România literară, octombrie-decembrie 1995 (Anul 28, nr. 39-52)
1995-10-04 / nr. 39
Primă audiţie mondială ♦ La Beauvais, a IlI-a ediţie a Întîlnirii muzicale a ansamblurilor de violoncele a adus în prim plan lucrarea lui Horaţiu Rădulescu intitulată “Ultime Credo” pentru 9 violoncele. Scrisă în tehnică spectrală, ea durează 50 de minute şi creează“tin ocean fabulos de evenimente muzicale. Este o mare partitură novatoare” consideră criticul de la “Le Monde musical”. Piticul ♦ Cho Sehui s-a născut în 1942 în provincia Kyonngi, a publicat primul volum de nuvele în 1965 iar azi e unul din scriitorii marcanţi ai Coreei de Sud. Cărţile sale sunt marcate de istoria agitată a ţării: protectorat japonez în două reprize, bază americană, două dictaturi de dreapta, la care se adaugă divizarea ţării devenită cîmp de bătaie între capitalism şi comunism. Volumul de nuvele Piticul, tradus recent Cu succes la Ed. Actes-Sud, e axat pe ideea că există pitici prin naştere şi pitici prin a vocaţie şi e scris într-un stil ce amestecă realismul, parabola şi fantasticul. Discul lui Jean Ferrat ♦ Potrivnic lumii spectacolului, Jean Ferrat (în imagine) din Ardèche rămîne, la cei 65 de ani ai săi, credincios celor trei “p”: “populist, politic şi poetic”. Lansat în Franţa şi vîndut cu mare succes în numeroase ţări, albumul “Ferrat '95, 16 poeme noi ale lui Aragon” face să crească cu o treaptă inteligenţa ascultătorului, remarcă revista canadiană “L'Actualité”. Ingrediente: puternica personalitate a compozitorului-interpret, “vocea sa ca o mînă mare care te mîngîie şi versuri care merg direct la inimă”. Marele colecţionar ♦ în “Frankfurter Allgemeine Zeitung” a fost publicat recent, sub semnătura lui Eduard Beaucamp, un articol amplu despre unul dintre cei mai mari colecţionari de artă din lume, industriaşul renan Peter Ludwig, în ale cărui colecţii de artă contemporană visează să intre la ora actuală orice plastician. Acum în vîrstă de 62 de ani, Peter Ludwig a contribuit mult la scoaterea Europei Occidentale din provincialismul ei postbelic: subjugat de popart, a adus între primii arta americană în muzeele renane, apoi cînd scena culturală newyorkeză stagna, s-a întors către Europa de Est confruntînd arta occidentală cu operele create sub totalitarism. A străbătut ţările comuniste cumpărînd tot ce i se părea valoros, iar din anii 70 a adus şi expoziţii de artă occidentală dincolo de Cortina de Fier, a ajuns pînă în China şi Cuba, unde a făcut fundaţii culturale ce-i poartă numele, fiind un fel de “ministru al afacerilor externe ale Artei”. Astăzi, nu mai puţin de 11 muzee din lume îi poartă numele, iar colecţia sa e dispersată într-o mulţime de oraşe. El a dezvoltat astfel un nou mod de a colecţiona, în profitul iubitorilor de artă de pretutindeni, în imagine, Peter Ludwig în muzeul său din Köln. Un caz unic ♦ Hector Bianciotti este un caz unic în Franţa, a primit întîi prestigioase premii pentru cărţi traduse din spaniolă (Médicis étranger şi Premiul pentru cea mai bună carte străină) şi apoi Femina, Premiul Limbii franceze şi premiul Prinţul Pierre de Monaco pentru cărţi scrise în franceză. Căci bibliografia acestui scriitor - născut în Argentina, unde şi-a petrecut tinereţea în cercul Victoriei Ocampo şi de unde a plecat la mijlocul anilor '50 în Italia şi Spania, pentru a se stabili în cele din urmă în Franţa - cuprinde numeroase romane şi nuvele în spaniolă și patru volume în franceză, dintre care două autobiografice - Ceea ce noaptea povestește zilei (Grasset, 1992) și Pasul atît de lent al iubirii, apărut recent tot la Grasset. Interesul pentru Bizanţ ♦ în Italia au apărut în ultimul timp patru cărţi consacrate Imperiului Roman de Răsărit: Dimensiuni bizantine. Femei, îngeri şi demoni în Evul Mediu grec de Enrico Valdo Maltese (Ed. Scriptorium), Romanul bizantin din sec. XII de Fabrizio Conca (Ed. Utet), Aristocraţia bizantină de Silvia Ronchez (Ed. Sellerio) şi Amurgul Bizanţului de istoricul sîrb Ivan Djuric (Ed. Donzelli). Politicianism, scandaluri, trădare, corupţie - interesul pentru destinul Bizanţului trebuie căutat, comentează “La Stampa”, în analogia cu