România literară, aprilie-iunie 1989 (Anul 22, nr. 14-26)
1989-04-06 / nr. 14
NOUA tendinţă care se afirmă tot mai puternic in viaţa internaţională — trecerea de la confruntare la dolog, de la politica forţei la argumentele înţelegerii ■—, a înregistrat in ultima perioadă unele afirmări semnificative. Este vorba de evenimente cu incontestabil caracter pozitiv, vzînd o serie de „zone fierbinţi 1 din diverse puncte ale planetei. Astfel, o certă însemnătate va avea trecerea la aplicarea planului O.N.U. cu privire la Africa de sud-vest care a marcat primul pas spre independenţa Namibiei. Se deschide, astfel, perspectiva stingerii unuia din cele mai grave focare de încordare, generator de continue tulburări, represiuni, acte agresive şi mari suferinţe. Se spune că un întreg ocean se reflectă într-o picătură a sa. La fel se poate spune că întregul destin al continentului negru se regaseşte in problema namibianâ — cu străvechea cultură băştinaşă înăbuşită, cu imense bogăţii naturale jefute de incursiunile colonialiste, cu nivelul de trai al populaţiei dintre cele mai coborîte, într-o tară care ocupă locuri fruntaşe in lume prin avuţiile sale în diamante şi uraniu, prin lupta plină dejertfe împotriva ocupanţilor, dar şi prin avansarea inexorabilă spre zorile eliberării naţionale. Acum, cind poporul namibian începe să vadă ..lumina de la capătul tunelului*', se reliefează şi mai pregnant locul, rolul şi ponderea demersurilor desfăşurate cu tenacitate neobosită de ţara noastră, de preşedintele Nicolae Ceauşescu in susţinerea cauzei independenţei Namibiei, pentru afirmarea dreptului la libertate al poporului namibian, pentru legitimizarea S.U.A.P.O. ca unic reprezentant. Această poziţie s-a înscris efectiv ca una din constantele politicii externe româneşti, promovată cu fermitate de preşedintele României in forurile internaţionale, la intîlnirile de la Bucureşti cu lideri politici, ca şi în istoricele itinerare din ţări ale continentului african, unde România este azi atit de prezentă şi apreciată. Fireşte, intrarea în vigoare a planului O.N.U. nu înseamnă că drumul Namibiei spre independenţă va fi neted şi lin, lipsit de obstacole. Recrudescenţa şi intensificarea ciocnirilor militare, a actelor represive ale forţelor poliţieneşti subordonate regimului rasist de la Pretoria împotriva militanţilor S.U.A.P.O., manevrele în legătură cu elaborarea legii electorale, care urmăresc privarea de dreptul la vot a unor largi pături ale populaţiei, acţiunile demagogice şi promovarea premeditată a derutei politice de către stipendiaţii R.S.A . toate dezvăluie intenţii evidente de obstrucţionare a procesului accederii la independenţă. REŢIN atenţia şi unele evoluţii de pe alt continent, şi anume zona Americii Centrale. Se ştie că, de ani şi ani, această regiune a devenit un adevărat abces al vieţii politice internaţionale datorită cramponării administraţiilor nord-americane de ,,diplomaţia canonierelor“in refuzul de a accepta dorinţa de emancpare a popoarelor din aşa-numita curte dosnică a S.U.A. Prizonieră a acestui perimat mod de gîndire politică, fosta administraţie a S.U.A. a privit cu ostilitate nedisimulată proiectul costarican al acordurilor de pace „Esquipolas II“, prin care statele Americii Centrale urmau să-şi rezolve singure problemele, fără nici un amestec din afară. Viaţa a dovedit insă că nimic, nici blocada economică, nici minarea porturilor nicaraguane, nici atacurile aeriene piratereşti, nici finanţarea pe căi directe şi oculte a armatelor de mercenari „contras“ nu pot stăvili cursul procesului istoric inexorabil. Acum se înregistrează unele promisiuni de reorientare. Noua administraţie a declarat că ar fi dispusă să