România literară, octombrie-decembrie 1995 (Anul 28, nr. 39-52)

1995-10-04 / nr. 39

Primă audiţie mondială ♦ La Beauvais, a IlI-a ediţie a Întîlnirii muzicale a ansamblu­rilor de violoncele a adus în prim plan lucra­rea lui Horaţiu Rădules­­cu intitulată “Ultime Credo” pentru 9 violon­cele. Scrisă în tehnică spectrală, ea durează 50 de minute şi creează­“tin ocean fabulos de eveni­mente muzicale. Este o mare partitură novatoa­re” consideră criticul de la “Le Monde musical”. Piticul ♦ Cho Sehui s-a născut în 1942 în pro­vincia Kyonngi, a publi­cat primul volum de nuvele în 1965 iar azi e unul din scriitorii mar­canţi ai Coreei de Sud. Cărţile sale sunt marcate de istoria agitată a ţării: protectorat japonez în două reprize, bază ame­ricană, două dictaturi de dreapta, la care se adau­gă divizarea ţării de­venită cîmp de bătaie între capitalism şi comu­nism. Volumul de nu­vele Piticul, tradus re­cent Cu succes la Ed. Actes-Sud, e axat pe ideea că există pitici prin naştere şi pitici prin a vocaţie şi e scris într-un stil ce amestecă realis­mul, parabola şi fantas­ticul. Discul lui Jean Ferrat ♦ Potrivnic lumii spectacolului, Jean Fer­rat (în imagine) din Ar­­dèche rămîne, la cei 65 de ani ai săi, credincios celor trei “p”: “populist, politic şi poetic”. Lansat în Franţa şi vîndut cu mare succes în nume­roase ţări, albumul “Ferrat '95, 16 poeme noi ale lui Aragon” face să crească cu o treaptă inteligenţa ascultătoru­lui, remarcă revista cana­diană “L'Actualité”. Ingrediente: puternica personalitate a compozi­­torului-interpret, “vocea sa ca o mînă mare care te mîngîie şi versuri care merg direct la inimă”. Marele colecţionar ♦ în “Frankfurter Allgemeine Zeitung” a fost publicat recent, sub semnătura lui Eduard Beaucamp, un articol amplu despre unul dintre cei mai mari colecţionari de artă din lume, indus­triaşul renan Peter Lud­wig, în ale cărui colecţii de artă contemporană visează să intre la ora actuală orice plastician. Acum în vîrstă de 62 de ani, Peter Ludwig a con­tribuit mult la scoaterea Europei Occidentale din provincialismul ei post­belic: subjugat de pop­art, a adus între primii­­ arta americană în muze­ele renane, apoi cînd scena culturală newyor­­keză stagna, s-a întors către Europa de­ Est con­­fruntînd arta occidentală cu operele create sub totalitarism. A străbătut ţările comuniste cum­­părînd tot ce i se părea valoros, iar din anii 70 a adus şi expoziţii de artă occidentală dincolo de Cortina de Fier, a ajuns pînă în China şi Cuba, unde a făcut fundaţii cul­turale ce-i poartă nume­le, fiind un fel de “mi­nistru al afacerilor exter­ne ale Artei”. Astăzi, nu mai puţin de 11 muzee din lume îi poartă nu­mele, iar colecţia­ sa e dispersată într-o mulţime de oraşe. El a dezvoltat astfel un nou mod de a colecţiona, în profitul iubitorilor de artă de pre­tutindeni, în imagine, Peter Ludwig în muzeul său din Köln. Un caz unic ♦ Hector Bian­­ciotti este un caz unic în Franţa, a primit întîi prestigioase premii pentru cărţi traduse din spaniolă (Médicis étranger şi Premiul pentru cea mai bună carte străină) şi apoi Femina, Premiul Lim­bii franceze şi premiul Prinţul Pierre de Mo­naco pentru cărţi scri­se în franceză. Căci bibliografia acestui scriitor - născut în Argentina, unde şi-a petrecut tinereţea în cercul Victoriei Ocampo şi de unde a plecat la mijlocul anilor '50 în Italia şi Spania, pentru a se stabili în cele din urmă în Franţa - cuprinde numeroase romane şi nuvele în spaniolă și patru vo­lume în franceză, dintre care două autobiografice - Ceea ce noaptea povestește zilei (Grasset, 1992) și Pasul atît de lent al iubirii, apărut recent tot la Grasset. Interesul pentru Bizanţ ♦ în Italia au apărut în ultimul timp patru cărţi consacrate Impe­riului Roman de Răsărit: Dimensiuni bizantine. Femei, îngeri şi demoni în Evul Mediu grec de Enrico Valdo Maltese (Ed. Scriptorium), Ro­manul bizantin din sec. XII de Fabrizio Conca (Ed. Utet), Aristocraţia bizantină de Silvia Ronchez (Ed. Sellerio) şi Amurgul Bizanţului de istoricul sîrb Ivan Djuric (Ed. Donzelli). Politici­anism, scandaluri, tră­dare, corupţie - interesul pentru destinul Bizan­ţului trebuie căutat, co­mentează “La Stampa”, în analogia cu