România Pitorească, 1982 (nr. 1-12)
1982-01-01 / nr. 1
CEAS BUN, FAPTĂ BOGATĂ Adîncimea iernii româneşti o dau ninsorile, brazii dulce împovăraţi de alb, cîtimea gradelor sub zero, bătaia drăgăstoasă a cocoşilor de munte, superba cărunteţe a cununii carpatine, Dunărea strînsă în corsetul diamantin al podurilor de gheaţă, fuga cîinelui-jder prin blana de stuf a Deltei, fulgerele schiorilor multicolori pe Vîrful cu Dor, troznetul puştilor de vînătoare, polul frigului la Gheorgheni, somnul griului în Bărăganul încotoşmănat în hlamida zăpezilor, ruga bătrînilor molizi pe Dorne, sporovăială cu păstrăv şi clean a celor trei crengi de apă din Maramureş şi multe altele asemeni. Am greşi însă crezînd că numai în acestea sălăşluieşte adîncimea iernii româneşti. Am păgubi cel mai frumos dintre anotimpuri. Adîncimea iernii româneşti o dau în aceeaşi măsură şi deopotrivă de frumos — ninsorile muncii libere slobozită în roade, ninsorile tihnitelor vacanţe, ninsorile ştiinţei şi învăţăturii neîntrerupte, ninsorile travaliului civic întru autodevenirea naţiei, ninsorile tuturor artelor devenite bun al mulţimii, ninsorile limbii româneşti şi a patriei cinstite, ninsorile potecilor care duc spre pisc, ninsorile potecilor care duc spre tel, ninsorile potecilor c care duc spre visul de aur al României socialiste. Cu acest mod de a gîndi simţi ne aburcăm în sania anului de graţie 1982. Ianuarie vine, spun învăţaţii, de la Janus, cea mai veche și mai iubită zeitate, deoarece simbolizează lumina lumii. De aceea, ianuarie este sinonim cu lumina de zi, cu cerul clarluminiscent, cu orizontul limpede trasat, așternut pînă departe, motiv pentru care i se oferă acestei luni privilegiul de a fi deschizătoare de an, de a fi arcul de poartă al noului ciclu de viaţă românească, arcul de izvodire al luminilor cu care anul cel nou se încunună, limpiditatea de cuget ce îl aureolează, strălucirea de gînd şi faptă care îi stă pavăză, curcubeul de bune meniri şi speranţe în care va să se regăsească naţia de-a lungul celor 365 de zile, în sfîrşit, pacea, dulcea pace, care trebuie să fie mantia de purpură a înainte-mergătorului şi de bine vestitorului ianuarie. Cei născuţi sub semnul tutelar al acestei luni, afirmă mitologia lui ianuarie, sînt oameni ai luminii, ai clarviziunii şi idealurilor solare, limpede trasate în cîmpurile temporal-spaţiale ale duratei, constituind laolaltă chiar marca de putere a personalităţii lor. Este un motiv de bucurie că nimbul aniversar pe care îl evoc îi însoţesc, ca o trenă de lumină, pe primii şi cei doi mari fii ai naţiunii, cei dintîi atît în ierarhia faptei cît şi în ierarhia stimei ce le nutrim pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Marii noştri sărbătoriţi din ianuarie trăiesc, muncesc şi luptă neistovit sub semnul peren al luminii, demnităţii, neatîrnării şi păcii, motiv ca aceleaşi să fie florile recunoştinţei cu care îi înconjoară poporul român, acum, în ianuarie şi în toate zilele anului in care am purces. Urările de bună sănătate şi viaţă lungă pe care oamenii muncii din întreaga ţară i le adresează în aceste zile secretarului general al partidului, preşedintelui republicii, relevă valoarea istorică a faptelor conducătorului, ţelurile supreme cărora el şi-a dedicat viaţa şi lupta, idealurile de independenţă şi libertate ale poporului, progresul economic şi social al ţării, bunul renume al României în constelaţia ţărilor şi popoarelor lumii, aşa cum atestă această din urmă virtute recenta şi strălucita solie de pace a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Dacă azi cîştigă tot mai mult teren în lume ideile de destindere, de apreciere reciprocă şi colaborare, de securitate, de dezarmare nucleară şi generală — părţi componente şi indisolubile ale operei de pace spre care aspiră popoarele — acest fapt se datorează în bună măsură şi glasului ferm al României, al conducătorului ei. Tot astfel, o sărbătoare a faptelor, a succeselor ştiinţei româneşti, este pecetea distinctă a aniversării zilei de naştere a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie; acest destin dedicat ştiinţei şi progresului a primit recent o nouă şi strălucită confirmare internaţională prin înmînarea Diplomei de membru titular al POP SIMION Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere şi de membru al Comitetului de Onoare al Academiei, precum şi a Insignei de aur a Academiei. Ceas bun şi faptă bogată! este urarea pe care o scriem cu mintea şi spiritul pe coala imaculată a zăpezilor noului an 1982, rostind adevărul acesta simplu, omenesc, care ne locuieşte cugetul şi simţirea: istoria ţării se constituie din faptele ei, tot aşa cum fala naţiei stă în valoarea şi strălucirea marilor ei bărbaţi. La mulţi ani, dragi pămînteni! Cete rele să se spele, cele bune să se adune! urăm cu mintea, cu inima, cu colindul, cu slova şi cu speranţa noastră de mai bine. Luna lui Gerar