renunţe la căutarea unei soluţii pe calea forţei, şi că va pune pe prim plan activitatea politico-diplomatică. Alocarea fondurilor de sprijinire militară a rebelilor antisandinişti a fost oprită, deşi aceştia vor beneficia in continuare de milioane şi milioane de dolari ca un „ajutor“ aşa zis umanitar, în aceste condiţii, care par să contureze un cadru nou, la recenta reuniune a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din America Centrală consacrată realizării unui climat de pace, securitate şi colaborare, participanţii au ajuns la un punct de vedere comun asupra aspectelor securităţii regionale. Aşa cum se arată in comunicatul final adoptat, urmează să se elaboreze un plan comun pentru soluţionarea problemelor concrete ale demobilizării forţelor „contras“ aflate în Honduras, repatrierii acestora şi reinserării in viaţa socială din Nicaragua, aplicării tuturor prevederilor acordului realizat în fabruarie la Costa del Sol de şefii de stat centro-americani. Si in problema atit de complexă a Orientului Mijlociu evoluţiile din ultimul timp sunt semnificative. Un important moment îl constituie faptul că, după ce fusese desemnat de către Comitetul Executiv al O.E.P., Yasser Arafat a fost ales acum, de către Consiliul Central al Organizaţiei, în funcţia de preşedinte al Statului Independent Palestina. In acelaşi context se înscriu apropiata întîlnire cu preşedintele Franţei, Francois Mitterand, suita contactelor la nivel înalt de la Washington dintre S.U.A. şi un şir de state din zona Orientului Mijlociu, desfăşurarea primelor convorbiri canadiano-palestiniene. Cu tot mai multă insistenţă se face resimţită voinţa opiniei publice mondiale de a se trece la soluţionarea acestor probleme, calea sigură în acest sens fiind cea arătată, încă cu ani în urmă, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi anume organizarea unei conferinţe internaţionale. CONSEMNAREA unor asemenea evoluţii care, deşi incipiente, au un real conţinut pozitiv, se constituie intr-un imperativ pentru intensificarea acţiunilor popoarelor şi tuturor statelor în vederea dezvoltării şi finalizării acestor procese — ceea ce ar marca substanţiale contribuţii la destinderea şi stabilitatea mondială, la consolidarea păcii şi climatului de înţelegere. Cronicar 2 România literară Viaţa literară • In ziua de 13 martie, la Biblioteca orăşenească şi la Centrul de cultură şi educaţie socialistă din Tîrnăveni s-a desfăşurat colocviul „Geniul eminescian in demersul nostru cultural-educativ“, precum şi o şezătoare literară. La aceste acţiuni au participat : Florin Ciotea, vicepreşedinte al Comtetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Mureş. Cornel Moraru, redactor şef al revistei „Vatra“. Dimitrie Postămaş, director al Bibliotecii Judeţene Mureş, Radu Ciontea, redactor al revistei „ Vatra“. Ion Buzid, Pavel Puşcaş, Cornel Pogăceanu, Aurel Hancu şi Ştefan Andronache. Eminesciana • La Şcoala nr. 10 din Tîrgu-Mureş şi la Biblioteca judeţeană Mureş, secţia pentru copii, au avut loc, sub semnul omagierii lui Eminescu, două intilniri ale micilor cititori cu poeţii Nicolae Bălnuţ şi Eugeniu Nistor. Cu acest prilej copiilor le-a fost prezentat volumul de versuri „Cîntă vara la fereastră“, de Eugeniu Nistor. • Cenaclul literar al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara şi al revistei „Orizont“ a dedicat recenta şedinţă ,,Momentului Eminescu“, desfăşurindu-se cu acest prilej un recital de versuri din creaţia poetului nostru naţional de către actriţa Irene Flarian Cătălin de la Teatrul Naţional local. In continuare, a citit un grupaj de poeme Marcel Tolcea. Au luat cuvîntul Mircea Mihăieş, Carmen Odangiu, Adrian Dinu Rachieru, Aurel