situaţia actuală din Peninsulă. Gibran ♦ La Londra e anunţată publicarea corespondenţei între libanezul Gibran Khalil Gibran (1883-1931), unul dintre principalii reprezentanţi ai renaşterii literaturii arabe, şi iubita sa, May Ziade pe care n-a întîlnit-o niciodată, dragostea lor pasionată consumîndu-se nu­mai prin scrisori pînă la moartea, la New York, a au­torului Profetului și Aripilor sfărîmate. Volumul Gi­bran -poeme de dragoste va apărea la Ed. One World. Un roman al cuvintelor ♦ 25 de filologi au terminat, în sfîrşit, gi­gantica muncă începută cu 123 de ani în urmă de un singur om, ascetul erudit din Columbia, Rufino José Cuervo. Este vorba despre Dicţi­onarul structural al lim­bii castiliene, apărut recent la Ed. Instituto Caro y Cuervo diri Bo­gotá, un adevărat “ro­man al cuvintelor” (cum l-a denumit García Mâr­­quez),în 8 volume, însu­­mînd 8000 de pagini în care 3000 de cuvinte sunt explicate prin peste 600.000 de exemple, alese din 2000 de scri­itori importanţi ai litera­turii de limbă spaniolă. Cele 3000 de cuvinte­­monografii au fost alese încă din 1872 de Cuervo care, muncind toată viaţa cîte 10-12 ore pe zi, n-a reuşit să acopere, pînă la moartea lui, în 1911, decît literele A-D. Ştafe­ta a fost preluată de alt columbian erudit, Fer­nando Antonio Marti­­nez, care împreună cu lingvistul spaniol Juan Corominas au înfiinţat la Bogotá Institutul Caro y Cuervo, al cărui scop era terminarea Dicţionaru­lui. Acum cele 18 kg de definiţii, cu toate sen­surile exemplificate prin citate, au văzut lumina tiparului, fiecare din cele 8 volume costînd cîte 500 de dolari. Un Lovecraft feminin ♦ “Revelaţia aştep­tată de critică s-a pro­dus” - se bucură săptă­­mînalul “Veja” din Săo Paulo. Ea se numeşte Heloisa Seixas şi a pu­blicat de curînd un volum de nuvele, Piep­tenul lui Venus (Ed. Sulina) reunind 14 po­vestiri ce pornesc din realitatea cotidiană, alu­­necînd apoi într-un uni­vers asemănător celui al lui Lovecraft și al Mar­chizului de Sade. P . . Un alt Trollope ♦ Britanicii au des­coperit un nou scriitor: Fanny Trollope, mama celebrului Anthony (1815-1882). Toată pre­sa engleză elogiază bio­grafia Fanny Trollope, o viaţă neobişnuită, publi­cată de Teresa Ransom, o descendentă a familiei, la Ed. Alan Sutton. Fan­ny, femeie deşteaptă şi călătoare neobosită, şi-a întreţinut familia multă vreme doar din scrisul său, lucru neobişnuit în Anglia începutului de secol XIX. MERIDIANE O teorie ♦ Emmanuel Todd, un demograf, istoric şi antropolog de 46 de ani, explică lumea în care trăim prin structurile fami­liale proprii fiecărei naţiuni. Astfel, spu­ne el, în Anglia, bas­tion al familiei nu­cleare absolute, par­tidul comunist nu ară nici o ş­ansă să depăşească 1% din voturi, iar musul­manii bosniaci nu sunt adevăraţi n­u­­­sulmani, fiindcă sistemul lor familial este identic cu cel al sîrbilor şi croaţilor. “The Independent on Sunday” aminteşte şi previziunile făcute de Todd pe baza teoriei sale: între altele el a anunţat încă din 1975 căderea în 10-15 ani a imperiului sovietic pe baza creşterii ratei mortalităţii infantile în U.R.S.S. şi a scăderii natalităţii. Corbeau în alb-negru ♦ Roger Corbeau (n.1908) este un nume mitic în fotografie, spe­cializat în portrete de actori de cinema. Prieten cu Pagnol, Cocteau, Welles, Chabrol şi alţii, el străbătea platourile de filmare în căutarea “mo­delelor” şi fotografiile sale, cele mai multe în alb-negru, păstrează dra­matismul şi atmosfera filmelor şi a personajelor cărora le dădeau viaţă actori celebri. O expo­ziţie cu portretele făcute de Roger Corbeau va rămîne deschisă la Paris în tot cursul toamnei, pînă la 15 decembrie, iar Editura Assouline pregă­teşte un album ce îi e consacrat, în imagine, Simone Signoret în Vră­jitoarele din Salem (1956) - fotografiată de Roger Corbeau. cd g II cd în fiecare zi, de luni până vineri, puteţi audia la Radio Total, între orele 2200-24 JOO TALK-SHOW-uri LIVE •II cd u 0 3­8 637.37.90; 637.56.45 Luni: Portrete din gulagul românesc -Irina Corbu Marţi: Câinele de pază - Cornel Nistorescu Miercuri: Punct şi virgulă - Carmen Bondovski Joi: Fiţi întreprinzători - Bogdan Teodoriu Vineri: Taxiul de noapte - N.C. Munteanu România literară 15

Next