiniea, 56 pe 4 lei, 40.000 ex.) • C. Turturică — SCOATEREA CASEI DIN PAMlNT. Volumul este prezentat de Mircea Sin­­timbreanu : «C. Turturică (născut în anul 1933, în comuna Drăcșani — Tele­orman, cu studii de filo­sofi­e, pînă de curind lucrător la Muzeul de istorie a literaturii româ­ne, in prezent macaragiu pe unul din şantierele Capitalei), pare, potrivit cărţii de muncă, şi la prima ei citire, un no­mad [...] A făcut-o pro­gramatic, cu tenacitate, ca şi cum in dorinţa de a absolvi suprema Univer­sitate a zilelor noastre şi-ar fi promovat cu fie­care profesie şi în fiecare nou colectiv, trimestru de trimestru, cite un coloc­viu, cite un examen. In fapt, labilitatea este apa­rentă, itinerariile acestea nu au nimic aventurist. Cartea de faţă ne dove­deşte întocmai unui stră­lucit proiect de diplomă că neodihna lui C. Tur­turică era studiu. Noma­dul nu era nomad, ci un maratonist. Un superb şi fanatic alergător, căutîn­­du-şi pretutindeni Cetatea şi pe oamenii „care o scot din pămînt“, oameni cărora, la capătul acestor prime pagini tipărite cu un har pe măsura magni­ficei lor trude, le spune bărbătesc şi tandru : „Aţi învins !“•­. (Editura Alba­tros, 216 p., 7,25 lei, 4.250 ex.) LECTOR

Next