Turcuş şi Cornel Ungureanu. • La Şcoala nr. 15 Ploieşti a avut loc recent simpozionul Eminescu — spiritul tutelar al culturii noastre, cu participarea poetului, publicistului şi traducătorului Lambros Zogas (Grecia) şi a poetului Corneliu Şerban. A fost vernisată expoziţia de carte . Ediţii ale operei eminesciene de-a lungul veacurilor“, cuprinzînd exemplare bibliofile, şi a fost audiat un recital de poezie eminesciană. ,,Luna cârţii în întreprinderi • Cea de a 14-a ediţie a „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“, dedicată anul acesta zilei de 1 Mai, marii sărbători naţionale de la 23 August şi Congresului al XIV-lea al partidului, este preabhietă de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Consiliul central al U.O S.R., C.C. al U.T.C. şi Uniunea Scriitorilor. Manifestarea este integrată Femiviului naţional ,,Cîntarea României“, propunîndu-şi ca în întreaga lună aprilie să contribuie la intensificarea activităţii de atragere la studiu şi lecină a oamenilor muncii, la ridicareapregătirilor polit'coprofesiona'e, la formarea unei concepţii ştiinţifice despre lume şi viaţă în raport cu sarcinile ce decurg din obiectivele revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. In cadrul acţiunilor prevăzute, au loc simpozioane, prezentări de noi volume, intilniri cu cititorii şi editorii, recitaluri de poezie patriotică şi revoluţionară, concursuri literare gen „Cine ştie, ciştigă“, manifestări de popularizare şi difuzare a cărţii. Deschiderea la nivel republican a ..Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“ a fost găzduită de centrele de cultură şi creaţie „Ciitarea României“ ale sindicatelor de la Corsinatul Siderurgic Hunedoara, Intreprinderea de autoturisme Piteşti şi Şantierul naval din Olteniţa, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor, revistelor ,,Contemporanul“, A-Pes“ editurilor Emineski, Poli t'că, Albatros, Şt'inţifică şi Enciclopedică şi Tehnică. La manifestarea găzduită de Centrul de cultură şi educaţie socialistă „C'ntarea României“ „Sideru’gistul“ au hvit parie : Corneliu Itu, Micea Herivan, D'nu Grigorescu, Nas'asia Munis, Liviu Mă’-gh'ni, redactor la Ed'tura Po'i-fcă Va'“iu *Hrffiu, Mariana Păndaru, Trăim Dînorel Stănc’oescu, Eugen Evu, Neculai Chirica, Dumitru Dem Ionaşcu, Petrişor Ciorobea, Augustin Guran, A'ina Lucia Muraiba«, Raisa Boiangiu. Cu acest prilej a avut loc si o dezbatere literară pe marg'nea c'clu'ui' de romane „Fantele de arme ale unor civili in secolul războaie'or mondia'e sau ce înseamnă puterea“ de Corneliu Leu, dezbatere la care au particin’t cititori din munici-’hil Hunedoara precum şi scriitorii prezenţi. In continuarea acestor manifestări s-a desfăşurat cea de a III-a şi instituţii, ediţie a „Colocviilor de primăvară ale Cenaclului literar -Flacăra»“ din Hunedoara şi au avutloc intilniri ale scritorilor cu elevii liceului industrial siderurgic nr. 1 Hunedoara şi cu oamenii muncii de la întreprinderea minieră Teciuc- Hunedoara, şi a fost prezentată cartea „Dincolo de rîu, comuna“ a poetei Mariana Păndaru, apărută recent la Editura „Facla“ din Timişoara. La întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr din Tîrgu Mureş s-a desfăşurat simpozionul cu tema „Rolul cărţii în formarea multilaterală a personalităţii umane“, la care au participat scriitorii Ion Horea, Platon Pardiu şi Silvestru Pauila, lector univ. dr. Vasile Dobrescu şi Florin Ciotea, vicepreşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Mureş. Participanţii la Simpozion au fost salutaţi de tovarăşa Mali Lucia, secretarul Comitetului de partid al întreprinderii. CALENDAR In aprilie • 1 APRILIE. Au apărut, în aprilie, revistele : „unu“, editată de Sașa Pană (1928), „Un Biet“ (1958). S-au născut : Octavian Goga (1881), Mircea Florian (1888), Gheorghe Cardaș (1899), Alexandru Al. Philippide (1900), Ion Molca (1905), Gabriela Adameșteanu (1943). • 2 APRILIE. S-au născut : Olimpiu Boitoș (1903), Lucian Dumitrescu (1923). Au murit : Theodor C. Văcărescu (1914), Emil Zegreanu (1987). • 3 APRILIE. S-au născut : Damian Stănoiu (1893), Szemlér Ferenc (1906), N. D. Carpen (1923), Silviu Rusu (1929), Tiberiu Iovan (1934), Farkas Árpád (1944), Florentin Popescu (1945). • 4 APRILIE. S-au născut : Ion Breazu (1901), Vasile Florescu (1915), Valeriu Ciobanu (1916), Gáli Ernő (1917), Petru Anghin (1931), Dimitrie Roman (1937). A murit Mariana Dumitrescu (1967). • 5 APRILIE. S-au născut : V. Copilu-Cheatru (1912), V. András János (1926), Viorica Rogoz (1927), Corneliu Barborică (1931), Fanuș Neagu (1932), Romulus Vulpescu (1933), V. Fanache (1934), George Arion (1946). A murit Ilarie Voronca (1946). • 6 APRILIE. S-au născut : Elena Mătasă-Dumitrescu (1901), Emilia Șt. Milicescu (1908), Al. George (1930), Tóth Mária (1933), Draga Marianici (1940). A murit Virgil Carianopol (1984). • 7 APRILIE. S-au născut : Nicolae Albu (1910), Petru Poantă (1947). A murit Ion Ghiliilășanu (1972). * • 8 APRILIE. A apărut la București, primul periodic din Țara Românească — „Curierul românesc“, editat de Ion Heliade Rădulescu (1829). S-au născut Al. Claudian (1898), Alexandru D. Lungu (1928), Liviu Leonte (1929). A murit Panait Cerna (1913). • 9 APRILIE. S-au născut : Camil Petrescu (1894), Francisc Munteanu (1924), Virgiliu Ene (1920). A murit Mihu Dragomir (1964). • 10 APRILIE. S-au născut : Anton Breitenhofer (1912). Maria Banuş (1914). Alexandru Ţion (1922). Nicolae Roşianu (1935). Horia Gane (1936). Mircea Scarlat (1951). A murit Tiberiu Tretinescu (1977). • 11 APRILIE. S-au născut : Barbu Ștefănescu-Delavrancea (1858), Mircea Ştefănescu (1898), Florian Grecea (1924), Ion Grecea (1924), Mihnea Moisescu (1930), Virgil Mazilescu (1942). Au murit : Antioh Cantemir (1744), Ion Minulescu (1944). • 12 APRILIE. S-au născut : Tudor Teodorescu-Braniște (1899), Mihail Steriade (1904), Marcel Petrișor (1930), Paul Miclău (1931), Mircea Martin (1940), Gheorghe Anca (1944). • 13 APRILIE. S-au născut : Gh. Bulgăr (1920), C. D. Zeletin (1935), Nicolae Velea (1936). A murit Iosif Morutan (1974). • 14 APRILIE. S-au născut : Iosif H. Andronic (1898), George Munteanu (1924), Daniela Crăsnaru (1950), Viorel Varga (1950). A murit Al. Gheorghiu-Pogonești (1985). • 15 APRILIE. S-au născut : Petre Luscalov (1927), Huszár Sándor (1929), Anta Raluca Buzinschi (1964). A murit Modest Morariu (1988). • 16 APRILIE. S-au născut : Gala Galaction (1879), Tristan Tzara (1896), Constantin Aronescu (1928), Gheorghe Grigurcu (1936), Stelian Gruia (1937). Oláh István (1944). Au murit : Panait Istrati (1935), Georgeta Mircea Cancicov (1981). • 17 APRILIE. S-au născut : Teodor C. Văcărescu (1842), Ion Vinea (1895), Magda Isanos (1916), Simion Bărbulescu (1925), George Bălaiță (1935), Cătălin Bursaci (1957). • 18 APRILIE. A apărut primul număr din revistă „Gazeta literară" (1954). S-au născut : Dumitru Popescu (1928), Voislava Stoianovici (1934), Gheorghe Lupașcu (1940), George Ghidrigan (1934), Marius Tupan (1945). • 19 APRILIE. S-au născut : Calistrat Hogaș (1847), Adrian Roeoz (1921), Vladimir Drimba (1924), Ion Tu ranu (1940), Ana-Maria Tupan (1949), Smaranda Cosmin (1956). • 20 APRILIE. S-au născut : Andrei Ion Deleanu (1903), Dan Horia Mazilu (1943), Mircea Florin Șandru (1949). Au murit : George Barițiu (1893), Adrian Maniu (1968), Mariana Ceaușu (1985). • 21 APRILIE. S-a născut : Arvay Árpád (1902). Au