situaţia actuală din Peninsulă. Gibran ♦ La Londra e anunţată publicarea corespondenţei între libanezul Gibran Khalil Gibran (1883-1931), unul dintre principalii reprezentanţi ai renaşterii literaturii arabe, şi iubita sa, May Ziade pe care n-a întîlnit-o niciodată, dragostea lor pasionată consumîndu-se numai prin scrisori pînă la moartea, la New York, a autorului Profetului și Aripilor sfărîmate. Volumul Gibran -poeme de dragoste va apărea la Ed. One World. Un roman al cuvintelor ♦ 25 de filologi au terminat, în sfîrşit, gigantica muncă începută cu 123 de ani în urmă de un singur om, ascetul erudit din Columbia, Rufino José Cuervo. Este vorba despre Dicţionarul structural al limbii castiliene, apărut recent la Ed. Instituto Caro y Cuervo diri Bogotá, un adevărat “roman al cuvintelor” (cum l-a denumit García Mârquez),în 8 volume, însumînd 8000 de pagini în care 3000 de cuvinte sunt explicate prin peste 600.000 de exemple, alese din 2000 de scriitori importanţi ai literaturii de limbă spaniolă. Cele 3000 de cuvintemonografii au fost alese încă din 1872 de Cuervo care, muncind toată viaţa cîte 10-12 ore pe zi, n-a reuşit să acopere, pînă la moartea lui, în 1911, decît literele A-D. Ştafeta a fost preluată de alt columbian erudit, Fernando Antonio Martinez, care împreună cu lingvistul spaniol Juan Corominas au înfiinţat la Bogotá Institutul Caro y Cuervo, al cărui scop era terminarea Dicţionarului. Acum cele 18 kg de definiţii, cu toate sensurile exemplificate prin citate, au văzut lumina tiparului, fiecare din cele 8 volume costînd cîte 500 de dolari. Un Lovecraft feminin ♦ “Revelaţia aşteptată de critică s-a produs” - se bucură săptămînalul “Veja” din Săo Paulo. Ea se numeşte Heloisa Seixas şi a publicat de curînd un volum de nuvele, Pieptenul lui Venus (Ed. Sulina) reunind 14 povestiri ce pornesc din realitatea cotidiană, alunecînd apoi într-un univers asemănător celui al lui Lovecraft și al Marchizului de Sade. P . . Un alt Trollope ♦ Britanicii au descoperit un nou scriitor: Fanny Trollope, mama celebrului Anthony (1815-1882). Toată presa engleză elogiază biografia Fanny Trollope, o viaţă neobişnuită, publicată de Teresa Ransom, o descendentă a familiei, la Ed. Alan Sutton. Fanny, femeie deşteaptă şi călătoare neobosită, şi-a întreţinut familia multă vreme doar din scrisul său, lucru neobişnuit în Anglia începutului de secol XIX. MERIDIANE O teorie ♦ Emmanuel Todd, un demograf, istoric şi antropolog de 46 de ani, explică lumea în care trăim prin structurile familiale proprii fiecărei naţiuni. Astfel, spune el, în Anglia, bastion al familiei nucleare absolute, partidul comunist nu ară nici o şansă să depăşească 1% din voturi, iar musulmanii bosniaci nu sunt adevăraţi nusulmani, fiindcă sistemul lor familial este identic cu cel al sîrbilor şi croaţilor. “The Independent on Sunday” aminteşte şi previziunile făcute de Todd pe baza teoriei sale: între altele el a anunţat încă din 1975 căderea în 10-15 ani a imperiului sovietic pe baza creşterii ratei mortalităţii infantile în U.R.S.S. şi a scăderii natalităţii. Corbeau în alb-negru ♦ Roger Corbeau (n.1908) este un nume mitic în fotografie, specializat în portrete de actori de cinema. Prieten cu Pagnol, Cocteau, Welles, Chabrol şi alţii, el străbătea platourile de filmare în căutarea “modelelor” şi fotografiile sale, cele mai multe în alb-negru, păstrează dramatismul şi atmosfera filmelor şi a personajelor cărora le dădeau viaţă actori celebri. O expoziţie cu portretele făcute de Roger Corbeau va rămîne deschisă la Paris în tot cursul toamnei, pînă la 15 decembrie, iar Editura Assouline pregăteşte un album ce îi e consacrat, în imagine, Simone Signoret în Vrăjitoarele din Salem (1956) - fotografiată de Roger Corbeau. cd g II cd în fiecare zi, de luni până vineri, puteţi audia la Radio Total, între orele 2200-24 JOO TALK-SHOW-uri LIVE •II cd u 0 38 637.37.90; 637.56.45 Luni: Portrete din gulagul românesc -Irina Corbu Marţi: Câinele de pază - Cornel Nistorescu Miercuri: Punct şi virgulă - Carmen Bondovski Joi: Fiţi întreprinzători - Bogdan Teodoriu Vineri: Taxiul de noapte - N.C. Munteanu România literară 15