murit : Vasile Conta (1882), Mary Polihroniade-Lăzărescu (1984), Andrei A. Libtin (1985). • 22 APRILIE. S-au născut : Ionel Brandrabur (1922), Teodor Tanco (1925), Eugen Lumezianu (1937). Au murit : Ion Ghica (1897), Constantin Prisnea (1968). • 23 APRILIE. S-au născut : Gib I. Mihiescu (1894), Ericric Deutsch (1913). A murit Sandu Tzigara-Samurcaș (1987). • 24 APRILIE. S-au născut : Stefan Bezdechi (1888). Eugen Jebeleanu (1911). Marta D. Rădulescu (1912). Mihu Dragomir (1919). Iosif Lupulescu (1937). Alex Rudeanu (1939). Nemes László (1944). Mihaela Minulescu (1951). A murit Nagy István (1977). • 25 APRILIE. S-au născut : Aurel Marin (1909). I. Ch. Severeanu (1912). • 26 APRILIE. S-au născut : Cristian Păncescu (1908), Alexandru Husar (1920), Ștefan Aug. Doinaș (1922), DanTaufiu Tănasescu (1938). Au murit : Vasile Voiculescu (1963), Mihail Axente (1969). • 27 APRILIE. S-au născut : Endre Károly (1893), Adi Cristi (1954). A murit Ion Heliade Rădulescu (1872). • 28 APRILIE. A fost înființată Societatea Scriitorilor Românii (1908). S-au născut : Paul Iorgovici (1764), Mariana Crainic (1911), Traian Reu (1931), Galfalvi György (1942), Iolanda Maiamon (1948). • 29 APRILIE. S-au născut : Virgil Cândea (1927). Ilie Tănăsache (1931). Vasile Vetișanu (1935). Gheorghe Tomozei (1936). A rmifit George Coșbuc (1918). • 30 APRILIE. S-au născut : Matei Alexandrescu (1906), Alexandru Dan Popescu (1945), Passionaria Stoicescu (1946). A murit Mihai Murgu (1885). In spiritul colaborării • Joi, 30 martie a.c. la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc o întîlnire cu scriitorii Roman Cilek şi Pavel Toufar din R.S. Cehoslovacia pe tema „Literatura şi faptul ei de viaţă“. La discuţii au participat : Aurel Maria Baros, Vasile Băran, Viorel Ştirbu, Nicole Te şi Teofil Balaj, şeful secţiei Relaţii externe a Uniunii Scriitorilor. A fost de faţă dr. Miloslav Krasny, consilier, directorul Casei culturii cehoslovace din Bucureşti. SEMNAL • Mircea Eliade — ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP. Text stabilit (adăugîndu-se un volum II al romanului şi mai multe variante incipiente): cuvint înainte şi tabel cronologic de Mircea Handoca. (Editura Minerva, 478 pe 18,50 lei). • Radu Cosaşu — CAP LIMPEDE. Volumul VI din Supravieţuiri şi continuarea la Logica (Editura Cartea Românească, 294 p., 16 lei). • Monica Spiridon — MELANCOLIA DESCENDENTEI. Eseuri. (Editura Cartea Românească, 364 p„ 17,50 lei). • Arcadie Donos — SA VII ACASA PE UN NOR. Schiţe şi nuvele. (Editura Eminescu, 232 p„ 7,75 Iei). • Pavel Pereș — SA AJUNGI ÎNAINTEA RĂSĂRITULUI DE SOARE. Roman. (Editura Cartea Românească, 248 p., 12,50 lei). • Ilie Tănăsache — ȚĂRMUL TANDREȚEI. Roman. (Editura Eminescu, 270 p, 12,50 lei). • Marian Vasile — CONCEPTUL DE ORIGINALITATE IN CRITICA LITERARA ROMANEASCA. Studiul investighează perioada 1800- 1944. (Editura Cartea Românească, 346 p., 14 lei). • Vasile Tarta — DESENE PE UMBRA. Versuri. (Editura Dacia, 94 p., 9 Iei). • Liviu Ioan Stoiciu — O LUME PARALELA. Versuri (Editura Cartea Românească, 96 p., 9,75 lei). • Dumitru Pop — OBICEIURI AGRARE IN tradiţia populara ROMANEASCA. (Editura Dacia, 216 p„ 18,50 lei). • Paulin Joachim — ORAŢIE PENTRU O RENAŞTERE. Selecţia versurilor, traducere, prefaţă (Paulin Joachim sau drama simbolică a imaginării) şi note de Gabriela Negreanu. (Editura Univers, 72 p„8,50 lei). LECTOR ERATA : • Ştirea privitoare la Concursul de limba şi literatura română „Mihai Eminescu“, desfăşurat la Vaslui, apărută in nr. trecut la rubrica „Viaţa literară“, trebuie considerată inactuală. Evenimentul a avut loc într-o ediţie anterioară celei anunţate din eroare în revistă. Facem cuvenita rectificare. #